5 Ion Neculce

7/25/2019 5 Ion Neculce

http://slidepdf.com/reader/full/5-ion-neculce 1/13

Ion Neculce

Născut la Iaşi în 1672, mort în 1745, ambele date probabile. Fiu de boier moldovean cu rude înuntenia, unde pribe!eşte între 16"6#16$%. în aceeaşi perioadă se crede că ar &i &ăcut studiisistematice, dar nu e'istă date si!ure. întors în (ară, devine postelnic )16$1*, văta& de apro+i )17%%*.

udă prin alian(ă cu -imitrie antemir, /ntio0 antemir îl &ace vel spătar )17%5*. ub -imitrieantemir este vel spătar şi apoi 0atman. -upă bătălia de la tănileşti )1711* pribe!eşte alături dedomnul său în usia, ca apoi să1 părăsească spre a trece în 3olonia. evine în (ară şi în 172% îşirecapătă drepturile pe cale uridică. în 171 devine vornic a ăriideus. ontinuator al cronicii luiiron ostin prin Letopiseţul Ţării Moldovei pentru perioada 1661 #174. ronica este precedată deo samă de cuvinte... )42 de le!ende* ce constituie prima cule!ere de &olclor romnesc. ronica apar(ineatît tipolo!iei letopise(elor medievale, prin mentalitatea &eudală ce o pre+idea+ă şi prin inten(ia de pre+entare cronolo!ică a domniilor pămîntene, cît şi unei &ormule ce va da crea(ii strălucite în secole8I8, prin Ion rean!ă şi Ion 90ica, memorialistica, )Neculce relatea+ă o seamă de evenimente la carea participat el însuşi*, scriitori de care îl apropie în primul rînd &armecul povestirii. -istin!înd le!endade autenti&icabilul istoric şi propunînd totodată cititorului eposul popular,ce creditea+ă, alături de

istorio!ra&ie, şi beletristica în calitatea ei de valoare autonomă.

Influenţe folclorice

:Neculce construieşte e'presia în spiritul cel mai natural al limbii sau nuan(ea+ă cu mult talente'primarea vie a poporului. -e aceea, deosebirea de limba vie, vorbită, a poporului rămîne aproapeimperceptibilă. Ima!inea literară nu e căutată, se identi&ică cu normalul din via(ă şi natură. ; aceastămare artă clasică o artă minunată, care se percepe cu plăcere, dar se lasă cu !reu anali+ată, &iindcă secontopeşte cu !eneralul, cu ceea ce este acceptat şi în(eles de to(i.

nd doamna lui <asile =upu )le!enda nr. 2* este asaltată de îndră+ne(ul 90eor!0e >te&an,vrînd ?săşi rida de dînsa@, ea îl ?probo+eşte@ )repede* şi, blestemîndu1, îl &ace dulău fără obraz,imortali+înd cu această e'presie, ine!alabil de potrivită, neruşinarea păcătosului care mîncase ?pita@lui <asile <odă. ine a creat această e'presie, poporul sau NeculceA Nu putem şti. >i unul, şi altul sînt

capabili. în orice ca+, aşa cum e &olosită, ea devine tipică şi rămîne valabilă pentru totdeauna.B)0i(imia, CD., p. 2"*.

:Neculce orientea+ă literatura cultă de la primii ei paşi spre &olclor, în istoria propriu+isă el intră pe poarta le!endei, a istoriei populare, căci cuvintele sale preliminare pot &i socotite ca cea dintîiac(iune de cule!ere şi prelucrare a &olclorului, anterioară cu o sută şi mai bine de ani celei a lui <./lecsandri. -ar substan(a &olclorică a cronicii nu se reduce la O samă de cuvinte. Frecventul dzic cănu se re&eră numai la amintirile unor particulari transmise autorului, ci introduce continuu în pa!inilecronicii curen(ii +vonului anonim, din care se recoltea+ă, în anumite condi(ii, epicul popular. Nu mai enevoie să arătăm cît datorea+ă poporului limba idiomatică a cronicarului. 0iar ?metoda@ de lucru alui Neculce e popularăE el povesteşte ceea ce e înscris în inima sa. 3rin cronica lui Neculce literaturacultă se naşte &ără or!oliul de a se separa net de &olclorB. )ristea, <., C., p. 2%2#2%*.

Magia limbii

:Neculce revelă şi impune totodată literaturii romne e'presivitatea împinsă pînă la ma!ie alimbii, o înaltă estetică a e'primării. Fra+ele lui ne procură adeseori, dincolo de în(elesurile nu o datăcomune, e'traordinare plăceri &onice. =e citim şi le recitim, ni le evocăm întro consternată vraă. Neculce este primul mare artist al cuvîntului dintro serie impunătoare )prelun!ită pînă în perioadelecele mai recenteE e destul să amintim în acest sens de udor /r!0e+i, ateiu ara!iale sau Ion Garbu,de ;. =ovinescu şi 9. ălinescu*B )rislea, <., C., p. 2%5#2%6*.

