5.Precizări privind funcţia executivă

In orice stat modern care acceptă „trinitatea" autorităţilor publice,

guvernul şi şeful de stat formează „executivul".Este acceptată ideea

că, aşa cum parlamentul exercită cu titlu principal funcţia legislativă,

guvernul şi şeful statului exercită cu acelaşi titlu funcţia executivă.

De precizat, însă, că guvernul, cel ce „determină şi conduce

politica naţiunii"", cel ce „asigură realizarea politicii interne şi externe a

ţării"" , este doar nucleul „administraţiei publice", organul care conduce

toate celelalte forme organizaţionale ce au atribuţii în această sferă:

ministere şi alte organe centrale subordonate guvernului, organe centrale de

specialitate autonome, instituţii subordonate ministerelor, prefecţi,

1

guvernatori etc, organe locale de specialitate subordonate ministerelor sau

organe locale alese sau subordonate —acestora etc.".

. .........- -

In statele organizate ca republici parlamentare preşedintele are

o dublă funcţie; el apare atât ca şef de stat, ca „arbitru al puterilor", cât şi

ca • organ executiv, alături de guvern, rolul său fiind, după caz, mai

important sau mai puţin important decât cel al primului ministru.

Funcţia executivă este realizată primordial de organele amintite. Ea se

înfăptuieşte atât prin acte juridice cât şi prin operaţiuni materiale,

prin care se execută legea, prin organizarea sau, după caz, prestarea

directă de servicii publice" . Dar, executivul este şi un artizan al legii -

2

în nume propriu. în unele state. în colaborare cu parlamentul, peste tot. El

este în acelaşi timp autorul ..normelor subsecvente", al regulilor juridice

create pe baza şi în executarea legii. El apare, cel puţin de iure. vioara a

doua în domeniul adoptării legilor. Spunem „de iure" pentru că în practică

se întâmplă frecvent ca în unele state şi în unele perioade să devină

principalul artizan al legii. In Franţa, „raţionalizarea funcţiei legislative"

a parlamentului, determinată în principal de faptul că guvernul a devenit

„legislator de drept comun", că poate oricând să ceară autorizaţia de a

legifera, potrivit art. 38, că Preşedintele Republicii poate cere, conform art.

11, să legifereze prin referendum, că guvernul a preluat „conducerea"

3

procedurii legislative iar Consiliul Constituţional poate efectua controlul de

constituţionalitate a legilor.

4