..--

DEIPE CARI TREBUIE

DEISA LE CUNOSTI

ISTORI Elan Crofton

LITERABucuregti

2020

Cuprins

Introducere 3

l!,n,lnticl!itflte NlAn{ i$ tru[l Mediu

or inceputurile agriculturii 4

02 Primele orase B

03 Egiptul faraonilor t2o+ Grecia clasicd ro

05 Alexandru cel Mare 20

06 txpansiu nea pLleriiromdne 2a

07 Ciderea Romei siconsecinlele sale 28

oB Ascensiunea Islamului 32

09 Vikingi 36

ro Cruciade 40

u Moartea Neagra 44

&ll* !omA

rz India precoloniali a8

13 China imperial5 52

14 Mongoli 56

15 Japonia, insula imperiale 60

16 Incagi gi azteci 64

r7 Imperii si regate din Africa 68

Pa!rioad xns6sfnAri!'!lguris18 Renagterea 72

19 Imperiul otoman 76

20 Celatorii de descoperire 80

2r Reforma 84

22 Contrareforma 88

23 Revolutia engleza 92

24 Revolulia gtiinlifica 96

25 Epoca imperiald loo26 lluminismul lo4

ns s!{0rs as0sletal*27 Revoiutia americanA .lo8

28 Revolulia francez5 lr229 Epoca napoleoniane tt630 Revolutia industriald t2o

3r Nalionalism in Ertopa 124

32 Sclavie r2B

33 Expansiunea StatelorUnite ale Americii ]32

34 Rezboiul Civil American ]36

35 Ascensiunea socialismului ]4o

36 Drepturile femeii 144

$ssstut XX $i d$$*:z Primul Rdzboi Mondial i48

38 Lenin Qi stalin 152

39 Umbra fascismului t56

40 Marea Crize 160

ar Al Doilea Rdzboi Mondial:Europa ]64

+z Al Doilea Rdzboi Mondial:Asia $i Pacific 168

43 Holocaust]7244 Rdzboiul Rece .176

45 Sfarsitul imperiilor ]8o

a6 Rdzboiul din Vietnam 184

+z Conflictul arabo-israelian 188

48 Ciderea comunismului 192

49 Rena$terea Chinei 196

50 rl septembrie gi dupi 2oo

Indice 2o4

4

Inceputurileagriculturii

Nici unul dintre lucrurile pe care le ludm astazi drept semnereprezentative ale civiliza!iei noastre - marile oraqe, arta,muzica Ei literatura, comertul gi industria, realizdrile gtiin!ificeEi tehnologice - nu ar fi posibile fard agriculturA.

Abia dupd ce oamenii au invdlat cum sa cultive pdmantul au reugit

se produca suficiente rezerve alimentare pentru a permite unora din-

tre noi sd se dedice altor activiteti decat vanetoarea gi culesul. in timp

ce unii oameni s-au specializat in produc!ia de alimente, allii au putut

deveni preofi, soldati, meSte$ugari, cdrturari sau erudi!i. Astfel au ince-

put sH apard societeli mai complexe gi mai pulin egalitare. Dar aceste

evolutii au apdrut foarle tarziu in povestea umanitelii,

Zorii urnaniti$ii Cei mai indepertali dintre strbmo$ii nostri pe care iiputem recunoagte drept oameni au aperut acum 4 milioane de ani. De-a

lungul timpului a evoluat o varietate de specii umane - Homo hqbilis'

Homo erectus,Hama neanderthaliensis -, dar abia in urmi cu aproxima-

tiv roo ooo de ani oamenii moderni au inceput sd se respandeascd din

Africa si se colonizeze resLul lumii.

Oamenii incepuserd sd foloseasci unelte din piatre in urmi cu aproxi-

mativ 2 milioane de ani, dar ritmul progresului tehnologic a fost extrem

de Ient. Treptat, instrumentele gi armele - din lemn, piatre, os Fi corn -au devenit mai rafinate, iar oamenii au invelat se foloseascd focul.

orzu $igrAu sunt

c!ltivatein 0rientLrl

Nlijloc u

0ile gl caprele sunt

domestic te in vestul

IANU U

l\/eiul $i orezu sunt

cu tivate in China;

fasolea, dov eacul

iiardeiul- in Per!

Se incheie u t nra epocd q aciari

puturileculturiipe care le luAm astdzi drept semne

ei noastre - marile orage, arta,gi industria, realizdrile gtiinfifice

posibile fara agriculturd.

oarnenii au inv5lat cum si cultive pdmdntul au reusitrezerve alimentare pentru a permite unora din-

altor activitdli decat vdndtoarea si culesul. in timps,au specializat in produclia de alimente, allii au putut

so1da!i, megtegugari, carturari sau erudili. Astfel au ince-

niiltil;!ti";i;iii iis tiili':rfirl:It;ti 5

Oamenii au treit din pescuit, vanatoare qi culesul de fructe, seminle,nuci 9i fructe de pidure - un mod de viale care poate sustine grupurimici, dar care necesita ca vanator-culegetorii se avanseze de indate ceresursele dintr-o zone sunt temporar epuizate.

