Memoriu general Cernavoda

SC Blom Romania S.R.L. PR NR 8671/08.06.07 PUG ORAS CERNAVODA

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

Denumirea lucrării: Actualizare Plan Urbanistic General Oras CERNAVODA

Beneficiar: Primăria Oraşului Cernavoda

Baza proiectării: Legea 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul cu

modificarile si completarile ulterioare

Elemente legislative conexe:

Codul Civil. Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.50/1991 cu modificările şi completările ulterioare privind autorizarea

executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor şi completări.

Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. Legea nr. 137/1995 cu modificările şi completările ulterioare privind protecţia

mediului. Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, cu modificarile si

completarile ulterioare. Legea nr.26/1996 – Codul silvic. Legea nr. 107/1996 Legea nr. 33/1996 exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor. Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul juridic al

drumurilor. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Naţional - Secţiunea a III-a – Zone Protejate. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Naţional -Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,

adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000. HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, cu

completările şi modificările ulterioare. H G R nr. 162 / 2002 privind depozitarea deşeurilor OUG nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române. Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare şi

conţinutul documentaţiilor. Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru

aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea construcţiilor.

Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.


Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale.

1. Ordinul Ministrului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

2. Ordinul Ministrului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor.

3. Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1270/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a H.G. nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor orasle, alimentarea cu apă a satelor, conectarea la reţeaua de electrificare şi la reţelele telefonice, astfel cum a fost modificat prin H.G. nr. 211/1999.

Diferite reglementări tehnice în domeniu: I 22/1999 – Normativ de proiectare şi executare a lucrărilor de alimentare cu

apă şi canalizare a localităţilor. SR 8591/ 1997 – Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare. SR 1343-1/1995 – Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi. STAS 10859 – Canalizare. Staţii de epurare a apelor uzate din centrele

populate. Studii pentru proiectare. PE 101A/1985 – Instrucţiuni privind stabilirea distanţelor normate de

amplasare a instalaţiilor electrice cu tensiunea peste 1 KV în raport cu alte construcţii (republicat în 1993).

PE 104/1993 – Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V.

PE 106/1995 – Normativ pentru construcţia liniilor electrice de joasă tensiune. PE 124 – Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor

industriali şi similari. PE 125/1995 – Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor

electrice de 1....750 KV cu linii de telecomunicaţii. PE 132/1995 – Normativ de proiectare a reţelelor electrice de distribuţie

publică. 1.RE-Ip-3/1991 – Îndrumar de proiectare pentru instalaţiile de iluminat public. 1.LI-Ip-5/1989 – Instrucţiuni de proiectare a încrucişărilor şi apropierilor LEA de

MT şi JT faţă de alte linii, instalaţii şi obiective. I 36/1993 – M.L.P.A.T. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea automatizării

instalaţiilor din centrale şi puncte termice. I 46/1993 – M.L.P.A.T. - Instrucţiuni privind proiectarea, executarea şi

exploatarea reţelelor şi instalaţiilor de televiziune prin cablu. ID 17/1986 – MICh-MIp - Normativ departamental pentru proiectarea şi

executarea, verificarea şi recepţionarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie.

I.6 PE/1997 – Normativ experimental pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie gaze naturale cu conducte de polietilenă.

I.6/1998 – Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.


3915/1994 – Proiectarea şi construirea conductelor colectoare şi de transport gaze naturale.

91/N/912-CP/1996 – Ordinul M.L.P.A.T. şi ONCGC pentru aprobarea Metodologiei privind executarea lucrărilor de introducere a cadastrului reţelelor edilitare în localităţi.

1645/CP-2393/1997 – Ordinul Ministerului Industriilor şi Comerţului şi ONCGC pentru aprobarea Metodologiei privind executarea lucrărilor de cadastru energetic.

Proiectant S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

1.2 OBIECTIVELE LUCRĂRII

Politica de dezvoltare a Consiliul Local Oras Cernavoda, implică ca date de temă, rezolvarea următoarelor probleme:

Introducerea în intravilan a unor terenuri agricole destinate dezvoltării sectorului de locuinte (locuinte pentru familiile tinere si locuinte de vacanta), precum si dezvoltarii economice a orasului, în acord cu politica de dezvoltare a Consiliului Local.

Reactualizare P.U.G. şi introducerea documentaţiilor de urbanism aprobate in perioada 1999- 2012.

Obiectivele lucrării constau în:

Relaţionarea localităţii cu teritoriul său administrativ şi relaţionarea suprateritorială

Stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan Delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, afectate de interdicţii

temporare şi permanente de construire şi a zonelor expuse la riscuri naturale Evidenţierea deţinătorilor de terenuri şi modul preconizat de circulaţie a

terenurilor din teritoriul intravilan al oraşului Modernizarea şi dezvoltarea echipării şi a infrastructurii edilitare aferentă

zonelor de extindere a intravilanului Stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice Precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi

amenajate Stabilirea destinaţiei terenurilor aflate în extravilanul oraşului Cernavoda

Actualizarea Planului Urbanistic General al Oraşului Cernavoda urmăreşte, prin introducerea în cadrul documentaţiei de urbanism existente a constrîngerilor şi permisivităţilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare judeţene. De asemenea vor fi accentuate implicaţiile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulaţii şi a reţelei de infrastructură edilitară, fiind conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a localităţii.

1.3 SURSE DOCUMENTARE

Datele demografice şi potenţialul economic al orasului puse la dispoziţie de Primăria Cernavoda

Planul Urbanistic General al Oraşului Cernavoda in vigoare, elaborat de SC ProUrba SRL în anul 1999, pus la dispoziţie de Primăria Oraşului Cernavoda.


Documentare de teren şi consultări cu autorităţile locale.

Documentatiile de urbanism aprobate intre 1999- 2012 de catre Consiliul Local al Orasului Cernavoda PLANURI URBANISTICE ZONALE SI DE DETALIU APROBATE IN PERIOADA 1999-2012

1. P.U.D. ANEXA GOSPODAREASCA

2. P.U.Z. STR. RASCOALA

3. P.U.Z. ZONA STRADA I. CHIRESCU

4. P.U.Z. STR. I. CHIRESCU

5. P.U.Z. COCHIRLENI

7. P.U.Z. HAN TURISTIC / in curs de avizare

8. P.U.Z. AVRAM IANCU

9. P.U.Z. AMENAJARE ZONA DE FALEZA

10. P.U.Z. CARTIER LOCUINTE ZONA

SERELOR/ PRELUNGIREA STR. VICTORIEI

11. P.U.Z. CENTRALA EOLIANA

CERNAVODA 10MW

12. P.U.Z. INTRODUCERE INTRAVILAN

S.C. PLATINUM CONSRUCT S.R.L.

13. P.U.Z. ZONA CETATE

14. P.U.Z. CRETU DUMITRU

15. P.U.Z. CENTRALA ELECTRICA EOLIANA ORAS CERNAVODA- PUTERE 10 MW

Date statistice- Direcţia Judeţeană de Statistică Constanta

Actualizarea suportului topografic 1/ 5000 realizată de Blominfo Geonet SRL.

Studii

Elemente preluate din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Constanta Alte studii

Precizări

Traseul viitoarei autostrăzi Bucureşti- Constanta a fost pus la dispoziţie de BLOM ROMANIA SRL

Delimitarea zonelor de risc (inclusiv a celor cu restrictii pentru construit) s-a realizat in baza Studiului Geotehnic de fundamentare a PUG Oras Cernavoda elaborat de SC.BLOMINFO GEONET SRL,an elaborare 2008.


2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1. EVOLUTIE

Cernavodă este un oraş din judeţul Constanţa, 44°20′17″N, 28°02′01″E.Are o populaţie de 19.890 locuitori (2005),suprafata este de 46.69 km², iar densitatea populatiei este de 426 loc./km².

Situat la bifurcatia Canalului si a Dunarii, pe traseul magistralelor care leaga Constanta si litoralul de Bucuresti si restul tarii (magistrala feroviara dubla, electrificata la 166 km de Bucuresti si 59 km de Constanta, D.N. 22C la 64 km de Constanta, canalul la km 64 +400, Dunarea la km 300 fata de Sulina) si la intersectia cu DJ 223 ce leaga asezarile dobrogene din lungul Dunarii, orasul este nod de comunicatii de interes national. Oraşul are port la Dunăre, iar în apropiere se află Centrala Nucleară de la Cernavodă, singura centrală de acest tip, (CANDU), din România.

Teritoriul administrativ al orasului Cernavoda se inscrie in Podisul Dobrogei situandu-se in zona de confluenta a fluviului Dunarea cu vaile Carasu, Tibrinul si Silistei. Teritoriul are o forma neregulata ca desfasurare in lungul fluviului pe o distanta de 8 km. Cercetarile arheologice efectuate de-a lungul timpului au scos la iveala vestigii care atesta prezenta continua a omului inca din perioade timpurii ale civilizatiei. Cel mai renumit vestigiu arheologic al orasului aflat la cca. 4 km de oras, reprezinta ruinele cetatii Axiopolis in vecinatatea careia se gasesc urme ale Valului de piatra (Valu lui Traian). Imprejur se afla urme atestand prezenta necropolei cetatii; principala relicva constituind-o cavoul paleocrestin (sec. VI-VII d.H). Teritoriul administrativ al orasului Cernavoda se învecineaza cu : - la nord, comuna Seimeni; - la est, comunele Stefan cel Mare (Saligny) si Mircea Voda ; - la vest fluviul Dunarea cu orasul Fetesti si comuna Stelnica; - la sud, comunele Rasova si Pestera. Accesul in zona orasului Cernavoda se realizeaza astfel: Trafic feroviar prin: - magistrala feroviara nr.8, Bucuresti — Constanta; - linia ferata secundara Saligny — Cernavoda oras, pe care se transporta atât marfuri generale (cereale, materiale de constructii, materiale reciclabile, etc.) cât si marfuri periculoase (motorina, pacura, etc.) ce au ca beneficiar C.N.E. Cernavoda. Traficul rutier in zona este deservit de o retea formata din o autostrada (A2), drumuri nationale (DN22C pe relatia Constanta-Cernavoda), drumuri judetene (DJ) si comunale (DC). Transportul naval: În zona Cernavoda transportul naval se realizeaza pe Dunare si pe canalul Dunare — Marea Neagra. Canalul Dunare — Marea Neagra face legatura între Marea Neagra (port Constanta Sud - Km 0 al canalului) si Dunare (port Cernavoda Km 64 + 410, respectiv Km 299 pe Dunare). Canalul are doua ecluze, una la Cernavoda si una la Agigea, care-l impart în 3 biefuri. În zona Cernavoda (între Km 61 + 000 si Km 59 + 000) exista un canal de derivatie pe care se afla statia de pompare Cernavoda, iar lateral, lânga statia de pompare se afla un stavilar ce deservea sistemul de irigatii Carasu (în prezent inutilizabil datorita vechimii). Canalul Dunare — M. Neagra se încadreaza în clasa VI pentru ape interioare, clasa cea mai înalta pe plan mondial (conform standardelor ONU/CEE). Traficul aerian: Cel mai apropiat aeroport este cel de la Constanta (aeroportul international Mihail Kogalniceanu amplasat la aproximativ 35 km. Aeroportul are atât destinatie civila cât si militara.


Pozitia orasului Cernavoda in cadrul judetului Constanta este evidentiata in figura nr.1.

Istoricul teritoriului administrativ şi al localităţilor componente

Cronologie nord-dobrogeană ‐ Cele mai vechi urme de locuire descoperite arheologic datează din paleoliticul mijlociu şi

superior; ‐ Neoliticul mijlociu probează existenţa în zonă a unor populaţii ce practicau proto –

agricultura, ducând la sedentarizarea parţială şi la primele comunităţi umane relativ stabile (cultura Hamangia);

‐ Sfârşitul eneoliticului – aşezări cu locuire de suprafaţă, urme de urbanizare şi fortificaţii (cultura Gumelniţa);

‐ Sfârşitul neoliticului – primele valuri de migratori – păstoritul nomad şi metalurgia bronzului, înhumarea în tumuli;

‐ Sfârşitul epocii bronzului – domină tracii, prin ramura dobrogeană a geţilor; ‐ Prima epocă a fierului – pătrunderea coloniştilor greci – influenţele civilizaţiei helenistice; ‐ Sfârşitul Hallstat-ului şi Latene – puternica civilizaţie daco – getică controlează întreg

teritoriul prin sisteme de cetăţi fortificate: Aegyssus, Noviodunum, Beştepe;


‐ Anul 46 – începe cucerirea romană a Dobrogei şi înglobarea treptată în imperiu, cu consecinţe clare asupra dezvoltării şi organizării teritoriului; nordul Dobrogei va fi inclus în imperiu în decursul sec. II;

‐ Se modifică sistemul eco – social de organizare, instaurându-se cel roman: sistem concentric, polarizând mai multe aşezări rurale în jurul unei cetăţi – centru comercial şi militar fortificat;

‐ După retragerea aureliană (271) şi până în sec. IV, supravieţuiesc în nordul Dobrogei aşezările romane de tip villa rustica, alături de aşezări ale geţilor romanizaţi; multiple manifestări ale cultului creştin;

‐ Imperiul Roman de Răsărit (viitorul Bizanţ) îşi face simţită prezenţa începând cu sec. VI, integrând Dobrogea în structurile sale administrative, fără modificări de fond;

‐ Sec. VII – atacuri distructive ale migratorilor şi sedentarizarea bulgarilor (primul ţarat bulgar), determină dispariţia autorităţii bizantine din Dobrogea – dezorganizare şi depopulare parţială;

‐ Sf. sec. VIII – puterea bizantină revine în Dobrogea, având în special controlul porturilor maritime şi dunărene, această situaţie va dura câteva secole în care teritoriul dobrogean va fi organizat strategic, cu întărirea şi refacerea cetăţilor, cu organizarea de drumuri militare;

‐ Populaţia autohtonă va fi integrată în sistemul relaţiilor bizantine, obştea ţărănească ce stăpâneşte teritoriul în devălmăşie, va căpăta dublu rol, prin instruirea militară pentru apărarea graniţelor imperiului, având denumirea de limitanei: această structură economico-militară se regăseşte până în sec. IX-X.

‐ Perioada 968 – 971, sub împăratul Ioan Tzimiskes sunt re-fortificate toate vechile cetăţi romane din limes-ul dunărean şi sunt construite unele noi.

‐ Între ele, cea de la Axiopolis era una de mare importanţă având în vedere vadul de trecere a Dunării, ce facilita deplasarea oamenilor şi mărfurilor între teritoriul dobrogean şi restul zonei central şi est europene.

‐ ‐ Dinamica dezvoltării spaţiului locuit – un habitat fluctuant, cu aşezări care se dislocă

periodic, populaţia retrăgându-se spre bălţile Dunării sau spre pădurile ce acopereau nordul Dobrogei;

‐ A doua pustiire masivă a Dobrogei are loc în sec. IX, de către avari, slavi, bulgari; două secole mai târziu cumanii vor fi cei care vor invada Dobrogea, unul din locurile de pătrundere presupuse de istorici fiind vadul de la Axiopolis (Cernavodă); există dealtfel menţiunea că oraşul a fost devastat în 1095, iar episcopia existentă aici, rămasă fără sediu, a fost mutată.

‐ O nouă reintegrare a teritoriului dobrogean în imperiul bizantin, ca provincie cu denumirea de Paradunavon sau Paristrion, aduce stabilitate şi prosperitate zonei, aşa cum dovedesc şi descoperirile arheologice, dar şi documentele cu referire la sfârşitul mileniului I;

‐ În cursul sec. al XII-lea, flota armatei bizantine a fost foarte activă pe Dunăre, în războaiele cu ungurii, iar unul din punctele de staţionare şi aprovizionare era cel de la Axiopolis, care a supravieţuit până în 1148.

‐ Diminuarea puterii imperiului bizantin, a dus la retragrea liniei principale de apărare (în principal în faţa ruşilor) pe linia Balcanilor, la Dunăre rămânând doar câteva avanposturi de apărare a vadurilor: Isaccea, Axiopolis, Hârşova şi Dristra.

‐ Marea migraţiune tătară, urmată de cucerirea, la mijlocul secolului al XIII-lea, a Babadag -ului de către turcii seldgiucizi frânează dezvoltarea regiunii;

‐ Sec. XIV- formaţiunile politice şi administrative ale românilor domină Dobrogea, sub tutela bizantină, cea mai cunoscută fiind despotatul lui Dobrotici; mediul românesc cunoaşte


apogeul în Dobrogea medievală, în perioada stăpânirii de către Mircea cel Bătrân şi urmaşii săi;

‐ În perioada dominaţiei otomane, Dobrogea este încadrată ca unitate administrativă, în sandjak-ul Silistrei, devenit ulterior vilayet; teritoriul nord dobrogean era subîmpărţit în trei Kazale: Tulcea, Babadag şi Isaccea.

‐ Proprietatea asupra pământului, în această perioadă, era exclusiv a statului reprezentat prin sultan; pământurile cucerite erau lucrate cu localnicii din raia, care erau supuşi dar şi contribuabili. Sistemul de exploatare economică a Dobrogei se făcea după Codul proprietăţii otomane, care împărţea pământurile în cinci categorii, după proprietari şi categorii de folosinţă.

‐ 1768 – Turcia declară război Rusiei; încep războaiele ruso – turce care vor afecta puternic ţările române şi Dobrogea şi vor duce în final la căderea imperiului otoman;

‐ Distrugerea şi refacerea repetată a aşezărilor se făcea cu tenacitate, stârnind admiraţia puţinilor călători străini care trecând prin zonă, povesteau despre locurile acestea;

‐ Pg. 79 – mărturia unui sătean din Pecineaga, la 1940, când avea 93 de ani: „… spuneau bătrânii noştri că în Dobrogea să nu baţi cui de fier, că pe aici e drumul războaielor. Tot la 25 de ani trebuie să fie un război şi el trebuie să treacă prin Dobrogea. E un drum al războaielor.”

‐ 1853 - 1856 - al şaptelea război ruso – turc, cel mai distrugător din toate, va întrerupe din nou viaţa dobrogenilor.

‐ 1860 – 1877 – o nouă ridicare din propria cenuşă a Dobrogei; slăbirea puterii imperiului otoman în zonă deschide apetitul puterilor occidentale pentru bogăţiile regiunii şi interesul pentru Dunărea de Jos, ca resursă economică şi geo-politică;

‐ 1857 - ia fiinţă Comisia europeană a Dunării cu sediul la Sulina, al cărei rol în modernizarea Dobrogei a fost foarte important.

