4.Memoriu General Vol 1 04
-
Upload
joan-jacob -
Category
Documents
-
view
21 -
download
1
description
Transcript of 4.Memoriu General Vol 1 04
VOLUMUL 1
MEMORIU GENERALReactualizare
PLAN URBANISTIC GENERAL -
ORAŞUL ALEŞD
JUDEŢUL BIHOR
- 2010 -
Viziunea propusă pentru oraşul Aleşd este :Aleşdul va fi un loc plăcut în care să trăieşti, să înveţi şi să munceşti, un oraş prosper şi curat, cu autorităţi
locale responsabile şi deschise către cetăţeni;(Extras din Strategia de dezvoltare a oraşului Aleşd, August 2009)
w w w . a t r i u m p r o j e c t . r o J05/4692/1994 RO 6577181Banca Transilvania Oradea; RO78 BTRL 0050 1202 7297 29XX
410019 Oradea, jud. B ihorstr . Mihai Eminescu nr .25Telefon: 0359 411 151Fax: 0259 418 600Mobil: 0751 175 974E-mail:[email protected]
CUPRINS
1 Introducere .................................................................................................................... 3 1.1 Date de recunoaştere a investiţiei ..................................................................................... 3 1.2 Obiectul PUG .................................................................................................................... 3 1.3 Surse documentare .......................................................................................................... 4
2 Stadiul actual al dezvoltării ......................................................................................... 5 2.1 Evoluţie ........................................................................................................................... 5 2.2 Elemente ale cadrului natural ............................................................................................ 7 2.3 Relaţii in teritoriu .............................................................................................................. 10 2.4 Activităţi economice ......................................................................................................... 12 2.5 Populaţia. Elemente demografice si sociale. ................................................................... 14 2.6 Circulaţia ......................................................................................................................... 20 2.7 Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial ...................................................... 21 2.8 Echipare tehnico - edilitară ............................................................................................. 22 2.9 Probleme de mediu ........................................................................................................ 24 2.10 Necesitaţi si opţiuni ale populaţiei ................................................................................. 28
3 Propuneri de dezvoltare urbanistică ........................................................................ 29 3.1 Studii de fundamentare ................................................................................................... 29 3.2 Evoluţie posibilă. Priorităţi .............................................................................................. 29 3.3 Optimizarea relaţiilor în teritoriu ....................................................................................... 30 3.4 Dezvoltarea activităţilor ................................................................................................... 30 3.5 Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial. ................................................ 34 3.6 Dezvoltarea echipării edilitare ......................................................................................... 34 3.7 Protecţia mediului .......................................................................................................... 36 3.8 Reglementări urbanistice ............................................................................................... 37 3.9 Obiective de utilitate publică .......................................................................................... 37
4 Concluzii – Măsuri în continuare .............................................................................. 39
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 2
1 INTRODUCERE
1.1 Date de recunoaştere a investiţiei
Denumirea lucrării: Plan Urbanistic General aferent oraşului Aleşd
Beneficiar: Consiliul Local Aleşd
Proiectant: S.C. Atrium Project S.R.L., Oradea
Data elaborării: 2010
1.2 Obiectul PUG
In conformitate cu contractul şi tema de proiectare, obiectul prezentei documentaţii îl
constituie întocmirea Planului Urbanistic General aferent oraşului Aleşd. Scopul
documentaţiei îl constituie actualizarea Planului Urbanistic General al Oraşului.
P.U.G. oraş Aleşd stabileşte:
- limita intravilanului, respectiv a suprafeţei destinate construcţiilor
- împărţirea teritoriului localităţii în zone funcţionale şi organizarea lor precum
şi a relaţiilor dintre aceste zone
- potenţialul economic ai localităţii, repartizarea activităţilor pe ramuri şi profile,
posibilităţile de dezvoltare
- structura şi evoluţia populaţiei, resurse de muncă, aspecte privind mobilitatea
populaţiei etc.-conform celor mai recente date de ia Recensământul Populaţiei şi
a Locuinţelor din 2002.
- organizarea circulaţiei - traseul de principiu al arterei ocolitoare a DN1 şi
DN1H
- zonele, siturile şi obiectivele protejate din punct de vedere istoric, arhitectural
conform Listei monumentelor istorice 2004
- zonele cu interdicţie temporară sau definitivă de construire.
- lucrările edilitare
- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului, identificarea şi eliminarea
surselor de poluare prin măsuri de protecţie a mediului
- zonele de risc
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 3
Analiza situaţiei existente, precum şi propunerile pentru organizare urbanistică au ca
baze de pornire date din Planul de amenajare a teritoriului judeţului Bihor ediţia 2005,
surse statistice, studii de specialitate, documentare pe teren etc.
- Reactualizare P.U.G. oraşul Aleşd (anul 2000) si aprobat in data de
27.09.2001 prin HCL nr 54.
- Planurile au fost completate cu studii urbanistice (PUZ, PUD elaborate după
ediţia PUG 2000).
1.3 Surse documentare
- P.U.G. oraşul Aleşd (reactualizare – in anul 2000).
- Ghid privind metodologia de elaborare si conţinutul cadru al Planului
Urbanistic General, elaborat de URBANPROIECT Bucureşti si aprobat de
M.L.P.AT. cu Ordinul nr. 12 / 10.03.1999, indicativ GP038/99.
- Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002
- Breviar statistic Judeţul Bihor anul 2002
- Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Bihor proiect S.C. Proiect Bihor
S.A. anul 2005
- Date statistice obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor - Fişa
localităţii pe anul 2003
- Studiul "Identificarea zonelor expuse la riscuri naturale din perimetrul
administrativ al oraşului Aleşd" contract nr. 14255 / adiţional 3 / 2000 Faza Geo
elaborat de S.C. Proiect Bihor S.A.a fost consultat la ediţia "PUG-Actualizare anul
2000".
- Strategia de dezvoltare a oraşului Aleşd – Aprobata in 19.08.2008
- Evidenta intravilanelor oraşului Aleşd şi a localităţilor aparţinătoare, conform
PUG anterior aprobat.
- Suporturi topografice 1:50.000, 1:25.000 si 1:5.000.
- Ridicări topografice
- Ortofotografii
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 4
2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1 Evoluţie
SCURT ISTORIC
Condiţiile geografice favorabile şi resursele naturale ale solului şi subsolului zonei în
care se află aşezat oraşul Aleşd, au favorizat apariţia timpurie în istorie a vieţii omeneşti
pe aceste meleaguri. Stau mărturiile în acest sens descoperirile de urme ale existenţei
omului încă din paleologic , apoi în neolitic , precum şi în epoca metalelor. Nu lipsesc nici
descoperirile Dacice din epoca fierului.
Aleşdul este o aşezare întemeiată prin colonizare de către primii stăpâni ai cetăţii
Piatra Şoimului. Este sigur că la început Aleşdul se afla pe malul Crişului, în lunca
inundabilă a acestuia. În prima jumătate a sec. XVIII populaţia s-a mutat pe terasa de pe
malul drept al Crişului, în locul pe care îl ocupă şi în prezent. Mutarea s-a facut pentru a
scăpa de desele inundaţii.
De la început, Aleşdul a aparţinut de domeniul Cetăţii Piatra Şoimului. Prima
atestare documentară datează din 1291, sub denumirea Elusd. În 1406 Aleşdul apare în
documente sub denumirea de Willa Eleesd, în 1699 de Illesd şi în secolul următor sub
denumirea de azi Elesd (în româneşte Aleşd), în toată această perioadă localitatea
trecând prin proprietatea mai multor nobili. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în
Aleşd se realizează importante venituri din comerţ, meşteşuguri, cârciumărit, morărit şi
cazane de fiert ţuică.
Localitatea Pădurea Neagră este aşezată pe valea Bistrei, în Munţii Plopişului, la
20km de Aleşd. A luat fiinţă o dată cu construirea, în prima jumătate a secolului al XIX-lea,
a fabricii de sticlă.
Localitatea Tinăud este una dintre aşezările cu atestare documentară scrisă dintre
cele mai vechi de pe Valea Crişului Repede-1214. Până în secolul al XVII-lea, Tinăudul
este în proprietatea unor nobili, pentru ca, după cucerirea otomană, alături de Aleşd şi
Peştiş, să intre în componenţa Sangeacului de Aleşd.
Aleşdul, şi o dată cu el toate localităţile din zonă, au ieşit de sub stăpânirea otomană
în 1692, o dată cu înfrângerea turcilor şi desfiinţarea paşalâcului de la Oradea. Stăpânirea
otomană a fost înlocuită cu cea habsburgică.
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 5
În secolul XVIII, principala ocupaţie a locuitorilor din Aleşd, Peştiş şi Tinăud este
agricultura, adică cultivarea cerealelor, viticulture, pomicultura şi creşterea animalelor. Se
realizează importante venituri din meşteşuguri, (dar şi din cazanele cu ţuică!) fiind vestiţi în
împrejurimi blănarii, cojocarii, rotarii, fierarii.