Apoi, prin Sooo i.Hr., s-a produs ceva extraordinar in Cornul Abundenlei,o zone din Orientul Mijlociu care se lntinde de la veile fluviilor Tigru giEufrat, spre vest, prin Siria, apoi spre sud, prin Levant. Aici au inceputprimii oameni se cultive culturi, iniliind o revolulie globali a modulu.ide a trii. Cornul Abundenlei a fost prima, dar nu singura zone care a

trecut printr-o revolulie agricole: agricultura a inceput independent indiferite pirti ale Iumii, inclusivin Mesoamerica, regiunea andind dinAmerica de Sud, China, Asia de Sud-Est gi Africa Subsahariane.

Primele culturi Probabil nu este o coincidenli faptul ce inceputurileagriculturii in urma cu 10 ooo de ani au coincis cu sfargitul ultimei ereglaciare. Pe misure ce pdmantul s-a incalzit, calotele glaciare care aco-pereau mare parte din Eurasia de Nord gi America de Nord s-au topit,generand cantita!i mari de apd. in aceste condilii, tundra a fost inlo-cuiti de o vegetalie luxuriante - pesuni gi piduri- care le-a furnizatvanetor-culegetorilor recolte mult mai bogate.in unele locuri, mediul era atet de productiv

mai complexe qi mai putin egalitare. Dar acestefoarte tarziu in povestea umanitelii.

Cei mai indepertali dintre stremogii nogtri pe care iidrept oameni au aperut acum 4 milioane de ani. De-a

a evoluat o varietate de specii umane - Homo habilis,

lrno neandertholiensis -, dar abia in urmi cu aproxima-

ulioarnenii moderni au inceput se se respandeasce dinrestul lumii.

sd foloseasce unelte din piatre in urmd cu aproxi-de ani, dar ritmul progresului tehnologic a fost extrem

9i armele - din lemn, piatre, os $i corn -iar oamenii au invdlat se foloseasca focul.

incdt grupurile care qtiau sa Ie exploatezeputeau r5mane pe loc, nu sd se deplasezeconstant. Cu cantitali mai mari de alimentela indemane, populaliile au crescut, ceea ce

a insemnat gi ci oamenii trebuiau se elabo-reze moduri de a supravietui in vremuri maigrele, invetand sA stocheze alimente. Dintrealimente, printre cele rnai uEor de depozitatsunt cerealele - semintele anumitor plante -pentru ci nu purrezesc cAnd se usuc5,

Bovinele apar in 0rientul N/ij o-

ciu $iAfrica de Nord

Un pericol ascunsDependenla de o dietd bazatd pe cerealeconiinea un pericol ascuns. lvlulte scheletedin lumea anticd aratd doveziale unorabcese ingrozitoare in max'lar, un rezultatai sfdramdrii dinlilor atunci cand se mu$caufragmentele rdtdcite din pietrele folositepentru mdcinarea cerealelor.

ifceputul agriculturii in sud est!l Europei

$i pe valea Nilului. lrigalii e sunt folosite inl\lesopotamia. Se fondeaze ora$ein locuriprecum lerihon $i Qatal Hdyiik dif Anato ia.

6

.. Abel a fostpistor de

oi, iar Gainlucritor de

pamant.

Ferd indoiala, a fost un proces treptat prin care anumite grupuri au

invdtat sA caute plante sdlbatice care li se pereau cele mai utile ca surs;

de hrane. Combaterea deunAtorilor 9i cur5larea buruienilor au fost un

inceput gi,la un moment dat, oamenii au fAcut legetura dintre semS-

natul seminlelor qi recoltarea culturii. Tn Cornul Abundenlei, graul gi

orzuL erau cerealele esentiale;in America era porumbul, sorgul in Africa

Subsahariand, meiul in nordul Chinei, in timp ce in sudul Chinei qi Asia

de Sud-Est era orezul. in diferite zone ale lumii, erau importante 9i alte

culturi, precum fasolea, ignamele, cartofii, dovleacul gi ardeiul.