‐ 1877 – Dobrogea redevine teritoriu românesc, beneficiind din partea statului român de o atenţie deosebită în ceea ce priveşte organizarea şi măsurile de dezvoltare;

‐ Primul război mondial reprezintă ultima epocă de pustiire masivă a Dobrogei, aceasta fiind din nou loc de trecere a trupelor; nordul regiunii s-a aflat sub administrarea armatei a III-a bulgare, care a supus populaţia românească unui tratament deosebit de aspru;

‐ Are loc o schimbare fundamentală în dreptul de proprietate, organizat după legile occidentale, cu consecinţe importante asupra aspectului aşezărilor: se delimitează vetrele satelor existente sau se creează vetre noi; sunt donate câte 10 ha de teren pentru construirea dotărilor de interes public: şcoli, primării, biserici.

‐ 1923 – are loc o nouă colonizare cu militari români demobilizaţi din primul război mondial şi împroprietăriţi în Dobrogea. Creşterea bruscă a suprafeţelor de cultură s-a făcut pe seama defrişărilor masive, mai ales în nordul provinciei

‐ 1925 – desprinderea Cadrilaterului de trupul Dobrogei, produce un aflux de populaţie, în special aromânească, păstori şi comercianţi, care au fost împroprietăriţi; populaţia germană este repatriată;

‐ Se schimbă structura demografică şi cea a proprietăţii. ‐ Perioada comunistă: colectivizarea şi industrializarea forţată produc mutaţii serioase în

habitatul dobrogean, încununând o istorie a „precarităţii” mediului de viaţă.


Prezenţe arheologice Cernavodă are pe teritoriul său una din cetăţile importante care au jucat un rol în apărarea de

pe linia Dunării, începând cu epoca romană şi până la sfârşitul mileniului I: cetatea Axiopolis. Cu toate acestea, datorită statului special (situl arheologic se suprapune peste zona unei

unităţi militare), nu au putut fi realizate niciodată cercetări arheologice sistematice. La 1895 -1896, profesorul Grigore Tocilescu a efectuat câteva sondaje, urmat, la 1917 de

către Carl Schuchhardt. Ceea ce se poate spune în prezent despre acest sit, aflat la cca 3 km sud de oraş, este că el

este alcătuit din trei fortificaţii ce au funcţionat în perioada bizantină. Monedele descoperite aici, dovedesc o intensă activitate între 971 şi 1092, iar documentele care menţionează existenţa aici a unei episcopii, atestă caracterul urban al aşezării.

Locuirea umană a fost continuă în zona Cernavodei, iar în secolul al II-lea î.Hr. apare cetatea Axiopolis, fondată se pare chiar de regele grec al Traciei Lisymahosh pe platoul patrulater din dreptul insulei Hinog.

Cetatea cunoşte imediat o înflorire deosebită şi se pare chiar că în interiorul ei s-a aşezat şi o comunitate destul de numeroasă de greci. “Toponimul Axiopolis este mai întâi întâlnit la autori greci din epoca romană (Ptolemeu) dar este evident că este vorba de o informaţie preluată din vremea anterioară, adică din perioada elenistică. Numele grecesc al localităţii a fost pus în legătură, de cei care au studiat problema, cu stăpânirea macedoneană în Dobrogea din vremea lui Lisymahos. Este adevărat că sunt cunoscute descoperiri elenistice şi romane timpurii provenind de pe Dealul Hinogului. Dacă descoperirea unor piese din epoca elenistică pe Dealul Hinogului par să coroboreze situarea aşezării, probabil fortificate, getice în acel loc, în schimb atribuirea întemeierii ei de catre Lisymahos, regele macedonean al Traciei, primeşte încă un semn de întrebare, dacă ţinem seama că numele grecesc pare să fie de fapt transliterarea grecească a vechiului nume autohton construit pe rădăcina iraniană “akš” cu semnificaţia de “negru”, semnificaţie ce se regăşeste în alt toponim referitor la zonă – “Cara-su”.

Odată cu începerea lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră, în anii ’50, lucrările au scos la iveală dovezile unor civilizaţii preistorice. Săpăturile de salvare au dus la descoperirea Gânditorului, în 1956, şi a perechii sale, Femeia. Statueta a fost prezentată, după reconstruire, populaţiei într-o expoziţie improvizată în Primăria Cernavodă şi apoi a luat drumul Bucureştiului şi al celebrităţii, devenind cunoscută în întreaga lume. Statueta Gânditorul reprezintă un bărbat şezând pe un scăunel (replică perfectă a scăunelelor de piatră neolitice), cu coatele sprijinite pe genuchi, susţinându-şi capul cu palmele. “Atitudinea de concentrare şi meditaţie caracteristică este cu atât mai expresiv redată cu cât ansamblul corpului de bărbat nud, stilizat în volume şi planuri triunghiulare uşor galbate, constituie o compoziţie spaţială perfect echilibrată şi proporţională. Prelucrarea atentă a figurii cu trăsături clar definite şi cu marcarea unor detalii expresive – cum ar fi modificarea conturului obrajilor sub presiunea palmelor – dau o deosebită expresivitate întregii compoziţii”

Cea de-a doua statuetă, femeia, într-o poziţie şezândă, de data aceasta pe pământ, având unul dintre picioare întins iar celălalt pliat. “Femeia, de asemenea, nudă, de tipul plin, cu steatopigie şi graviditate marcate, este caracterizată prin poziţia puţin obişnuită, cu un picior întins şi altul pliat, şezând pe pământ. Figura este atent modelată şi stilizată asemănător cu cea a bărbatului. Lustrul puternic, brun închis spre negru, şi perfecta netezire a suprafeţelor uşor galbate contribuie, de asemenea, la detaşarea plastică a pieselor.”

Din cauza eroziunii naturale a solului, atunci când au fost descoperite, mormintele neolitice erau prăbuşite la piciorul pantei dealului, deci nu se mai aflau în poziţia lor iniţială, inventarul mormintelor fiind împrăştiat şi amestecat. Astfel că, în ciuda faptului că prezintă aceleaşi trăsături, nu se poate şti cu exactitate dacă statuetele sunt realizate de acelaşi autor sau dacă ele au aparţinut aceluiaşi mormânt de inhumaţie.

În anul 2000, statueta “de la Cernavodă” a fost desemnată, de către o comisie internaţională, să fie unul dintre cele 10 artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta.

La câteva sute de ani după ce “artistul neolitic” a sculptat Gânditorul, tot pe Dealul Sofia, a fost identificată o puternică aşezare fortificată datând din perioada de trecere de la neolitic la


epoca bronzului, construită iniţial de migratorii indo-europeni aparţinând primului val. Această fortificaţie era cunoscută şi în timpul geto-dacilor, în jurul ei concentrându-se un port şi o aşezare târg, nod important de drumuri.

Mărturie a locuirii zonei actuale a oraşului Cernavodă încă din cele mai vechi timpuri o oferă şi unul dintre cei mai mari arheologi şi istorici germani, Carl Schuchhardt, care, venit la Cernavodă cu armatele germane în timpul Primului Război Mondial, face mai multe săpături în zona Dealul Sofia.

În 1923, publică în revista Prähistorische Zeitschrift, vol. XV, pag. 9-27 lucrarea CERNAVODA, o aşezare din epoca de piatră în Turcia, în care prezintă rezultatele săpăturilor şi constatărilor sale. “Este vorba de o mare colină, aşezată lângă una mică, aflate amândouă la nordul oraşului, lângă rafinăria de petrol. Amândouă au panta prăpăstioasă către linia ferată şi malul dunărean [..] locuri mai înalte şi lesne de apărat, de pe malul drept al Dunării, au fost locuite obişnuit încă din aceste îndepărtate timpuri”.

În Repertoriul Arheologic Naţional mai sunt menţionate câteva descoperiri arheologice, pe

dealul Vifor, pe zona rezervaţiei fosilifere, a căror viitoare cercetare va duce probabil, la clasarea lor ca situri protejate prin lege.

Evoluţia structurii etnice şi religioase ‐ la nivel naţional Dobrogea este identificată ca fiind unul din arealele cu cea mai mare

diversitate culturală – 13 grupuri minoritare. ‐ Dobrogea se încadrează ca zonă cu diversitate subculturală, fiind un teritoriu cu

acceptare reciprocă a etniilor co – abitante, fără însă a abandona valorile proprii, favorizând schimbul cultural.

‐ Continuitatea de locuire românească, în special pe malurile Dunării şi în zona oraşului Cernavodă, este o realitate necontestată.

‐ A existat şi o prezenţă constantă a turco-tătarilor începând cu 1264, întărită de colonizarea masivă de după 1444 (bătălia de la Varna) – deşi sunt şi în prezent comunităţi însemnate numeric, turco-tătarii nu se impun în dominarea spaţiului cultural comun, fiind mai degrabă o prezenţă discretă;

‐ Alte etnii prezente în zonă sunt: ruşii lipoveni, emigraţi ca urmare a prigonirii din Rusia după reformele de cult ale patriarhului Nikon şi ucrainenii, emigraţi în trei valuri, datorită politicii din Rusia şi Polonia, în sec. XVIII şi XIX;

‐ Perioada 1930 – 57 – se diminuează radical populaţia bulgară, germană şi evreiască, în schimbul unui aport masiv de populaţie românească;

‐ Harta statistică a Rusiei 1828 – 29, indică populaţia Dobrogei la cca 40 000 locuitori cu o densitate de cca 5 loc /kmp, cele mai des locuite fiind cazalele Tulcea şi Babadag.

‐ La 1875, conform unei statistici otomane, populaţia Dobrogei era estimată la 227 000 locuitori, din care 55668 trăiau în mediul rural. Din aceştia 51273 erau tătari, 32877 erau români, 28681 erau turci, 24 045 cerchezi, 20357 bulgari, 8143 ruşi, 1734 germani.

‐ 1877 – statistica marelui stat major rus – modificare dramatică în urma războiului – totalul populaţiei 84 000 locuitori, grupaţi în 14 952 familii, din care 5542 familii româneşti, 4750 bulgare, 3267 ruseşti, 544 greceşti, 496 germane, 222 turceşti şi 131 tătărăşti.

‐ Dicienii – românii vechi – locuiesc neîntrerupt zona, inclusiv în perioada otomană, continuând să practice religia creştin – ortodoxă (dovadă aşezămintele de la Niculiţel, Celic Dere sau Cucoş, acestea din urmă înfiinţate chiar sub stăpânire turcească).

‐ Cojenii – români veniţi din zonele de câmpie ale Principatelor române şi din sudul Basarabiei, practicanţi ai agriculturii, consemnaţi încă din vremea lui Mihai Viteazul ca „fugari de pe moşiile de peste Dunăre”.

‐ Mocanii – oieri ardeleni, care făceau păstorit transhumant în bălţile Dunării încă din sec. XV; formează sate în nordul Dobrogei, căpătând privilegii de la Poarta otomană, interesată de creşterea numărului de capete în Dobrogea, pentru aprovizionarea armatei. Importanţa lor


economică şi ca factor civilizator este vădită şi de existenţa la Hârşova a unui consulat austriac şi a unei stărostii a mocanilor, care se ocupau de interesele acestora în zonă. Unul din locurile preferate de aşezare a mocanilor au fost aşezările de pe malul dobrogean al Dunării, activitatea de comerţ a porturilor fiind foarte atrăgătoare pentru aceştia.

‐ În harta etnică de 1913, componenţa etnică a regiunii din jurul oraşului Cernavodă era de peste 85% românească.

‐ În comunităţile dobrogene a existat în permanenţă modelul îngăduinţei aproapelui şi

respectul faţă de cultura celuilalt; în principiu sunt etnii endogame şi astăzi, dar căsătoriile mixte au existat, chiar dacă în număr restrâns, tot timpul fiind acceptate de comunitate.

‐ Din punct de vedere religios, Cernavodă şi zona înconjurătoare a fost din începuturi un puternic centru al credinţei creştin – ortodoxe.


‐ În perioada persecuţiilor împotriva creştinilor, dezlănţuite de Împăratul roman Diocleţian (284 – 305 d. Hr.) şi coregenţii săi, Maximian (286 – 305 d. Hr.) şi Galeriu (305 – 311 d. Hr.), continuate apoi de Liciniu (312 – 324 d. Hr.), în cetatea Axiopolis au fost martirizaţi mai mulţi creştini dintre care amintim doar trei, care sunt mai cunoscuţi. Este vorba de Sfinţii Mucenici Chiril, Chindeus şi Dasius, potrivit unei inscripţii săpată pe o placă de piatră descoperită aici de istoricul Ion Barnea în 1947. Conţinutul ei este următorul: „(Martirilor) Chiril, Kindeas şi Tasios le aduc laudă”.

‐ A existat însă şi o comunitate islamică, moscheea folosită de aceştia fiind astăzi unul din monumentele istorice ale oraşului.

Evoluţia ocupaţiilor populaţiei, ocupaţii tradiţionale persistente În antichitate, ca şi într-o bună parte a Evului Mediu, pentru populaţia din zonă ocupaţiile

principale au ţinut de funcţiunile majore ale teritoriului respectiv: ocupaţii militare legate de apărarea cetăţilor şi teritoriului, ocupaţii legate de comerţ şi meşteşuguri – în directă legătură cu activitatea porturilor fluviale şi a marilor rute de comerţ ce îşi aveau rute de trecere pe aici, precum şi ocupaţii legate de agricultură, creşterea vitelor şi pescuit – legate de condiţiile naturale prielnice.

Începând cu perioada modernă, având condiţii excelente, oraşul Cernavodă a fost un loc ales cu predilecţie de industriaşi. Oraşul dispunea de un excelent vad comunicaţional, având la dispoziţie atât linia ferată cât şi ieşirea la Dunăre, dispunea de materii prime naturale de bună calitate şi se afla la o distanţă nu prea mare atât de portul Constanţa cât şi de Bucureşti.

La începutul secolului XX, în Cernavodă, apar mai multe fabrici importante şi localitatea se transformă dintr-un micuţ târg la răscruce de drumuri în unul dintre cele mai puternic industrializate oraşe din Dobrogea.

În anul 1935, din punct de vedere economic, oraşul stătea foarte bine, având nu mai puţin de cinci fabrici mari care foloseau aproximativ 70% din forţa de muncă a oraşului.

Existenţa intreprinderilor industriale a însemnat un imoprtant factor de creştere urbanistică pentru oraş.

Fabrica de şuruburi “Japy Willard Herzog & Co”, a construit mai multe locuinţe de serviciu pentru principalii săi angajaţi, iar pentru cei cu salarii mai mici a înfiinţat un economat numit “Alinarea” ce îi ajuta cu mâncare şi haine la preţuri foarte mici. Sindicatul şi conducerea fabricii de şuruburi susţinea şi mişcarea sportivă locală, “şurubarii” având o echipă de fotbal, una de rugby şi centru de box, haltere şi şah.

De asemenea, Fabrica de Ciment “Ideal” avea grijă de angajaţii săi construindu-le case, dar şi de întreaga activitate a oraşului, donând mare parte din cimentul utilizat la acţiuni edilitare. Tot fabrica de ciment a fost cea care a construit stadionul care şi astăzi poartă numele de “Ideal” deşi foarte mulţi cernavodeni au uitat că, într-un timp, acesta era numele fabricii de ciment.

Evoluţia teritoriului administrativ Epoca antică Se crede că oraşul a fost întemeiat de tomitani (sec. I – III d. Hr.), port pe malul drept al

Dunării cu o intensă viaţă comercială şi totodată important centru militar, fiind una din cetăţile militare ce făceau parte din limesul dunărean. Aici îşi avea sediul una din legiunile romane, legio II Herculea.

Dar cea mai veche mărturie de locuire omenească din zona actualului oraş este cimitirul neolitic aparţinând culturii Hamangia, descoperit pe Dealul Sofia. Cultura Hamangia este pusă în legătură cu o populaţie venită din Anatolia, Hamangia fiind cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea, această cultură cunoscând o lungă perioadă de înflorire, care s-a prelungit până la naşterea variantei pontice a culturii Gumelniţa, influenţând-o.

Aşezarea Axiopolis îşi continuă existenţa şi sub dominaţia romană, dezvoltându-se mai mult. Apar, aşadar, elemente ale spaţiului roman precum: vămi la principalele căi de comunicaţii, construirea unui drum spre Carsium (Hârşova de astăzi) care se întindea paralel cu Dunărea, un pod de piatră peste lacul Carasu, amenajarea unui port construindu-se dane pentru vase comerciale şi chiar existenţa în port a unei întregi flotile de nave de război romane, Flota romană de pe Dunăre – Classis Flavia Moesica – având bază permanentă la Axiopolis.


Peste cetatea romană, se construieşte la începutul Evului Mediu o cetate medievală, iar Axiopolis îşi continuă existenţa şi în timpul Imperiului Bizantin asigurând graniţa acestuia, iar în secolul al XI-lea pe o listă de episcopi se menţionează un ierarh de Axiopolis, semn că şi la vremea respectivă oraşul nu-şi pierduse importanţa.

După anul 1420, Dobrogea a fost cucerită de otomani, şi imediat după ocupare, turcii au luat măsuri de pază, întărind toate cetăţile din lungul Dunării. Fosta cetate romană de la gura văii Carasu a fost refăcută şi întărită, având ca scop protejarea portului şi a vămii.

În anii 1593-1595, Mihai Viteazul a făcut o expediţie peste Dunăre în Dobrogea, cucerind toate cetăţile dunărene, printre care şi cea de la Cernavodă.

În timpul dominaţiei otomane, pe locul actualului oraş exista numai un sat cu populaţie mixtă formată din români, turci şi greci. Numele localităţii în timpul stăpânirii turceşti a fost Bogazschioi. Denumirea Bogaz-Kioi a fost inspirată de amplasarea localităţii la locul de confluenţă al Dunării cu vechiul curs al râului Axios, de unde şi numele de “Satul de la gură” sau “de la vărsare”.

“[…] un episcop a fost şi la Bogazschioi, Episcopul Neofit din acea localitate traducea, în 1770, cărţi din greceşte în româneşte […]” (4) Această denumire continuă să se păstreze până pe la jumătatea secolului al XIX-lea, când odată cu construirea de către englezi a liniei ferate între Constanţa şi Cernavodă, oraşul capătă o dezvoltare accelerată, iar influenţa celor 800-1000 de lucrători slavi îi atrage oraşului numele de “Cerna-Voda”, care înseamnă “Apă neagră”.

Secolul XIX Sub dominaţia otomană, Dobrogea capătă, cum era firesc, un puternic aspect oriental.

Administraţia otomană nu avea o grijă deosebită faţă de nevoile economice sau culturale ale populaţiei.