Valori poetice



:ronicarul era însuşi un poet care se i!nora. Hn tir rapid al tunurilor la tănileşti e vă+ut întrocompara(ie de mare &or(ă su!estivă ?a cum ar mer!e &ul!erul, aşe mer!e &ocul împre!iur@. Noaptea,taberele aprindeau &ocurile şi tirul înceta, dar spectacolul era mai !randios ?3re cîmpu să vede &ocurileca stelele@. urcii sau &olosit de tătari în masă. ?um ar trece nişte lăcuste,J aşe trece de mul(i@. uşii?îi împroşca@ pe turci. Noaptea era &olosită pentru deplasarea în si!uran(ă a trupelor ?... au purcesnoaptea în sus prin tuneric )întuneric*, de nu să vede mîna@. K ra&ală a pricinuit turcilor pierderi mari?>i aşe cade turcii, ca cînd ar cade nişte pere coapte dintrun păr, cîndu1 scutură oamenii@. /ltă ra&alăatra!e o nouă compara(ie ?... şi aşe au orbit pre turci, ca cum iar mătura cu o mătură@. irul reciprocal artileriilor e descris impresionant ?>i au început a să bate pre vrămaş, cît întunecasă lumea, de nusă vede omu cu om, şi să vede numai para cum ieşie din puşci. a cum ar arde unu stu0 mare, trestie,ca pe nişte vînt mare, aşe să vede &ocul ieşind din puşciB. arul re+erva cavaleria pentru urmărireaduşmanului în ca+ de victorie. :ă sta călărimea ca cum ar sta pădurea...B )ioculescu, I.C., p.

Tehnica portretului

:-acă Hrec0e surprinde personaul aşa cum se în&ă(işea+ă el la un moment dat, Neculce sc0i(ea+ăistoria vieţii unui om, reconstituie antecedente, pentru ca în anumite ca+uri săşi ima!ine+e personaulîn iposta+e viitoare, probabile. în &unc(ie de cele trei coordonate, portretul lui Neculce se strcuturea+ăîntrun mod particular, punctînd momente în evolu(ia oamenilor. pre deosebire de Hrec0e, la care piitem vorbi de portre-te-caractere, lui Neculce îi sînt speci&ice portretele-biorafii.

!ortretul interal # moral şi &i+ic, reali+at prin acumulare de observa(ii # şi portreteleconfruntate din epoci di&erite sînt, la Neculce, principalele miloace de în&ă(işare a lumii prin care atrecut. Hrmărind oamenii în evolu(ie, în sc0imbările pe care le su&eră în momente di&erite din via(a lor,cronicarul are posibilitatea să eviden(ie+e ceea ce este permanenţă şi, dimpotrivă, ce e accidental în&i+ionomia morală a acestora. )urticăpeanu, O.v., p. $7*.

Întemeietori şi aventurieri

.Favorit domnesc pedepsit pentru trădare cu tăierea nasuluiE &avorit iBpchal e'ilat în iberia şireadus, apoi, la oscova ca s&etnic al marelui (ar 3etru, # e'isten(a eventuroasă a preaînvă(atului boier ilescu îrnul ilustrea+ă e'emplar ima!inea nestatornicei ro(i a norocului, care pare să domine,din umbră, bio!ra&ia eroilor lui Neculce. O samă de cuvinte ilustrea+ă ast&el ima!inea a două universuricare se succed nostal!ia timpilor eroici se traduce în ciclul le!endelor despre >te&an cel are, aproapetoate le!ende ale întemeierii, ale impunerii ordinii întrun spa(iu ori!inar, încă nesupus vreunei le!i

)întemeieri de mănăstiri şi biserici, de locuri de pomenire # -umbrava oşie #, întemeieri deneamuri # ovileşti #, dar şi întemeieri de le!i şi obiceiuri*E acestui univers eroic al întemeietorilorîi urmea+ă, în epocile mai tîr+ii, un univers al aventurii, care anulea+ă scurta domnie a le!ii şireînstaurea+ă stăpînirea ?nărocului@ şi a ?tîmplării@. =e!enda se converteşte acum în povestireaventuroasă sau în anecdotă.

în &ond, acesta e şi universul Letopiseţului, cu nesperate înăl(ări pe. culmile norocului )înalteran!uri boiereşti sau tronul c0iar*, cu neaşteptate ma+iliri, cu mor(i năpra+nice care, în relatarea lui Neculce, nau nici !randoare, nici &ior tra!ic, ci sînt, şi ele ?tîmplări@ )c0iar cînd e vorba de cumplitadramă a lui Grincoveanu şi a &iilor săi*.B )3etrescu, I., C, p. 7$#"%*.

„LetopiseŢul Ţării Moldovei “de Ion Neculce

Cronica lui Neculce, "Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija-Voda pana la adoua domnie a lui Constantin Mavrocordat" evenimentele dintre anii !!-!#$%&, precedata de cele $' de le(ende, intitulate ") sama de cuvinte", seintemeia*a pe +apte traite de aceea are un caracter memorialistic



I Domnia lui Dabijii-VodaDup moartea lui .te+abi/-vod a urcat la tron Dabijii-vod„ 0cest domnu av1obicei, c2nd .id1 la mas .i vid1 niscaiva oameni sraci dvorind prin o(rad,