Domesticirea animalelor silbatice Primul animal domesticit a

fost cainele, care este un descendent direct al lupului. Cainii erau folosiliin vanetoare si Ia paze cu mult inainte ca oamenii se devine fermieri

salbaticul dingo din Australia, de exemplu, este un descendent al caini-

Ior pe care primii oameni i au adus pe continent acum 50 ooo de ani

Dar abia dupi ce a apArut agricultura arabiL5 in Orientul Mijlociua inceput gi cregterea animalelor pentru carne 9i alte produse' pre-

cum pielea. Primele animale care au fost imblanzite au fost bovinele'

oile, porcii gi caii, care, in forma lor domesticd, s-au respandit dinOrientul Mijlociu in Asia. Bovinele gi mAgarii au inceput sd fie folosi!i

ca se traga pluguri, sdnii gi, in cele din urmd, cerute Tn America de

Sud, lama a fost crescutA ca animal de povard, in timp ce purcelugii

de guineea erau cresculi pentru carne.

Ce a ficut agricultura pentru noi Produclia alimentara bazatd pe

agriculturd continud sd constituie fundamentul civilizaliei moderne.

Dar aparitia agriculturii nu a fost chiar o binecuvantare. Compararea

scheletelor primiLor vandtori culegetori cu cele ale fermierilor de dupiaratd ce. in ansamblu, cei dintai erau mal bine construili 9i mai sAnetoFi,

reflectandule dieta mai variatd. Primii fermieri - 9i este in continuare

valabil pentru sute de milioane de fermieri din agricultura de subzis-

ten!5 din intreaga lume - aveau o dietd foarte simple' in mare parte

Cal s!ft domesticilin stepe e euras atice

Porci sLrni crescul in

Lrrele pArt din Europa,

0r eit!l iVll oc u 9 China

rl a fostigtor delar Galnrltor denlnt.ttC0r00, {:2

i: :t.t. ':,.:. ,.,.: I

Fdrd indoialA, a fost un proces treptat prin care anumite grupuri auinv5lat si caute plante sAlbatice care li se pireau cele mai utile ca sursade hrane. Combaterea ddunetoriior si cur5larea buruieniior au fost uninceput gi,la un moment dat, oamenii au f5cut legetura dintre seme-natul semingelor gi recolrarea culurii. in Cornul Abundenlei, graul gi

orzul erau cerealele esentiale;in America era porumbul, sorgul in AfricaSubsahariand, meiul in nordul Chinei, in timp ce in sudul Chinei si Asiade Sud-Est era orezul. in diferite zone ale lumii, erau importante Ei alteculturi, precum fasolea, ignamele, cartofii, dovleacul si ardeiul.

Domesticirea animalelor silbatice Primul animal domesticit a

fost cainele, care este un descendent direct al lupului. CAinii erau folosiliin vandtoare gi la pazd cu mult inainte ca oamenii se devind fermieri -sSlbaticul dingo din Australia, de exemplu, este un descendent al caini-lor pe care primii oameni i-au adus pe continent acum 50 ooo de ani.

Dar abia dupd ce a aperut agricultura arabile in Orientul Mijlociua inceput gi cregterea animalelor - pentru carne si alte produse, pre-cum pielea. Primele animale care au fost imbianzite au fost bovinele,oile, porcii gi caii, care, in forma lor domesticd, s-au respandit dinOrientul Mijlociu in Asia. Bovinele gi migarii au inceput sE fie folositica sa trage pluguri, sdnii Fi, in cele din urmi, cerute. in America de

Sud, lama a fost crescutd ca animal de povard, in timp ce purcelugiide guineea erau cresculi pentru carne.

Ce a ficut agricultura pentru noi Productia alimentari bazate pe

agriculturd continua sd constituie fundamentul civiliza!iei moderne.Dar apari!ia agriculturii nu a fost chiar o binecuvantare. Comparareascheletelor primilor vanitori-culegetori cu cele ale fermierilor de dupearat5 c5,in ansamblu, cei dintAi erau mai bine construili gi mai sdnetosi,reflectAndu-le dieta mai variatS. Primii fermieri $i este in continuarevalabil pentru sute de milioane de fermieri din agricultura de subzis-ten!e din intreaga lume aveau o diete foarte simple, ln mare parte

Por!mb!l este cu tivatinMesoamerica

Cai s!.rnt domesticiliin stepele e!rasiatlce

formatd dintr-o recoltd sezoniere surse de

carbohidrati. Proteina, sub forme de carnesau produse lactate, era o mare raritate.

inainte de aparitia agriculturii a existat o

diviziune a "r'runcii.ln societit'le de van;-tori-culegatori, femeile se ocupau, de obicei,

de cea mai mare parte a cuiesului gi barbaliide cea mai mare parte a vanetorii, in timp ce

anumili indivizi, uneori cu o anumite formade dizabilitate, deveneau gamani. Dar, ingeneral, dezvoltarea specializerilor ocupa!i-onale 9i a ierarhilJor sociale, cu regi gi preoIiin vdrl gi sclavi la baza. a aperut numdidupa infiinlarea comunitSlilor sedentare de

fermieri. Comunitetile sedentare, exceden-tele alimentare si producerea de artefacte,precum ceramica sau topoarele ceremonialein piatre, au dat nagtere gi comerlului Ia dis-

Bdutorii de lapte gicei care il detestauLa inceput, nici un om nu mai putea digeralapLe d -p; ce era;nl;rcat de a s;n-l .ndme'.

