Dezvoltarea personalitatii la varsta adulta

Dezvoltarea personalitatii la varsta adultaUniversitatea din OradeaFacultatea de Medicina si FarmacieMedicina Dentara anul IV~2012~CuprinsEtapele varstei adulte

Caracteristici psihologice ale varstei adulte

Perspective speciale asupra varstei adulte

I. Etapele varstei adulteAdult (conform OMS) =o persoana care a implinit 18 ani.

In diferite culturi, pragul de varsta este: mai scazut (14 16 ani): adult=persoana capabila sa munceasca) mai ridicat (21 ani)

Knowles persoana adulta = cea care a atins pragul de maturitate si este capabila sa isi asume responsabilitati, considerandu-se ea insasi adulta si pretinzand sa fie tratata ca atare.

Perioada adulta - perioada cea mai bogata si activa a ciclurilor de viata - activitate profesionala intensa, relatii sociale si de munca n expansiune, extinderea responsabilitatilor privind viata de familie.

Subetape ale perioadei adulte:35-45 ani - varsta adulta - stabilitate, implantatie profesionala intensa, activitate cumulativa, activa, creatoare, statusuri si roluri ncarcate de responsabilitati, creste continutul subidentitatii de parinte.45-55 ani - vrsta adult propriu-zisa continua dezvoltarea planurilor profesionale si sociale, diminuarea subidentitatilor de sot si parinte, evolutia feminina relativ mai tensionata si ncrcata de indispozitii si anxietati cu substrat biologic si hormonal (menopauza).55-65 ani - perioada adulta prelungita - diminuarea fortelor fizice; perioada critica pentru femei (fragilizare fizica evidenta); diminuarea celor 4 subidentitati variat si inegal, denuclearizarea familiei si diminuarea pana la anulare a subidentitatii profesionale (momentul retragerii din viata profesional), subidentitatea maritala si social-culturala activa, tranzitia catre varstele de regresie.White (1975) : Perioada adulta dominata de tinerete una din cele mai importante - solidifica multiple structuri.

Identifica 4 directii de dezvoltare caracteristice:stabilirea identitatii euluiindependenta relaiilor personalecresterea intereselorumanizarea valorilor

C. Gould:16-18 ani - elevarea de dominanta - axa comportamentala = lupta pentru castigarea independentei18-22 ani - perioada parasirii familiei - construirea relatiilor de prietenie ca substitute ale familiei22-28 ani - perioada construirii unei vieti functionale (efective)29-34 ani - perioada crizei de evaluare35-43 ani - criza relativa la ncheierea perioadei de tinerete43-50 ani - atingerea unei relative stabilitati> 50 ani - perioada maturitatii depline - adultul n vrst = axat pe valorizarea activitatilor zilnice, n detrimentul planurilor de lunga durata.Erikson si Levinson evidentiaza dezvoltarea diferita a femeii in unele aspecte specifice (criza de la 30 ani, etc).Educatia adultuluiOmul cat traieste invata.Stiinta, o componenta a stiintelor educatiei, cu un caracter mai putin normativ decat stiinta copiilor, intrucat adultii = deja formati.

E. Faure ( 1974): Prelungeste educatia individului acesta face fata noilor exigente ale lumii contemporane Perfectioneaza educatia acelora care poseda o educatie de nivel inalt Constituie un mod de implinire personala pentru toti, o abordare umanista cu accentul pe nevoile individuale de dezvoltare personala

Concepte conexe utilizate pentru completarea unei educatii:

Educatia recurenta - posibilitatea pentru populatia activa de a reveni asupra formarii anterioare, de a o completa.

Educatia iterativa - posibilitatea adultilor de a-si alege perioadele si tipurile de studii pe care vor sa le urmeze alternativ sau concomitent cu activitatea productiva, pentru completarea unor lacune, a unor studii incomplete sau perfectionare, reorientare.

Etapele majore ale evolutiei educatiei adultilor din RomaniaPerioada initiala cea mai importanta dezvoltare sec. al XIX- lea;Perioada inceputului sec. XX-lea - al doilea razboi mondial;Perioada comunista diminuare a preocuparilor si intereselor pentru acest domeniu;Etapa de tranzitie (1990 2000) perioada de relansare si dezvoltare a educatiei adultilor, in concordanta cu schimbarile impuse de tranzitie la o societate democratica. Etapa eforturilor intensive de dezvoltare - perioada de predare, de aliniere la atingerea obiectivelor educationale adoptate la nivel European (2000 2010).