În secolul XIX, s-au produs schimbări importante în structura populaţiei pe domenii
de activitate. 55% din populaţie îşi câştiga existenţa din ramuri de activitate neagricole, iar
45% din agricultură. 24% trăia din activităţi industriale şi 15% din activităţi economice ale
sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului. În Aleşd existau deja mulţi comercianţi şi
mici meseriaşi (zidari, tâmplari, dulgheri, rotari, croitori, fierari, cizmari), în Peştiş şi Tinăud
oamenii trăiau din agricultură, iar cei din Pădurea Neagră trăiau din veniturile pe care le
realizau la fabrica de sticlă din localitate.
Aleşdul a devenit oraş în 1968, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.1106 din 27
mai 1968. De la această dată până în 1988 oraşul Aleşd a avut în subordinea sa o
comună, comuna Aştileu, iar astăzi în componenţa oraşului Aleşd intră patru aşezări:
Aleşd, Peştiş, Tinăud şi Pădurea Neagră.
În trecutul său istoric, Aleşdul a fost reşedinţă de plasă, de sangeac, de cerc
administrativ şi de raion. În conscrierea domeniului cameral Aleşd din 1779 se arată că
Aleşdul a fost ridicat la rangul de târg încă din secolele anterioare.
Oraşul Aleşd este aşezat in vestul României la 50 km de graniţa cu Ungaria, in
partea de est a judeţului Bihor, pe D.N.1 (E.60) la 38 km. est de Oradea şi la 112 km vest
de municipiul Cluj - Napoca.
Oraşul ocupă o suprafaţă de 71,950 km2 (din măsurători: 72,209 km2) şi se
învecinează la nord cu comuna Popeşti, la nord-est cu comuna Şinteu, la est cu comuna
Auşeu, la sud cu comunele Măgeşti şi Aştileu, la vest cu comunele Lugaşu de Jos şi
Brusturi.
Aleşdul propriu-zis este aşezat pe prima terasă de pe malul drept al Crişului
Repede.
În componenţa administrativă a Aleşdului intră şi localităţile Pădurea Neagră, Peştiş
şi Tinăud.
Pădurea Neagră este localizată în zona montană a Plopişului, pe valea Bistrei. În
aceşti munţi, vârful Arsura, situat pe teritoriul oraşului, atinge 705 m înălţime. În zona
deluroasă a Plopişului se află localităţile Peştiş şi Tinăud.
Rangul unităţii administrativ-teritoriale : ALEŞD – ORAŞ de rangul III, conform Legii
nr. 351/2001.
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 6
Oraşul Aleşd este înfrăţit cu oraşul Kaba din Ungaria .
- în 1990 intravilanul este 595 ha din care 368 ha oraş Aleşd.
- în 1995 intravilanul este propus a fi 762 ha din care 402 ha oraş Aleşd.
- în 2000 intravilanul este propus a fi 858,30 ha din care 479,20 ha oraşAleşd.
- în 2005 intravilanul propus ai localităţii Aleşd este de 564,60 ha.
Se construiesc o serie de obiective, cum ar fi:
- Fabrica de sticlă Aleşd firma Kandela Prod S.R.L.
- Banca Comercială Română S.A.
- Eurom Banc
- Biserica greco-catolică
- Fabrica de pâine S.C. Fantti Huizen Impex S.R.L
- Fabrica de încălţăminte S.C. Bolaeros prod. Company S.R.L.
- Fabrica de confecţii (în construcţie) S.C. Intertextile România S.R.L
- Fabrica de confecţionat accesorii încălţăminte S.C. Calza Leon Flex S.R.L.
- Fabrica de încălţăminte Melania
- Staţia Peco S.N.P. Petrom S.A.
- Autoservice etc.
2.2 Elemente ale cadrului natural
Oraşul Aleşd este situat în nord vestul ţării , într-o zonă deluroasă, pe terasa a II-a
de pe malul drept al Crişului Repede. Este înconjurat de dealuri care au o înălţime între
235-320 metri.
Teritoriul administrativ al oraşului Aleşd este situat în cadru! judeţului Bihor la 38 km
est de municipiul Oradea pe şoseaua naţională Oradea-Cluj, între râul Crişul Repede la
sud şi munţii Plopişului, în depresiunea Vadu Crişului - Borod.
Pădurea Neagră este aşezată în zona montană a Munţilor Plopiş, la o altitudine de
300 metri, pe Valea Bistrei , iar localităţile Peştiş şi Tinăud sunt situate în zona deluroasă a
Munţilor Plopiş.
Această aşezare a Aleşdului este resimţită şi în caracteristicile climatice ale oraşului
, clima fiind temperat continentală.
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 7
Cursurile de apă care străbat localităţile componente ale oraşului sunt: Crişul
Repede şi valea Şoimului cu afluenţii săi Valea Peştişului şi Valea Morii, Valea de Tinăud
şi Valea Bistrei.
În localitatea Pădurea Neagră nu există terenuri agricole.
Locuitorii din Peştiş dispun de terenuri agricole aşezate în pantă , pe dealuri , iar cei
din Tinăud dispun de terenuri agricole o treime în pantă iar două treimi pe terasa din
dreapta Crişului Repede şi în lunca acestuia.
Temperatura medie anuală conform atlasului meteorologic este de + 9° C - 10° C.
Cele mai ridicate temperaturi se înregistrează în lunile iunie, iulie, august, iar cele mai
scăzute în decembrie, ianuarie şi februarie. Temperatura maximă atinge + 38° C, iar cea
mai scăzută - 25° C, direcţia vântului dominant este sud - vest şi nord-vest. Media anuală
a precipitaţiilor în localitatea Aleşd se încadrează în zona cu precipitaţii medii anuale
cuprinse între 700-800 mm. Se remarcă în mod deosebit nivelul scăzut al precipitaţiilor în
timpul iernii. Primăvara şi toamna precipitaţiile se repartizează în mod egal, cele mai mari
înregistrându-se vara.
în concluzie, condiţiile climatice caracterizează o climă continentală cu slabe
influenţe mediteraneene.
Resurse ale solului şi subsolului în teritoriul administrativ menţionăm apele
geotermale (nevalorificate) şi minerale (la Pădurea Neagră).
Perimetrul administrativ al oraşului ALEŞD se situează din punct de vedere
geomorfologic în depresiunea Vad-Borod. Aceasta depresiune este încadrată la nord de
Munţii Plopişului, iar la sud de Munţii Pădurea Craiului şi reprezintă un graben tipic. După
aspectele geomorfologice depresiunea este împărţită în două compartimente: Borod,
situat în partea de est la ieşirea din defileul Crişul Repede şi Vad, în partea de vest, care
face legătura cu depresiunea Oradiei.
Compartimentul depresionar Vad continuă spre vest pe cel al Borodului. Şesul
aluvial (luncă şi terase) ajunge spre sud, direct în contact cu Munţii Pădurea Craiului, iar
spre nord, Dealurile Lugaşului formează o treaptă intermediară către Munţii Plopişului.
Astfel conformată depresiunea are un caracter asimetric. În cadrul ei se pot distinge cele
două trepte de relief amintite: şesul aluvial dispus sub forma unui culoar în lungul Crişului
Repede şi Dealurile Lugaşului.
Compartimentul depresionar Vad, are o lăţime de circa 4 km, se caracterizează prin
dezvoltarea mare a aluviunilor Crişului Repede, prin deplasarea acestuia mult către nord
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 8
( formând un adevărat semicerc între localităţile Vad şi Aleşd), printr-o luncă relativ
dezvoltată şi prin două terase estinse pe stânga râului.
Terasa de luncă ( 2- 4 m alt. ). în perimetrul administrativ al oraşului Aleşd - are o
lăţime deosebită, atingând, în unele locuri, până ia 3-4km. Până în perimetrul localităţii
Groşi are o scădere de altitudine, după care terasa de luncă se dezvoltă atât pe dreapta
cât şi pe stânga Crişului Repede. Această simetrie apare ca deosebită, dacă se are în
vedere poziţia total asimetrică a tuturor celorlalte terase.
Terasa de luncă se dezvoltă pe toţi afluenţii de pe partea dreaptă a Crişului Repede
şi fragmentează atât zonele deluroase cât şi cele muntoase.
Terasa a doua t 2 (6-10 m alt.) se constituie ca un fragment de terasă care se
situează în intravilanul oraşului Aleşd.
Pârâul din partea vestică, care traversează şi intravilanul şi are o porţiune întubată,
a depus pe podul terasei material aluvionar formând un con de dejecţie. Aceasta explică
altitudinea mai mare a zonei şi grosimea mai mare a orizontului argilos.