3nv/a de lua c2te doao, trii blide de bucate din masa lui .i p2ine .i vin .i letrimit1 acelor oameni acolo 3n o(rad, de m2nca acei oameni4 0cest domn de

multe ori *icea5 „De mult or +i dvorind ei .i or +i +lm2nd*i, neav2nd dec6eltuial“ 7ortetul moral al lui Dabijii-vod5„ Dabije-vod, aice 3n /ar domnindu cu pace .icu domnie a.ed*at, cu /ar 3ntemeiat, era om8 bun .i bl2ndu, +r nice orutate 9i neplinindu bine $ ani a domniei lui, +iindu .i om btr2n, au pltit .i eldatoria c1 de op.tie, de-au murit8 9i l-au dus cu toat boierimea, cu marecinste, de l-au 3n(ropat 3n mnstirea lui, 3n :2rnova, carei este de d2nsul8isprvit, iar din temeiul ei au +ost-o 3nceput-o :arnovsc6ie-vod, .i n-auapucat s-o isprvasc, c-au pierit la 7oart, cum s pome-ne.te mai susII

D)MNI0 D;C<I-V)D< C=L; :<T>?N L=0T #!#$Duca- vod era din @ara (receasc, a venit de c2nd era copil in @ara .i a slujitla Vasilie-vod si la al/i domni p2n a ajns boier mare A-a 3nsurat cu o +at adoamnei Dabijoaia +acut cu :u6us pe care o c6ema NastasiaDuca-vod a ajuns domn in locul dabiji-vod 0 domnit numai jumtate de an, l-au scos din +unc/ie din cau*a unei cr/i pe care a scris-o la 6anul ttresc

C07 III D)MNI0 L;I ILI=9;-V)D<, BICI)>;L L;I alecsandru-V)D<

0lecsandru-vod era tatl lui Ilie.u-vod, dupa ce acesta a murit +iul sau a urcatla domnie 3n locul lui Duca-vod Din cau*a +aptului ca Ilie.u-vod nu vorbearomne.te multe lucruti nu au iesit bine N -a implinit % ani de domnie ca a +ostscos din +unc/ie, iar Duca-Voda a urcat pentru a doua oar la domnie 3n anul#!##

C07 IV D)MNI0 0 D);0 0 D;C<I-V)D< C=L;I :<T>?N

Venind Duca-voda din nou la domnie, se purta mai aspru .i a 3nceput sconstruiasc mnstirea Cet/uia n al treilea an de domnie s-au ridicat

3nce.tii cu toti or6eienii .i lpu.nenii asupra lui din cau*a ca in /ar erau preamul/i (reci Duca-vod a +u(it cu toat +amilia lui 0poi acesta a trimis de lapoart ttari 3n +runte cu 0lescandru :u6u. pentru a lovi oastea 62nce.tilorDuca-vod s-a 3ntors dar 2nce.tii nu s-au mai ridicat impotriva lui Dupacesta au intrat turcii in tara ca sa dobandeasca cetatea cameni/a Duca-voda a+ost dat jos de la domnie si 3n locul sau a urcat 7etriceico-voda Turcii au luatcetatea cameni/a 7etriceico-voda l-a luat pe Miron Costin la curtea lui pentrus+aturi .i pone/e



CapV D)MNI0 L;I 9T=B0N 7=T>IC=IC)-V)D<

În anul #!EF

Cap VI D)MNI0 L;I dumitra.co-V)D< C0T0C)GIN) L=0T #!E'

Dumitr.co V)D< era repre*entantul lui 7etriceico-vod la 7oarta otoman .ivistiernic mare 3n @ara munteneasc =l era (rec /rin(rdean, din neamul 3mpratului Cataco*one.ti 7e Dumitr.co-vod l-au pus domn 3n locul lui7etriceico-vod

„Dar aceste voroave nu-s nemic, +r c2t Dumitra.co-vod, +iindu (rec tlpi* .i+ricos, cu piele de iepure la spate, .i neav2ndu nice o mil de /ar, pun1 priciniasupra boierilor .-a lui Miron, c s+tuiescu .i-i bine s ierned*e ttari .i ei n-aupriimit s +ac *apis Dar lui 3i era voie .i sili1 spre acela lucru, c s tem1 s.ad* 3n Ie.i, s nu vie nescarivai po(6ia*uri s-l i1 din Ie.i

Cap Vi domnia lui anton-vod rust, vleato #!E$

0ntonie-vod >uset era /rin(rdean , rud cu Dumitra.co-vod 0cest domnc2nd a ajuns la domnie a 3nceput s +ac mnastirii .i biserici multe

0ntonie-vod, mcar c era (rec .i strein /ri(rdean, dar era mai bun domnudec2t un pementean, c nice un obiceiu ru 3n /ar 3n d*ilele lui n-au +cut8, ce

3nc .i c2te au (sit de al/ii rele multe au lsat Numai la to/i domnii s a+l c2teun musaip om ru 0.1 .i la 0ntonie-vod era o rud-a lui, anume 0liHandru

>amandei, postelnic mare, (rec sim/8, m2ndru, nebun, lacom Trec1 peste to/i,nu cuno.t1 pre nime, av2nd trecere .i cinste de la 0ntonie-vod