II. Caracteristici psihologiceStadiile dezvoltarii psihosociale

ntre persoanele adulte exist diferene enorme din punctul de vedere al direciei pe care viaa fiecruia o urmeaz de la sfritul adolescenei pn la vrsta a treia. O parte dintre aceste variaii sunt datorate diferenelor inerente de la nivelul personalitii, motivaiei i intereselor care orienteaz persoana spre un anumit curs al vieii, altele apar datorit apariiei unor evenimente de via neateptate sau nedorite (de exemplu, divorul, omajul, probleme de sntate).

Totui procesele de dezvoltare psihologic continu de-a lungul ntregii viei.

Majoritatea teoriilor dezvoltrii ncearc s descrie similaritile dintre oameni pe msur ce intr n perioada adult i nainteaz nspre perioada btrneii, lipsind deocamdat o descrierea sistematic a diferenelor care apar ntre persoane pe parcursul vieii.

Erick Erikson susine faptul c noi ne dezvoltam prin dezvluirea predeterminat a personalitii noastre n opt stadii. Patru dintre acestea se deruleaz pe parcursul copilriei, n timp ce perioada adolescenei i a vrstei adulte cuprind la rndul lor n patru stadii majore.

Principalele stadii de dezvoltare la vrsta adultRezolvarea crizei caracteristice fiecrui stadiu de dezvoltare poate lua o direcie pozitiv sau negativ;

Dei intervalele de vrst sunt destul de aproximative, cele patru stadii de dezvoltare ale persoanei n adolescen i vrsta adult pot fi descrise astfel:

Stadii de dezvoltare la varsta adultaTabel 6. Stadiile dezvoltrii psihosociale (Erikson)StadiulVarsta (ani)CaracteristiciAspect central5. Adolescenta13-19 Identitate vs. Confuzie de rolRelatiile cu covarstnicii6. Varsta adulta timpurie20-30 Intimitate vs. IzolarePrietenii7. Perioada adulta mijlocie30-60 Generativitate vs. StagnareCaminul familial8. Batranetea60 +Intelepciune vs. DisperareProblemele umanitatii Stadiul 5: Adolescena (1319 ani) este stadiul n care individul lupt pentru depirea confuziei de rol i pentru a-i dezvolta un sentiment clar al identitii personale. Stadiul 6: Tinereea sau perioada adult timpurie (2030 ani) este stadiul n care cei mai muli aduli se angajeaz ntr-o relaie stabil, bazat pe dragoste i intimitate, n timp ce alte persoane dezvolt mai degrab sentimente de izolare.

Stadiul 7: Vrsta adult mijlocie (3060 ani) este stadiul n care majoritatea adulilor se angajeaz ntr-o activitate productiv, valorizat i util din punct de vedere social (incluznd aici grija pentru propriii copii i preocuparea pentru ali membri ai societii); n cazul unei rezolvri negative ale acestei crize, persoana stagneaz i devine centrat pe sine. Erikson descrie aceste dou extreme ca generativitate i stagnare, unde generativitatea se refer la interesul pentru a crea i a pstori urmtoarea generaie . Stadiul 8: Btrneea (peste 60 de ani) ajuns n acest stadiu, adultul ncearc s neleag dac viaa sa a avut i are un sens; dac reueste s neleag sensul propriei viei, persoana ctig mai mult nelepciune; dac nu, atunci va tri cu intensitate sentimentul disperrii.

Daniel Levinson sustine c cei mai multi adulti consider c viata ncepe la 40 de ani, dar marea anxietate ncepe tot acolo.

Conform acestei teorii, la aceast vrst se petrece tranzitia de la anii tineretii la perioada adult si lucrul aceasta se ntmpl fr optimism si sperante mari de viitor. Teoria sa s-a bazat pe interviuri cu 40 de brbati americani, ntre 35 si 40 de ani.

Prelucrarea interviurilor a dat posibilitatea lui Levinson s schiteze 4 sezoane de viat: Copilria si adolescenta; Perioada adult timpurie (dup 20 de ani pn n jur de 45); Perioada adult mijlocie (40 - 65 de ani); Perioada adult n regresie ( de la 65 de ani n sus)TEORII CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREAN PERIOADA ADULTSunt cteva teme mari ale perioadei adulte timpurii: adaptarea la noile roluri, la implicarea activ n noile roluri si desigur la acceptarea responsabilittilor ce survin de aici.