Apor cu aprox mar v / 500 da ani r^ u'me o

noud gend a apdrut in 16ndul unui trib de cres-

c;tori de vite care triiau in zona cuprinsd intreBalcanigi Europa Centrald. Aceastd gend le aperrnis sd continue digestia lactozei - zahdrul

din lapte - pand la maturitate, astfelducandla addugarea in alimentalie a ufor elementeprecurn untu, brenza 9i iaurtul. TotuFj,

aceast; gen; foarte frecventa la nord-euro-peni ipseste la jumdtate din popu alia lumii,in continuare intolerafie h h.lo7d

tanle considerabile - chihlimbarul din Marea Baltice, de exemplu, a fostgdsit in situri neolitice din intreaga Europe.

Pane in 60oo i.Hr., unele dintre aceste comuniteti - precum cele dinIerihon, in valea Iordanului, 9i din Qatal Hoyrik, in Anatolia - au devenitmici orage. Aparilia civilizaliei urbane sub forma primelor ora9e-statgi a imperiilor era doar o chestiune de timp.

||]1|rlllr,s0rl in

l)i rlr rl r I uropa,

u M tr)frLriiChifa

B!mbac!leste c!lt valpeva ea fdu u s in

Agricultura se respand€ste

in E!ropa s Africa

Prime e orage d n l\/esopotamia

" Primele orasetAstizi, majoritatea oamenilor din lumea occidentalA traiesc inorage - gi acest lucru se intdmpld tot mai mult 9i in lArile aflate incurs de dezvoltare, precum India, China 9i Brazilia. Urbanizareain masd este un fenomen relativ recent, asociat cu industrializareagi cu mecanizarea agriculturii din ultimele doud secole.

inainte de aceasta, marea majoritate a oamenilor Iocuiau in mediulrural, lucrAnd pdmdntul. Dar oragele au existat inca de la inceputulistoriei cunoscute a omenirii, in urmA cu peste cinci milenii, 9i au

fost centre de putere importante, dar gi motoare ale schimberilorculturale Si tehnologice.

n"Nilule, revarsi-te oragele s-au dezvoltat in mare parte din comune, care,la rAndul

verde! Di viafi 1or, s-au dezvoltat din sate. Primele sate permanente au apdrut

onenifii Si Vite odatE cu lnceputul agriculturii in Orientul Mijiociu, cu aproxirna-

odati cu rec'oltele tiv Io ooo de ani in urm5, chiar dace unele agezeri nu au fost de---; -;

,-. g la bun inceput comunitSli agricole, ci piele de desfacere aflate la

're pe Gamprr-- interseclia rutelor comerciale. comerlul ajucat cu siguranld un

lmn dBdiCAl l{ilIlIi, rol important in dezvoltarea comunelor gi a oragelor mai mari'Egiptulantic, cca 1500 i.Hr. dar populatiile urbane in dezvoltare nu ar fi putut sd fie suslinute

fdrd o intensificare a agriculturii, care in multe Iocuri a fost posibil5numai prin intermediul unor sisteme de irigalii mari gi complexe.

Importanla apei intre anii zrooo 9i zooo i.Hr., primele civilizalii urbane

au aperut independent in patru perli diferite ale lumii: intre fluviileTigru Ei Eufrat din Mesopotamia (lrakul de azi);pe Valea Nilului din Egipt;pe valea Induluiin ceea ce este acum Pakistan;9i de-a lungul FluviuluiGalben (Huang He) s,i a fiuviului Yangtze (Chang Jiang) din China.

Primele ora$e a e lLrrnir sunlcof stiuite in l\,4esopotamia

Ce e maivechitexte scisein Uruk, Mesopotamia

Memphis dev fe capitala

Eqiptu u S!periors lnferior

r lillic[itarc ft iiilii ?fi &!]ilil !tl]*nl]i{}

)ZPrimele oraseIlzi, majoritatea oamenilor din lumea occidentali triiesc inre - gi acest lucru se intdmpld tot mai mult Fi in larile aflate ini de dezvoltare, precum India, China gi Brazilia. Urbanizarearase este un fenomen relativ recent, asociat cu industrializarear mecanizarea agriculturii din ultimele doui secole.

Inainte de aceasta, marea rnajoritate a oamenilor locuiau in mediulrural, lucrAnd pimantul. Dar oragele au existat ince de la inceputulistoriei cunoscute a omenirii,ln urmd cu peste cinci milenii, 9i aufost centre de putere importante, dar Si motoare ale schimbarilorculturale gi tehnologice.