La data anexării Dobrogei de către Regatul României, în 1878, dintre cele 14 oraşe oficiale, doar Constanţa şi Tulcea aveau aspectul unei adevărate aglomerări urbane, în timp ce celelalte, printre care şi Cernavodă, erau practic aproape sate.

Chiar şi după alipirea la regat oraşul Cernavodă continuă să-şi păstreze caracterul oriental timp de încă 25 de ani. Abia în 1899, primarul Ghiţă Callu şi consiliul comunal hotărăşte realizarea unui plan de aliniere urbană a oraşului, plan ce va fi însă pus în aplicare abia în 1902.

Dovadă a avântului dezvoltării stau şi aprobările emise de către consiliul comunal al oraşului Cernavodă în primii ani ai secolului. Astfel că, la sedinţa din 1 Mai 1899, consiliul comunal aprobă domnului Paul Rottenberg, reprezentantul Societăţii de Cimenturi din Europa Occidentală, cu sediul în Franţa la Anvers, cererea de construire a unei fabrici de ciment în partea de nord a oraşului, vânzându-i şi o parcelă de pământ din proprietatea comunală.

Tot în 1899, la 15 Septembrie, consiliul comunal vinde un teren de 5 ha. domnului C. Langeveld pentru construirea unei “fabrici de distilare a petrolului”, nimeni alta decât viitoarea Rafinărie Columbia.

Secolul XX Oraşul Cernavodă devine în 1907 unul dintre primele oraşe româneşti cu iluminat public,

cu curent electric. Aflat în vizită la Cernavodă în 1914, academicianul I. Simionescu relatează despre oraş:

“[..]Tiparul oraşului? Un târg turcesc cu începuturi de occidentizare. Geamia e trecutul; stă ascunsă prin case scunde şi magazii masive de piatră, ca nişte temniţi cu ferestruici mici şi zăbrele groase. În faţa geamiei e piaţa largă ca să încapă căruţele ferecate, încărcate cu saci de grâu. [..]Cernavodă are Dunărea, are linia ferată, are mai ales minunea de pod, dantela fină de fier, suspendată deasupra apei. E un nod important de industrie. Hornurile înalte ale fabricii de ciment, ale rafinăriei de petrol şi ale fabricii de ţigle îi dau viaţă. Sunt şi acestea în parte darurile Dunării. Viaţa gâlgâie. Şuierăturile sirenelor se îngână cu acelea mai răguşite ale vapoarelor ori acele mai scurte, mai stridente ale locomotivelor. Spre seară când ies muncitorii din fabrică, tăcutul orăşel devine un colţ din oraşele industriale. Cafenelele se umplu într-o clipă. Nu lipsesc nici tipurile care consideră că şapca trasă pe ceafă, şuviţa de păr zbârlită in frunte ori baiderul asvârlit cu un capăt pe spate şi altul spânzurând pe pieptul uns de fum, sunt semnele emancipării sociale. Nu lipseşte nici viaţa de taverne, imitată după cinematografe. Măsuţele şchioape din faţă cafenelelor sunt prinse de cei ce se reped la jocul de cărţi, iar vocabularul acestora se restrânge la variante sumare


cu care întovărăşesc fiecare aruncătură de carte.” Lucrarea care a adus oraşul Cernavodă pe buzele tuturor românilor este cu siguranţă

podul peste Dunăre, construit de mare inginer Anghel Saligny. Inceperea lucrarilor de constructie a podului s-a facut la 26 noiembrie 1890, dupa proiectul

inginerului Anghel Salgny.Inaugurarea a avut loc in cadrul unor festivitati la care a participat si regele Carol I, in date de 14/26 septembrie 1895.

Podul peste Dunare are o deschidere centrala e 190 m si 4 deschideri de 140 m, alaturi de un viaduct cu 15 deschideri de 60m si se afla la 30m peste nivelul apelor mari ale Dunarii.Podul peste bratul Borcea cuprinde 3 deschideri de cate 140m si un viaduct cu 11 deschideri de 50m.Cu rampele de acces, cei 4087,95 m de poduri formau la acea vreme, cel mai lung pod din Romania si al II lea ca lungime din Europa.

Podul a fost folosit pana in 1987, cand a fost constituit un pod nou, alaturi de cel vechi, care a fost dezafectat.

La 14 septembrie 1895, la numai 5 ani de la deschiderea efectivă a şantierului, pe podul de la Cernavodă, un convoi de 15 locomotive grele au parcurs, cu 80 km/h, toată lungimea platformei în timp ce, scria presa vremii, sub pod, dintr-o barcă în care se afla împreună cu câţiva muncitori, proiectantul şi constructorul Anghel Saligny însuşi, dădea, prin simpla sa prezenţă, girul calităţii şi rezistenţei acestei „lucrări de artă”, devenită legendară.

Conform programului serbării, un tren a plecat la ora 9 din Gara de Nord, invitaţii ajungând la Cernavodă la ora 12. În cadrul ceremoniei de rigoare, cu discursuri şi urale din partea asistenţei, Regele Carol I a pus ultimul nit al podului ce urma să-i poarte numele. Primul ministru de atunci a rostit o frază celebră: „Măria Ta! Cu ostaşii ţării ai învins în câmpiile Bulgariei, iar cu meşterii ţării ai îngenuncheat măreaţa Dunăre.” , iar la rândul său, suveranul exclama: „Săvârşirea Podului peste Dunăre, dorit de un sfert de veac de Mine, este astăzi un fapt îndeplinit şi uriaşă se ridică înaintea noastră această falnică operă ca o mărturie vădită a tăriei Regatului. Geniul omenesc, în care se răsfrâng progresul şi avântul puternic al României, a învins toate greutăţile, a înlăturat toate piedicile, spre a executa această trainică şi nepieritoare lucrare, care trebuie să arate lumii că vrednic este poporul român de frumoasa sa chemare la gurile Dunării şi porţile Orientului”.

Căpitanul Portului Cernavodă în perioada 1899-1903, Comandorul Nicolae Ionescu Johnson, povesteşte în cartea sa că inginerul Anghel Salingy obişnuia să vină des în zonă pentru a inspecta starea operei sale. Comandorul reproduce în carte şi un dialog cu Anghel Saligny avut într-o barcă chiar sub pod: „<<Îmi admir opera mai puţin decât îţi închipui. Dacă mă vezi zgâindu-mă la ea ceasuri întregi, e ca să-i descoper părţile slabe, greşelile…>>. <<Greşeli? Exageraţi! Toată lumea nu mai conteneşte să vă laude>>. <<Las’ că ştiu eu mai bine ce greşeli am făcut! Este mai ales una pe care nu mi-o iert. Trebuia să fac pe pod o cale dublă, una pentru pietoni şi căruţe, să mai fi existat şi o astfel de legătură între Dobrogea şi Muntenia>> .

Evoluţia tramei stradale şi a parcelarului În analiza planurilor de-a lungul evoluţiei oraşului, se pot citi şi astăzi, trame stradale şi

zone de parcelar aparţinând diferitelor etape de creştere. Caracteristica majoră este aceea că, datorită activităţii urbanistice iniţiate încă de la

jumătatea sec. al XIX-lea, precum şi datorită activităţilor dominante de natură industrială şi comercial- portuară, trama stradală de tip organic (ce a existat în Evul mediu) nu mai există. Chiar şi pe pantele dealurilor străzile sunt drepte, aliniate în cvartale ordonate, cu loturi sensibil egale.

Compoziţii urbane de sfârşit de secol XIX sau primele decenii ale sec. XX, parţial distruse de altele mai noi, se mai pot lectura în zona centrală, pe strada Dacia, Anghel Saligny, cartierele de locuinţe individuale de pe Dealul Sofia şi dinspre Valea Voiculeasa.

Dar majoritatea cartierelor sunt noi, construite odată cu marele şantier al Centralei atomo-nucleare, care a adus în zonă un mare număr de muncitori şi specialişti.

Atmosfera vechiului centru al oraşului este descrisă, împreună cu strada principală, de unul dintre locuitorii acestuia:

„Stradă de referinţă a oraşului, un fel de Corso, ce era pavat cu piatră cubică înclinată discret către margini, aceasta având scop de igienizare, atunci când se făcea.

Centrul oraşului îl constituia artera cea mai frecventată de cernavodeni, aici aflându-se toate magazinele. Negoţul se mai practica şi în alte zone ale oraşului care îi concurau foarte bine


pe comercianţii de “centru”. Pe trotuare, în faţa cafenelelor, restaurantelor şi cofetăriilor erau bine orânduite mesele la ce şedeau seara consumatorii.

La colţuri de stradă, lustragii cu bătăi sacadate în lădiţele lor, îşi chemau clienţii pentru igienizarea încălţămintei. … Seară de seară bulevardul era un adevărat furnicar de oameni ce se plimbau în grupuri mari sau mici până spre miezul nopţii.

Pe bulevard, la vremea aceea, se găseau cele mai multe magazine. Mai erau şi altele răspândite în tot oraşul, astfel în oraş existau: zece restaurante, cinci debite de tigări, trei manufacturi, trei merceri, trei galanterii, două farmacii, cinci croitorii, două cojocării, o ceaprazarie, două curelării, un C.A.M., un coafor, două ateliere foto, două depozite de vinuri, două cazane de ţuică, un magazin difuzare presă, un cinematograf, două magazine dulciuri, două hoteluri, patru tinichigerii, un atelier tâmplărie, trei sifonării, două ateliere de montat geamuri şi altele. Îmi face plăcere să reamintesc câteva nume de comercianţi ce acum mai bine de jumătate de secol au contribuit din plin la economia oraşului, prosper pe atunci.” Fragment din cartea Puntea dintre zari – Cernavoda, dragostea mea scrisa de Vasile Stavru Teodorof .

Evoluţia fondului construit, tipologie şi caracteristici Din imaginea de sat dobrogean, pe care Cernavodă a avut-o până în jumătatea sec. al

XIX-lea nu au mai rămas decât amintirile. Fondul construit actual este majoritar nou, din a doua jumătate a sec. XX, constând în

locuinţe individuale relativ modeste şi cartiere de blocuri. Secolul XIX mai păstrează exemplare de clădiri în stil eclectic şi chiar neoromânesc, pe

zona centrului vechi, unde formează şi o mică porţiune de front continuu, caracteristică târgurilor. O latură de interes o constituie fondul construit de tip industrial şi al construcţiilor portuare,

din care se păstrează exemple ale diferitelor epoci de evoluţie.

Identificarea construcţiilor şi amenajărilor valoroase Fondul construit actual are câteva componente valoroase:

Clădiri de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX, masate în special în zona centrală veche, cu fucnţiune de locuinţe sau comerţ şi instituţii;

O parte a halelor industriale din vechile intreprinderi ce au ridicat oraşul la începutul sec. XX, de exemplu cele ale vechii rafinării Columbia, sau vechea gară a oraşului, care ar merita clasate ca patrimoniu industrial şi reconvertite funcţional;

Clădirile celor două culte reprezentate pregnant la nivelul oraşului; biserica ortodoxă şi geamia.

Identificarea spaţiilor şi perspectivelor valoroase – problemele de peisaj

„Peisajul este o porţiune de teritoriu prezentă ca atare în percepţia locuitorilor, al cărei caracter rezultă din acţiunea şi interacţiunea factorilor naturali şi umani.” „Sistemele de peisaj pot fi organizări spaţiale diferit „manufacturate”, fie ele naturale sau artificiale, majore sau minore, legate între ele prin vecinătate spaţială sau relaţii simbolice, vizuale sau funcţionale.” Lionella Scazzosi, proiectul LOTO Landscape Opportunities for Territorial Organisation. Cernavodă are atuu-ri majore de percepţie prin aşezarea sa. Principala cale de acces spre litoralul românesc, pe şosea, cale ferată sau fluvială, deschide spre oraş perspective foarte atrăgătoare venind din ambele sensuri. Sistemul de poduri, rutier şi auto, permite în parcursul său o lectuare a oraşului, aşezat pe „amfiteatrul” natural format de dealuri, pe malul Dunării. Păstrarea în parametri de armonie a peisajului natural cu cel construit, a acestor perspective va trebui să fie o preocupare constantă a edililor, aceste imagini constituindu-se într-o adevărată marcă – semnal pentru oraş.


2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

2.2.1. Caracteristicile reliefului

Relieful

Relieful este de o mare varietate, alternandu–se dealuri de inaltimi, dimensiuni si forme diferite cu vai sinuoase, pante neuniforme sau versanti abrupti si zone impadurite.

Teritoriul Orasului Cernavoda are un relief accidentat, cu frecvente rape si taluze active. In vatra orasului diferenta de nivel intre cota cea mai joasa (+10,0 mrMB) si cota cea mai ridicata (103,74 mrMB) este de 93,70 m pe distanta de 1000 m. Pantele nu sunt uniforme, intalnindu-se tronsoane de strazi cu pante avand valori de peste 10 % in profilul longitudinal.

Din punct de vedere morfologic, orasul Cernavoda este situat pe Podisul Dobrogei de sud, subunitatea Podisul Dorobantului (Medgidiei) a carui limita sudica este marcata de valea Carasu (canalul Dunare — Marea Neagra) si Podisul Cobadin la sud de valea Carasu.

Relieful orasului se caracterizeaza prin dealuri usor ondulate (dealul Cernavoda - 103.74 m, dealul Sofia — din cadrul podisului Dorobantului si dealul Vifor, 88.20 m — Podisul Cobadin) cu altitudinea de maxim 100 m ce coboara in panta domoala spre valea Carasu.

Dealurile sunt fragmentate intens de vai cu fundul plat si versanti abrupti afectati adesea de fenomene de instabilitate (prabusiri).Pe latura dunareana se intalnesc, sub forma etajata, mai multe terase de abraziune lacustra, ce scad altitudinal spre Dunare.

Formele de relief majore sunt fragmentate de vai adanci, adesea terminandu-se prin versanti cuestici, care debuteaza la Dunare.Fundurile vailor sunt plate, puternic aluvionate. Relieful actal a fost modelat continuu de catre factorii subaerieni in perioadele geologice mai vechi,ca si in cele recente, mai intens in pliocen si cuaternar.

Reteaua hidrografica este in totalitae dirijata catre Dunare. Valea Carasu prezinta versanti inalti si abrupti din loess si talvegul plat puternic aluvionat in

holocen.

Zona de lunca a fluviului Dunarea are o lungime mare in zona fiind cuprinsa intre bratul Dunarea Veche si bratul Borcea.Pe malul drept in zona orasului Cernavoda zona de lunca prezinta o latime de si pe ea se identifica Ostrovul Troinei, Ostrovul Boufasole si Ostrovul Hinogului.

Zona de lunca a vaii Carasu are o latime de 500 — 700 m cu o dezvoltare mai mare pe partea dreapta.

Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al orasului Cernavoda apartine zonei marginala dunareana a teraselor de abraziune lacustra si fluviatila, formata dintr-o serie de nivele cu altitudini intre 15 si 100 de metri.

In zona orasului Cernavoda, relieful este constituit din 3 (trei) nivele principale 10 — 20 m, 20 — 35 m si 35 — 55.Complexul de trepte de relief este traversat de vai adânci, late, cu fundul plat, puternic aluvionate in holocen.

Sectorul inferior al unor vai se largeste mult sub forma de golfuri ce debuteaza in valea Dunarii.Din punct de vedere hidrografic teritoriul orasului Cernavoda apartine bazinului hidrografic al Dunarii.Fluviul Dunarea limiteaza la vest teritoriul administrativ al orasului Cernavoda. El prezinta in zona un curs de la nord la sud, cu un profil transversal asimetric cu malul drept abrupt.Cel mai important afluent al Dunarii din zona orasului il reprezinta râul Carasu pe care a fost amenajat canalul Dunarea — Marea Neagra.Canalul Dunare-Marea Neagra începe din dreptul orasului Cernavoda si urmareste fosta Vale Carasu. În dreptul Centralei Nuclearo-Electrice Cernavoda,canalul se bifurca. Pe unul din brate se afla canalul de derivatie folosit pentru racire la CNE, iar pe celalalt se afla o ecluza.

Cele doua brate se unesc dar, în amonte de punctul de unire, se afla un stavilar. In amonte de stavilar, nivelul apei in Canal (Bief 1) variaza ca si nivelul Dunarii. In aval de stavilar si ecluza (Biefurile 2 si 3),nivelul apei este mentinut aproape constant, în jurul cotei de 8.3- 8.5m dMN.

Catre valea Carasu debuteaza vaile Cimitirului, Voiculescu si Viteilor cu debit dependent de precipitatii si valea Cismelei cu debit permanent si amenajata hidrotehnic pe cursul inferior.

La nord, pe teritoriul Silistea Seimeni, valea Ramadan cu un curs pemanent, canalizata, colecteaza de pe teritoriul orasului Cernavoda, o serie de vai torentiale cu debit doar in perioadele cu precipitatii — valea Mare, valea Avionului si valea Dermengiului.


Caracterizare geologica

Din punct de vedere geologic, orasul Cernavoda apartine partii dobrogene a platformei Moesice, situata la Sud de falia Ovidiu — Capidava, in platforma Sud — Dobrogeana. Caracteristica acestei zone o constituie prezenta unui fundament cristalin in adancime, acoperit de o serie sedimentara groasa.

Stratigrafia zonei Cernavoda cuprinde: ¨ fundamentul cristalin (la cca 1700 m in adâncime), reprezentat de sisturi verzi - seria

Carasu – gresii arcoziene si microconglomerate cu intercalatii argilos grezoase, sistoase ¨ cuvertura sedimentara paleozoica (1100-1700 m adâncime) cuprinde cuartite (cambrian -

devonian inferior), gresii cuartitice (devonian superior -carbonifer inferior) ¨ calcarele jurasice superioare apar la adâncimi de peste 400 m, cu grosimi de pana la 800

m. Dolomitul este principalul component petrografic, si prezinta fenomene frecvente de carstifiere ¨ limita Jurasic - Cretacic este marcata de prezenta unor formatiuni evaporitice cu intercalatii

calcaroase. Acesta formatiune coboara pana in jurasicul superior, prezentând numeroase îndintari de facies in toate

directiile . ¨ vallanginianul (argilele vallanginiene) este reprezentat prin marne cu intercalatii de calcare

cu grosimi de pana la 100m. ¨ barremianul este constituit predominant din calcare cu intercalatii de marne ceea ce face

dificila separarea la partea inferioara de formatiunile vallagiene. ¨ Aptian — Sarmatian constituit din argile precuaternare cu intercalatii de lentile de nisip,

pietris si calcar ¨ In Valea Cismelei, in zona cantonului este prezenta o lentila de calcar cu nummuliti, de

varsta Eocen, care constituie gazda unui acvifer permanent ce alimenteaza fântâna de la baza versantului.