Pn la vrsta de 30 de ani, se asteapt de la adultul tnr nsusirea comportamentului parental. O caracteristic ns a generatiilor survenite arat c exist la nivelul populatiei cuprinse ntre 20 si 30 de ani o tendint de amnare a cstoriei, forma de cuplu cea mai frecvent fiind uniunea liber si o crestere a vrstei la care tinerii devin printi, toate acestea indicnd o extindere a vrstei de tinerete si o amnare a intrrii n viata adult.

Levinson sustine c ntre 28 si 30 de ani are loc o criz menit a pregti perioada adult mijlocie. Criza se caracterizeaz prin conflictul ntre asimilarea scopurilor vrstei adulte si rmsitele scopurilor vrstei de tinerete sau chiar a adolescentei trzii.

Perioada adult mijlocie confrunt individul cu noi probleme

Un brbat de 40 de ani este apreciat de cei inferiori ca vrst mai degrab ca un printe dect ca un partener sau covrstnic. Aceast perceptie apare ca o mare surpriz pentru brbatul de vrst mijlocie. Aceasta este perioada de consolidare a scopurilor de viat dobndite n perioada anterioar. Tranzitia ctre perioada adult mijlocie se realizeaz pe un interval de circa 5 ani, n jurul vrstei de 40 de ani.

Priorittile din viata femeilor difer de cele ale brbatilor, accentul cade pe relatii mai mult dect pe cariera profesional.

CARACTERISTICILE PERSONALITTIILA VRSTELE ADULTEPersonalitatea sntoas la vrsta maturittii si stpneste n mod activ mediul, manifest o anumit unitate a personalittii si este capabil s perceap n mod corect lumea si pe ea nssi.

Maturitatea personalittii nu are o relatie necesar cu vrsta cronologic, dar expectanta social aliniaz vrsta adult cu maturitatea.

Activitatea profesional constituie aspectul cel mai reprezentativ pentru persoana adult. Persoanele de 35-40 de ani care ajung la functii medii n ierarhia profesional sesizeaz diferenta fat de generatia mai tnr, acest fapt se constientizeaz ca un plus de experient practic si ca o cerint de perfectionare teoretic. Viata profesional si integrarea n comunitate devin mai intense si mai pline de responsabilitti.Adultii au o anumita atitudine fata de invatare si fata de educatie, in general - adultii doresc sa fie elevi de succes si au anumite asteptari cu privire la invatare si la rezultatele acesteia;

Ei se asteapta ca in urma unui program de invatare sa obtina un alt statut social, un venit mai mare, un anumit prestigiu.

Pretentiilor adultilor ii determina pe formatorii de adulti sa organizeze in asa fel activitatea de instruire-invatare incat asteptarile cursantilor sa fie maximal satisfacute.

Caracteristicile psihologice ale adultilor si influenta lor in procesul invatarii2. Adultii sunt persoane pragmatice, avand scopuri proprii, bine definite adultii se angajeaza in procese/programe de invatare si formare daca intrevad obtinerea unor beneficii care sa le satisfaca scopurile vizate.Adultii nu doresc neaparat sa stie mai multe (cunostinte mai vaste) ci sa stie mai mult (sa aiba abilitati si competente care sa le asigure succesul si reusita in viata).

Comparativ cu, copii si cu adolescentii, care-si concentreaza atentia si efortul pe continuturile invatarii, adultii sunt focalizati preponderent pe invatarea ca rezolvare de probleme, dovedindu-se astfel mult mai realisti, mai orientati spre obiective practice.

3. In orice situatie de invatare s-ar afla, adultii isi valorifica propriile cunostinte si propria experienta de viata cu toate ca se stie ca se poate invata din orice experienta traita (fie ea una placuta sau neplacuta), totusi invatarea este sustinuta motivational, in primul rand de experientele anterioare semnificative ale adultului traite de acesta pozitiv si incheiate cu succes.

Implicarea adultului in procesul invatarii actual este foarte importanta insa ei nu participa daca au avut experiente de invatare anterioare incheiate fara succes.

4. Constrangerile externe si interne ii determina pe adulti sa invete pe tot parcursul vietii adultii sunt nevoiti sa invete continuu pe tot parcursul vietii pentru ca schimbarile economice, sociopolitice si culturale impun acest lucru. Disponibilitatea si deschiderea spre invatarea continua sunt caracteristici din ce in ce mai pregnante ale omului contemporan.

Oamenii devin din ce in ce mai constienti de faptul ca satisfacerea unor nevoi, dorinte si aspiratii este de neconceput fara dezvoltare personala, deci fara invatare.