Dealurile Lugaşului.
Sunt situate sub Munţii Plopişului la altitudini de 400-500 m şi constitue treapta cea
mai înaltă a depresiunii. Sunt constituite din conglomerate, gresii, marne nisipoase şi
calcare cretacice fisurate. Aceste dealuri au fost generate de acţiunea erozională a văilor
creind culmi cu diferite poziţii în spaţiu.
Spre vest scad treptat în altitudine şi se continuă cu Dealurile Oradiei
Limita dintre zona dealurilor şi zona muntoasă nu este tranşantă şi este greu de
decelat.
Denumirile acestor, date de localnici sînt: Chicera, Viţalari, Tacob, Huşia, Bogdan,
Coşeri, Ivan, Uliu şi Picleu.
Munţii Plopişului.
În ansamblu apar ca un horst alungit la nord de Crişul Repede. Sînt constituiţi din
şisturi cristaline, la care se adaugă subordonat, roci eruptive şi sedimente cretacice.
Aspectul lor general este acela de culmi netede situate cam la aceiaşi altitudine,
fapt ce le dă un uşor caracter de podiş. Culmea principală se menţine, cu mici oscilaţii, în
jur de 700m. Din ea se prelungesc principalele vîrfuri: Poiana Florilor, Arsura, Secătura
etc.
HIDROGRAFIA
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 9
În timpul formării teraselor, sub aspect hidrografic, se semnalează deplasarea
Crişului Repede spre dreapta, concomitent cu generarea reţelei hidrografice secundare.
Pâraiele dinspre partea deluroasă au fost generale ca urmare a sculptogenezei
acestora, probabil concomitent cu formarea teraselor.
Albia minoră a Crişului Repede este destul de sinuoasă şi instabilă. Malurile sunt
joase, iar la viiturile mari au loc schimbări de poziţie, care variază între 100 şi 400 m.
Albia majoră, la viituri, se extinde pe o lăţime de 200 - 300 m.
Efectele inundaţiilor au fost înlăturate, parţial, ca urmare a indiguirilor Crişului
Repede, a lucrărilor hidrotehnice executate în amunte şi aval.
Principalul afluent pe partea dreaptă este pârâul Şoimul. În intravilanul localităţii
Peştiş îşi adună apele văile: Şodrom, Marghitei şi Morii, care continuă în aval sub
denumirea de pârâul Şoimul.
Valea Morii are mai mulţi afluenţi, dintre care cei mai importanţi pe dreapta:
vîlceaua Şipot, valea Lion.
În partea vestică a oraşului Aleşd este prezentă valea Otraş care traversează şi
intravilanul, iar din zona clădirii dispensarului este întubată până la vărsarea în pârâul
Şoimul.
Riscurile naturale sunt legate şi de aceste cursuri de ape.
2.3 Relaţii in teritoriu
Aleşdul este situat de-o parte şi de alta a drumului european E60, pe o lungime de
6,6 km. Teritoriul administrativ al oraşului este străbătut şi de Drumul Naţional D.N. 1H
care face legătura între Aleşd şi Nuşfalău (Şinteu), iar de la KM 10+800 se desprinde DJ
108H care trece prin localitatea componentă Pădurea Neagră şi se îndreaptă spre
Voivozi. Drumul Judeţean D.J. 764 face legătura in sud, între Aleşd şi Aştileu.
Reţeaua de cale ferată nu străbate teritoriul administrativ al oraşului Aleşd, ruta ce
face legătura între Oradea şi Bucureşti fiind amplasată la o distanţă de 3 km de oraş.
Staţia CFR cea mai apropriată se găseşte la 2,4 km faţă de centrul oraşului Aleşd, spre
sud (Aştileu).
Accesul pe calea aerului poate fi realizat prin Aeroportul Oradea, situat la 45 km
depărtare, şi Aeroportul Cluj, la 125 km.
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 10
În ceea ce priveşte relaţionarea Aleşdului cu celelalte oraşe din judeţul Bihor,
accesul se realizează în felul următor : - cu Beiuş şi Ştei - prin DJ 764 , cu Marghita prin
DJ 108H – Aleşd - Pădurea Neagră - Marghita, Săcuieni şi Valea lui Mihai,
Rangul unităţii administrativ-teritoriale a Alesdului estede ORAS de rangul III,
conform Legii nr. 351/2001.
Oraşul Aleşd este înfrăţit cu oraşul Kaba din Ungaria .
Elemente caracteristice de studiu din P.A.T.J. Bihor Analiza situaţiei existente şi elemente criticeÎn Planul de Amenajare Teritorială a judeţului Bihor, oraşul Aleşd este definit după
tipologia funcţională ca oraş de rang III cu activităţi agro-industriale şi dotări cu servire de
importanţă locală. Zona sa de influenţă cuprinde comunele înconjurătoare - Lugaşu de
Jos, Măgeşti, Aştileu, Auşeu şi Şinteu.
Caracteristicile semnificative ale teritoriului şi a localităţii: !
- Categoria de mărime 5.000 -10.000 locuitori
- Tendinţă de stagnare a numărului populaţiei, evoluţie nesemnificativă a în ultimii
20 de ani.
- Populaţia ocupată majoritar în sectoarele II si III.
- Zonă agricolă cu potenţial productiv care necesită o gestionare eficientă a fondului
funciar (lucrări pentru ameliorarea solului)
- Zonă ce ridică probleme geotehnice în amplasarea construcţiilor
- Probleme în circulaţia rutieră - necesitatea unui drum expres ocolitor
Strategii şi politici de amenajare a teritoriului oraşului Aleşd- Promovarea unor structuri funcţionale-spaţiale care să contribuie la potenţarea
resurselor existente pentru relansarea şi dezvoltarea economico-socială (agricultură,
industrie, turism)
- Redresarea demografică
- Îmbunătăţirea calităţii vieţii
- Mărirea numărului de locuri de muncă
- Promovarea unor politici funciare care să facă posibilă realizarea unor obiective de
interes general
- Realizarea unei infrastructuri integrate în sistemul regional, naţional şi la nivel
European de căi de comunicaţie rutieră, feroviară, telecomunicaţii
- Utilizarea raţională a teritoriului
- Protecţia şi ameliorarea calităţii mediului înconjurător.
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 11
Principalele elemente potenţiale de dezvoltare- Zonă aflată pe coridor principal de dezvoltare judeţeană
- Axe majore de circulaţie rutieră naţională şi internaţională
- Turism de tranzit
- Funcţie de servire teritorială - centru de influenţă
- Localitatea Aleşd este străbătută de drumul naţional DN1 (drum european E60)
care constituie un ax E-V de-a lungul căruia s-a dezvoltat strada principală, cu
dotările mai importante.
- Transportul feroviar nu are traseu în apropierea oraşului, linia principală Bucureşti
- Cluj-Napoca - Oradea are traseu la sud de oraş, halta Aleşd fiind la distanţă de 2
km (pe teritoriul comunei Aştileu), iar halta Chistag la 7 km de oraşul Aleşd.
2.4 Activităţi economice
Profilul economic al oraşului Aleşd a fost şi este unul industrial .
Până în anul 1989 majoritatea populaţiei apte de muncă îşi desfăşura activitate în
industria cimentului, în cea a materialelor de construcţii şi a sticlei. Odată cu restructurarea
şi retehnologizarea acestor ramuri ale activităţii economice, după anul 1990 populaţia
oraşului a fost nevoită să se reorienteze spre alte domenii de activitate .
În zonă s-a dezvoltat mult industria încălţămintei, datorită lohn-ului. În zonă exista o
mare societate comercială care produce încălţăminte şi are în jur de 1500 de angajaţi şi
vreo trei societăţii cu acelaşi profil de activitate dar cu un număr de salariaţi mai mic.
Actualmente în oraşul Aleşd sunt înregistrate un număr de 620 de societăţi
comerciale, persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale, care îşi desfăşoară activitatea
în domeniul comerţului, prestărilor de servicii, construcţiilor, transporturi, turism, alimentar,
etc.
Sistemul bancar este foarte bine dezvoltat – actualmente în oraşul Aleşd exista un
număr de 6 unităţii bancar: Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Banca
Română de Dezvoltare, Banc Post, Banca Leumi, Banca Cooperatistă Şoimul.
În industria sticlei, care are o îndelungă tradiţie în zonă şi forţă de muncă calificată ,
funcţionează o singură societate comercială.
Industria alimentară este bine reprezentată, existând două societăţii producătoare
de semipreparate din carne şi mai multe societăţii comerciale prelucrătoare de fructe şi
ciuperci comestibile.