¨ depozitele cuaternare acopera întreaga zona din împrejurimile orasului Cernavoda, cu grosimi de pana la 40 - 60m. Prezinta doua nivele distincte si anume:

a) Argila rosie cuaternara, aflata in baza cuaternarului si respectiv sub loessul cuaternar, alcatuita predominant din argile cu un procent de nisip si praf, uneori chiar pietris; dimensiunile si caracteristicile lor granulometrice variaza neuniform la scara regionala

b) Loessul, cu grosimi ce variaza intre 25 si 45m, constituit din doua orizonturi distincte, unul inferior argilos si altul superior prafos. 2.2.2. Reţeaua hidrografică

Din punct de vedere hidrogeologic, in urma cercetarilor efectuate in zona orasului Cernavoda au fost evidentiate urmatoarele sisteme acvifere:

- Acviferul din lunca Dunarii — dezvoltat in nisipurile, pietrisurile si bolovanisurile aluvionare ale Dunarii, din balta Ialomitei, intre cele doua brate majore.

Acest acvifer are o grosime de 15-30m si prezinta intercalatii lentiforme de argile prafoase si maluri. Nivelul liber al acestui acvifer este prezent la 3.5 — 5.5m adancime in functie de variatiile de nivel ale Dunarii, cu debit de 7 — 10 l/s.

- Acviferul Valea Carasu — dezvoltat pe zona de lunca a canalului Dunare-Marea Neagra, cu o latime de aproximativ 0.5 km si un maxim de 20 m grosime. Compozitia granulometrica este nisipoasa cu pietris, mai rar bolovanis. Potentialul de debitare este de 0.3 — 11 l/s, aratand o neomogenitate mare a granulometriei stratului gazda. Adancimea de interceptare a nivelului freatic este de 2-5 m. In general apa este nepotabila, avand concentratii masive de amoniu, fosfati, materii organice, duritate mare, etc.In prezent alimentarea cu apa a orasului Cernavoda se realizeaza prin tratarea apei din Dunare.


2.2.3. Condiţii climatice

Dobrogea are un climat continental caracterizat in special de precipitatii mai reduse fata de restul tarii, fiind considerata zona I de ariditate (500 mm/an),amplitudini termice mari (~ 68C) si durata mare de stralucire a soarelui (~2200 ore/an).

In timpul iernii apar perioade cu încalzire pronuntata care conduc la topirea zapezii, aceasta ducând la scaderea numaului mediu multianual de zile cu zapada la aproximativ 30.

Existenta Dunarii influenteaza circulatia aerului (predomina directia N-S de-a lungul Vaii Dunarii) si determina un numar mare de zile cu ceata. Tot Dunarea determina aparitia unui fenomen de briza in anotimpul cald al anului. Regimul termic

Media multianuala a temperaturii aerului este in jur de 11C .

Precipitatii Pentru determinarea regimului de precipitatii din zona Cernavoda s-au folosit atât înregistrarile de la statiile meteo Medgidia, Fetesti, Cernavoda (1946-1960) cat si cele de la noua statie Cernavoda (dupa 1986). Fenomene meteo

Printre fenomenele meteo ce apar in zona, cele mai importante sunt: ceata,chiciura, poleiul, viscolul, grindina. Ceata este un fenomen frecvent in zonele limitrofe Dunarii, astfel, la Cernavoda numarul mediu anual de zile cu ceata este in jur de 47, iar cel maxim de 87. De asemenea, este mai frecventa in perioada rece a anului.

Chiciura apare in zilele de iarna. La Cernavoda numarul mediu anual de zile cu chiciura este 5,9 iar cel maxim de 17. Cel mai frecvent apare in lunile decembrie si ianuarie

Poleiul apare frecvent iarna. La Cernavoda numarul mediu anual de zile cu polei este de 5,5 iar cel maxim anual este de 14 zile. Viscolul este un fenomen meteo specific perioadei de iarna. In zona are o frecventa redusa. La Cernavoda numarul mediu anual de zile cu viscol in perioada 1986 -1999 a fost de 2,2 iar cel maxim de 9.

Grindina este un fenomen meteo specific sezonului cald si este rar întâlnit in zona. Numarul maxim anual de zile cu grindina la Cernavoda este de 2 iar cel mediu de 0,9.

Fenomenele meteo severe care pot aparea in zona amplasamentului sunt: Orajele - descarcarile electrice din atmosfera (însotite de efecte luminoase si

acustice) sunt specifice sezonului cald al anului. Vântul tare - fenomenul meteo de deplasare a aerului pe orizontala cu viteza de cel

putin 15m/sec; are o frecventa redusa în zona Vijeliile - intensificari puternice de scurta durata ale vântului, asociate trecerii unor

fronturi reci. Dupa trecerea unei vijelii, de obicei temperatura scade brusc. Transportul de praf - ridicarea prafului si nisipului de pe suprafata terestra în

atmosfera sub actiunea vântului. Praful si nisipul ramân în suspensie pe o durata de timp care este functie de dimensiunile particulelor de praf sau nisip si de viteza vântului.

Seceta - fenomen meteorologic caracterizat în primul rând prin deficit pronuntat de precipitatii. Cauzele care pot conduce la seceta sunt de diverse naturi: atmosferice, hidrologice, pedologice, etc. Zona dobrogeana este considerata o zona secetoasa. Regiunea studiata, datorita duratei si intensitatii secetelor, face parte din zona I-a de ariditate - zona cu cea mai severa seceta din tara.

Frecventa vântului pe directii Folosind sirurile de valori înregistrate in cele 3 statii meteo din zona s-au calculat valorile lunare si anuale ale frecventei vântului pentru zona Cernavoda pe perioada 1986-1999. Se constata ca primavara, vara si toamna, la Cernavoda predomina vântul din directiile N (fig. 2), in timp ce iarna predomina vântul din directia V 13.6%. Calmul are o frecventa de cca. 27% (calmul este caracterizat de valori ale vitezei vântului mai mici de 1 m/s).


2.2.4. Caracteristicile geotehnice

Pentru stabilirea conditiilor geotehnice generale specifice zonei de intravilan a teritoriului orasului Cernavoda, s-a efectuat o prospectiune geologica de mare detaliu si s-au consultat documentatiile si literatura de specialitate existenta pentru aceasta zona si normativele si standardele in vigoare. 2.2.4.1. Morfologia Terenul pe care urmeaza a se amplasa constructii este specifica zonei de podis din cadrul Dobrogei de Sud in care se disting: - zona de culmi deluroase; - zona de versant; - zona de terasa a Dunarii si lunca Dunarii si a fostei vai Carasu.

�Zona de culme deluroasa se caracterizeaza prin pante domoale, stabile, fara potential de risc cu privire la fenomenele de inundabilitate;

�Zona de versant: - de pe malul drept, abrupt al Dunarii cu panta medie de 30 — 40 grade. - de pe ambele maluri ale canalului Dunare — Marea Neagra prezinta un relief modificat antropic datorita amenajarilor executate pentru Dn 22 C, CF si pentru amplasarea blocurilor. Modificarile au constat din decapare si amenajarea de platforme. Zona de versant de pe partea dreapta a canalului Dunare — Marea Neagra reprezinta o succesiune de 2 — 3 terase amenajate pentru amplasarea de blocuri cu regim de inaltime P+ 4. - zonele de versant ale organismelor torentiale prezinta pante variabile si potential de risc de instabilitate mare (prabusiri) datorate tasarii loessului .Pentru reducerea riscului de instabilitate o parte din acestea au fost amenajate prin lucrari terasiere.

Zona de terasa si lunca prezinta un relief plan si stabil dar in unele zone cu potential de risc la fenomenele de inundabilitate.

2.2.4.2. Litologia Pe baza lucrarilor executate anterior in zona orasului Cernavoda functie de pamânturile care formeaza terenul de fundare si zona activa a viitoarelor fundatii au fost conturate urmatoarele perimetre:

Zona cu depozite loessoide grupa B (PSU) care la umezire se taseaza suplimentar sub

actiunea incarcarilor date de constructii cât si sub actiunea greutatii proprii care ocupa cea mai mare parte a teritoriului orasului Cernavoda si au grosimi de 10 — 45.00 m. Caracteristicile geotehnice ale loessurilor sunt :

- din punct de vedere granulometric se incadreaza la prafuri si prafuri nisipoase la partea superioara de trec in adâncime la prafuri argiloase; - umiditatea naturala pentru loessurile situate deasupra nivelului hidrostatic are valori cuprinse intre 6-12% ; - porozitatea are valori cuprinse intre 47 — 52 % - tasarea specifica la umezire im3 = 4.00-10.00 cm / m - tasarea totala sub greutatea proprie este img = 50 — 80 cm. Loessul de Cernavoda prezinta o rezistenta structurala cu valoarea de 0.6 daN/cm2 (stabilita de INCERC — Bucuresti) iar tasarile sub sarcina geologica in caz de umezire ajung la valori de 30 — 100 cm. Nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi de 20 — 60 m.

Zona cu depozite loessoide grupa A care se taseaza suplimentar la umezirea suplimentara a terenului sub actiunea incarcarilor repartizate din fundatii sau alte incarcari exterioare. A fost conturata in partea de vest a orasului Cernavoda pe zona de racord dintre zona de terasa sau

lunca cu zona de versant si au grosimi de maxim 10.00 m.


Nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi de 5 — 15 m. Zona cu depozite aluvionare din zona de terasa a fluviului Dunarea si zona de lunca a

fostei vai Carasu. Litologic in aceaste zone a fost identificat un complex argilos prafos, mâlos plastic consistent — moale cu fragmente de cochilii de la 5.00 m. Nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi de 2.50 — 4.50 m,

2.2.4.3. Conditiile de teren

Conform normativului privind principiile, exiget]ele si metodele cercetarii geotehnice, indicativ NP 074/2002 si STAS 1243-88, Clasificarea si identificarea pamânturilor, pamânturile se incadreaza astfel:

Loess grupa B — terenuri dificile de fundare; Loess grupa A — terenuri medii de fundare Complex argilos — prafos plastic consistent — teren mediu de fundare Umpluturi neomogene - terenuri improprii de fundare

2.2.4.4. Zonarea geotehnica Conform elementelor cadrului natural si al fenomenelor de risc natural si antropic identificate pe teritoriul orasului Cernavoda, s-au conturat urmatoarele zone (plansa nr.7.1 — 7.3):

Zone improprii amplasarii constructiilor reprezentate prin:

- zonele de curs ale retelei hidrografice cu banda de protectie delimitata conform Legii Apelor completata cu Legea 112/2006; - zonele cu potential de instabilitate mare versantii vailor cu panta mare si malurile abrupte ale fluviului Dunarea. - zonele afectate de trasee de utilitati (linii electrice, conducte mari de aductiune a apei)

Zone bune de construit cu amenajari speciale, reprezinta intreaga zona ramasa fiind

incadrata astfel datorita prezentei depozitelor de tip P.S.U. Cuprinde si zonele de versant cu panta medie precum si zonele afectate de fenomene de inundabilitate.

2.2.5. Resursele cadrului natural

Resursele subsolului sunt reprezentate de calcare ce au fost folosite la fabricarea cimentului.

2.2.6. Riscuri naturale si antropice

Riscuri naturale Risc seismic

Orasul Cernavoda se situeaza conform zonarilor macroseismice din SR 11 100/1-93 in zona de intensitate macroseismica I = 71 (opt) pe scara MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani.

Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I -Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 / 1 - 2006 orasul Cernavoda prezinta o valoare de vârf a acceleratiei terenului ag = 0.16g pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, cu perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec.


Risc de inundabilitate Din datele existente pâna in prezent, nivelele maxime ale Dunarii si Canalului variabil,

masurate in zona stavilarului pentru perioade cu precipitatiile cele mai abundente din Europa si din tara (primavara 2006) au atins cota de cca 14 mdMN. Aceste nivele au corespuns unui debit al Dunarii de peste 16000m3/s, ce poate aparea cu o frecventa de 1/100 ani si au condus la depasirea cotei de inundabilitate in urmatoarele zone :

- zona de lunca a fluviului Dunarea, ocupata de padure din partea de nord vest a orasului; - zona strazii Canalului situata pe lunca fostei vai Carasu. In urma actiunii ploilor torentiale apare fenomenul de colmatare, cu depuneri de material

loessoid spalat de pe versanti de pâna la 50 cm grosime.Aluvionarea este evidenta pe fundul vailor cu panta mica, fiind sesizabila in urma ingropaii partiale sau totale a unor asezari disparute (Baciul, Decebal, vatra satului Adancata, etc.). (Adancata, Negresti, Plopeni, Stupina, etc.). Risc de instabilitate

A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potentialului si probabilitatii de producere a alunecarilor de teren din „Ghid pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor, refacere si protectie a mediului”, indicativ GT006-97, caseta 17, astfel:

- zone cu potential de instabilitate mediu situate pe zonele de versant abrupt unde panta morfologica depaseste 40 grade

- zone cu potential de instabilitate redus — practic 0, marcate pe zona culmilor deluroase (Dealul Cernavoda, dealul Sofia, Dealul Vifor, Dealul Hinog) si pe zonele de terasa ( 10 — 20 m) si zona de lunca a Dunarii si Canalului Dunare — Marea Neagra.

Alunecarile si surparile, mai vizibile in sectorul dunarean se dezvolta in cadrul versantilor cu panta mare. Aceste procese apar si in multe vai din cadrul Dobrogei de Sud.Formele de sufoziune, care se dezvolta in cuvertura loessoida, situeaza Dobrogea de Sud pe primul loc pe tara, mai ales datorita caracterului torential al precipitatiilor. Aceste procese sunt mai intense in jurul limanelor din sud-vestul zonei. Sunt reprezentate prin puturi, hornuri, poduri suspendate, nise, creste reziduale etc., intensitatea si diversificarea lor suprapunandu-se cu perioadele marilor despaduriri si inteleniri.

Pe teritoriul orasului Cernavoda s-au produs forme de tasare a loessului in zona blocurilor in anul 1986 (blocul E2B) si E4 A si B in anul 2006, datorata avarierii sistemului de canalizare si acumularea apelor in subsoluri. Aceste fenomene au condus la aparitia de goluri (caverne) in zona fundatiilor blocurilor si inclinarea acestora. Riscuri antropice

Pe teritoriul orasului sunt amplasate : - linii de curent de 15, 20 si 110 kv; Sistemul de canalizare din orasul Cernavoda faciliteaza tasarea loessului in situatia avarierii

lui sau din cauza subdimensionarii pentru apele pluviale. Statia de epurare este amplasata in partea de nord a teritoriului administrativ a orasului

Cernavoda. Statia de sortare deseuri

Scaderea apelor Dunarii pune în pericol CNE Cernavoda

Ca efect al desertificarii, se remarca mai ales secetele accentuate si cu rezultate

dezastruoase asupra economiei românesti. Recent presa internationala semnala faptul ca

Organizatia Internationala de Protectie a Mediului Worl Wide Fund for Nature ar fi publicat o lista

cu cele mai amenintate fluvii din lume în ceea ce priveste secarea din cauza secetei accentuate.

Printre primele cinci fluvii de pe lista se afla si Dunarea. Factorii principali care ar conduce la

acest gen de catastrofa ar fi îndiguirile excesive, lucrarile de infgrastructura, dragajele excesive,

schimbarile climatice. Aceste interventii umane asupra cursurilor fluviilor ar avea ca efect


distrugerea impermeabilitatii albiilor si malurilor fluviilor, rezultatul fiind cel amintit mai sus. Daca la

acest lucru se mai adauga si caldurile excesive unde coeficientul de evaporatie este foarte mare,

am putea vorbi în viitor si de secarea fluviilor.

Deocamdata, din pacate, Dunarea ne-a mai pus odata în fata unei situatii critice în urma cu câtiva

ani. În 2003, nivelul Dunarii a fost atât de scazut încât oamenii o puteau traversa si cu piciorul.

Debitul maxim al fluviului era de 1.520 metri cubi/secunda. Debitul minim absolut raportat în

perioada 1850-2006, a fost înregistrat în anul 1947, când Dunarea a avut un debit de 1.200 metri

cubi/secunda.

Centrala Nucleara de la Cernavoda, din lipsa debitului de apa necesar racirii reactoarelor si-

a oprit temporar activitatea pentru evitarea vreunei catastrofe nucleare. Si în cazul Cernavoda,

existase la un moment dat un plan de urgenta tocmai pentru astfel de situatii de criza, înainte de

anii 1980 se hotarâse ca în zona Macin sa fie construit un baraj si o hidrocentarla pe Dunare.

Acumularea de apa de acolo ar fi putut regulariza debitul Dunarii pâna în amonte de Cernavoda.

2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU

Cernavodă este un oraş din judeţul Constanţa, 44°20′17″N, 28°02′01″E.Are o populaţie de 19.890 locuitori (2005),suprafata este de 4371.65 HA, iar densitatea populatiei este de 426 loc./km².

1301 Suprafata totala 4371.65 ha

1302 Locuinte existente 6877 nr

1303 Locuinte in proprietatea majoritara de stat 1005 nr

1314 Locuinte in proprietatea majoritara privata 5872 nr.

1304 Suprafata locuibila totala 254466 mp

1315 Suprafata locuibila proprietate majoritara de stat 28616 mp

1316 Suprafata locuibila proprietate majoritar privata 225850 mp

1317 Suprafata intravilan 699.37 ha

1318 Suprafata spatii verzi 16 ha

1305 Lungimea strazilor orasenesti 41 km

1306 Lungimea strazilor orasenesti modernizate 39 km

1307 Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile 54.9km

1308 Lungimea simpla a retelei de canalizare 17.6 km

1718 Locuinte terminate din fonduri private 13 nr

1706 Locuinte terminate din fondurile populatiei 13 nr

1326 Autorizatii de construire eliberate pt.cladiri rezidentiale (excl.pt colectivitati)

47 nr

1330 Autorizatii de construire eliberate pt.caldiri rezidentiale (excl.pt colectivitati)

4595 mp

Sursa: Recensamant 2002

Situat la bifurcatia Canalului si a Dunarii, pe traseul magistralelor care leaga Constanta si litoralul de Bucuresti si restul tarii (magistrala feroviara dubla, electrificata la 166 km de Bucuresti si 59 km de Constanta, D.N. 22C la 64 km de Constanta, canalul la km 64 +400, Dunarea la km


300 fata de Sulina) si la intersectia cu DJ 223 ce leaga asezarile dobrogene din lungul Dunarii, orasul este nod de comunicatii de interes national.