Pentru adulti factorii cu cea mai puternica forta motivationala in realizarea invatarii sunt de origine interna.5. Adultii au o imagine de sine bine conturata si consolidata, autodefinindu-se ca persoane autonome, independente si responsabile fata de copil care este dependent in mare masura de ceilalti, adultul este independent, ia deciziile majore pe cont propriu, isi asuma responsabilitatea consecintelor.

Maturitatea este atinsa atunci cand persoanele in cauza se percep si se definesc pe sine ca fiinte autodirectionate, care-si construiesc viata asa cum cred de cuviinta, liber si independent.

Specificul invatarii la varsta adultaCand vorbim despre invatare ne gandim cel mai adesea la copii, tineri si la scoala.

Ratiunea de a fi a scolii este aceea de a-l invata, instrui pe elev de a dobandi cunostinte, priceperi si deprinderi, atitudini comportamentale considerate relevante, necesare si utile pentru formarea personalitatii sale la cerintele vietii sociale;

Utilizarea termenului invatare numai cu referire la scoala si la copii si tineri este, evident, restrictiv. Invatam nu numai in scoala ci si in afara ei si nu numai intr-o anumita perioada a existentei noastre ci pe tot parcursul vietii. Si adultii, maturii invata chiar daca in mod specific, diferit; si ei sunt supusi unor activitati de instruire educare, de formare continua pentru a se adapta dinamicii profesiunilor si in permanenta schimbare ale vietii.

Omul invata cat traieste, orice om invata din experienta (si cu ajutorul) altora si din propria experienta, din situatii reale traite dar si din situatii imaginare ipotetice.

Prin invatare omul asimileaza si isi restructureaza intreaga experienta afectiva, atitudinala si comportamentala.

Pentru a face fata provocarilor lumii contemporane oamenii trebuie sa invete continuu, in mod adecvat, rapid si eficient astfel incat putem spune ca, practic, invatarea nu are limite.

Psihologic: Procesul invatarii la varsta adulta este conditionat in desfasurarea lui de caracteristicile psihologice ale adultului;

Comparnd nvtarea la adulti cu nvtarea la adolescenti, Ursula Schiopu si E. Verza arat c fat de perioada anterioar nvtarea cstig n perioada adult: coeziune, capacitate de mbinare a formelor de analiz concret/abstract;

extragerea ideilor esentiale, sesizarea mai rapid a semnificativului;

critica pragmatic a noului;

atitudine clar de refuz a neclarittilor, nevoia de precizie;

evaluarea independent a surselor de informare;

cerint de aplicare si practic;

necesitatea de a completa informatia cu deprinderile, tehnicile, procedeele necesare domeniului; Strategii de motivare a cursantilor adulti:La fel ca si copiii si adultii sunt motivati predominant intrinsec sa invete, asta nu inseamna ca in cazul lor nu trebuie utilizate strategii de motivare.

Strategiile de invatare informare utilizate de formatorii ce lucreaza cu adultii trebuie sa se bazeze pe cinci piloni esentiali:

Expertiza profesorul trebuie sa posede cunostinte, abilitati, competente care sa il faca un veritabil profesionist;

Empatia capacitatea profesorului de a se transpune in universul subiectiv al elevului-adult;

Entuziasmul presupune angajament si expresivitate;

Claritatea predarii predarea eficienta poate fi apreciata dupa rezultate;

Responsabilitatea cursantii sunt foarte diferiti ca varsta si nivel de inteligenta, apartinand unor etnii, culturi, comunitati religioase diverse.

Procesualitatea curenta in educatia adultilor

Orice activitate umana pentru a fi eficienta trebuie ca in prealabil sa fie planificata. Procesul de planificare presupune un demers complex de identificare in plan mental a rezultatelor unor actiuni si a pasilor ce trebuie urmati pentru a realiza ceea ce ne-am propus. Proiectarea realizata in educatia adultilor difera de cea utilizata in cadrul activitatilor de formare initiala:

Programele educationale si de formare pentru adulti se prezinta intr-o varietate foarte mare de modalitati, durate si formate:sesiuni cu scop informativ sau formativ cu durata de o ora sau doua workshopuri de o zi cursuri intensive de cateva zile organizate de universitati

Scopurile programelor pentru adulti sunt trecute in revista de Caffarella:Incurajarea cresterii si dezvoltarii continue ale indivizilor;Sustinerea oamenilor pt a face fata problemelor practice si provocarilor vietii de adult;Pregatirea oamenilor pt oportunitatile de munca actuale si viitoare;Sustinerea organizatiilor pt atingerea rezultatelor dorite si pt a se adapta schimbarilor;Dovedirea oportunitatilor de examinare a comunitatii si societatii si promovarea societatii civile;Relatia dintre predare-invatare si evaluare

Unul dintre elementele importante ale succesului unui demers de proiectare este si alegerea, organizarea, planificarea activitatilor de predare-invatare-evaluare.