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 12
Societăţile comerciale din domeniul transporturilor de mărfuri sunt bine reprezentate
în zonă iar în domeniul transporturilor de persoane funcţionează două societăţi comerciale
Agricultura este mai slab dezvoltată în zonă deşi pe teritoriul oraşului Aleşd sunt
2541 hectare teren agricol din care 1016 teren arabil, 1128 hectare păşuni, 345 hectare
fâneţe, 1 hectar de vii şi 52 hectare livezi, nu exista nici o firmă cu acest obiect de
activitate, agricultura se realizează în mod independent de fiecare proprietar de teren
agricol, fiind o agricultură de subzistenţă. Şi nici în domeniul creşterii animalelor nu există
ferme autorizate.
Sectoarele cu impactul cel mai mare (producţie, contribuţie la bugetul local, locuri de
munca create, investiţii realizate, impact social si de mediu creat – poate fi pozitiv sau
negativ), la nivelul:
- Oraşului Aleşd – industria de tip lohn, construcţiile, comerţul cu materiale de
construcţii
- Tinăud – industria de tip lohn ( încălţăminte)
- Peştiş – mici meseriaşi ( sunt in construcţie 2 pensiuni), exploatarea lemnului,
prelucrarea si conservarea fructelor de pădure
- Pădurea Neagra – turismul – in special cel de week-end
Principalele funcţiuni economice, capacitaţi de producţie diversificate din sectorul
secundar si terţiar :
• S.C.MANFRED EURO SRL -prelucrare/productie incaltaminte
• S.C.TOP TREND SRL -prelucrare/productie incaltaminte
• S.C.METAL COSTI SRL -productie confectii metalice
• S.C.ORAPLUMA SRL -achizitie si prelucrare pene
• S.C.FLORELIA PROD COM SRL -magazine alimentare
• S.C.REWE PROJEKTENTWICLUNG ROMANIA-comert cu amanuntul produse
alimentare
• S.C.DACRISMA SRL -comert cu materiale de constructii
• S.C.PROCASA SRL -comert cu materiale de constructii
• S.C.TRANSMATECOM SRL -comert cu materiale de constructii
• PETROM SA -comert cu produse petroliere
• S.C.OLIMPTOM SRL -alimentatie publica si cazare
• S.C.RONEDANIA BARON PARK SRL-alimentatie publica si cazare
• S.C. PLASTEX SRL -confectionari de prelate
• S.C.DRUMURI BIHOR SA -reparatii si constructii de drumuri
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 13
• CNADNR BIHOR -intretinere drumuri nationale
• S.C. CAPITACIST PROD SRL -constructii
• S.C. BETON CONSTRUCT SRL -statie de betoane si agregate
• S.C. COMAGRO SRL -constructii
• S.C. SALCPREST SRL -curatatorie chimica
• S.C. NEW FACTORY SRL -prelucrare fructe de padure si ciuperci comestibile
• S.C. LOIAL IMPEX SRL -prelucrare fructe de padure si ciuperci comestibile
2.5 Populaţia. Elemente demografice si sociale.
In oraşul Aleşd si localităţile aparţinătoare locuiesc un număr de 10.376 locuitori,
raportat la ultimul recensământ din anul 2002. Populaţia se compune în majoritate din
români ( 6774 pers.), – maghiari ( 1962 pers.) si alte etnii ( rromi, slovaci, germani,
ucraineni, turci, bulgari, greci si şvabi – 1640 pers).
Nr. Persoane UAT - Alesd
677466%
196219%
9519%
30%
6496%
10%
10%
10%
270% 2
0%
20%
30%
RomanaMaghiaraRrom (Tigan)SlovacaGermanaUcraineanaEvreiascaGreacaAlte etniiTurcaBulgaraSvaba
Dintre aceştia în Aleşd : Etnia Nr. loc.Romana 4488Maghiara 1542Rrom (Tigan) 945Slovaca 361Germana 9Ucraineana 3
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 14
Evreiasca 3Greaca 2Alte etnii 2Turca 1Bulgara 1
Nr. Persoane pe etnii - Alesd
154221%
448861%
94513%
30%
3615%
10%
10%
90%
20%
20%
30%
RomanaMaghiaraRrom (Tigan)SlovacaGermanaUcraineanaEvreiascaGreacaAlte etniiTurcaBulgara
În Tinăud :
• 792 români
• 2 maghiari
• 5 romi
• 4 alte etnii
În Peştiş:
• 1281 români
• 16 maghiari
• 161 slovaci
• 1 alta etnie
În Pădurea Neagra :
• 213 români
• 402 maghiari
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 15
• 123 slovaci
• 18 germani
• 1 alta etnie
Forţa de munca din zona este calificata mai ales pentru industria materialelor de construcţii si industria uşoara .
2.5.1 Învăţământ
Educaţie: Grădiniţe:
- Grădiniţa de copii din Aleşd cu program normal
- Grădiniţa de copii din Tinăud cu program normal
- Grădiniţa de copii din Peştiş cu program normal
- Grădiniţa de copii din Pădurea Neagra cu program normal
- Grădiniţa de copii cu program prelungit Holcim
- Grădiniţa de copii Spurgeon din Tinăud – privata
- Grădiniţa de copii Samariteanul din Alesd – privata
- Grădiniţa cu program prelungit a SO8 Aleşd
- Creşa de cartier din Aleşd
- Scoli generale :
- Şcoala generala cu cls. I-VIII C-tin Şerban Aleşd
- Şcoala cu cls. I-VIII Peştiş
- Şcoala cu cls. I-IV Tinăud
- Colegiul Tehnic Alexandru Roman Aleşd
Clubul copiilor Aleşd Cultura si arta:
Biblioteci: Biblioteca orăşeneasca Octavian Goga
2.5.2 Religia
Biserica Ortodoxa din Alesd, Tinaud, Pestis si Padurea Neagra
Biserica Romano – Catolica din Alesd si Padurea Neagra
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 16
Biserica Greco – Catolica din Alesd
Biserica Reformata din Alesd si Padurea Neagra
Biserica Penticostala din Alesd, Pestis, Tinaud si Padurea Neagra
Biserica Baptista din Alesd, Tinaud, Pestis si Padurea Neagra
2.5.3 Sănătate
Sănătate: A .Spitalul orăşenesc Aleşd următoarele secţii:
1 - secţia de interne
2 - secţia de pediatrie
3 - secţia de chirurgie
4 - secţia de ginecologie
5 - secţia sanatoriu TBC
B .Policlinica Ambulatoriu Aleşd C . Policlinica - Pelican D .Cabinete medicale:
7 cabinete medicale individuale (medici de familie) in Aleşd
1 cabinet medical( medic de familie) in Peştiş
1 cabinet medical( medic de familie) in Tinăud
1 cabinet medical( medic de familie) in Pădurea Neagra.
E .Autoritatea de sănătate Publica - Aleşd F .Dispensar veterinar
Farmacii: SC VITALOGI SRL
SC RODIA SRL
SC BUTUC IMPEX SRL
Puncte farmaceutice: Aleşd -SC CRISTEL SRL
Peştiş
Tinăud
Pădurea Neagra
Farmacii veterinare : SC ANIFARM SRL
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 17
SC AGRIFARM SRL
2.5.4 Comunicaţii
- Serviciul de apa-canal
- Serviciul de colectare, transport, depozitare si salubrizare stradala si a locurilor publice.