Cap VIII D)MNI0 D;<I-V)D< C=L;I :<T>?N 0 T>I0 N @0>0 M)LD)V=I

Duca-vod a venit 3n Moldova din @ara munteneasc 3n anul #!E#

n al doilea an de domnie Duca-vod a omor2t trei boieri5Vas3lie 6euca careera vistiernic, pe 6eor(6ea :o(dan .i pe Lupul sul(eriulJn al treile an Duca-vod a mers la @ari(rad cu +iica sa Catrina pentru a o lo(odi cu Ate+an-vod +iul

lui >adu-vod

Cap IK D)MNI0 0D);0 0 L;I 7=T>IC=IC)-V)D< D= L0 le.i

C07 K D)MNI0 0 D);0 0 L;I dumitra.co-V)D< C0T0C)GIN) #!'

n aceast perioad a +ost +oamete mare , nimeni nu avea ce m2nca „/ara toatbejenit .i nu putus oamenii ara .i nu s +cus p2ne =ra oameni tot le.ina/i .imor/i pe drumuri .i pe uli/i, c2t s m2nca om pe om 7o(6ia*uri din @ara



Le.asc totdeuna s slobod*i1 de str2ca .i prda Tl6ret mult era De laCotnar 3n sus era /ara pustie4

7ortret5 „Dumitra.co-vod era un om btr2n, (rec /ri(rdean de neamul lui, deCan3taco*one.ti 9i mai nainte vreme +uses visternic mare .i-n @araMunteneasc, la li(ori-vod 9i era om nestttor la voroavi, tlpi*, am(itor,

(eamba. de cei de la Bener din @ari(rad 9i dup-aceste, dup toate, era btr2n.i curvar4

Nevasta lui era la @arin(rad iar el umbla cu o +ata t2nr .i +rumoas pe care oc6ema ani/a„ 0ni/a, /iitoare, de o purta 3n vedeal 3ntre toat boierimea, de-o/in1 3n bra/i, de-o sruta .i o purta cu slbi de (albeni .i cu 6aine de .a6marand,cu .lic de sobol .i cu multe odoar 3mpodobit 9i era t2nr .i +rumoas .iplin de suleiman, ca o +at de rac6ieri/ 9i o triimit1 cu carta domneasc, cusiimeni .i cu vornici .i cu comi.i d*uoa amid*id*e mari pe uli/i, la +eridiu .i pe lamnstiri .i pe la vii, 3n primblri4

7ortret5 „C el, de btr2n, din/i 3n (ur n-av1 Diminea/a 3i 3ncli1 de-i pun1 3n(ur, iar sara 3i desclie cu 3ncrop .i-i pun1 pe mas

C07KI D)MNI0 L;I C)NAT0NTIN C0NT=MI>-V)=V)D0 N 0N;L #!%,I;NI= !F

„9i era om vitea*u .i cu s+at bun4

„Carte nu .ti1, ce numai isclitura 3nv/as de +c1 7ractic bun av1 la

voroav, era sntos, m2nca bine .i b1 bine Aemne multe av1 pe trup de lar*boaie, 3n cap .i la m2ini, de pe c2ndu +usese slujitoriu 3n @ara Le.asc Lastat nu era mare era (ros, burdu6os, rumn la +a/, bu*at :arba 3i era alb ca*pada Cu boierii tri1 pn la o vreme, pentru c era om de /ar .i-i .tie peto/i, tot anume, pre careli cum era 9i nu era m2ndru, nici +c1 c6eltuial /r2i,c era un mo.nea(u +r doamn 9i av1 doi +iciori, bei*adele, pre 0ntio6ii .i peDumitra.co, .i era *lo( la 7oart .i cu al/i +iciori de boieri4

LETOPIE!"L !#$II MOL%OVEI

de la -abia<odă pnă la a doua domnie a lui onstantin avrocorda

&ap'(II %omnia lui &o)tantin )*n %uc+i,Vo-+ celui b+tr*n leat ./00 mart /.

%omnitori1 ostantinvodă,E antemirvodăE GrncovanulEantemirE araman3aşaE -altabansarasc0erpaşaE /ntio0ieE Iablanovisc0ieE

Portrete1 :ostantinvodă, sn -ucăiLvodă celui bătrn, era om tnăr, ca de şesăspreci, şeptespreci aiM



$e2umat1 apitolul al 8IIlea debutea+ă cu un!erea lui onstantin<odă,&iul lui -ucă<odă, cadomnitor, urmată de lo!odna lui cu aria,&iica Grncovanului,&iind surprins &aptul ca lui onstantin<odă :nui era urtă datoria, şii era dra!ă şi mndriaM. -upă moartea lui -ucă<odă, =upul 9avrili(ădevine vistiernic,dar ne&ăcnduşi treaba bine este coborît în ran!. =uptele cu antemirenii încep, luiGo!dan 0ătmanul şi Iordac0i usăt vistiernicul ludule &emeile şi &etele pentru a le &ace slu!i, întruns&rşit ele &iind recuperate.

n cel deal treilea an al domniei, -altaban sarasc0erpaşa de la Kbluşi(ă scrie la 3oartă despreonstantin că nu este un domnitor 0arnic, nici drept şi că este spiinit &oarte mult de socrul săuE iararaman3aşa din ameni(ă spune că în cetate nu este de mncare.Go!dan şi Iordac0i sunt căuta(i de oastea lui /ntio0ie,dar nu sunt prinşi pentru că sunt înştiin(a(i, dararmata îşi continuă drumul pe la mănăstiri, de unde îi scoate pe oimiri şi pe dră!ani.