Canalul are doua ecluze, una la Cernavoda si una la Agigea, care-l impart în 3 biefuri. În zona Cernavoda (între Km 61 + 000 si Km 59 + 000) exista un canal de derivatie pe care se afla statia de pompare Cernavoda, iar lateral, lânga statia de pompare se afla un stavilar ce deservea sistemul de irigatii Carasu (în prezent inutilizabil datorita vechimii). Canalul Dunare — M. Neagra se încadreaza în clasa VI pentru ape interioare, clasa cea mai înalta pe plan mondial (conform standardelor ONU/CEE).

Teritoriul administrativ al orasului Cernavoda se învecineaza cu : - la nord, comuna Seimeni; - la est, comunele Stefan cel Mare (Saligny) si Mircea Voda ; - la vest fluviul Dunarea cu orasul Fetesti si comuna Stelnica; - la sud, comunele Rasova si Pestera. Accesul in zona orasului Cernavoda se realizeaza astfel: Trafic feroviar prin: - magistrala feroviara nr.8, Bucuresti — Constanta; - linia ferata secundara Saligny — Cernavoda oras, pe care se transporta atât marfuri generale (cereale, materiale de constructii, materiale reciclabile, etc.) cât si marfuri periculoase (motorina, pacura, etc.) ce au ca beneficiar C.N.E. Cernavoda. Traficul rutier in zona este deservit de o retea formata din o autostrada (A2), drumuri nationale (DN22C pe relatia Constanta-Cernavoda), drumuri judetene (DJ) si comunale (DC). Transportul naval: În zona Cernavoda transportul naval se realizeaza pe Dunare si pe canalul Dunare — Marea Neagra. Canalul Dunare — Marea Neagra face legatura între Marea Neagra (port Constanta Sud - Km 0 al canalului) si Dunare (port Cernavoda Km 64 + 410, respectiv Km 299 pe Dunare). Canalul are doua ecluze, una la Cernavoda si una la Agigea, care-l impart în 3 biefuri. În zona Cernavoda (între Km 61 + 000 si Km 59 + 000) exista un canal de derivatie pe care se afla statia de pompare Cernavoda, iar lateral, lânga statia de pompare se afla un stavilar ce deservea sistemul de irigatii Carasu (în prezent inutilizabil datorita vechimii). Canalul Dunare — M. Neagra se încadreaza în clasa VI pentru ape interioare, clasa cea mai înalta pe plan mondial (conform standardelor ONU/CEE). Traficul aerian: Cel mai apropiat aeroport este cel de la Constanta (aeroportul international Mihail Kogalniceanu amplasat la aproximativ 35 km. Aeroportul are atât destinatie civila cât si militara.

2.4. POTENŢIAL ECONOMIC

În ceea ce priveşte profilul economic al oraşului Cernavoda, acesta este diversificat, activităţile economice reprezentative fiind turismul şi serviciile, industria (în special industria materialelor de construcţii), productia de energie electrica (CNE Cernavoda) .

Activitatea industrială

Activitatea industrială a oraşului Cernavoda se concretizează în unităţi industriale şi depozite en-gros. Unităţile economice industriale active prezente pe teritoriul oraşului precum şi profilul de activitate al acestora sunt prezentate în tabelul următor:

Principalele unităţi economice industriale active existente


Întreprinderi existente în Cernavoda, 2008Profil de activitate, conform clasificării CAEN

S.N.N.- S.A. sucursala CNE Cernavoda Producator si furnizor de energie electrica

SC TREMULA SA Produse,expoatare,industrializare din domeniul Lemn

SC TEK CO LTD Comert cu amanuntul in magazine nespecializate

SC STIZO SA filiala Cernavoda Constructii civile si industriale,hidroizolatii,termoizolatii,vopsitorie nave,torcretari structuri beton,protectii anticorozive,antiacide

SC APOLLO 2000 SRL Comert cu amanuntul,produse alimentare, bauturi, produse tutun

SC ARGOS SA Extractia min.pentru industria materialelor de constructii

SC DETACAN SA Gospodarirea apelor,captarea,tratarea si distributia

SC NEPTUN CERNA SRL Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

SC COLOSAL MONTAJ SRL

Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate

SC AD-POWER SRL

Lucrari de finisare

SC ROMSTAL SA

Comercializarea echipamentelor de instalatii

SC PIRAMIDI CONSTRUCT SA Comercializarea materialelor de constructii

Sursa : www.mfinante.ro, www.cne.ro

2. 5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

Evoluţie şi potenţial demografic. Resurse umaqne si forta de munca

Populatia stabila si pe sexe Populatia stabila a orasului Cernavoda la 1.07.2005 insuma 19.890 locuitori. Din totalul populatiei, 10.060 persoane de sex feminim, respectiv 50,58%, iar 9.830 persoane de sex masculin, respectiv 49,42%. Aceste date plaseaza orasul Cernavoda pe locul 5 in judetul Constanta, dupa municipiile Constanta, Mangalia si Medgidia si orasul Navodari. Conform rezultatelor recensamantului populatiei si locuintelor din anul 2002, populatia orasului Cernavoda a fost de 18.915 locuitori de ambele sexe, reprezentand 2,65% din populatia totala a judetului Constanta, respectiv 3,74% din populatia urbana a judetului.


Statisticile ultimilor 10 ani prezinta o scadere cu 5,36% (1.128 locuitori). Aceasta scadere nu a fost brusca, ci in flunctuatii de cresteri si scaderi ale populatiei stabile, in jurul cifrei de 20.500 locuitori, cu o scadere brusca de 1.706 locuitori in anul 2002. In ultimii doi ani s-a inregistrat o usoara crestere.

(Sursa: INS prin DJS Constanta)

La data de 1.07.2007 la Serviciul de Evidenta a Populatiei Cernavoda erau inregistrati 20.600 cetateni cu domiciliul si resedinta in orasul Cernavoda, din care Institutul National de Statistica a raportat 18.595 cetateni ca fiind populatia stabila1. Repere in timp:

An 1895-1896 1930 1948 1978 1999 2007

Populatie inregistrata

2.235 6.744 5.819 13.763 20.393 20.600

Luand ca referinta datele statistice inregistrate la ultimul recensamant2, si anume in anul 2002, rezulta urmatoarele aspecte: Populatia pe grupe de varsta Populatia pe grupe de varsta scoate in evidenta grupa de varsta asimilabila cu cea in varsta de munca, respectiv 15-59 ani, care reprezinta 67,14% din total, respectiv 12 699 persoane din 18 915. Acest procent este aproximativ egal cu media pe judet, si anume 67,32%. Grupa varstnicilor, peste 60 de ani, reprezinta 10,98% din total, sensibil mai putin decat la nivel judetean unde se inregistreaza 15,65%. Copiii intre 0 si 14 ani reprezinta 21,88%, fata de 17,03% la nivel

1 Revizuire 2008 2 Romania va organiza urmatorul recensamant al populatiei si locuintelor in anul 2012, cand se recomanda o noua revizuire a Strategiei de Dezvoltare Locala a Orasului Cernavoda.

An

Populatie totala stabila (la 1.07)

Femei

Barbati

1992 21 809 10 223 11 586

1993 20 753 9 880 10 873

1994 21 251 10 213 11 038

1995 21 018 10 232 10 786

1996 20 478 10 101 10 377

1997 20 614 10 202 10 412

1998 20 657 10 261 10 396

1999 20 393 10 188 10 205

2000 20 330 10 157 10 173

2001 20 574 10 271 10 303

2002 18 915 9 569 9 325

2003 18 811 9 536 9 346

2004 19839 9 401 10 438

2005 19890 10060 9 830


judetran. La o privire de ansamblu asupra grupelor de varsta, pozitiv este faptul ca grupele 30-34 ani si, pe pozitia a doua, 25-29 ani, sunt cele mai numeroase, impreuna reprentand 15,11% din totalul populatiei, ceea ce corelat cu procentul copiilor si tinerilor descrie o stare de tinerete a populatiei. Populatia activa Populatia activa totaliza, la recensamantul din anul 2002, 7 528 persoane, respectiv 40,80% din total. La acel an, din totalul populatiei active, 86,78% era ocupata, iar somera 13,22%, un procent ridicat prin comparatie cu rata somajului la nivel judetean, si anume 8,7%. In ceea ce priveste repartitia pe sexe a populatiei active, persoanele de sex masculin reprezentau 65,32% din total, iar cele de sex feminim 34,68%, in ciuda unei repartitii relativ uniforme a populatiei pe sexe, respectiv 49,41% barbati si 50,59% femei. Analizand datele referitoare la persoanele de sex feminin active, se costata ca, odata cu inaintarea in varsta, gradul de activitate creste progresiv de la 38,15% - grupa 20-24 ani, la 49,70% grupa 30-34 ani, pana la 55,30%, grupa 40-44 ani, urmand o descrestere rapida a procentului de femei cu activitate. Aceasta situatie se poate traduce prin:

- lipsa locurilor de munca pentru femei in general, si tinere in special; - lipsa pregatirii adecvate a femeilor tinere fata de cererile de pe piata muncii din orasul

Cernavoda; - lipsa conditiilor pentru ingrijirea copiilor mici.

Populatia inactiva Din totalul de 18.915 locuitori, 11.387 persoane s-au declarat inactive, reprezentand preponderent elevi si studenti (34,52%), casnice (22,96%) si pensionari (21,43%). Restul populatiei inactive este formata din persoane aflate in intretinere sau alte situatii. In ceea ce priveste repartitia pe sexe, se remarca, din nou, persoanele de sex feminin inactive, respectiv 61,10%, la grupele de varsta tinere ponderea femeilor inactive fiind 50,3% (grupa 30-34 ani). Populatia ocupata, pe sectoare de activitate Din totalul de 6.533 persoane ocupate in anul 2002, 30,63% erau ocupate in sectorul constructii, urmat de sectorul energie electrica, termica, gaze si apa, cu 18,58%. Acestor doua sectoare le urmeaza industria prelucratoare care cuprinde 10,93% din totalul populatiei ocupate, comertul cu 8,69%, administratia publica cu 5,97%, sanatatea, transporturile si tranzactiile imobiliare. Alte sectoare, cum ar fi agricultura si horeca sunt foarte slab reprezemtate, cu procente in jurul cifrei de 1. In ceea ce priveste evolutia in timp a cererii din diverse sectoare, se remarca numarul semnificativ de persoane ocupate in sectorul constructii in perioada 1992-1996, care coincide cu perioada de finalizare a lucrarilor la Unitatea 1 a CNE –PROD.

Sector 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998

Constructii 5657 7842 9662 7687 5444 3258 1872

(Sursa: INS prin DJS Constanta) Structura etnica a populatiei din orasul Cernavoda

romani – 94,32% turci – 2,88% rusi lipoveni – 1,00% romi – 0,98% italieni – 0,21% maghiari si tatari – 0,19% ucrainieni si germani – 0,02% alte nationalitati declarate – 0,13%

Restul persoanelor nu si-au declarat nationalitatea.


Populatia dupa religie Structura populatiei dupa religie este urmatoarea:

ortodoxa – 93,81% musulmana – 3,08% romano-catolica – 1,32% penticostala – 0,41% crestina de rit vechi – 0,32% alte religii – 0,53%.

2.6. CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT

Cai de comunicatie Orasul Cernavoda este caracterizat de functia de nod complex de comunicatii, datorita intersectarii traseelor de comunicatii rutiere, feroviare si fluviale. Planul de Amenajare a Teritoriului National – sectiunea Cai de comunicatie, prevede urmatoarelor dezvoltari:

- Autostrada A2 tranziteaza teritoriul orasului Cernavoda pe o lungime de 1,290 km, la sud de oras, zona unde este proiectat un nod de intersectie complex, cu punct de taxare, 5 viaducte si o statie de oprire indelungata. Conectarea cu orasul Cernavoda se face prin intermediul unei cai rutiere care va valorifica noul Pod “Sf. Maria”.

- Amenajarea caii ferate Bucuresti – Constanta ca linie de inalta viteza, inclusiv prin sporirea sigurantei circulatiei.

- Dinamizarea transporturilor fluviale prin (1) sporirea si stabilizarea conditiilor de navigatie pe bratul Vechi al Dunarii si dezvoltarea Portului Fluvial Cernavoda si prin (2) amenajarea suplimentara a canalului Dunare – Marea Neagra, inclusiv a malurilor sale.

- Ca strategie europeana in transporturile de marfa, reducerea progresiva a ponderii transportului rutier si inlocuirea acestuia cu transportul maritim de scurta distanta, transportul feroviar si transportul fluvial.

Inlocuirea Planului de Amenajare a Teritoriului National – sectiunea Cai de comunicatie cu Legea 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National, Sectiunea 1 – Retele de transport nu a afectat directiile de dezvoltare si propunerile care privesc orasul Cernavoda3. A. Cai rutiere Drumul national DN22C care leaga in momentul de fata Bucuresti de Constanta, trece la aproximativ 3 km sud de orasul Cernavoda. Distanta de la Cernavoda la Bucuresti este de 180 km. Legatura intre DN 22C si oras se face prin intermediul Podul “Sf. Maria”, care supratraverseaza Canalul Dunare - Marea Neagra si a fost dat in exploatare in anul 2004. In oras, circulatia dinspre si inspre Constanta se realizeaza prin drumul judetean DJ 223 care traverseaza orasul. Ca distante de reper, se pot mentiona Cernavoda – Constanta de 59 km, iar pana la cea mai apropiata localitate, satul Stefan-Cel-Mare, 5 km. Legatura catre zonele din sudul Canalului Dunare-Marea Neagra este facuta pe drumul asfaltat care uneste orasul de comuna Rasova, distanta pana la cea mai apropiata localitate, Cochirleni, fiind de 10 km. La nord de oras, distanta pana la primul sat, Seimenii Mici, este de 6 km. In intravilan, sistemul stradal insumeaza 38,5 km, integral modernizat prin asfaltare. Data fiind asezarea orasului pe dealuri, strazile au doua directii majore: (1) paralele cu Canalul Dunare – Marea Neagra si (2) perpendicular pe Canal si Dunare. Traficul in localitate nu este considerat o problema, iar ca masura de reducere a congestionarii catre DJ 223, exista si se mentin 4 artere majore pe directia sud-nord care permit tranzitarea in lung la niveluri diferite. Drumul de centura al

3 Revizuire 2008


orasului este in faza de proiect, el urmand sa fie amplasat in nordul localitatii si sa asigure legatura intre zona portuara si DJ 223. Drumul va fi prevazut cu doua benzi de circulatie si va avea o lungime medie de 2,5 km. In extravilan, cu exceptia drumurilor de legatura intre oras si localitatile invecinate, sistemul rutier este reprezentat exclusiv de drumuri pietruite si de pamant care departajeaza si leaga terenurile agricole si obiectivele economice. Conectarea orasului catre localitatile invecinate este asigurata printr-un sistem multumitor, dar, in conditiile cresterii previzionate a importantei si atractivitatii orasului, drumul judetean de legatura DJ223 poate sa fie largit la cate doua benzi pentru fiecare directie. Datele existente nu scot in evidenta un trafic supraaglomerat, intersectii periculoase sau care sa produca blocaje. Topografia generala a orasului a impus o retea de drumuri paralele cu malul Canalului care face dificila trecerea de pe un nivel de circulatei pe altul superior sau inferior. De asemenea, prin corelare cu ceea ce populatia considera ca sunt zonele de cea mai mare atractivitate si de promenada, trebuie regandite traseele pietonale care sa faciliteze populatiei petrecerea timpului liber prin plimbare. In ultimul timp, sistemul rutier al orasului Cernavoda a sporit cu 3,9%, ajungand la aproximativ 40 km de drumuri asfaltice si pietruite. Drumurile pietruite se gasesc preponderent in zonele de expansiune rezidentiala, in nordul orasului, cartierele I.D. Chirescu, Lotizare Nord si Cochirleni. In aceeasi perioada s-a derulat programul “O zi, un loc de parcare” avand scopul de decongestionare a traficului prin asigurarea de locuri de parcare, realizandu-se astfel peste 1.000 de pozitii. Drumul de centura se gaseste in faza de finalizare. El uneste zona portuara de drumul judetean DJ 223, ocolind zona industriala. Construirea lui a eliminat actiunea constanta de degradare a carosabilului si cladirilor adiacente pe traseul DJ 223 care traversa orasul, permitand planificarea reabilitarii respectivelor drumuri. Lungimea drumului de centura este de 2,63 km, cu doua benzi standard 4. B. Cai feroviare La 1 km sud de orasul Cernavoda se gaseste magistrala de cale ferata Bucuresti – Constanta si statia Cernavoda. In ceea ce priveste circulatia persoanelor, accesul la statie se face fie pietonal, fie pe Podul “Sf. Maria”. Transportul de marfuri, in prezent nevalorificat ca alternativa la transportul rutier, este asigurat prin racordul zonei portuare si a incintei CNE la aceeasi statie de cale ferata, via statia Saligny. Acest racord traverseaza orasul in zona joasa si de faleza. In aceeasi zona joasa se gaseste sistemul de cale ferata care a apartinut vechii gari Cernavoda, la care s-a renuntat datorita construirii Canalului. Magistrala de cale ferata Bucuresti – Constanta este in proces de reabilitare si modernizare, prin lucrari de peste 660 milioane de euro care vor permite sporirea vitezei de circulatie pana la 200 km/h, in anumite sectiuni.