- Serviciul de iluminat public (perspectiva)
- Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanei
- Serviciul de Consultanta Agricola
- Servicii de voce si internet tv cablu:SC Romtelecom SA
- Servicii de voce si internet tv cablu: SC RCS&RDS SA
- Servicii de voce si internet tv cablu: SC Astral Telecom SRL
- Serviciul de desfacere publica prin piaţa agro-alimentara si de animale
- AJOFM - punct de lucru Aleşd
- ITM - punct de lucru Aleşd
2.5.5 Cultura si sport
Instituţii culturale: • Casa de Cultura din Aleşd
• Cămin Cultural Tinăud
• Cămin Cultural Peştiş
• Club Pădurea Neagra
• Asociaţii (fundaţii) culturale:
• Asociaţia culturala CASTRUM
• Asociaţia culturala SAMARITEANUL
• A.F. Suflet de Stea
• SC Kalinka Exim SRL – Casa de cultura
• Fundaţia Samariteanul Peştiş
Monumente: A .Monumente istorice declarate prin Ordinul nr. 2314 / 2004 clasate in grupa A sau B:
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 18
Nr. Crt
Cod LMI 2004
Denumire Adresa Datare
1. BH-I-s-B-00946
Situl arheologic de la Aleşd "Pusta Bisericii”
2. BH-I-m-B-00946.01
Aşezare "Pusta Bisericii” sec. XI - XVI Epoca medievală
3. BH-I-m-B-00946.02
Ruine biserica romanica "Pusta Bisericii” sec. XIII - XIV Epoca medievală
4. BH-II-a-B-01095
Castel de vânătoare, azi mănăstirea Sf. Ilie
Poiana Florilor 1894
5. BH-II-m-B-01095.01
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Sf. Ilie
Poiana Florilor Sec. XVIII
6. BH-II-m-B-01097
Castelul Bathyanyi, azi spitalul Aleşd
Str. Bobâlna 3-5 1830
7. BH-II-m-A-01185
Biserica de lemn „Buna Vestire”
Localitate componentă Peştiş 194
1797
8. BH-II-m-B-01218
Biserica „Sf. Dumitru” Localitate componenta Tinăud 189
1659
9. BH-I-s-B-00988
Ruinele cetăţii Şinteu Localitate componentă Peştiş, „Cetatea Şoimilor”
Sec. XIII Epoca medievală
B .Clădiri declarate prin HCL nr. 13/2001, monumente arhitecturale: Spitalul - str. 1 Decembrie
Spital de interne
Clădirea Primăriei
Clădirea Poştei
Biblioteca orăşeneasca
Judecătoria Aleşd
Moara Aleşd
Restaurantul Aleşd
Politia oraşului Aleşd
Sanatoriul TBC Aleşd
C . Monumentul Eroilor căzuţi în răscoala din 1904 Statui: Statuia PIETA
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 19
SportCluburi Sportive:
• AS CRISUL Aleşd
• AS PRIETENIA Tinăud
• Săli de sport: - sala de sport Aleşd
• Teren de tenis în spatele Policlinicii
• Teren de tenis Clubul copiilor
• Teren de fotbal artificial
• Teren de tenis
• Stadioane:Arena Sportiva Aleşd
• Filiala de vânătoare si pescuit sportiv Aleşd
2.6 Circulaţia
Aleşdul este străbătut de culoarul major de circulaţie, axa de interes european –
coridorul rutier-feroviar: Borş - Episcopia Bihor – Cluj (DN1) – rutier si feroviar.
În ceea ce priveşte infrastructura locala, oraşul Aleşd dispune de 46 km de străzi si
trotuare, din care asfaltate 41 km si 5 km pietruite.
Din acestea, în Aleşd sunt 24 km (22 asfaltate si 2 pietruite), în Peştiş :14 km (13
asfaltate si 1 pietruite), în Tinăud : 4 km asfaltate iar în Pădurea Neagra sunt 4 km (2
asfaltate si 2 pietruite).
La acestea se adăugă :
Drum comunal nr.145 Poiana Florilor : 8,4 km pietruit ;
Drum comunal nr. 171 Ortiteag : 1,10 km asfalt.
Oraşul Aleşd este străbătut de şoseaua E60 pe o lungime de 4980 m, din care în
Tinăud are o lungime de 2000 m. Totodată şoseaua care traverseaza Peştişul este
străbătut de DN1H pe o lungime de 6 km.
Infrastructura pentru turism si agrement: un hotel şi două moteluri, 4 restaurante; un
ştrand cu apă termală;
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 20
Încadrare oraş Aleşd în judeţul Bihor
2.7 Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial
Intravilanul existent este materializat în P.U.G. prin corelarea limitelor şi suprafeţelor aflate în evidenţa oraşului Aleşd, cu limitele prevăzute in PUG ul existent.
În componenţa intravilanului existent intră :- localitatea de reşedinţă – oraşul Aleşd- localităţi aparţinătoare – Tinăud, Peştiş, Pădurea Neagră- unităţi economice izolate- unităţi de gospodărire comunală şi echipare edilitară - unităţi turistice şi de agrement
Pe teritoriul oraşului Aleşd se regăsesc următoarele zone funcţionale:- locuire şi funcţiuni complementare - unităţi industriale şi depozitare - unităţi agro-zootehnice - instituţii şi servicii de interes public- spaţii verzi, sport, agrement - construcţii tehnico-edilitare- gospodărire comunală
BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR INTRAVILANE CUPRINSE ÎN LIMITA TERITORIULUI ADMINISTRATIV.
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 21
ORAŞUL ALEŞD
Suprafeţele intravilanelor aprobate prin HCL Aleşd nr. 54 din data de 27.09.2001:
Crt. Localitate Suprafaţa
1. Aleşd 479,20 ha
2. Tinăud 81,00 ha
3. Peştiş 255,80 ha
4. Pădurea Neagră 44,30 ha
Total 860,30 ha
2.8 Echipare tehnico - edilitară
Alimentarea cu apăOraşul Aleşd.
Zona de captare a apei potabile este situată în partea dreaptă a râului Crişul
Repede, in amonte de oraşul Aleşd. Apa este captată prin dren de un unde este dusa la
un bazin colector, apoi la rezervoarele de înmagazinare (situate intre localităţile Aleşd si
Peştiş). De aici apa ajunge gravitaţional la reţeaua de distribuţie din oraş.
Tinăud
Este in curs un proiect care vizează alimentarea cu apă a localităţii Tinăud.
Peştiş
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 22
Pana la şcoala din Peştiş exista reţea de alimentare cu apă, din reţeaua care
alimentează si oraşul Aleşd. Este in curs un proiect care vizează si alimentarea cu apă a
restului localităţii
Pădurea Neagră
Zona de captare a apei potabile este situată în partea dreaptă a pârâului Bistra , in
amonte de localitatea Pădurea Neagră. Apa este captată prin dren de un unde este dusa
la un bazin colector.
Canalizarea menajerăOraşul Aleşd.
Staţia de epurare se găseşte in partea dreapta a Crişului Repede, in amonte de
localitatea Aleşd.
In zona blocurilor, exista o staţie de pompare ape uzate direct la staţia de epurate,
aceasta zona fiind mai joasa, necesitând pompare.
Staţia de epurare are treapta mecanica si biologica, făcând fata actualei canalizări.
Tinăud
Nu are sistem de canalizare propriu. Prin acelaşi proiect prin care se aduce apa
potabilă, se va extinde si reţeaua de canalizare a Aleşdului.
Peştiş
In prezent nu are sistem de canalizare propriu. Prin cadrul aceluiaşi proiect, prin care
se extinde reţeaua de apa, se va extinde si reţeaua de canalizare a Aleşdului pentru a
deservi si localitatea Peştiş.
Pădurea Neagră
Staţia de epurare a localităţii Pădurea Neagra se găseşte in partea dreapta a
pârâului Bistra, in aval de localitatea Pădurea Neagra.
Alimentarea cu energie electricaOraşul Aleşd este alimentat din SEN prin staţia de transformare Chistag. De aici
pleacă spre oraşul Aleşd doua reţele LEA de 20 kV.
Alimentarea cu energie termicăOraşul Aleşd.
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 23
Oraşul Aleşd utilizează pentru încălzire următoarele tipuri de combustibil:
- Solid: la încălzirea locala a locuinţelor, la unele instituţii.
- Lichid (blocul ANL, unele instituţii)
Tinăud
Se utilizează preponderent combustibili solizi.
Peştiş
Se utilizează preponderent combustibili solizi.
Pădurea Neagră
Se utilizează preponderent combustibili solizi.
Gospodărie comunalăHaldele de gunoi au fost închise, colectarea deşeurilor se face centralizat, prin
intermediul unei firme specializate.
In mai 2010 s-a înfiinţat staţia de transfer Aleşd, localizata lângă staţia de epurare.
Fiecare localitate dispune de cate un cimitir propriu.
2.9 Probleme de mediu
Oraşul Aleşd este situat într-o zonă deluroasă, pe terasa a II-a de pe malul drept al
Crişului Repede. Este înconjurat de dealuri care au o înălţime între 235-320 metri.
Aleşdul beneficiază de importante resurse naturale, dotare care este reflectată în
dezvoltarea industriei materialelor de construcţii din zonă. Există însă şi importante
resurse naturale neutilizate încă.
Flora protejată pe care o găsim în zona Poiana Florilor este: GLADIOLUS IMBRICATUS
(SABIUTA), TROLLIUS EUROPAEUS (BULBUCII DE MUNTE), LILIUM MARTAGON
(CRINUL DE PĂDURE)
Locul fosilifer din Valea Lion din Peştiş este o zonă protejată, aici descoperindu-se fosile
de trilobiţi din Cuaternar.
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 24
Pădurile din jurul Aleşdului sunt pline de vânat: mistreţi, căprioare, iepuri, fazani, partidele
de vânătoare fiind organizate de Ocolul silvic.
Creşterea numerică a populaţiei a impus o presiune prin sporirea cerinţelor de viaţă, de
natura hranei, locuinţă, mişcare, etc.
Poluarea mediului constă din introducerea în acesta a unor substanţe care pot să producă
ruperea echilibrului ecologic, să dăuneze sănătăţii şi stării de confort a oamenilor sau să
producă daune economiei prin modificarea factorilor naturali sau creaţi prin activităţi
umane. Poluarea începe din momentul în care substanţele introduse în mediul natural
depăşesc, prin cantităţi sau prin intensitatea acţiunilor lor, anumite praguri de toleranţă,
devenind astfel nocive.