&ap'(III %omnia lui 3nt4i5ohi,Vo-+ )*n &antemir,vo-+ leat .678

%omnitori1 /ntăiîo0i<oăE =upul Go!danE i0aiLvodăE -umitraşcovodăE Isu&paşaE ;la!aE araman paşaE /v!ustE e0metîmpăratul turcE ;v!0enieneam(E /le'andru tăr+imanul arvocordatE3etre /li'ieviciE =eopoldE tanislav =işcinsc0iiE arol

Portrete1 :)O* /ntăiîo0ivodă )O*, era iar om tnăr, ca de 2% ani, om mare, cinsteş, c0ipeş, la minteaşed+at, !iudecător drept. Nu era prP cărturar, numai nu era prostu. enciuneli, tălpi+icurilinu le iubiP, la averi nu era lacom, obiceie noo nu priimiP să le &acă prP peste samă, vnator şisluitor bun, după 0irea tătnesău. n rP parte era can straşnic, să nu !răiască &iecine şi &ărăvreme cu dnsul. >i era şi credincios la !iurămnt, îl (inP cinstit 0orba. >i boierii în curtea lui, pecum i sa arăta viia(a lui înainte, tot cu cinste umbla. nie avP straşnică, răcniP tare, cancu !rabă, şi de cie să depărta inemile boierilor de dnsul.9

$e2umat1 ora lui /ntăiîo0ivodă,a&ta,moare, acesta din urma su&erind &oarte mult, iar i0ălac0ispătarul se recăsătoreşte după ceva timp cu altă &ată de boier, şi anume a medelnicerului -edul de la9ăla(i. /ntăiîo0ivodă, lo!odit încă din vremea tatălui său cu aria, se !ndi sa trimită să &ie adusă,dar pnă la urmă îi este dată o altă &ată &ata lo!o&ătului -umitraşco eaurului, pe nume atrina.-umitraşcovodă se ia în taină cu &ata lui >erban<odă, din ara Hn!urească, dar pnă la urmă sea&lă.raiul obe(c0ie, moare în timpul iernii, lăsnd în urmă trei &eciori, nici unul dintre ei nedevenindcrai,ci prin(ipul de 8a'onia, /v!ust.-upă numirea lui /v!ust drep crai se aduce multă oaste din8a'onia şi se &ace multă pre!ătire. /ntăiîo0ievodă observnd acestea trimite pe ;ni şi pe <ar!alovicicu i0ule(, cu daruri şi car(i pentru crai, cu ru!ămintea de a nu nenorocii (ara.raiul primeşte cu dra!darurile, răspun+ndui în acelaşi &el lui /ntăiîo0ie,iar (ara nu are de su&erit în lupta cu tătarii.

n al treilea an al domniei lui /ntăiîo0ievodă,leşii încă tnesc după ara oldovei.n acea vreme,împăratul oscovei, 3etre /li'ievici, sa dus la împăratul neam(,=eopold, şi la ru!at să nu &acă pacecu turcii, dar acesta din urmă nu ia putu &ace pe plac +icndui :ăcar că te apuci că mei da c(ivaani c0iltuiala oştii, dar nu pociu, că acmu el mă roa!ă, dar pe urmă, cine ştie, sau ma ru!a, sau ba, că poate să să lun!ească mul(i ani înainte bătaia. >i eu am slăbit, că eu nu mă bat numai cu urcul, şi mă bat şi cu Fran(uul, şi acolo am mai mare bătaie dect cu urculQ.3etre /li'ievici întorcnduse înapoiîn (ara lui rade barbele boierilor şi a sluitorilor,sc0imbndule 0ainele,obiceiurile cu cele nem(eşti.

/ntio0ivodă a domnit cinci ani &ără trei luni,to(i pomenindul pnă în +iua de astă+i.



&ap'(IV %omnia a -oo a lui &o)tantin %uca,Vo-+ leat .670 )+ptemvrie /8

%omnitori1 -ucavodăE Isu&paşaE /v!ustu )al IIleaA*E /dam inavsc0ieE i&edE ostantin ataco+inoEe0metE usta&aE /ntăiîo0i<odăE i0ai<odăE GrncovanulE

$e2umat1 n incipitul capitolului ne este relatată mnia -ucăi<odă la a&larea la a&larea &aptului că, camaicaniidin Iaşi iau scăpat pe Go!dan 0ătmanul şi Iordac0i usăt vistiernicul.

evenirea lui /v!ust la tron culminea+ă cu strn!erea banilor necesari pentru &ormarea oştirii. -upă ce a petrecut cu toate &emeile leşilor, mai ales cu cea a lui =ebomir(c0ie,pe care a plimbato şi în a'onia, craiulintră în con&lict cu cel s&ed+esc.

i0ălac0i este numit i0ai<odă în urma numirii sale ca domn.