4 Revizuire 2008


C. Cai fluviale Orasul Cernavoda se gaseste la confluenta dintre Dunare si Canalul Dunare-Marea Neagra. Conditiile de navigatie pe Dunare5 in zona Cernavoda sunt determinate de debitul fluviului si starea senalului navigabil pe Bratul Dunarii Vechi. Despartirea fluviului in doua brate Borcea, pe stanga si Dunarea Veche, pe dreapta, se realizeaza la km. 370 (amonte de oras). Intre cele doua brate, ce inchid intre ele Balta Borcei, exista o legatura directa prin bratul Bala (km. 346), care joaca un rol important nefavorabil in ceea ce priveste repartitia debitelor pe cele doua brate. Astfel, pe bratul principal al Dunarii – via Cernavoda, debitul inregistrat este de doar 25-30% din debitul total al Dunarii in perioadele cu precipitatii reduse, ceea ce a condus inclusiv la degradarea albiei Dunarii datorata scaderii energiei curentului apei si a capacitatii de transport a aluviunilor. Aceasta stare face ca in perioada de vara-toamna, la nivelurile medii si mici ale apelor Dunarii, navigatia sa se desfasoara in conditii dificile din cauza reducerii sub limita a adancimilor de navigatie. Din acest motiv, navele care asigura transportul marfurilor intre porturile aflate in aval pe Dunarea Maritima (Braila-Galati-Tulcea-Reni-Ismail) si canalul navigabil Dunare-Marea Neagra spre portul Constanta, nu pot fi incarcate la capacitatea lor maxima timp de aproape cinci luni pe an. Conform proiectului de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe sectorul Calarasi – Braila, care urmeaza sa se deruleze in perioada 2006-2009 (ISPA EUROPEAID/114893/D/SV/RO – “Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare in Romania”), debitele si nivelurile asigurate pe bratul Dunarea Veche vor satisface toate folosintele prevazute ale apelor Dunarii (navigatie, irigatii si alimentari cu apa, apa de racire pentru CNE Cernavoda), iar procesul de imbatranire/atrofiere a bratului Dunarea Veche inferioara va fi incetinit si, in perspectiva, stopat. Stadiul de realizare a proiectului de imbunatatire a conditiilor de navigare a Dunarii pe tronsonul Calarasi – Braila: studiul de fezabilitate si proiectul tehnic au fost finalizate, in prima parte a anului 2008 derulandu-se etapa de selectie a ofertelor pentru lucrarile de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe Dunare, intre Calarasi si Braila (km 375 – km 170)6. Ca si facilitati portuare, la Cernavoda se gaseste Portul Cernavoda, km. 300, amplasat pe malul drept al Dunarii, la km 298+600 si pe malul stang al Canalului Dunare-Marea Neagra, la km. 64+400. Capacitatea este de 550.000 to/an (comparativ: Portul Galati 9,3 mil. t/an, Portul Tulcea 1,3 mil. t/an), iar facilitatile existente asigura o activitatate de transporturi preponderent de marfuri. Zona fluviala a portului este compusa din doua dane, pentru balast si produse petroliere, iar zona comerciala din bazinul portuar cu un luciu al apei de 10 ha, in care se gasesc 6 dane operative si o platforma portuara de 9 ha. Zona portuara aferenta Canalului se compune din dane de asteptare si dana pentru pasageri. Prin port tranziteaza balast, produse petroliere, lemn, marfuri generale. Amenajarile portuare pentru primirea pasagerilor sunt minime. In timpul sezonului turistic, nave de pasageri acosteaza si pasagerii sunt transbordati in autocare catre litoral; drumul catre iesirea din oras este neatractiv. Legea 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National, Sectiunea 1 – Retele de transport prevede modernizarea Portului Cernavoda in ceea ce priveste facilitatile de acostare a navelor de pasageri, urmand astfel sa fie transfromat intr-un port turistic. Deasemenea, se prevede modernizarea facilitatilor sectiunii comerciale a portului76. In ceea ce priveste Canalul Dunare – Marea Neagra, acesta permite o navigatie fluviala in ambele sensuri concomitent. Nu exista amenajari portuare la Cernavoda, cu exceptia unei dane pentru piese agabaritice a CNE, pe zona faleza a orasului. Ca si caracteristici tehnice, canalul are o adancime medie de 7 m, o latime de 70 m in zona Cernavoda (Valea Carasu). Pentru mentinerea unui nivel constant al apelor, la Cernavoda exista o statie de pompare cu o capacitate de 250 m³/s. Accesul navelor dinspre Dunare catre Canal si vice-versa, se face prin ecluza Cernavoda care este amplasata la km 60+300 pe canalul Dunare - Marea Neagra. Aceasta ecluza asigura circulatia in ambele sensuri, concomitent, cu un timp de asteptare de maxim 8 minute.

5 Sursa: Studiul “Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare, intre Calarasi si Braila, si masuri complementare”, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, iulie 2005 6 Revizuire 2008


Prin Ordinul 532/2008 al Ministerului Transporturilor, s-a aprobat regulamentul de inchiriere a terenurilor portuare care apartin domeniului public, Compania Nationala Administratia Canalelor Navigabile urmand sa concesioneze malurile Canalului. Expertizele vor stabili posibila destinatie a terenurilor: exploatari miniere, zone de amplasament pentru centrale eoliene, zone destinate activitatilor industriale sau porturi private de agrement7. Canalul are doua ecluze, una la Cernavoda si una la Agigea, care-l impart în 3 biefuri. În zona Cernavoda (între Km 61 + 000 si Km 59 + 000) exista un canal de derivatie pe care se afla statia de pompare Cernavoda, iar lateral, lânga statia de pompare se afla un stavilar ce deservea sistemul de irigatii Carasu (în prezent inutilizabil datorita vechimii). Canalul Dunare — M. Neagra se încadreaza în clasa VI pentru ape interioare, clasa cea mai înalta pe plan mondial (conform standardelor ONU/CEE). D. Cai aeriene Aeroportul cel mai apropiat de orasul Cernavoda se gaseste la 60 km – Aeroportul „Mihail Kogalniceanu” – un aeroport international constituit ca prima rezerva pentru aeroportul international „Henri Coanda” Bucuresti. Alte lucrari de infrastructura Pe teritoriul administrativ al orasului Cernavoda exista cinci poduri, dintre care patru rutiere si un pod de cale ferata. Trei dintre cele patru poduri rutiere si podul c.f. dateaza din anii 1988, traverseaza complexul de canale aferente CNE. Cel de al patrulea pod rutier a fost dat in exploatare in anul 2004, traverseaza Canalul si face conexiunea cu zona de sud si gara c.f. Cernavoda. Cele patru poduri rutiere se gasesc in intretinerea Primariei Orasului Cernavoda. Accesibilitate Orasul Cernavoda este accesibil persoanelor si marfurilor prin intermediul urmatoarelor cai de comunicatie: Autostrada A2: Bucuresti-Constanta; Drum national DN 22C Cernavoda - Constanta (44 km), continuat cu DN 3A DN 2A prin DJ 223 Hanul Morii - Cernavoda - Ion Corvin (DN 3); Canalul Dunare - Marea Neagra (64,2 km); Fluviul Dunarea; Magistrala feroviara Bucuresti - Constanta.

Transport public de calatori Primaria orasului Cernavoda nu asigura transportul public local. Serviciile de transport public existente sunt extrem de deficitare, fiind asigurate prin doua metode care, in momentul de fata, sunt foarte raspandite in orasele mici si mijlocii unde, din motive financiare, s-a renuntat la transportul public: 1. Transportul angajatilor din puncte de colectare localizate strategic in oras pana la platforma industriala a CNE: fiecare angajator a organizat acest transport dupa un grafic propriu. 2. Transportul in comun al populatiei este asigurat prin intermediul transportatorilor privati care ofera servicii de transport extern orasului, dar care parcurg si un traseu intern fixat de Primaria orasului Cernavoda. Acest traseu parcurge strazile din sudul orasului, paralele cu Canalul Dunare-Marea Neagra: Medgidiei, Canalului, Salciei si retur pe str. Avram Iancu, punctul terminus fiind cartierul Columbia. Graficul de calatorii prevede pentru fiecare sens de circulatie cate un microbuz sau autocar la fiecare jumatate de ora.

7 Revizuire 2008


3. Trasportul in comun al elevilor: Primaria orasului Cernavoda a introdus in anul 2006 o cursa regulata care asigura transportul in siguranta a elevilor care trebuie sa parcurga distante mai mari intre locuinta si scoala. In perioada 2006-2008 Consiliul Local Cernavoda a initiat proiectul de asigurare a transportului public de calatori prin externalizarea acestui serviciu catre o firma specializata. Traseul oficial acopera zonele de nord si de sud ale orasului, ca puncte terminus fiind Cartierul Columbia si Unitatea 1 CNE – PROD. Statiile sunt prestabilite si periodicitatea curselor este la 30 minute. Refugiile pentru calatori au fost modernizate8.

2.7. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ A INTRAVILANULUI EXISTENT; BILANŢUL

TERITORIAL

Suprafata totala a teritoriului administrativ al orasului Cernavoda este de 4.371,65 ha, divizata in intravalanul si extravilanul orasului. Intravilanul Orasului Cernavoda Orasul Cernavoda are in compunere o singura localitate, iar teritoriul administrativ cuprinde un numar de 14 unitati sau grupari de obiective reprezentand trupuri izolate ale intravilanului. Trupul principal al localitatii este amplasat pe ambele maluri ale Canalului Dunare – Marea Neagra. Intravilanul are 699,36 ha. DENUMIRE TRUP Suprafata(ha)

TRUP EXISTENT 1 - CERNAVODA 493.63 TRUP EXISTENT 2 - ZONA PRODUCTIE C.N.E. 97.19 TRUP EXISTENT 3 - STATIE EPURARE 3.25 TRUP EXISTENT 4 - SP PETROTRANS 0.60 TRUP EXISTENT 5 - RAMPA GUNOI 4.00 TRUP EXISTENT 6 - STATIE MIXTURI ASFALTICE 0.17 TRUP EXISTENT 7 - VIFRUCER SA 2.08 TRUP EXISTENT 8 - PUZ CENTRALA EOLIANA 0.21 TRUP EXISTENT 9 - LOCUINTE CONSTRUCTORI 3.62 TRUP EXISTENT 10 - STATIE TRANSFORMARE 400 Kv 5.95 TRUP EXISTENT 11 - PUZ CENTRALA EOLIANA 0.21 TRUP EXISTENT 12 - PUZ CENTRALA EOLIANA 0.10 TRUP EXISTENT 13 - PUZ CENTRALA EOLIANA 0.20 TRUP EXISTENT 14 - PUZ CENTRALA EOLIANA 0.18 TRUP EXISTENT 15 - STATIE TRATARE APA, VIFRUCER SA 9.50 TRUP EXISTENT 16 - SP CAPTARE APA 0.63 TRUP EXISTENT 17 - PUZ - LOTIZARE ZONA CETATE 2.71 TRUP EXISTENT 18 - PUZ POPAS TURISTIC 0.33 TRUP EXISTENT 19 - PUZ POPAS TURISTIC 0.15 TRUP EXISTENT 20 - PUZ INTRODUCERE IN INTRAVILAN 1.30 TRUP EXISTENT 21 - PUZ INTRODUCERE IN INTRAVILAN 0.40 TRUP EXISTENT 22 - PUZ INTRODUCERE IN INTRAVILAN 1.27 TRUP EXISTENT 23 - PUZ INTRODUCERE IN INTRAVILAN 0.40 TRUP EXISTENT 24 - PUZ INTRODUCERE IN INTRAVILAN 0.70 TRUP EXISTENT 25 - PUZ INTRODUCERE IN INTRAVILAN 1.00 TRUP EXISTENT 26 - PUZ INTRODUCERE IN INTRAVILAN 0.90 TRUP EXISTENT 27 - PUZ INTRODUCERE IN INTRAVILAN 0.50 TRUP EXISTENT 28 - PUZ INTRODUCERE IN INTRAVILAN 0.70

8 Revizuire 2008


TRUP EXISTENT 29 - LOCUINTE VIFRUCER 0.32 TRUP EXISTENT 30 - VIFRUCER SA, AGROMEC SA 11.83 TRUP EXISTENT 31 - SECTIA ECLUZE 11.02 TRUP EXISTENT 32 - PUZ LOTIZARE ZONA HINOG 6.76 TRUP EXISTENT 33 - TDS 36.70 TRUP EXISTENT 34 - VIFRUCER SA, AGROMEC SA 0.85 TOTAL 699.36

EXISTENT

Zona functionala Suprafata (ha)

% din total

Zone locuinte si echipamente publice aferente 355.27 50.85

Institutii publice si servicii comunitare 20 2.85

Spatii verzi, parcuri, activitati sportive, perdele de protectie

20 2.85

Zona industriala 47.59 6.79

Zona unitati agricole 31 4.42

Terenuri aferente cailor de comunicatii feroviare 23 3.28

Terenuri aferente cailor de comunicatii rutiere 56 7.99

Terenuri aferente cailor de comunicatii navale 23 3.28

Lucrari tehnico‐edilitare 18 2.56

Zona gospodarie comunala 17 2.42

Terenuri cu destinatie speciala 36.73 5.24

Terenuri aflate permanent sub apa in intravilan 16 2.28

Paduri in intravilan 16.82 2.40

Terenuri libere, gradini 19.1 2.72

Total 699.36 100.00

Zonele verzi din mediul urban sunt importante pentru scopuri recreative si, in general, sporesc calitatea vietii cetatenilor. Ele reprezinta parcuri, spatii verzi, spatii deschise si spatii de joaca, cca 20 ha, ceea ce raportat la totalul populatiei de 19890 locuitori, face sa rezulte un indice specific de 8,3 m²/locuitor. Raportat la suprafata totala a trupului principal de intravilan, rezulta un procent de 2.85%. Cu toate ca definirea spatiilor verzi difera de la oras la oras, indicele obtinut pentru orasul Cernavoda este cu totul nesatisfacator. Principalul obiectiv in domeniu il constituie cresterea suprafetei zonelor verzi prin reamenajari, prin plantari de puieti stradali.

CATEGORII DE FOLOSINTA (ha)

Agricol Neagricol TOTAL TERITORIUL ADMINISTRATIV AL UNITATII DE BAZA

Arabil Pasuni ‐ fanete Vii Livezi Paduri Ape Drumuri CF

Curti‐constructii

Neproductiv (ha)

EXTRAVILAN 1565.6 328.33 661.67 91.67 595.17 276.50 86.42 4.98 45.10 16.45 3672.29 INTRAVILAN EXISTENT 22.12 129.91 11.15 0.18 16.82 49.21 109.54 9.82 335.01 15.59 699.36 TOTAL GENERAL 1587.72 458.24 672.82 91.85 611.99 325.71 195.96 14.80 380.11 32.04 4371.65

% din total 36.31 10.48 15.39 2.10 13.99 7.45 4.48 0.33 8.70 0.73 100.00


Zone cu destinatie speciala Conform adresa nr. 2637/11.07.2011 Ministerul Apararii Nationale, pe teritoriul Orasului Cernavoda Ministerul Apararii Nationale are in administrare imobilele 2788 Cernavoda (suprafata 512 mp) si 581 Cernavoda (suprafata 366.832,65 mp), apartinanad UM Cernavoda 02034. Pana in anul 2005, modificarile in timp ale suprafetei totale a teritoriului, precum si a terenurilor agricole/neagricole, sunt modeste, ele datorandu-se, in principal, revizuirii hotarelor care delimiteaza teritoriul orasului Cernavoda de teritoriile comunelor invecinate Seimeni, Saligny si Rasova. Analizand situatia din anul 20059, se remarca structura echilibrata a folosintelor terenurilor neagricole, si anume 47,95% suprafete cu paduri si ape, si 52,05% terenuri construite si ocupate de cai de comunicatie, inclusiv terenurile cu regim special, datorate prezentei Centralei Nuclearoelectrice la 2 km est de orasul Cernavoda, pe teritoriul sau administrativ. Nu acelasi lucru se poate spune despre structura terenurilor agricole, la care ponderea covarsitoare o detine terenul arabil, 64.,28%, urmat, la mare distanta, de suprafetele cultivate cu vita-de-vie, 15,39%, restul de 14,24% fiind ocupat de pasune, livezi si, recent, fanete. In ceea ce priveste utilizarea terenurilor, destinatia s-a schimbat sensibil in ultimii 10 ani:

terenurile agricole variaza ca suprafata datorita, in principal, cedarilor de terenuri catre comune limitrofe (pasune, vie);

terenurile neagricole s-au modificat datorita necesitatii extinderii zonelor intravilane destinate locuintelor si zonelor destinate activitatilor economice, ceea ce a condus la alocarea de terenuri retrase din circuitul agricol in acest sens. Evidentele existente prezinta trei valuri de retrageri din circuitul agricol, in anii 1992, 1994 si 1998, insumand 225,5 ha.

Datorita lipsei de competitivitate a activitatilor agricole actuale (2005), se constata o disponibilitate sporita a proprietarilor privati de a vinde terenurile agricole adiacente intravilanului orasului Cernavoda si cailor de comunicatii. Aceasta tendinta se va modifica odata cu accelerarea aplicarii legislatiei privitoare la gestionarea proprietatilor – terenuri agricole si a introducerii sistemului european de plati compensatorii, care vor spori gradul de cultivare/ocupare a terenurilor, precum si modul de abordare a agriculturii, trecandu-se de la o agricultura de subzistenta la o agricultura mai competitiva. Aceste modificari de abordare se vor resimti peste un interval intre 3 si 5 ani dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana10. Din punct de vedere al formei de proprietate, teritoriul orasului Cernavoda are urmatoarea structura:

Teren din care : Teren agricol

Teren neagricol Total Stat APL Pers.

private Pers.

jurifice

Specificatie

ha ha ha % % % %

Proprietate publica 20 1075 1095 85,39 14.61 - -

Proprietate privata 2962 612 3574 27.92 7.92 62.67 1,49

Se remaca faptul ca Primaria orasului Cernavoda detine o suprafata relativ redusa din totalul local (22,53%), ceea ce face necesara gasirea de solutii privind dezvoltarile viitoare ale orasului.

9 Comparand anii 2008 si 2005, se remarca mentinerea aceleasi structuri a terenurilor neagricole, si scaderea suprafetei terenurilor agricole cu 10.08%. 10 Aceasta tendinta se mentine si in intervalul 2005-2008, fiind confirmata de scaderea suprafetei totale a terenurilor agricole cu 10,08%.


Tendintele constatate in ultimii ani privitoare la utilizarea terenurilor urbanizate sunt (1) de extindere pe terenuri virgine a zonelor construite, in partea de nord a orasului si, in mai mica masura, (2) de sistematizare pe verticala, ex. spatiile de locuit ale SNN-SA sucursala CNE Cernavoda si de indesire a terenurilor destinate locuintelor. Corelat cu:

obiectivele de sustenabilitate, si anume cresterea suprafetelor de zone verzi si restaurarea zonelor parasite, eliminarea pierderilor de zone protejate si reducerea tendintei de parasire de terenuri;

suprafata redusa de spatii verzi din trupul principal al intravilanului; zonele cu cladiri sau terenuri abandonate sunt prevazute a fi dezvoltate, in principal, ca

centre de recreere si agrement sau destinate activitatilor economice; strategia de viitor a Societatii Nationale „Nuclearelectrica” de a demara simultan

construirea Unitatilor 3 si 4 in anul 2008, ceea ce presupune un necesar de resurse umane suplimentar fata de perioada actuala de aproximativ 3.500 persoane, pentru intervalul 2008-2013. Aceasta situatie este conditionata de identificarea resurselor financiare necesare lucrarilor de construire.

aspecte restrictive ca densitate a populatiei si orientare in spatiu a noilor zone de locuit, datorate reglementarilor de securitate ale SNN-SA sucursala CNE Cernavoda

aspectele relevate de cercetarea asupra asteptarilor si aspiratiilor comunitatii locale se poate aprecia ca se va mari suprafata totala a orasului Cernavoda cu 15-20%, prin cresterea suprafetei terenurilor neagricole si scaderea terenurilor agricole. Modelul de dezvoltare propus in acest sens este o combinatie de extindere fizica preponderenta, cu indesire si sistematizare pe verticala reduse. In ceea ce priveste directiile de dezvoltare ulterioara a orasului, nordul poate fi considerat directia de dezvoltare pe termen scurt-mediu, iar sudul pe termen lung, datorita impulsului local dat de nodul de cai rutiere si feroviare localizat pe Dealul Hinog.