Spaţiile verziOraşul Aleşd este deficitar la spaţii verzi amenajate; revin câte 0,6 mp/cap de
locuitor, faţă de norma de 7,00 mp/cap de locuitor specifică oraşelor de câmpie cu
populaţie sub 20.000 locuitori. În intravilan există suprafeţe ce pot fi amenajate ca spaţii
verzi de agrement sau de protecţie. Nu există însă în intravilan sau în teritoriul
administrativ, amenajări pentru recreere, odihnă şi tratament, cu toate că există condiţii.
Spaţiile verzi din oraşul Aleşd sunt:
- parcul din faţa Primăriei
- părculeţul copiilor
- părculeţul din faţa Casei de cultură
- zona de spaţii verzi situată
Faptul că circa 3739 din locuinţe sunt amplasate în curţi face ca şi spaţiile plantate din
curţi să participe la ansamblul spaţiilor verzi, ca sursă de oxigen, de microclimat.
Calitatea aeruluiSurse de poluare a atmosferei
Calitatea atmosferei în Aleşd este afectată de poluanţi emişi de surse de tip industrial şi de
tip urban, la niveluri ce nu depăşesc protecţia receptorilor: populaţia, mediul natural şi
mediul construit.
Sursele industriale de poluare cele mai importante sunt reprezentate de SC Holcim SA.,
SC Helios SA, etc.
Sursele urbane cele mai importante care afectează calitatea atmosferei sunt reprezentate
de traficul rutier intens (oraşul fiind străbătut de drumul E60) si de arderea gazelor naturale
(sisteme proprii şi centrale termice) necesare încălzirii rezidenţiale, instituţionale şi
industriale precum şi de emisiile de la rampa de deşeuri menajere.
Calitatea apei
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 25
Alimentarea cu apă potabilă
În zona oraşului Aleşd, alimentarea cu apă se realizează din subteran prin dren din Crişul
Repede în localitatea Aleşd. În Pădurea Neagră, sursa de apă este de suprafaţă – pârâul
Bistra.
Capacitate de debitare de circa x l/s.
Apa prelevată este în general de bună calitate şi este clorinată cu clor gazos înainte de
distribuirea în reţea.
Alimentarea cu apă se realizează şi prin intermediul a 5 cişmele stradale în Aleşd şi 2 în
Pădurea Neagră. Au fost realizate şi forări de adâncime: 12 în Aleşd şi 5 în Pădurea
Neagră. Conductele de apă potabilă sunt din fontă , oţel şi polietilenă: 21, 45 km în Aleşd
şi 3, 8 km în Pădurea Neagră, executate în anii 1977 , 1982 , 2000 şi 2004, în mare parte
necesitând înlocuire. Sunt deservite aproape 90% din locuinţele din Aleşd şi Pădurea
Neagră.
CanalizareaReţeaua de canalizare acoperă 19,6 7 km în Aleşd şi 3 km în Pădurea Neagră, fiind
executată în anii 1977, 1982 şi 2000. Aceasta se află în prezent într-o stare accentuată de
degradare şi se înregistrează pierderi mari pe reţea. 70,44% din gospodăriile din Aleşd şi
64% din Pădurea Neagră sunt deservite.
In localitatea Peştiş lipseşte reţeaua de canalizare, iar la reţeaua de apa curenta au acces
doar o treime dintre gospodarii. In localitatea Tinăud reţelele de apa şi canalizare
centralizate lipsesc, aceste utilităţi fiind asigurate de către fiecare gospodărie in parte prin
fântâni respectiv bazine vidanjabile.
Surse de poluare a apeiPrincipalele cauze ale poluării apelor freatice sunt considerate:
• deşeuri lichide ce ajung în subteran datorită latrinelor neimpermeabile şi datorită
şanţurilor arterelor stradale;
• transformarea fântânilor în latrine;
• astuparea fostelor fântâni cu deşeuri.
Cauze secundare:
• depozitări de gunoi de grajd;
• depozitări de îngrăşăminte şi pesticide direct pe sol;
Aleşdul are o staţie de epurare care necesită modernizare. Apele uzate orăşeneşti
(fecaloid – menajere şi industriale) neepurate sunt evacuate în Crişul Repede prin x guri
de vărsare. Agenţii economici deversează şi ei apa în canalizarea oraşului, care de aici
ajunge direct în Crişul Repede. Unii dintre agenţii economici dispun de instalaţii de
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 26
pretratare a apelor uzate, dar în general acestea, fie sunt subdimensionate, fie nu sunt
întreţinute corect iar alţii nici măcar nu deţin astfel de instalaţii.
Calitatea soluluiManagementul deşeurilor
Serviciul de salubritate în oraşul Aleşd este realizat de societatea Salubri S.A., acre
asigură colectarea centralizată şi transportul la groapa de gunoi amenajată.
Depozitarea gunoiului menajer şi a reziduurilor industriale se face pe o platformă de gunoi
menajer, împrejmuită, în care se face sortarea ambalajelor de plastic (pet-uri), ce se
depozitează într-o incintă din plasă de sârmă.
Evoluţia compoziţiei deşeurilor depozitate nu diferă foarte mult, înregistrându-se scăderi la
materialele reciclabile cum ar fi hârtia şi metalul şi creşterea procentului de materie
organică.
De aceea se doreşte ca pe viitor să se intervină în tot lanţul activităţii de gestionare a
deşeurilor generate la nivelul oraşului, ceea ce înseamnă reorganizarea activităţii de
colectare, cu accent pe colectarea selectivă şi valorificarea materialelor refolosibile.
ZgomotulPrincipala sursă de poluare sonoră este traficul rutier. Din determinările efectuate rezultă
faptul că pe principalele artere de circulaţie şi în zona industrială nivelele de zgomot nu
depăşesc limitele admise prin normele de sănătate publică.
Traseul de traversare al E60 prin localitate constituie sursă de poluare sonoră, a aerului şi
de pericolele generate de traficul rutier.
Aleşdul beneficiază de importante resurse naturale, care este reflectată în
dezvoltarea industriei materialelor de construcţii din zonă. Există însă şi importante
resurse naturale neutilizate încă cum ar fi:
apa termală,
apa minerală cu conţinut ridicat de fier care izvorăşte în Pădurea Neagră
NATURA 2000
Pe teritoriul oraşului Aleşd exista o parte a sitului Natura 2000 generat de râul Crişul
Repede – cu codul ROSCI 0050 – Crişul Repede amonte de Oradea. Acesta este
desfăşurat in partea de sud a oraşului, de-a lungul râului Crişul Repede. Suprafaţa sitului
Natura 2000 pe oraşul Aleşd este de 1.965.658 mp (196,56 ha).
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 27
2.10 Necesitaţi si opţiuni ale populaţiei
Populaţia îşi exprimă nemulţumirea faţă de necesităţile imediate:- modul de funcţionare a serviciilor- diversitatea şi specializarea magazinelor de mărfuri alimentare şi nealimentare
- lipsa dotărilor care să suplinească nevoi cultural-educative şi sportive, agrement, cluburi,baze sportive, parcuri, ştrand, etc.- carenţe în dotările edilitar gospodăreşti
Conform procesului verbal, încheiat in data de …………, cu ocazia INFORMARII
POPULATIEI, privind Planul Urbanistic General aferent oraşului Aleşd, care a fost afişat la
sediul primăriei Aleşd pentru luare la cunoştinţă, un număr de aproximativ …. de persoane
si-au exprimat următoarele opţiuni si sugestii:
- introducere de terenuri in intravilanul oraşului Aleşd, in vederea construirii de
locuinţe si zone industriale.
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 28
3 Propuneri de dezvoltare urbanistică
3.1 Studii de fundamentare
Pentru elaborarea propunerilor de organizare urbanistică au fost făcute studii defundamentare a studiilor de organizare urbanistică şi de amenajare a teritoriului în domeniile:- amenajarea teritoriului administrativ- geotehnic- cartarea fondului construit existent şi a terenurilor, starea clădirilor, materiale deconstrucţii, forme de proprietate.- demografie- potenţialul economic al localităţii- circulaţie şi transport- echipare tehnico - edilitară- protecţia şi conservarea mediului, identificarea şi eliminarea surselor de poluare.
3.2 Evoluţie posibilă. Priorităţi
Pe baza analizei situaţiei existente, a opţiunilor populaţiei şi consultând factorii
interesaţi s-au stabilit următoarele priorităţi în domeniul de amenajare a teritoriului:
- Terminarea lucrărilor tehnico-edilitare (reţeaua de alimentare cu apă)
- Dotarea reţelei stradale cu obiecte de mobilier stradal, iluminat public şi cu punerea
în valoare a punctelor de referinţă,
- Punerea în funcţiune a sistemului de desecare - drenaj existent pentru
eliminarea excesului de umiditate
- Delimitarea zonelor de protecţie a drumurilor naţionale şi judeţene şi a culoarelor
tehnice
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 29
- Stabilirea zonelor de protecţie a văilor, îndiguiri.