&ap'(V % omnia :nt+iu a lui Mihai $+coviţ+,Vo-+ leat .6//

%omnitori1 i0ai<odăE >erban<odă omşeE ostantin -uca<odăE -umitraşco<odăE /ntio0ivodăEămi& ăi+a&endE

$e2umat1 i0ai<odă, devenind domnitor îşi &ace datoria ca to(i ceilal(i, avnd mul(i boieri,cel&avorit &iind Iordac0i usăt vornicul.;l a domnit un an şi umătate.-upă acest timp, neavnd de undelua bani, se au+i din ara untenească cum ca /ntio0ivodă a &ost numit domnitor.

&ap' (VI -omnia a -oa a lui antiohi,vo-+; )*n cantemir; leat .6/<

%omnitori1 /ntio0ivodăE i0aivodăE iorlulpaşaE

&ap' (VII %omnia a -oa a lui Mihai,Vo-+ la velet .6/=

%omnitori1 i0aivodăE /ntio0ivodăE Ilie aănîtaco+inoE 3anaitac0i oronaE /v!ustE /ronvodăE>&edE oscalE Isu&paşaE Neculai arvocordatE NeculaiuvodăE

Evenimente1 >au &ostu în d+ua de npetru la velet de la /dam 7217, datusau parola de bătaie9



http1??ro'@iAi)ource'org?@iAi?Letopi)e&=3<ulC&=36&8D<riiCMol-ovei

http://ro.wikisource.org/wiki/Letopise%C5%A3ul_%C5%A2%C4%83rii_Moldovei

http://ro.wikisource.org/wiki/Letopise%C5%A3ul_%C5%A2%C4%83rii_Moldovei



C07 VIII D)MNI0 D;C<I-V)D< C=L;I :<T>?N 0 T>I0 N @0>0 M)LD)V=I

C07 IK D)MNI0 0 D);0 0 L;I 7=T>IC=IC)-V)D< D= L0 L=9I

C07 K D)MNI0 0 D)0 0 L;I D;MIT>09C)-V)D< can3taco*ino L0 V=L=T #!'C07 KI D)MNI0 L;I C)AT0NTIN C0NT=MI>-V)I=V)D0 N 0N;L #!% I;NI= !F

&ap' ((III%omnia lui &on)tantin,vo-+; fiul lui Neculai,vo-+ Mavrocor-at; Vleato .68/; mai .

onstantinvodă este înscăunat domn al oldovei Goierii lui onstantinvodă

onstantin ostac0e vello!o&ăt andul turd+e &ost 0atman, este pus Q vornic mare de ara de 9iosM Iordac0e atacu+no -eeanulul Qvelvornic de ara de usM onstantin uset &ost vornic )socrul domnului* este pus 0atman i0ălac0e uset postelnic mare )văr primar cu domnul* /ndreeş uset spătar mare Iordac0e atacu+ino 3ăşcanul ban mare Iordac0e uset ilibiul pă0arnic mare oader 3ăladi velvisternic Ioan Go!dan velstolnic Feciorul lui Iordac0e sul!eriul velcomis.

Fiind domn tnăr, onstantinvodă a lăsat conducerea (ării pe mna boierilor , după obiceiul vec0i,ast&el (ara era condusă de andu turd+e impreună cu doi !reci.3este douatrei luni, boierii moldoveni devin lacomi şi plini de răutate, &urnd din bo!ă(iile (ării.onstantinvodă vroia săI ia tronul lui 9li!orivodă , din ara omnească, iar in oldova săl punădomn pe vărul său, i0ălac0i postelnicul. -in această cau+ă , 9ri!orievodă pune pe i0aivodă domnîn locul lui onstantinvodă. 3ăladi oadiru se bucură de această sc0imbare, el &iind nepotul lui i0aivodă, se pre&ace prieten domnului şi îi învinovă(eşte pe !reci, &apt ce dovedeşte că este cu două &e(e.9recii, deoarece erau mul(i, Qtoati boieriile şi părcălăbiele şi vămăşiile celi di pi mar!ine, au a!onist,tot ei le cuprinseră de leau luat.M



Q<rabaM dintre leşi şi moscali a determinat venirea multor turci la Rotin, cărora 9ri!orievodă le dădumulte daruri, precum 9li!orievodă care era lăudat de turci.im(induse constrns de către 9li!orievodă şi de &aptul că boierii aveau să se ducă în arauntenească, onstantinvodă reduce din dări şi trimite bani la 3oartă. /st&el el aun!e domn în arauntenească, iar 9ri!orievodă este mutat în oldova.

Portret Q/cest domnu ostantinvodă era un om prP mic de stat, şi &ăptură proastă, şi căutăturaîncrucişetă, şi vorba lui înecată. -ar la 0ire era nalt, cu mndrie vrP să sarete, dar era şi omilenic.a+ne, bătăi rele la oamini nu &ăcP, nici la sin!e nu era lacom, şi răbdător mult. i era dra!ă învă(ătura,corăspunde(ii din toati (ările străine să aibă, prP silitor spre veşti, ca să ştii ce să &aci pintralte (ări, ca sădobndească numi lăudat la 3oartă. inciunile îi era prP dra! a li asculta, numai nu era pre !rabnicS a&aci rău. 9iuruiP prP mult unora şi altora, dar la mai mul(i nu da dintraceli !iuruin(ă. ;ra om dilîntorcP şi al(ii.M

n urma mor(ii craiului /v!ust, sau s&ătuit boierii umătate de an pe cine să pună crai, ale!ndul încele din urmă pe Frederic.

apetele oastei mosc0icească =is, Gero, Ta!ra(c0ii, Resenbur!u, otus inu0, asurlisu şi <eba0u.