Regimul de utilizare al terenurilor din “zona de excludere” si “zona de populatie redusa” stabilite in jurul unitatilor nuclearelectrice se supune reglementarilor legale si respecta Normele fundamentale de securitate radiologica aprobate prin Ordinul CNCAN nr. 14/ 2000 art. 104 alin (1) si alin. (2) si Norma de securitate nucleara privind amplasarea cntralelor nucleare, aprobata prin Ordinul CNCAN nr. 334/2010 art. 8 si art. 10-11 prin care se reglementeaza “Art.10- (1) In zona de excludere nu trebui sa existe asezari umane cu caracter permanent. Zona de excludere trebuie sa fie marcata intr-un mod acceptat de CNCAN. Desfasurarea oricarei activitati in interiorul zonei de excludere trebuie sa fie sub controlul titularului de autorizatie si necesita aprobarea CNCAN. (2) Zona de populatie redusa reprezinta aria din jurul zonei de excludere, pentru care numarul total de rezidenti si distributia acestora permit implementarea imediata a masurilor protective, inclusiv a evacuarii, daca aceasta este necesara”. Evolutia fondului de locuinte in perioada 1992-2005:

An Total locuinte Total suprafata locuibila

Proprietate publica

Proprietate privata

1992 6282 217 000 1705 4577

1995 6386 220 830 826 5560

2000 6436 223 341 1038 5398

2001 6613 246 990 879 5734

2002 6619 246 990 879 5740

2003 6631 248 315 854 5777

(Sursa: INS prin DJS Constanta)


Evolutia fondului de locuinte In perioada 1992-2002 au fost construite 337 de locuinte noi, repartizate in 74 de cladiri de locuit. Aceasta crestere de 5,36% a numarului de locuinte in orasul Cernavoda este comparabila cu media de crestere a fondului de locuinte pe tara, pentru aceeasi perioada, respectiv 5,9%. Cresterea inregistrata nu este, insa, numai de ordin cantitativ, ci si calitativ: ea a fost insotita de cresterea numarului de camere si a suprafetei locuibile care revine per locuitor, demonstrandu-se o imbunatatire structurala a fondului de locuinte. Astfel, s-a inregistrat o crestere de 13,82% a suprafetei de locuit, iar pe fondul fluctuatiilor numarului de locuitori ai orasului Cernavoda, se constata o crestere cu 3,11 m² de suprafata locuita pentru un locuitor, ceea ce depaseste media pe tara, calculata pentru aceeasi perioada, si anume de 2,7 m². Zonele noi rezidentiale pentru locuinte private (lotizari de terenuri) sunt amplasate preponderent in nord-estul orasului, respectiv “Zona Nord” si Cartierul “I.D. Chirescu”. Zona nord este prevazuta cu utilitatile de baza, iar cartierul “I.D. Chirescu”, mai recent, urmeaza sa fie racordat la sistemele de alimentare cu apa, canalizare si curent electric. Cea de a treia zona in care se dezvolta locuinte prin lotizari de terenuri este situata in partea de sud-vest a orasului, pe partea opusa a Canalului Dunare – Marea Neagra – Cartierul Cochirleni, care nu are acces la utilitati. Referitor la locuintele proprietate publica, programele Agentiei Nationale pentru Locuinte au permis darea in folosinta a 64 apartamente noi in ultimii ani, care acopera 18,2% din necesarul de 352 locuinte ANL inregistrat la Primaria orasului Cernavoda pana la finele anului 2005.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 Total

Cereri de locuinte 60 68 43 30 27 25 253

Cereri de locuinte ANL

- 45 38 79 120 70 352

Total pe ani 60 113 81 109 147 95

(Sursa: Primaria orasului Cernavoda) O evolutie in sensul cerintelor de economie de piata a avut-o si structura fondului locativ dupa forma de proprietate, ponderea locuintelor proprietate privata crescand de la 72,86% in 1992, la 86,72% in 2002. Aceasta evolutie importanta, care, de altfel, se inregistreaza in toata tara, se datoreaza in primul rand incurajarii si facilitarii cumpararii de catre chiriasi a locuintelor din fondul locativ de stat, construirii de locuinte din fonduri private, o oarecare relansare si incurajare a constructiilor, tendinte care vor continua si in urmatoarea perioada. Nu exista practica reutilizarii cladirilor abandonate si transformarea lor in locuinte.


Starea cladirilor Totalul de locuinte se gasea repartizat in 1862 cladiri in anul 2002, din care doar un foarte mic procent reprezinta cladiri care au spatii comune de folosinta, si anume 1,99%, ceea ce indica un nivel ridicat de intimitate familiala si o relativa modernitate a cladirilor. Perioadele construirii cladirilor de locuit se concentreaza in proportie de 54,76% in perioada 1945-1970, perioada urmata de o scadere aproximativ constanta a ritmului de construire a cladirilor de locuit. Aceasta situatie indica necesitatea revizuirii aspectelor legate de rezistenta la cutremure si aplicarea de masuri de consolidare a cladirilor expuse. Mai mult, legislatia actuala prevede demararea programelor urbane de reabilitare termica a cladirilor multietajate construite inainte de aparitia Normativului NP-15/86 privind rezistenta normata la transferul termic pe zone climatice. Conditii de locuit Populatia stabila de 18.915 locuitori locuieste in 6613 locuinte compuse de 16.697 camere de locuit, din care doar 47, respectiv 0,28%, sunt utilizate in alte scopuri decat cele de locuit (comercial, profesional, etc.). Aceste cifre indica o medie de 1,13 locuitori pe camera de locuit, fiind relativ apropiata de standardul recomandat de 1,0 persoane pe camera de locuit. In ceea ce priveste gradul de confort al locuintelor, acesta este asociat si cu existenta principalelor dependinte necesare prepararii hranei, igienei corporale, precum si cu asigurarea alimentarii cu apa potabila, apa calda si caldura, canalizare. In acest sens, recensamantul

Cererea de locuinte/terenuri pentru locuinte in perioada 2006-2008 a continuat in limitele perioadei anterioare, astfel:

2006 2007 2008, mai

Cereri de locuinte din fondul de stat 23 27 7

Cereri de locuinte ANL 104 86 51

Total cereri de locuinte, pe ani 127 113 58

Cereri de terenuri pentru construirea de locuinte

171 132 58

Ca raspuns la aceasta cerere sustinuta de locuinte, in perioada 2006-2008 s-au initiat trei tipuri de programe adaptate capacitatii finaciare diferite a potentialilor beneficiari: Locuinte in regim de proprietate publica pentru tineri cu varste intre 18 si 35 ani: doua

cladiri multietajate cuprinzand 64 apartamente sunt in constructie prin programul specific al Agentiei Nationale pentru Locuinte, urmand sa fie date in folosinta in cursul anului 2008. Deasemenea, au fost alocati 6.000 m² pentru crearea si atribuirea de loturi, demersul fiin in etapa de legalizare.

Locuinte in regim de proprietate publica pentru familii cu venit modest: a fost alocat teren in suprafata de 5.000 m², proiectul aflandu-se in etapa de legalizare.

Loturi pentru locuinte in regim de proprietate privata: 107 locuri pentru locuinte au fost atribuite in perioada 2006-2008, caractersitic fiind faptul ca loturile sunt integral racordate la utilitatile de baza. Suplimentar, au fost alocate terenuri in suprafata totala de 15.793 m², proiectul fiind in etapa de legalizare.

Toate aceste extinderi rezidentiale sunt localizate in zona de nord a orasului Cernavoda si toate sunt dotate cu utilitatile de baza: curent electric, drumuri pietruit, sistemele pentru apa potabila si apa uzata, sistemul de colectare a deseurilor. (revizuire 2008)


locuintelor din 2002 indica faptul ca un numar important de locuinte sunt dotate cu utilitatile de baza:

alimentare cu apa: 84,5%; canalizare din retea publica sau in sistem propriu: 82,1%; instalatie electrica: 99,1%; incalzire termica din reteaua publica sau in sistem propriu: 61,6%

In ceea ce priveste dotarea cu dependinte: 95,8% din locuinte au bucatarii, din care 8,75% sunt situate in afara locuintei; 77,0% din locuinte au bai, din care un procent foarte mic de closete sunt situate in afara

locuintelor, respectiv 4,29% Se remarca faptul 16,65% din locuinte erau ocupate de chiriasi, fie ei la stat, la particulari sau la firma privata. Este necesara construirea de locuinte noi in continuare, eliminarea cladirilor colective prematur uzate, eventual demolarea unora pentru descongestionare, precum si completarea cu echipamente publice esentiale a noilor cartiere, dar si cartierelor cu densitati sporite fata de cele considerate normale (ex. Cartier Columbia). O degradare accelerata a conditiilor de locuit s-a inregistrat in Zona Columbia – Prund unde locuiesc preponderent familii cu venit modest, inclusiv grupuri sociale defavorizate de lipsa calificarilor, respectiv a ocuparii profesionale si a veniturilor constante. In aceasta situatie se gasesc peste 150 de locuinte11.

Identificarea construcţiilor şi amenajărilor valoroase Fondul construit actual are câteva componente valoroase:

Clădiri de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX, masate în special în zona centrală veche, cu fucnţiune de locuinţe sau comerţ şi instituţii;

O parte a halelor industriale din vechile intreprinderi ce au ridicat oraşul la începutul sec. XX, de exemplu cele ale vechii rafinării Columbia, sau vechea gară a oraşului, care ar merita clasate ca patrimoniu industrial şi reconvertite funcţional;


Identificarea spaţiilor şi perspectivelor valoroase – problemele de peisaj

„Peisajul este o porţiune de teritoriu prezentă ca atare în percepţia locuitorilor, al cărei caracter rezultă din acţiunea şi interacţiunea factorilor naturali şi umani.” „Sistemele de peisaj pot fi organizări spaţiale diferit „manufacturate” , fie ele naturale sau artificiale, majore sau minore, legate între ele prin vecinătate spaţială sau relaţii simbolice, vizuale sau funcţionale.” Lionella Scazzosi, proiectul LOTO Landscape Opportunities for Territorial Organisation. Cernavodă are atuu-ri majore de percepţie prin aşezarea sa. Principala cale de acces spre litoralul românesc, pe şosea, cale ferată sau fluvială, deschide spre oraş perspective foarte atrăgătoare venind din ambele sensuri. Sistemul de poduri, rutier şi auto, permite în parcursul său o lectuare a oraşului, aşezat pe „amfiteatrul” natural format de dealuri, pe malul Dunării. Păstrarea în parametri de armonie a peisajului natural cu cel construit, a acestor perspective va trebui să fie o preocupare constantă a edililor, aceste imagini constituindu-se într-o adevărată marcă – semnal pentru oraş.

11 Revizuire 2008


LISTA MONUMENTELOR ISTORICE

136 CT-I-m-A-02559.01 Valul de piatră din dreptul cetăţii Axiopolis

137 CT-I-s-A-02619 Situl arheologic de la Cernavodă, "Dealul Sofia”, începând de la "Dealul Sofia” 100 m V de Primăria oraşului până la malul Dunării

138 CT-I-m-A-02619.01 Aşezare epoca bronzului Perioada de tranziţie la cultura Cernavodă, fazele I, II, III

139 CT-I-m-A-02619.02 Aşezare începând de la Neolitic, cultura Gumelniţa

140 CT-I-s-A-02620 Situl arheologic de la Cernavodă, "Cetatea Axiopolis" , în faţa insulei Hinog, pe malul drept al Dunării’ La 3 km S de Cernavodă

141 CT-I-m-A-02620.01 Cetatea Axiopolis sec. IV a. Chr. - sec. al VII latčne, epoca romană şi bizantină 142 CT-I-m-A-02620.02 Necropola cetăţii Axiopolis La 4.5 km pe şoseaua Cernavodă - Cochirleni şi la 70 m V de şosea, sec. VI - VII Epoca romano-bizantină 143 CT-I-m-A-02620.03 Tumul oraş , La 4.5 km pe şoseaua Cernavodă - Cochirleni şi la 70 m V de şosea, Epoca antică

585 CT-II-m-A-02872 Podul Carol I cu statuia "Dorobanţul", oraş CERNAVODĂ Pod peste Dunăre 1890 - 1895

586 CT-II-s-B-02875 Sit urban oraş CERNAVODĂ Str. Dacia, Eminescu M., Ovidiu, Bălcescu N., Asachi Gh., Canalului, Călăraşi

587 CT-II-m-A-02873 Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" oraş CERNAVODĂ Str. Canalului 1882 - 1895

588 CT-II-m-A-02874 Geamie oraş CERNAVODĂ Str. Crişan 4 1756

589 CT-II-m-B-02876 Casă oraş CERNAVODĂ Str. Dacia 5 1907

590 CT-II-m-B-02877 Casă cu spaţii comerciale oraş CERNAVODĂ Str. Dacia 24 sf. sec. XIX – înc. sec. XX

591 CT-II-m-B-02878 Casă oraş CERNAVODĂ Str. Dumbravei 15 înc. sec. XX

592 CT-II-m-B-02879 Şcoală oraş CERNAVODĂ Str. Mircea cel Batrân 7 sf. sec. XIX - înc. sec. XX


Situri Arheologice

Nr. Crt. Denumire sit

1 SIT CASTELUL X

2 SIT VALUL DE PIATRA

3 SIT 1 ‐ PLATOU LA EST DEALUL HINOG

4 SIT 1 ‐ PLATOU LA EST DEALUL HINOG'

5 CETATEA AXIOPOLIS

6 SIT 10 ‐ VALUL MARE DE PAMANT

7 SIT 11 ‐ ASEZARE SI ARIE RITUALA

8 SIT 11 ‐ ASEZARE SI ARIE RITUALA'

9 SIT 12 ‐ PLATOU LA NORD DE DEALUL LUPILOR

10 SIT 13 ‐ ASEZARE MEDIEVALA TIMPURIE

11 SIT 14 ‐ PLATOUL DEALUL VIFORULUI

12 SIT 15 ‐ CARIERA ROMANA

13 SIT 1 ‐ DEALUL SOFIA

14 SIT 1 ‐ DEALUL SOFIA'

15 SIT 1 ‐ DEALUL SOFIA''

16 SIT 2 ‐ PLATOU COLUMBIA

17 SIT 2 ‐ VALUL DE PIATRA

18 SIT 2 ‐ VALUL DE PIATRA'

19 SIT 2 ‐ VALUL DE PIATRA''

20 SIT 3 ‐ CASTRUL NR 2

21 SIT 3 ‐ VALEA DOBRESCU

22 SIT 4 ‐ COADA ZAVOIULUI


24 SIT 5‐6 PADURICEA MICA


26 SIT 6 ‐ VALUL DE PIATRA.PLATOU


28 SIT 8 ‐ DEALUL ALECA


30 SIT

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE



Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I -Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 / 1 - 2006 orasul Cernavoda prezinta o valoare de vârf a acceleratiei terenului ag = 0.16g pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, cu perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec.


Risc de inundabilitate Din datele existente pâna in prezent, nivelele maxime ale Dunarii si Canalului variabil,

masurate in zona stavilarului pentru perioade cu precipitatiile cele mai abundente din Europa si din tara (primavara 2006) au atins cota de cca 14 mdMN. Aceste nivele au corespuns unui debit al Dunarii de peste 16000m3/s, ce poate aparea cu o frecventa de 1/100 ani si au condus la depasirea cotei de inundabilitate in urmatoarele zone :










Cernavoda. Statia de sortare deseuri

Conform elementelor cadrului natural si al fenomenelor de risc natural si antropic identificate pe teritoriul orasului Cernavoda, s-au conturat urmatoarele zone (plansa nr.7.1 — 7.3):

Zone improprii amplasarii constructiilor reprezentate prin:


Zone bune de construit cu amenajari speciale, reprezinta intreaga zona ramasa fiind

incadrata astfel datorita prezentei depozitelor de tip P.S.U. Cuprinde si zonele de versant cu panta medie precum si zonele afectate de fenomene de inundabilitate.