3.3 Optimizarea relaţiilor în teritoriu
Pentru optimizarea circulaţiei rutiere intre localităţile componente ale oraşului, cat si
descongestionarea centrului oraşului Aleşd, se propun doua rute ocolitoare:
- Una care ocoleşte oraşul Aleşd prin partea de sud. (DN1)
- Si un drum care face legătura intre Tinăud si localitatea Peştiş, ocolind centrul
oraşului Aleşd. Acesta face legătura intre DN 1 si DN1H.
3.4 Dezvoltarea activităţilor
Se propune dezvoltarea utilizării resurselor solului, prin eficientizarea lucrărilor
agricole.
Se propune dezvoltarea zonei de agrement existente.
TURISMULConform programului” Strategia de Dezvoltare Turistica a Judeţului Bihor si Planul
Operativ de Acţiune” editat de Camera de comerţ si Industrie – Bihor (Oct. 2003), Aleşdul
face parte din acest program. Oraşul Aleşd are potenţial turistic care poate fi valorificat.
Obiectivele naturale ale Oraşului sunt:
- Munţii Şes aflaţi - la Nord de oraşul Aleşd
- Râul Crişul Repede - La sud de Aleşd
Potenţialul turistic al Aleşdului il constituie si monumentele arhitecturale si istorice.
Vânătoarea si pescuitul sunt posibile datorita suprafeţei mari de păduri cat si a
reţelelor hidrografice de suprafaţa (pârâurile de pe muntele Şes si râul Crişul Repede).
Agroturismul – o directie a turismului modern este cunoasterea mediului natural, a vietii si culturii de la sat. Agroturismul se preteaza a fi dezvoltat in localitatile mici, precum
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 30
Pestis, Padurea Neagra. Pentru a dezvolta agroturismul trebuie sa se indeplineasca urmatoarele obiective:
- Dezvoltarea infrastructurii- Crearea de unități de cazare si alimentaţie, creşterea calităţii serviciilor- Lărgirea infrastructurii comunitare- Crearea de locaţii pentru petrecerea timpului liber
- Organizarea de programe- organizarea de programe interactive ce ajuta la prezentarea vieţii de la tara- creşterea duratei manifestărilor locale- prezentarea ciclului natural al modului de viata la tara
Totodata poate fi promovat si turismul cu bicicleta, pe apa, calare si cu atelaje.
3.4.1 Organizarea circulaţiei rutiere şi a transportului în comun
Aleşdul este străbătut de culoarul major de circulaţie, axa de interes european –
coridorul rutier-feroviar: Borş - Episcopia Bihor – Cluj (DN1)
În ceea ce priveşte infrastructura locala, oraşul Aleşd dispune de 46 km de străzi si
trotuare, din care asfaltate 41 km si 5 km pietruite.
Din acestea, în Aleşd sunt 24 km (22 asfaltate si 2 pietruite), în Peştiş :14 km (13
asfaltate si 1 pietruite), în Tinăud : 4 km asfaltate iar în Pădurea Neagra sunt 4 km (2
asfaltate si 2 pietruite).
La acestea se adăugă :
Drum comunal nr.145 Poiana Florilor : 8,4 km pietruit ;
Drum comunal nr. 171 Ortiteag : 1,10 km asfalt.
Oraşul Aleşd este străbătut de şoseaua E60 pe o lungime de 4980 m, din care în
Tinăud are o lungime de 2000 m. Totodată şoseaua Peştişul este străbătut de DN1H pe o
lungime de 6 km.
Zona de siguranţă a drumului DN1 este cuprinsa de la limita exterioara a amprizei
drumului pana la 1,50 m de la marginea exterioara a şanţurilor, pentru drumurile situate la
nivelul terenului si pana la 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile in rambleu;
Pentru zonele existente din intravilan, unde nu se găseşte trotuar pietonal de o parte
si de alta a drumului, se propune crearea acestuia (latime min. 1.20 m).
Zonele de protecţie sunt cuprinse intre marginile exterioare ale zonelor de siguranţa
si marginile zonei drumului, delimitat conform tabelului următor:
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 31
Categoria drumului Autostrăzi Drumuri Drumuri Drumuri naţionale judeţene comunale---------------------------------------------------------------------------------------------- Distanta de la axul drumului pana la marginea exterioara a zonei drumului (m) 50 22 20 18
Pe sectoarele de drum propuse de a fi trecute in intravilan, se propun drumuri colectoare, pe de o parte si de alta a drumului naţional, cu un profil transversal de 35m, care vor debuşa in drumul principal prin intersecţii amenajate din punct de vedere al siguranţei circulaţiei.
In proiectarea drumurilor colectoare se va tine seama de necesitatea amplasării
alveolelor pentru staţiile mijloacelor de transport si de asigurarea continuităţii șanțurilor sau
rigolelor in vederea scurgerii apelor pluviale.
Concomitent cu studiul P.U.G., sunt in studiu (faza proiect - avize) variantele de
ocolire a oraşului Aleşd, respectiv:
- Aleşd SUD: Se desprinde din DN1 la km 585+275 si se desfăşoară pe partea
stânga a DN1 la aprox 750 m sud de râul Crişul Repede, urmând ca la km 593+011 sa
revină in DN1.
- Aleşd Nord: Se desprinde din DN1 la km 585+275 si se desfăşoară pe partea
dreapta a DN1 urmând să se finalizeze la km 4+350 pe DN1H.
Desfasurator pe kilometri a drumurilor naţionale de pe teritoriul administrativ Aleşd:
Drumul DN1 (E60) - Cluj-Napoca Oradea
Crt Kilometrul Explicatii
1. KM 586+247Intrare in teritoriul Administrativ AlesdIntrare propusa in intravilan. Tinaud – dreaptaSe propune modificarea limitei intravilanului cu 170 m
2. KM 586+365 Intrare propusa in intravilanul loc. Tinaud – stangaSe propune modificare limitei intravilanului cu 50 m
3. KM 586+413 Intrare existenta in intravilanul loc. Tinadud care se modifica4. KM 589+682 Indicator de orientare (tabla) intrare/iesire loc. Tinaud5. KM 588+000 Intersectie cu DC171 – stanga
6. KM 588+670 Se modifica iesirea din intravilan din loc. Tinaud – stanga cu 300 m (de la KM588+970 la KM588+670)
7. KM 588+970 Iesire existenta din Tinaud – stanga-dreaptaIntrare propusa in intravilanul loc.Alesd
8. KM 589+000 Se modifica intrarea existenta in intravilanul Alesd (dreapta) cu 30 m (de la KM589+000 la KM588+970)
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 32
9. KM 589+453 Indicator de orientare (tabla) intrare/iesire loc. Alesd10. KM 589+480 Se modifica intrarea existenta in intravilanul Alesd (dreapta) cu
520 m (de la KM589+480 la KM588+970)11. KM 590+570 Intersectie existenta cu DN1H – stanga
12. KM 591+325 Intersectie existenta cu DJ764 - dreapta
13. KM 592+024 Indicator de orientare (tabla) intrare/iesire loc. Alesd
14. KM 592+142 Se modifica iesirea din intravilanul loc. Alesd –stanga, dreapta cu
700m (de la KM592+140 la KM592+840)15. KM 592+838 Iesire propusa din intravilan Alesd - stanga-dreapta
Iesire din teritoriul adm. Alesd – stanga, dreapta
Drumul DN1H - Alesd-Sinteu
Crt Kilometrul Explicatii
1. KM 0+000 KM 0Intersectie cu DN1 la km 590+570 a acestuia
2. KM 0+663Indicator de orientare (tabla) intrare/iesire loc. AlesdIesire existenta din intravilan loc. Alesd - stangaIntrare existenta in intravilan loc. Pestis – stanga
3. KM 0+705Indicator de orientare (tabla) intrare/iesire loc. PestisIesire existenta din intravilan loc. Alesd - dreaptaIntrare existenta in intravilan loc. Pestis - dreapta
4. KM 4 +350 Intersectie cu drumul ocolitor varianta nord Alesd5. KM 5+475 Indicator de orientare (tabla) intrare/iesire loc. Pestis6. KM 5+570 Iesire existenta din intravilan Pestis7. KM 5+757 Intrare existenta din intravilan Pestis8. KM 6+400 Iesire existenta din intravilan Pestis9. KM 11+000 Intersectie cu drumul DJ108H – dreapta10. KM 15+240 Iesire din teritoriul administrativ Alesd.