&ap' ((IV3 -oa -omnie a lui ligorii hica,vo-+; V+leat .688; -echemvrie /=

andul turd+e şi oader 3ăladi sunt trimişi în înc0isoare, în timpul drumului din Iaşi în Gucureşti,unde urma să &ie înscăunat domn onstantinvodă. turd+e însă a &ost iertat datorită patriar0ului de laari!rad, 3ais, ce venise cu 9ri!orievodă în Iaşi.

Goierii lui 9ri!orievodă îm a doua domnie onstantin ostac0e vello!o&ăt Iordac0i antaco+ino velvornic în ara de 9ios Ioan Neculce velvornic în ara de us onstantin 3săolus 0atman 9ri!oraşco velpostelnic, Q!rec (ari!rădanM Iordac0i 3ăşcanul ataco+ino velspătar 9avril ostac0i 9avrili(ă velban oader velpă0arnic ostac0i a+ul velvisternic =upul 90euca velstolnic /listar0u velcomis

Q >i bine nau trecut !0enari, să istovască +lotaşii banii stea!ului, au şi pă+t în luna lui &evrar di auscos văcărit cti un leu di cal şi cte un +lot di vită, iarăşi cu mare !rabă. /tunce să tmplasă ostantinostac0ie 9avrili(i, ce să poriclP Ne!el, cavP un ne!el în nasS din naştire, cari era lo!o&ătu mare şi eracu +lotăria la uceavă. >i mer!nd la mănăstire la ucevi(i, sosind întro simbătă sara la mănăstire, în2" di d+li a lui &eurar, au şăd+ut cu i!umănul şi cu al(i ma+li la masă, deau mncat bini sara, iar cnd



au &ost dispre d+uă, sau sculat să mar!ă la biserică -uminică diminea(ă. >i nau apucat să a!iun!ă în biserică, şi lau şi lovit o ame(ală, deau căd+ut !ios în milocul mănăstirii. >i lundul &iciorii în bra(ă,dP bP lau dus pănU la c0ilie, şi peste un ceas au şi murit.

/poi lau adus slu!ile la Ieşi, şi iau ieşitS vodă înainte şi cu toată boierimea, şi lau în!ropat lamitropolii, a&ară ln!ă uşa bisericii, caşP au po&tit el, să nul în!roape în biserică. >i mari cinste iau&ăcut la în!ropare, şi mai mul(i oameni str!a VV-umned+ău săl ierteDD dict VVsă nul ierteDD.M

9li!orivodă nu uita ruşinea prin care a trecut cnd vărul său, onstantinvodă, ia luat tronul înara untenească şi spre toamna vorbeste cu vi+irul sa &ie pus domn în ara unteneasca. nsa,onstantinvodă a&land aceste lucruri, cere autor vărului său i0ălac0i, spătar la ari!rad, şi reuşeştesaă oprească pe 9li!orivodă de aI lua tronul.

Qini dă mai mult acelaI mai prietin şi mai bunM

onstantinvodă lo!odeşte o sora dea lui cu un &ecior deal lui i0aivodă, >te&ăni(a. n urmaacestei căsătorii, onstantinvodă reuşeşte să &ie înscăunat domn al ării unteneşti, însă dă vina pe9li!oriivodă ca ar &i plănuit această nuntă. -in această cau+ă, îşi căsătoreşte si 9lo!oriivodă un &ecior cu o &iica a lui i0aivodă, onstantinvodă &acnduse de rs.

7244 Qnceputau şi vini(ienii a pomeni de oriia la turciM7245 Qa+îlbaşul sau aşăd+at cu urculM

:/ltu !0enăral, anume <alis, şi cu al(î !0enărari de la ibii, cu o samă de oaste, au purcesS a bate<idinul. /l(ii au vinit pren ara Hn!urească di sau cobort în ara untenească, la Gucureşti, şi presupt munte, ca vo 6.%%%#7.%%%. Iar <ădanie, !0enărariul de Graşăv, şi cu al(î 2 !0enărari, cu 5.%%%oaste, au ieşit peste munte la omăneşti şi la Kitu+ în oldova, şi în mpul =un!u nişte căpitani cuvo 7%%. >i au şăd+ut acolo, pre supt mar!inea mun(ilor, vo 2 luni şi mai bini. tricăciuni nau &ăcutnimic în (ară. ot cu bani cumpăra ce li trebuiP. Numai pre turci căuta, şi bucatele unde le !ăsiP le luacu dea sla. Numai vo 2, boieri, ce li era casăle pe supt munte aproapi, să înc0inasă la nem(i, anume>te&ăni(ă uset vornicul şi cu &iciorii lui, şi ăducanul stolnicul şi ostandin Galşe medelLniceriul şi>te&an atar!iul sul!eriul. >i (ărănimea ce era pe supt munte nasculta de domnie.M

:3onturile ceu dat (eri

1. ă &ie moldovenii credincioşi cu toată inima împăLră(i usii.