It lavAftl.tc Oraqele s-au dezvoltat in mare parte din comune, care, Ia rAndulfdfl Dl vlafl lor, s-au dezvoltat din sate. Primele sate permanente au apirutnnlrll fl vlte odata cu inceputul agriculturii in Orientul Mijlociu, cu aproxima-

I cu rrcoltele tiv ro ooo de ani in urme, chiar dace unele agezeri nu au fost de

f nf clnoll.. la bun inceput comuniteli agricole, ci piele de desfacere aflate lainrerseclia rutelor comerciale. Comerlul ajucat cu siguranta un

I ilOdl00l llllului, rol important in dezvoltarea comunelor gi a oraFelor mai mari,antlc, cca 1500 i.Hr. dar populaliile urbane in dezvoltare nu ar fi putut se fie suslinute

fAre o intensificare a agriculturii, care in multe locuri a fost posibilanumai prin intermediul unor sisteme de irigatii mad $i complexe.

Importanta apei intre anii 4ooo gi zooo i.Hr., primele civilizalii urbaneau aperut independent in patru pe4i diferite ale lumii: intre fluviileTigru Si Eufrat din Mesopotamia (Irakul de azi); pe Valea Nilului din Egipt;pe valea Induluiin ceea ce este acum Pakistan;$i de-a lungul FluviuluiGalben (Huang He) si a fluviului Yangtze (Chang Jiang) din China.

rlnrole ora$e ale lumii sunt)nslru le ln Mesopotamia

Toate aceste mari fluvii sunt predispuse Ia varialii sezoniere de debit'

cu inundalii care alterneaze cu seceta. Pentru a maximiza produclia

agricole, a fost nevoie de construirea unor baraje pentru a stoca inrezervoare apele provenite din precipitalii, apoi de separea unor canale

pentru irigarea terenurilor agricole in timpul sezonului secetos. De

indata ce a fost dezvoltate aceaste tehnologie' agricultorii au descoperit

ce puteau Iocui in zone mai uscate, precum sudul Mesopotamiei - deqi

aici depunerea de seruriin urma irigaliilor fecea ca' in cele din urmd'pamantul sd devini nefertil. Irigarea putea sainsemne ci, in loc de o

singure culturi pe an, se puteau recolta doue sau chiar trei culturi.

Construirea unor asemenea sisteme de irigalii a cerut un calendar

exact pentru a se anticipa cand aveau loc inundaliile 9i un grad ridicat

de organizare sociala, necesar pentru stabilirea proprieta!ii asupra

terenului $i recrutarea unei forle de muncd mai mari. inregistrarea pro-

prietelii asupra terenului a stimulat nu numai misurarea exacte (de aici

si inceputurile matematicii), ci 9i prima formi de scriere. ln plus, gesti-

onarea proiectelor mari de construclii a necesitat o ierarhie foarte bine

definite care impunea cine se ocupa de sdpat, cine dedea ordinele qi cine

se alegea cu cea mai mare parte a beneficiilor.

Organizare sociali gi politici ecela$i grad de stratificare socialE

Si mobilizare a forlei de munca a fost necesar pentru construirea pri-

melor orage, intemeiate ca urmare a excedentelor agricole generate de

sistemele de irigatii. Aceste prime ora$e erau mai mult decat adunari de

Iocuinle li ateliere. Aveau structuri monumentale merele, precum tem-

ple 9i palate, bulevarde ceremoniale, depozite pentru tributuri, incasau

taxe pe merfurile comercializate, ziduri defensive 9i erau conectate la

sistemele de irigalie, canale gi apeducte pentru a aduce populaliei ap5

proasp5ta. Oragele mari planificate din valea Indului, Mohenjo Daro 9i

Harappa, construite injurul anului 260o i.Hr., aveau 9i sisteme acoperite

de canalizare pentru a scapa de apa reziduale Fi menajere

priru|tr,* fft$$H I

Ceie mai vechi texte scrise

in Ur!k, Mesopotamia

l\,4emphis devine capitala

Eg iptului Su perior si nferiorApariliaora$elor$iascrieriiln valea lndului

lMarea PiramldA con

slniiiE la Giza

Primulimperiurnesopotamian creat

de Sargon din Akkad

t0

Adesea, clasele diferite- muncitori, megtegugari, negustori, preoli gi

printi trdiau in perli diferite ale oraqului, dimensiunea 9i calitateaIocuinlelor lor reflectandu-le statutul social. Un numdrmare de muncitori (liberi sau sclavi) au fost nevoiti se con-

struiasce marile monumente religioase Fi civice - zigurateie(turnuri) din Mesopotamia, piramidele din Egipt, templelegi bdile Indului. Megte;ugarii au produs ceramice, textile,bijuterii, sculpturi in piat5, obiecte din metal gi alte bunuri,atat de uz cotidian, cat Si de lux, iar acestea, al;turi de

produsele agricole, erau comercializate de clasa negusto-rilor. Comerlul nu era doar local:de exemplu,in mileniulal III-leai.Hr., orasele de pe Valea Indului fdceau comer!cu cele din Sumer, in ceea ce este azi Irak.