Studiu de trafic
Prin dezvoltarea intravilanului propus prin P.U.G., suprafeţele propuse pentru
cuprindere in intravilan sunt in total de aproximativ 98,99 hectare, distribuite astfel:
localitatea Aleşd 68,21 ha, localitatea Tinăud 16,48 ha, localitatea Peştiş: 10,95 ha si
localitatea Pădurea Neagra: 3,35 ha. Totodată, din intravilanul localităţii Aleşd vor fi
restrânse 51,04 ha, Rezulta ca mărirea intravilanului in localitatea Aleşd va fi de 17,17 ha,
iar pe întreg oraşul de 47,95 ha. Conform regulamentului local de urbanism, aceste
suprafeţe vor fi parcelate preponderent pentru locuinţe. Traficul generat de noile
intravilane nu vor afecta arterele existente.
Scurgerea apelor pluviale se realizează in rigolele deschise prezente pe o parte si
de alta a drumului.
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 33
3.4.2 Organizarea circulaţiei feroviareOraşul Aleşd nu este traversat de reţele feroviare. Halta Aleşd este situata pe
teritoriul comunei Aştileu, la aproximativ 1,3 km de intravilan, pe drumul DJ764.
3.5 Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial.
În urma analizării situaţiei existente, necesităţilor şi opţiunilor populaţiei, s-au
conturat suprafeţe de teren pentru cuprinderea lor în intravilanul oraşului Aleşd.
Suprafeţe propuse pentru cuprinderea în intravilanul localităţilor.
1. Zonă pentru locuinţe şi funcţiuni complementare
2. Zonă pentru servicii, comerţ şi mică industrie neproducătoare de noxe.
BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN LIMITA TERITORIULUI ADMINISTRATIV- PROPUNERE
Crt Localitate Existent (ha) Extinderi (ha)* Restrângeri (ha) Propus (ha)
1. Aleşd 479,20 67,30 49,26 497,24
2. Tinăud 81,00 16,48 0 97,49
3. Peştiş 255,80 10,95 0 266,75
4. Pădurea Neagră 42,56 3,35 0 45,91
TOTAL 858,57 98,09 49,26 907,39
*) Extinderea efectiva a localităţii Aleşd (Extinderi – Restrângeri) este de 18.04 ha
3.6 Dezvoltarea echipării edilitare
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 34
Alimentarea cu apăOraşul Aleşd.
Se propune extinderea reţelei de apa a oraşului Aleşd in zonele in care aceasta nu
exista.
Tinăud
Se propune extinderea reţelei de apa a localităţii din reţeaua oraşului Aleşd.
Este in curs un proiect care vizează alimentarea cu apă a localităţii Tinăud.
Peştiş
Se propune extinderea reţelei de apa a localităţii din reţeaua oraşului Aleşd.
Este in curs un proiect care vizează si alimentarea cu apă a restului localităţii.
Pădurea Neagră
Se propune extinderea reţelei existente pentru a acoperi toata localitatea.
Canalizarea menajerăOraşul Aleşd.
Se propune extinderea reţelei de canalizare a oraşului Aleşd.
Tinăud
Se propune extinderea reţelei de canalizare a oraşului Aleşd, pentru a acoperi si
nevoile localităţii Tinăud.
Prin acelaşi proiect prin care se aduce apa potabilă, se va extinde si reţeaua de
canalizare a Aleşdului.
Peştiş
Se propune extinderea reţelei de canalizare a oraşului Aleşd pentru a acoperi si
nevoile localităţii Peştiş.
Prin cadrul aceluiaşi proiect, prin care se extinde reţeaua de apa, se va extinde si
reţeaua de canalizare a Aleşdului pentru a deservi si localitatea Peştiş.
Pădurea Neagră
Se propune extinderea reţelei existente pentru a acoperi toata localitatea.
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 35
Documentaţiile întocmite pentru proiectarea instalaţiilor de alimentare cu apă vor
respecta prevederile STAS 4163 şi Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor
sanitare Indicativ I 9/94.
Orice amplasament în zona de construcţii tehnico-edilitare se face pe baza avizelor
de la forurile competente şi a normelor de proiectare conform L.P.M. nr. 137-1995 a
M.A.P.P.M.
3.7 Protecţia mediului
În Regulamentul Local de Urbanism sunt prezentate restricţiile generale pentru
conservarea patrimoniului natural şi construit
Se impune în cadrul Primăriei a Serviciului de gospodărire comunală care să aibă
în atribuţie întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a reţelelor de alimentare cu apă,
colectarea şi transportul deşeurilor menajere, întreţinerea haldelor de gunoi, în vederea
îndeplinirii obligaţiilor şi atribuţiilor ce revin autorităţii administraţiei publice, conform L.P.M.
nr. 137-1995 şi Ordonanţei Guvernului nr. 78-2000.
Se propun zone de siguranţă şi protecţie sanitară în jurul forajelor a construcţiilor
tehnico-edilitare, a gropilor de gunoi, a cimitirelor, a drumurilor de mare importanţă şi a căii
ferate Oradea - Arad şi a culoarelor tehnice.
Referitor la cimitire se impune distanţa minimă de 50 m între cimitir şi locuinţe,
(conform Ordinului MS nr. 536 -1997).
Zona protejata – NATURA 2000Ariile protejate sunt în special importante în menţinerea biodiversitatii –
ecosistemelor, speciilor si variaţiilor genetice, care formează diversitatea vieţii. Ele
conserva modelele complexe si mereu schimbătoare ale ecosistemelor. Ele sunt o prima
apărare în protejarea speciilor mari si mici de la dispariţie. Ele salvează diversitatea
genetica, sălbatica si culturala, a multor din cele mai importante recolte din lume. Si
asigura, de asemenea, un rezervor vital pentru plantele si animalele folosite în medicina.
Ca si aceste beneficii practice, ariile protejate îmbogăţesc, de asemenea, calitatea
vieţii umane, în special ca locuri pentru recreare. Aceasta este deosebit de importanta in
zone unde mulţi oameni locuiesc în oraşe si au pierdut contactul nemijlocit cu natura. Ariile
protejate oferă ocazii pentru inspiraţii, un antidot pentru stres posibilități de distracții în
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 36
linişte si un loc pentru înţelegere si educaţie. Deasupra tuturor, ele sunt o sursa de
reînnoire mentala, fizica si spirituala.
Dezvoltarea durabila a oraşului Aleşd, trebuie sa tina cont de zona protejata – situl
Natura 2000 – existenta pe teritoriul administrativ al Oraşului Aleşd. Toate activităţile
desfăşurate in zona nu trebuie sa afecteze negativ zona protejata. Managerul sitului va
redacta un plan de management care va fi integrat in regulamentul local de urbanism al
zonei protejate
3.8 Reglementări urbanistice
În planurile de REGLEMENTĂRI sunt prezentate pe baza zonificării funcţionale
următoarele reglementări:
Zonele nou introduse în intravilan cu regim de interdicţie temporară de construcţie
până la elaborarea unor planuri urbanistice de detaliu (PUD sau PUZ).
In zonele cu riscuri naturale se impune interdicţie temporară de construire sau
definitivă (până la îndepărtarea cauzei)
In zonele de protecţie a siturilor şi monumentelor istorice delimitate se impune
interdicţie definitivă de construire.
• Protecţie sanitară la cimitire
• Zonă de protecţie la captări de apă.
• Zonă de protecţie a văilor.
• Zonă de protecţie a circulaţiilor rutiere şi feroviare.
• Zonă de protecţie a culoarelor tehnice.
• Zonă de protecţie pentru obiective de patrimoniu naţional (arheologice).
3.9 Obiective de utilitate publică
Tipuri de proprietate asupra terenurilor din intravilan
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 37
Proprietate publică terenuri proprietate publică de interes naţional: drumul naţional DN1 si drumul
naţional DN1H
terenuri proprietate publică de interes judeţean: Drumul Judeţean DJ108H dintre
DN1H si Pădurea Neagră
terenuri proprietate publică de interes local: drumuri comunale, păşuni
Proprietate privată terenuri proprietate privată (ale unităţilor administrativ teritoriale) de interes local:
drumurile, străzile, primăria, şcolile, căminele culturale din, reţelele edilitare.
terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 38
4 CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE
P.U.G.-ul redactat în stabileşte:
direcţionarea dezvoltării localităţilor
determinarea intravilanului propus
zonificarea funcţională
stabilirea zonelor ce se pot autoriza pentru construcţii
disfuncţionalităţi
enunţarea priorităţilor
Pentru continuarea şi aprofundarea propunerilor reglementate în P.U.G.-ul
preliminar va fi necesară elaborarea etapei următoare care va cuprinde:
Obiective de utilitate publică
Reţeaua de echipare edilitară
Reţeaua de drumuri
Limita intravilanului va fi stabilită prin borne pe teren după aprobarea P.U.G.
conform Legii 18/1990 a Fondului Funciar.
Întocmit,
Arh. Lungu Mircea Calin
P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 39