Predarea este activitatea predominanta a cadrului didactic ce include toate actiunile conduse de el. Predarea trebuie definita in raport cu invatarea desi intre cel doua nu exista neaparat o relatie de tip cauza-efect. Predarea nu inseamna doar ceea ce se vede la exterior prin actiunile desfasurate de profesor, ci presupune si demersuri de pregatire, planificare, proiectare sistematizare, dirijare schimbare.In cadrul activitatilor cu adultii, accentul se pune pe cel care invata si pe activitatea de invatare si mai putin pe predare si pe formator.

Abordari ale predarii in educatia adultilor:Alegerea strategiilor didacticeSe recomanda folosirea unor strategii didactice interactive care pun in centrul activitatii cursantul adult, favorizeaza schimburile interrelationale intre participanti, stimuland activismul subiectului in interactiunea lui cu ceilalti;

Scopul planificarii activitatii anuale este de a oferi o viziune, o perspectiva de ansamblu asupra ofertei de formare a programelor unei institutii de educatie a adultilor, pe parcursul unei anumite perioade.

La nivelul simtului comun se considera de multa vreme ca, la o anumita varsta indivizii umani sunt capabili sa comunice intre ei cel putin satisfacator, in toate domeniile vietii de zi cu zi inclusiv in sfera educatiei formale, ce se foloseste din plin de limbajul educabililor ca de un instrument gata elaborat.

Intre timp s-a constatat ca aceasta prezumtie este falsa dat fiind faptul ca limbajul oricarei persoane nu e niciodata suficient si nici complet/desavarsit, adultii avand ceva de adaugat sau imbunatatit in acest sens.

Clasificarea temperamentala a lui Altman si Cheswick o conexiune biunivoca inspirata din lumea animalaTipul vorbaret (broasca): vorbeste tot timpul dar spune putine; abordare: intrerupeti-l cu tact;Tipul timid (caprioara): retras, temator de discutiile in contradictoriu; abordare: incurajati-l sa-si exprime opiniile;Tipul necooperant-respingator (ariciul): nemultumit de ce se discuta; abordare: incitati-l sa-si exprime opinia oricare ar fi ea;Tipul piele groasa- insensibil (hipopotamul): zgarcit la vorba, inflexibil in propriile opinii; abordare: intrebati-ldespre munca lui;Tipul aristrocratic/distant (girafa): intervine rar in discutie; abordare: nu-l criticati, nu-l contraziceti direct;Tipul interogativ - persistent (vulpea): vaneaza greselile celorlati, critica mereu; abordare: precautiune,transferati interventiilor lui asupra grupului apartinator;Consilierea in educatia adultilorPentru a fi de folos adultilor si pentru a obtine rezultate bune in activitatea lor, consilierii trebuie sa fie constienti de faptul ca adultii invata altfel, sunt preocupati in special de evolutia in cariera si ascensiunea sociala si doresc sa-si asigure o viata confortabila pentru ei si familiile lor.

Consilierea carierei adultilor are ca obiectiv fundamental dezvoltarea capacitatii fiecarei persoane de a decide traseul urmat privind evolutia ei socio-profesionala; cuprinde 2 etape:

Identificarea scopurilor si obiectivelor clientului precum si clarificarea problemelor acestuia;Rezolvarea problemelor si realizarea scopurilor/obiectivelor stabilite de client2. Consilierea organizatiilor de educatie a adultilorKnowels descrie lumea organizatiilor de educatie a adultilor ca pe o herghelie de cai salbatici, care se deplaseaza cam in aceeasi directie, dar in care multi se ratacesc si in care exista o mare competitie pentru a fi primul.Principalii factori care influenteaza succesul acestui tip de organizatie sunt:

Concluzii

Perioada adulta - una dintre perioadele cele mai pline de variatii, adultii trecand prin stadiile propuse pe paliere largi de vrst.

Fiecare aspect al dezvoltrii adultului pe fiecare stadiu este trit diferit, fiind afectat de contextul individual de viata si de propriile trasaturi de personalitate.

BibliografieR. Palos, S. Sava, D. Ungureanu, Educatia adultilor, Bucuresti, editura Polirom, 2007;G. Sion, Psihologia varstelor, Bucuresti, editura Fundatiei Romania de Maine, 2007;