unGreafi Babilonul,a cirui constructie ati

cerut-o! Lisati si fieturnate cirimizile sale

de lut si construitialiarulinaltll*

g$$ssrie $r#ufre!.datand din mileniu li.Ht, care erarecitat;in fiecare an ln fala unei

statui a zeului babilonian Matduk

Peste toli domneau regi, care adesea se pretindeau descenden!i dinzei gi care igi menlineau puterea prin intermediul afirmdrii autoriteljjdivine sus!inutd de forla armatd acolo unde era necesar. Armatelenu erau doar pentru a-i oferi regeiui siguranla fale de suputii sei.

Agresiunea umand gi concuren!a pe tema resurselor din perioadeie

anterioare se manifestau in raiduri intertribale intermitente. Acestea

au evoluat intr-un nou fenomen: r5zboi. in Mesopotamia, oraFele-stat

sumeriene din mileniul al III-Lea i.Hr., precum Eridu, Kish, Ur gi Uruk,se luptau constant unele cu altele,lucru ce a impulsionat inovaliatehnologicS sub formd de ziduri de apdrare, care de rizboi, scuturi,sulile $i coifuri de metal. Perioada oraqelor-stat aflate in rizboi a fosturmate de o perioadd a imperiilor de exemplu, cele ale acadieni-

Ior, babilonienilor gi asirienilor. Unitatea politicd a apirut Fi in Egiptinjurul anului30oo i.Hr., iarin China,la mijlocul mileniului al Il-lea,

sub prima dinastie Shang.

in mileniul I i.Hr., au apdrut civilizalii urbane gi in alte perli a lumii: inPersia,in toata India si in Asia de Sud-Est, in Grecia gi in Imperiul Roman.

Conslruclia z qu-

ratul!id n lJr

ln Creta se dezvolte

civ I zalia m no ca

bazatd pe palate

Aparil a d nastie

Shang ln China

Codulde eqiemisde Hammurabi

if BAh on

Adesea, clasele diferite - muncitori, mestesugari, negustori, preoli giprinti treiau in pbrli diferite ale orasului, dimensiunea gi calitatea

,Crca+i Babilonul,'ul construcfie afi'ut-ol Llsafi si fiete clrimizile salele lut gi construifi

altarul inaltlrtLiloaeea Ctcaliei,

rd dln mlleniu li.Hr, careeraotd in flecare an in fata uneiI a zeului babilonian Marduk

Iocuin!elor lor reflectandu-le statutul social. Un numermare de muncitori (liberi sau sclavi) au fost nevoili se con-struiascA marile monumente religioase 9i civice ziguratele(turnuri) din Mesopotamia, piramidele din Egipt, templetegi bdile Indului. Megtegugarii au produs ceramic5, textile,bijuterii, sculpturi in piatrd, obiecte din metal si alte bunuri,atat de uz cotidian, cat si de lux, iar acestea, al5turi deprodusele agricole, erau comercializate de clasa negusto-rilor Comerlul nu era doar Iocal: de exemplu, in mileniulal III-lea i.Hr., orasele de pe Valea Indului fdceau comertcu cele din Sumer, in ceea ce este azi Irak.

inceputurile scrieriiCele maivechiforme de scriere s-au dezvol

lat 'oepe^oeni ln orase e din l\,4esopota'r a

China, Valea lndului 9i l\lesoamerica. in gene-

ral, primele sisteme au fost pictografice - con

stand drn simbol-- epre/erTand lucruri sa-idei dar, if Mesopotamia, o scrjere silabicd

md. 'lex'bile cunosc -Ta sub numel" de c"cei-form5, s a dezvoltat p6nd ln 2800 i.Hr. Scrierea

a ajutat elirele de la cono-cere sb menli'5contro ul, fiind folositd pentru etichetarea 9i lis

la.ea proprieralr'. si s; n-"-teasc; s-ccFsiunea

regilor. l\,4aitarziu, scrierea a fost folositb 9i

pentru inregistrarea cof tractelot comerciale,

pentru scrisorile personale gi guvernamentale

g , "el mai impor tanl, oen--L redl laraa legi

lor un pas important in temperarea puterii

absolute a conducdtoru ui. Totu$i, literatura

a rdmas mult timp un fenomen oral: una dintre

ce e -1a vec^r ope e'ite'are dr- l--e, lpopeea

/diChrqames oin lVesopoTamla a [ost s.risd

abia in secolul al Vll-1ea i.Hr.