2. ă naibă răspunde(ie cu neprietinii împără(iii usiii.

. Goierii pribe!i cu 9li!orievodă să sîntoarcă to( pănîntrun an, iar care nu sar întoarce pănU la anulsă naibă iertare, şi moşiile să le 0ie pierdute.

4. -oaăd+ăci de mii de oaste să ierned+ă (ara şi so 0rănească, şi să şadă pen tr!uri, unde ar socoti.

5. .%%% de săla0ori să nu lipsască peste to( anii, să lucred+ă la cetă( la ce ar trebui.

6.Kamenii bolnavi de oaste, să c0eltuiască cu dnşii şi aptică, să le dP o(ăt şi usturoi.



7.K&icerilor ceş era cu aceste 2%.%%% oaste iar să le de ce lear trebui.". oscal, !rec sau al(i oameni străini să nu încapă nice lao dre!ătorie în (ară, numai cu ne!u(ătorii.

$. ( sluitori sau boieri ce nor 0i la vo dre!ătorii să încaleci to( să mar!ă la oaste. >i lea&ă să le dPîmpără(ia, iar la nevoia (ări, ce lea &i partea, săş dP.

1%. $% pun!i bani săi dP poclonul lui acmu.

11.1%% pun!i masa lui în to( ani )12 mii !albini de aurS. 9albănul umbla 4 lei pre aceste vremi.*

12. Nime să nu tă!ăduiască bucate sau 0aine sau bani turceşti şi !receşti, că cu capul a da samă.

/ceste ponturi au dat ene0 boierilor şi au d+isS că, de nor priimi, a da &oc tr!ului. >i iau &ăcut cudea sla deau iscălitS, că să tmplasă şi boieri de nu sînvoiP. >i au iscălitS to(.M

&ap' ((V3 -oa -omnie a lui &on)tantin,vo-+ Neculai; la v+leat .6=7; octomvrii /

Goierii andul turd+e vello!o&ăt ostac0i a+ul )ce era 0atman* velvornic de ara de 9ios Iordac0i oset ilibiul velvornic de ara de us Ianac0e )ce era spătar mare în ara omnească, &rate doamnei lui Neculaivodă*

0atman /dămi(e )&eciorul lui Neculaivodă,cumnatul lui onstantinvodă* velpostelnic /ndrieş oset velban anolac0i ostac0i velspătar >te&an usăt velpă0arnic oader 3ăladi velvisternic Ion Go!dan velstolnic 0iri(e -racul velcomis Iordac0e oset )&eciorul lui >te&ăni(ă uset, vornicul* velmedelnicer -umitraşco 3ăladi velcliucer Ion Neculce bivvelvornic Iordac0e -ul!0eriul bivvelpostelnic /ristar0ul bivvelban

Hltimii trei boieri au &ost aleşi udecatori în Iaşi, împreună cu boierii mari, &iind plăti(i cu cte 5% de lei pe luna.Kamenii aveau voie să lucre+e doar pe propriile moşii, dar erau &ăcute le!i ast&el înct săImul(umească pe to(i.Qărîi de 9ios le mer!ea pre bine, iar ărîi de us, &iind prădaşi de moscali şi &iind lipsi(i de pine, lemer!e mai !reu.M

:/şidere ăria sa ostantinvodă au mai socotit pre unii din &iciorii de boieri carii nu putP să încapăîn boierie şi era &iciori de boieri mari şi de neamuri, şi începusă acmu unii şi a îmbătrni şi nu maiîncăpe la boierie, că de la o vreme încoace era tot unii. Iar ăria sa ostantinvodă au socotit de au&ăcut dreptate şi au început ai boieri şi pre aceie ce era căd+u(i din cinste. ai socotitau ăria saostantinvodă pentru şcoali de învă(ătură, de leau mai întărit şcoalele cele elineşti şi cele sloveneşti./şidere au mai &ăcut şcoali de învă(ătură şi lătineşti şi arăpeşti, şi au dat ştire tuturor ma+ililor în toată



(ara ca săş aducă copiii la învă(ătură la şcoală, ca să înve(e orice limbă lear &i voia, pentru ca să să a&leoameni învă(a(i şi în pămntul nostru al oldovii, precum sunt şi printralte (ări şi păr(i de locS. Iardascalilor li să da plata din vistieria domnească. /şidere au dat poroncă la toată boierimea săş aducăscrisori ce or avP pre moşiile lor, să le scrie la condică, ca să să mai curme !lcevile.M

oate mănăstirile au &ost date în !ria mitropolitului si episcopului în paro0iile lor, onstantinvodăapelnd la mila patriar0iei /le'andria, în cinstea căreia a înc0inat mănăstirea Ran!ul, ce era înainte în

memoria lui Nicolaevodă.n +ilele măririi lui onstantinvodă au venit prea&ericitul părinte Qc0irioc0io 3art0enieM, patriar0ul&intei etă(i a Ierusalimului şi a între!ii 3alestine, onstantinvodă înc0innd mănăstirile a+lău,aşen, ovea şi 3obrata &ntului ormnt al -omnului Iisus Rristos.

5 Ion Neculce

Documents

Transcript of 5 Ion Neculce