Peste toli domneau regi, care adesea se pretindeau descendenti dinzei si care isi mentineau puterea prin intermediul afirmdrii autoritatiidivi ne - sustinul a de forLd armate acoJo unde era .lecesar. Armatelenu erau doar pentru a-i oferi regelui sigurantd fald de supugii sei.Agresiunea umand gi concurenla pe tema resurselor din perioadeleanterioare se manifestau in raiduri intertribale intermitente. Acesteaau evoluat intr-un nou fenomen:rdzboi. in Mesopotamia, oragele_statsumeriene din mileniul al III-lea i.Hr, precum Eridu, Kish, Ur si Uruk.se luptau constant unele cu altele,lucru ce a impulsionat inovatiatehnologicd sub formd de ziduri de apdrare, care de rdzboi, scuturi,sulile si coifuri de metal. Perioada oraFelor-stat aflate in razboi a fosturmati de o perioadd a imperiilor de exemplu, cele ale acadieni_lor, babilonienilor gi asirienilor. Unitatea politici a aperut gi in Egiptinjurul anului 3ooo i.Hr., iarin China,la mijlocul mileniului al Illea,sub prima dinastie Shang.

ln mileniul I i.Hr, au aperut civilizalii urbane $iin alte pdrti a lumii:inPersia, in toatd India gi in Asia de Sud-Est, in Grecia si in Imperiul Roman.

Panein mileniul I i.Hr., au inflorit oraSe mari giin Mesoamerica, precum

Teotihuacan cu o populalie de aproximativ 20o ooo de oameni, dar Ei inregiunea andind a Americii de Sud. Degi au apdrut izolate de restul lumii,aceste orage din Lumea Noua au imprumutat toate caracteristicile orage-

lor din lumea veche - de exemplu, Teotihuacan este aqezat pe un caroiaj

gi este dominat de douS monumente ceremoniale deosebite, Piramida

Soarelui gi Piramida Lunii. $i, asemenea multor alte orage din lumea

antice, tot ce a mai remas sunt ruinele, amintirea unei civilizalii pierdute.

lir/ rlLl

r lJr

Il Crela se dezvo l;civ lralia mino ce

barati pe pa ale

Aparilia dirast ei

Shangin China

Codul de legiemisde Nammurabi

iir Babilon

0rage e'stat sLrni

creaie in Grecia

Centru civic ceremonial

infiirlatin Monte ALbdn,

Mesoamerica

l^nceputur le clvll zaliei

dln ora$u Teotihuac,n,Mesoamerlca

Posibi ca pop!lalaRomei se fi depdglt

I mi ion de locuitori

l2

Egiptul faraonilorRegatul Egiptului a fost una dintre cele mai vechi gi, cu siguranle,cea rnai longevivi civilizalie anticd, despre care Etim deja cA adurat peste trei milenii. Aceasta Iunga perioadd nu a fost lipsitide intreruperi gi de frdmAntdri, dar cultura egipteanA a fost atatde ferm inrddicinatA incdt chiar gi cuceritorii strdini au adoptat-ogi au adoptat calea conducitorilor ereditari ai Egiptului, faraonii,considera!i fii ai zeului suprem Ra, zeul soarelui.

Degi dovezile civilizaliei vechilor egipteni erau vizibile peste tot,sub forma piramidelor uriage, a statuilor impozante Ei a spectaculoa-selor temple in ruine, se cunogteau puline despre istoria lor detaliatS,despre societatea Fi credintele lor, pane a fost descifrate misterioasascriere hieroglificS, la inceputul secolului al XIX-lea, dupE descoperi-rea Pietrei de la Rosetta.

Societate 9i culturi Colacul de salvare al vechilor egipteni era Nilul,ale carui inundalii anuale udau campurile gi garantau recolte bogate.Agezdrile umane din Egiptul antic erau limitate la cate o fdgie de oparte $i de alta fluviului (Egiptul Superior) si de-a lungul deltei saleextinse (Egiptul Inferior). in afara acestor zone gi a oazelor ocazionale,pemantul era degertic. Valea Nilului a fost unul dintre primele Iocuridin Iume in care s-a dezvoltat agricuitura, urmate de unele dintre pri-mele oraqe ale lumii.

injurul anului 3roo i.Hr., Egiptul a fost unit de un rege, pe nume Menes,care a devenit primul faraon. O noud capitald, Memphis, a fost constru-ita la graniia Egiptului Superior cu cel Inferior, iar acesta a devenit

lVenes uneite Eg pt!llnferior 9i Egiptul Super or

$iinlemeiaz; Memphis

Construirea piramidei

ln trepte din Saqqara

Construirea f,,1ar i Piramide

din Giza

Vech ulRegat

n Articnitare I.in{ in tuul lilediI

13 Egiptul faraonilorlatul Egiptului a fost una dintre cele mai vechi gi, cu sigurangd,mai longevivd civilizalie anticd, despre care gtim dejaia aat peste trei milenii. Aceastd lungd perioadi nu a fost lipsitintreruperi gi de frdmAntiri, dar cultura egipteana a fost atatlerm inrldicinata incat chiar gi cuceritorii slraini au adoptat-oI adoptat calea conducitorilor ereditari ai Egiptului, farabnii,siderafi fii ai zeului suprem Ra, zeul soarelui.

,rZeul este format din trei zei: Anun, Ra, Ptah,dinniciundtul... Oragele lor de pe pinint

vor diinui pentru vegnicie - Teba, Ileliopolis,Menphis, pentru totdeauna."

Un inn din cca 1220 iHr., leudand cele trei aspecte ale zeului de stat din Noul Regat.

De fap! egiptenii se inchinau multor allizei, prinlre care lsis, Osiris, Anubis 9i Horus.

centrul unui stat puternic centralizat, faraonul aflandu-se in vArful unei

ierarhii administrative eficiente. O asemenea organizare a permis realizarea unor proiecte de construciie mari, iar prima piramide- piramida

in trepte din Saqqara - a fost construite injurul anului 2630 i.Hr. ca loc

**i{l{${l 9sildri!!il(},' 13

DeFi dovezile civilizaliei vechilor egipteni erau vizibile peste tot,sub forma piramidelor uria;e, a statuilor impozante si a spectaculoa-selor temple in ruine, se cunogteau pu{ine despre istoria lor detaliate,despre societatea gi credinlele lor, pane a fost descifrate misterioasascriere hieroglifice,la inceputul secolului al XIX-lea, dupe descoperi-rea Pietrei de la Rosetta.

Societate gi culturi Colacul de salvare al vechilor egipteni era Nilul,ale cerui inundalii anuale udau campurile $i garantau recolte bogate.ASezerile umane din Egiptul antic erau limitate la cate o fisie de oparte Fi de alta fluviului (Egiptul Superior) 9i de-a lungul deltei saleextinse (Egiptul Inferior). in afara acestor zone $i a oazelor ocazionale,pemantul era degertic. Valea Nilului a fost unul dintre primele locuridin lume in care s-a dezvoltat agricultura, urmata de unele dintre pri-mele orage ale lumii.

injurul anului 3roo i.Hr., Egiptul a fost unit de un rege, pe nume Menes,care a devenit primul faraon. O noud capitald, Memphis, a fost constru_ite la granila Egiptului Superior cu cel Inferio( iar acesta a devenit

de inmormantare a faraonului Djoser. A fostproiectatd de arhitectul gi medicul Imhotep

$i a constituit modelul pentru celebrelepiramide din Giza, construite la scurt timpdupe aceea. Vreme de patru milenii, Marea

Piramidi din Giza, cu o inellime de 138 metri,a fost cea mai inalte structura din lume.

Piramidele erau morminte pentru faraoni,iar trupurile celor morli erau inconjurate de

toate obiectele care Ie puteau fi necesare invia!a de apoi - care era imaginati ca fiindo lume foarte asemenetoare Egiptului.Pentru ca decedalii si se bucure de vialade apoi, era esenlial catrupurile se fie cat

mai bine pSstrate - de aceea, egiptenii au

dezvoltat tehnici sofisticate de mumificare.Degi ini!ial asemenea inmormanteri erau

limitate Ia egaloanele superioare ale socie-

tetii, de-a lungul secolelor, pAnd 9i celor

Reqatulde lvlijloc: Egiptu I se

rpllneste si cuceTeste Nubia

ne$leEglptul Construireapiramidei

)l Eglplul Superior if trepte din Saqqararlazd [,4emph]s

Construirea Ny'arii Piramidedin Giza

l,r ma perioadi intermediard:

I qiplul esteimperlitintredlleril cond ucbto ri locali

A doua perioadA inlermediard;

condus de hicso$i, o dinastie

strdine

Piatra din Rosettalntelesul scrierii hieroglifice egiptene a

fos't, in cele din urmd, descifrat dup6 des-

coperirea, in 1799, a uneipiet.e inscriptio-

nate la Rosetta, langd Alexandria. Datand

din 196 i.Hr., piatra conline un decret al

faraonului Ptolemeu alV-lea, scris atat

in egipteandiin scriere hieroglificS 9idemolicd (cursivd), c6t giin greaca veche.

Descoperirea le-a oferit interpreiilor cheia

de care aveau nevoie. l\y'unca de descifrare

a fosl inceput: de englezul poliglot Thomas

Young $i a fost finalizate de savantulfran-

cez Jean-Franqois Champollion in 1822.

Piatra de la Rosetta se aflS acum in BrilishlVuseum din Londra, deqi guvernul egiptean

a solicitat returnarea acesteia.

Noul regat: lmperiul egip-

tean in apogeul extinderii,

cu capitala la Teba

VechiulRegat