2. 9. ECHIPARE TEHNICO – EDILITARĂ

2.9.1. Lucrări hidroedilitare

Gospodarirea apelor

Elementele naturale care genereaza probleme in acest domeniu si lucrarile hidrotehnice aferente in zona Cernavoda sunt urmatoarele: a) - Fluviul Dunarea - malurile nu sunt amenajate, cu exceptia zonei portului Cernavoda. Conform datelor din buletinul Hidrometeorologic pentru Dunare, elaborat de Ministerul Transporturilor, inaltimea gradatiei zero al scarii hidrometrice deasupra nivelului Marii Negre (zero al scarii hidrometrice de la Sulina ) este de + 4,866 m.r.M.N. Anul la care sau inceput observatiile este 1896. Cotele nivelurilor observate in raport cu zero al scarii hidrometrice au fost: - apele cele mai mari - anul 1942, cota +730 cm. - apele cele mai mici - anul 1954, cota - 215 cm. Mira si orasul Cernavoda sunt amplasate in zona Km + 300. b) - Valea Carasu care prin amenajare a devenit Canalul Dunare - Marea Neagra, (Km + 0,00 + + 64,00 ), asigura legatura intre Dunare si portul Constanta Sud Agigea. In zona localitatii nivelurile Canalului variaza in functie de cele ale Dunarii. Dupa ecluza Cernavoda ( catre Medgidia ), luciul apei este la + 7,50 r.m.Rji( nivelul mediu de exploatare) iar cota fund + 0,50 m.r.M.B. Latimea Canalului este variabila. In zona orasului, malurile sunt in taluz, cu pante variabile, protejate cu pereu din piatra rostuit si fascine. De-o parte si alta a Canalului, la cota + 10,0 m.r. M.B. sunt drumurile de intretinere (halaj). c) - Portul Cernavoda - care asigura incarcarea, descarcarea si depozitarea de marfuri pentru localitatile riverane si oras Cernavoda. Portul are cheiuri verticale din beton si este amplasat in partea de nord - vest a orasului. d) - Valea Cismelei, situata in zona centralei nuclearo - electrice este amenajata cu pereti dalati cu placi din beton. Ea necesita a fi decolmatata periodic pentru siguranta evacuarii apelor. e) - Valea Viteilor traverseaza zona stadion si campusul specialistilor straini. Este amenajata sub forma de canal trapezoidal, dalat ce conduce apele pluviale, pe sub DN 22 B sj C.F., in Canal. f) - Valea Voiculesei si ramura Valea Cerchezeasca, cuprinse intre strazile Seimeni si Victoriei, sunt partial amenajate in zona aval. g) - Valea Padurea Bisericii, nu este amenajata si necesita lucrari de sistematizare pe verticala si plantari (salcami sau alti arbori) pentru stabilizarea solului. h) - Valea Seimeni - Columbia este amenajata partial prin plantari. Din analiza modului de amenajare a vailor din zona se constata ca la ploi cu intensitate mare, apele pluviale inunda zona centrala a localitatii. Canalele pluviale existente, nu pot evacua aceste ape (sectiune mica, colmatari etc.) iar Statia de pompare pentru ape pluviale, functioneaza practic cu o singura electropompa, uzata si depasita functional. Pentru amenajarile/ lucrarile hidrotehnice amenajate de catre SNN- SA sucursala CNE Cernavoda- canalul betonat si canalul de pamant- Valea Seimeni pe care se evacueaza apele uzate industriale ale unitatilor nuclearoelectrie, Valea Cismelei, se instituie limita de protectie conform Legii Apelor nr. 107/1996 art. 40 al.1) d), e) si f), Alin.2, Alin.3, Anexa 2, art. 41, art. 49, art. 76 alin.d) masurata la 15,0 metri de la limita zonei de constructie (care include rigolele si uvrajele aferente canalelor. Activitatile, proiectele care ar putea interveni in aceasta limita necesita avizul CNE Cernavoda.

Alimentare cu apă

Alimentarea orasului Cernavoda cu apa potabila se face in sistem centralizat si asigura zona rezidentiala a orasului si zonele industriale. Lungimea simpla a retelei de alimentare cu apa este de 52,875 km (2005). Noile zone rezidentiale, aflate preponderent in nordul orasului, care nu sunt racordate la sistemul de alimentare cu apa potabila existent se gasesc intr-un program de echipare edilitar-urbana in desfasurare. Ultimele lucrari consistente de extindere a capacitatii la priza de apa Dunare si statia de tratare Dealul Vifor au fost finalizate in anul 1995.


Sistemul este compus din urmatoarele elemente:

1. Captarea de apa este de tip “priza de mal” – de suprafata din Dunare, la baza Dealului Viforu, formata dom trei cribluri din beton armat. Cantitatea zilnica de apa captata este de 14.430 m³, iar calitatea apelor se inscrie la indicele A2, conform HG 100/2002 (2004 – Date sintetice privind sectiunile de potabilizare monitorizate, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor). Statia destinata captarii si pomparii in statia de tratare este amplasata la km 300+500 pe malul drept al fluviului Dunarea.

2. Complexul de tratare- inmagazinare Dealul Viforu. Apa captata este pompata la cota +90 r. MB in vederea tratarii si inmagazinarii. Capacitatea maxima de pompare este de 3500 m3/h. Datorita limitei de 500 kW a insdtalatiei electrice existente, o singura pompa functioneaza- respectiv 1300 m3/h- timp de 18 ore/ zi, ceea ce limtieaza capacitatea zilnica la 23400 m3/h- reprezentand necesarul orasului Cernavoda in momentul de fata. Potabilizarea apei se face in complexul de tratare si inmagazinare a apei. Tratarea apei brute se face prin clorinare, iar inmagazinarea in cinci rezervoare cu capacitate totala de 9.350 m³, dintre care trei rezervoare sunt in stare de conservare (capacitatea conservata este de 3.750 m³. Complexul asigura un debit de 500 l/s.

3. Complex de inmagazinare si pompare a apei in oras, la cota +45m r.M.B. asigura alimentarea cu apa potabila a consmatorilor aflati peste cota geodezica +45. Compelxul dispune de 2 rezervoare cu capacitate totala de 5.600 m³. Doua sectiuni distincte de pompare si inmagazinare in cate doua rezervoare cu capacitate totala de 1000 m³ alimenteaza zona spitalului orasenesc si zona campusului CNE

4. Complexul de inamagazinare cota 100 Seimeni- Columbia este format din 2 rezervoare a cate 1000 m3 fiecare si 2 rezervoare de cate 500 m3 si asigura alimetarea gravitationala cu apa a consumatorilor situati sub cota 100, in special a cartierului Columbia.

5. Conducte de aductiune. Sistemul dispune de doua conducte de aductiune apa bruta intre statia de pompare de la Dunare si statia de tratare Dealu Vifor si 3 conducte de aductiune apa potabila cu plecare din caminul de vane de duistributie al statiei de tratare. Doua dintre ele subtraversand Canalul Dunare – Marea Neagra, iar cea de a treia pe traseurile podurilor peste canalele aferente CNE

6. Reteaua de distributie functioneaza in sistem gravitational, sub cota +45 r.M.B. si prin pompare, peste cota mentionata. In lungime totala de 52.875 ml, este executata din otel si azbociment.

In contextul demersurilor complexe de modernizare, reabilitare si extindere a sistemului de alimentare cu apa potabila a orasului Cernavoda, in perioada 2006-2008 s-au facut modernizari ale actualul sistem, prin inlocuirea pompelor exitente cu pompe de putere superioara. Programul de apa rece este zilnic, 24 ore12. Apa pentru stingerea incendiilor se ia din reteaua de distributie care este dimensionata sa asigure functionarea hidrantilor exteriori. Rezerva de apa pentru incendii este asigurata inr ezervoarele de inamagazinare, care prin constructia instalatiilor hidraulice pastreaza o rezerva intangibila de apa care se utilizeaza in caz de incendii. La rezervoarele de inamagazinare de la statia de tratare Dealu Viforu si de la complexuld e inmagazinare- pompare de la Cota 45, rezerva intangibila este de cate 900 m3 pentru fiecare complex. La nivelul anului 2005, necesarul de apa asigurat zilnic era13:

blocuri de locuinte 280 l/zi/locuitor consum public 100 l/zi/locuitor consum gospodaresc 140 l/zi/locuitor

12 Revizuire 2008 13 Sursa: Operatorul Detacan S.A. Cernavoda


Consumul zilnic de apa rece la blocurile de locuinte, de 280 l/loc, depaseste cu 110l/zi/loc valoarea prevazuta de standardul romanesc (170 l/loc/zi) si cu 160l/loc/zi standardele tarilor din Uniunea Europeana (120l/loc/zi). Aceste diferente care indica o supra-exploatare a resursei de apa potabila, corelate cu diferenta semnificativa intre consumul locuitorilor din blocuri fata de consumul contorizat al gospodariilor, sugereaza necesitatea promovarii unui comportament constient fata de consumul de apa rece, ca obiectiv legat de dezvoltarea durabila. Actiunile care ar putea conduce la adoptarea unei atitudini noi sunt diagnosticarea si studiul modelului de consum a apei potabile, constientizarea utilizatorilor, contorizarea individuala, verificarea starii sistemului de distributie si remedierea deficientelor. In acelasi timp, pentru tratarea situatiei de viitor trebuie tinut cont de tendintele in utilizarea casnica a apei, si anume cresterea numarului de aparate si obiecte sanitare din gospodarii. De mentionat este faptul ca toate scarile de bloc sunt contorizate, iar proportia acestor consumatori fata de numarul total al consumatorilor de apa din orasul Cernavoda si satul Stefan cel Mare este de 30%. Ca repere, in prezent, consumul mediu de apa in lume este repartizat in proportie de 70-80% pentru sisteme de irigatii, 20% pentru consum industrial si circa 6% pentru consum casnic. In orasul Cernavoda consumul casnic reprezinta 46,8% din total, iar cel industrial 53,2% (an de referinta 2005). In ceea ce priveste consumul de apa calda, statisticile Detacan S.A. arata ca se utilizeaza 400 l/loc/zi, la un program de furnizare a apei calde de 10 ore/zi, intre orele 5.00 – 10.00 dimineata si 18.00 – 23.00 seara. Tanand cont ca standardul romanesc de consum de apa calda este de 110 l/loc/zi, iar cel european este de 60 l/loc/zi, se impun aceleasi actiuni ca si in cazul consumului de apa rece din zona de blocuri. Calitatea microbiologica si chimica a apei potabile este de prima importanta pentru sanatatea comunitatii umane. Este extrem de important sa se asigure o alimentare cu apa necontaminata biologic sau datorita proximitatii canalizarilor sau foselor individuale. Din perspectivele acestui obiectiv de durabilitate, intregul sistem de alimentare cu apa potabila a orasului poate fi considerat depasit, in special in privinta sigurantei in distributia de apa care se realizeaza prin conducte corodate (inclusiv sisteme defectuoase de imbinare) care provoaca accidente in mod frecvent. Platforma CNE a fost alimentata cu apa potabila prin sistemul orasenesc pana in anul 2005, cand au fost date in functiune 3 puturi forate prin care se asigura necesarul de apa. Aceasta sursa alternativa de alimentare cu apa este necesara datorita fluctuatiilor de debit al Dunarii pe timpul verilor precum si din perspectiva dublarii volumului de lucrari de construire pentru Unitatile 3 si 4. Retragere din sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila face ca circa 20% din capacitatea actuala sa devina neutilizata. Alimentarea cu apa potabila avand ca sursa de captare apa de suprafata – Fluviul Dunarea – face ca orasul Cernavoda sa beneficieze de una dintre cele mai intens tratate ape, cu repercusiuni asupra calitatilor ei gustative si olfactive la nivel de beneficiar final. In ceea ce priveste constanta calitativa si cantitativa in alimentare, aceasta este amenintata de reducerile frecvente si anuale ale debitului Dunarii, in contextul schimbarilor climatice previzionate sa se manifeste constant in urmatoarea perioada istorica, de continuturile ridicate de materii poluante, precum si de riscul crescut la poluare. In acest context, a fost evaluata posibilitatea alimentarii orasului Cernavoda din sursa alternativa de adancime. Pentru stabilirea sursei de apa de adancime care sa raspunda cel mai bine debitului previzionat de 250-300 l/s al orasului Cernavoda si legislatiei in vigoare, a fost efectuat studiul hidrogeologic. Astfel, a fost selectata sursa Ivrinezu Mare, la baza versantului nordic al vaii Pestera – Cochirleni, care dispune de necesarul de apa solicitat la adancimi de exploatare de aproximativ 500 - 550 m si debite specifice unitare de 50 l/s. Calitatea apei se incadreaza in limitele prevazute de normativele in vigoare14.

14 Revizuire 2008


Canalizarea apelor uzate

Sistemul de canalizare al orasului este de tip centralizat si acopera partial orasul, zonele industriale, inclusiv platforma CNE Lungimea simpla a retelei de canalizare era de 11,94 km. Noile zone de dezvoltare, aflate preponderent in nordul orasului, care nu sunt racordate la sistemul de canalizare existent se gasesc intr-un program de echipare edilitar-urbana in desfasurare. Zonele de gospodarii sunt acoperite in proportie de 20-30%, iar gospodariile neracordate au propriile fose vidanjabile sau puturi uscate. Sistemul actual este compus din colectoare care concentreaza efluentii in bazinele a patru statii de pompare care refuleaza apa uzata direct in Dunare, in aval de oras, constituind cel mai important punct de poluare a apelor Dunarii cu nutrienti, in sectiunea Cernavoda – Harsova. Intregul sistem este exploatat de S.C. Detacan S.A. Sistemul actual este compus din urmatoarele elemente:

1. mai multe statii de pompare ape uzate: - SP IACN- destinata colectarii si pomparii apei uzate menajere rezultate din

organizarile de santier si grupurile sociale ale agentilor economici de pe platforma nucleara Cernavoda

- SP Atom- colecteaza si pompeaza apele uzate din cartieurl agroindustrial si din cmplexul de cazare specialisti straini FCNE

- SP Parc- colecteaza apele menajere din partea de oras situata intre strada Seimeni si Calarasi, cartierele Tudor Vladimirescu, Agroindustrial, Lic. Energetic si SP Atom

- SP Columbia- colecteaza apele menajere din cartierele Columbia, Dealul Sofia, Spitalul Cernavoda si Spitalul Sf. Laurence.

2. reteaua de canalziare asigura colectarea apelor uzate menajere din instalatiile itnerioare

ale populatiei si de la agentii economici; colectoarele sunt realizate din beton, azbociment, PREMO si PVC- KG. Conductele de descarcare de siguranta in canal sunt sigilate si se folosesc numai in cazuri exceptionale.

3. statia de epurare ape uzate si reziduale: a fost pusa in functiune in anul 2008 si este amplasata la cca 1,5 km nord de oras. Emisarul apelor epurate este canalul de drenare a apelor de racire conventional curate provenite de la C.N. Cernavoda. Linia de tratare a apei uzate a ost construita pentru un debit influent de Qmax= 200l/s si cuprinde: treapta mecanica, treapta biologica si treapta de prelucrare a namolului.

In ceea ce priveste efluentii produsi de CNE- PROD Cernavoda, cemtrala este autorizata sa utilizeze ca apa de racire apa din fluviul Dunarea, via Canal Dunare- Marea Neagra bief 1. Apa calda este returnata in Dunare via canala Seimeni sau in Canal Dunare- Marea Neagra bief 2. Aproximativ 75% din sistemul actual este dat in exploatare la sfarsitul anilor 1959, timp in care actiunea agentilor mecanici si chimici asupra tubulaturii din beton a canalelor a condus la atingerea unui grad avansat de uzura de 80-90%. Vechimea mare a retelei de canalizare impune reabilitarea acesteia. De asemenea, statiile de pompare trebuie dotate cu instalatii care sa le sporeasca performantele cu aproximativ 35%, din perspectiva integrarii in sistem a viitoarei statii de epurare a apelor uzate care se afla in constructie, pe malul Dunarii, la nord de oras. Investitia se realizeaza in cadrul Programului Social de Urgenta al CNE– PROD Cernavoda. Statia de epurare a apelor uzate si reziduale a fost finalizata si data in exploatare in cursul anului 2007, cu o capacitatea instalata de 200 l/s15. In ceea ce priveste efluentii produsi de CNE-PROD Cernavoda, centrala este autorizata sa utilizezez ca apa de racire apa din fluviul Dunarea, via Canal Dunare - Marea Neagra bief I. Apa calda este returnata in Dunare via canal Seimeni sau in Canalul Dunare- Marea Neagra bief II.

15 Revizuire 2008


Apele pluviale In afara vailor naturale, pe strazile orasului exista clectoare pluviale care capteaza apele de suprafata si le descarca in canal sau in Dunare, pe grasee paralele cu sistemul de canalizare. Lungimea totala a retelei de canalziare pluviala este de 4720 ml. Capacitatea sistemului de colectare preia maxim 40% din debitele inregistrate la ploi torentiale sau de lunga durata. Descarcarea apelor pluviale din zona centrala se face prin pompare cu ajutorul unei statii de pompare amplasata adiacent SP Parc, apele pluviale fiind acumulate in prealabil intr-un bazin de colectare si aspiratie. Apele sunt pompate intr-un colector existent si pozat la o cota mai ridicata si se descarca in canal. Apele pluviale sunt colectate intr-un bazin de acumulare de unde sunt captate si pompate catre Dunare, de catre o statie de pompare a carei capacitate acopera maxim 50% din debitele de ape pluviale ale orasului. Pericolul de inundatii Acest sistem este total ineficient in situatiile critice de ploi torentiale cu peste 60 l/s sau ploi abundente de lunga durata, corelate cu niveluri crescute ale Dunarii. In aceasta situatie, bazinul de acumulare refuleaza apele spre oras, producandu-se inundatii la nivelul zonei joase - centrul vechi al orasului. De asemenea, unele colectoare pluviale functioneaza si in regim unitar, primind si ape uzate, situatie in care, in anumite zone de vale (V. Cimitirului si V. Voiculeasa), la ploi cu intensitati mari, se inunda strazile adiacente si partial gospodariile.

2.9.2. Alimentare cu energie termică şi gaze naturale Orasul Cernavoda nu dispune de retele de gaze naturale. Reteaua judeteana de gaze naturale s-a dezvoltat continuu in ultimii ani, in momentul de fata gasindu-se la aproximativ 30 km est de Cernavoda (la Medgidia). Costurile extrem de ridicate pentru extinderea retelei pana si in orasul Cernavoda fac improbabil ca proiectul de racordare sa poata fi sustinut de Primaria orasului Cernavoda integral, intr-un interval scurt – mediu de timp. Se va pune problema pentru viitor functie de debitul de gaze de care dispune reteaua de transport existenta pe teritoriul Dobrogei.

Alimentarea cu caldura a orasului – consumatori casnici si consumatori industriali - se face prin urmatoarele sisteme:

Sistemul centralizat asigura alimentarea consumatorilor casnici care locuiesc la blocuri si intr-o foarte mica masura la case individuale, precum si a consumatorilor industriali de pe platforma industriala a centralei. CNE – PROD furnizeaza si asigura agentul termic primar necesar pentru acest sistem in proportie de 100% (intre 60 mii si 80 mii Gcal) iar Detacan S.A. Cernavoda distribuie agentul termic secundar, produs in puncte termice (cu schimbatoare de caldura cu placi). Temperatura agentului termic primar este de 100C, iar a agentului termic secundar de 70-80C. Sistemul centralizat de alimentare cu caldura a orasului a fost dat in exploatare in anul 1997, si se gaseste acum intr-un program de extindere.

Centrale termice care deservesc o singura locuinta sau cladire. Centralele termice utilizate functioneaza in baza de combustibili gaz natural, solid sau lichid;

Incalzire locala cu sobe pe baza de combustibil solid (lemne si carbuni), pentru marea majoritate a caselor si o parte din blocuri.

In perioada 2006-2008, programul de modernizare si extindere a sistemului centralizat de alimentare cu energie termica a permis prelungirea retelei cu 1.203 m si transformarea a 2 centrale termice in puncte termice, astfel incheindu-se etapa de asigurare a termoficarii in zonele de cladiri multietajate. Etapa de asigurare a termoficarii in zonele de case se gaseste in faza de proeictare si avizare. Programul de apa calda la populatie este zilnic, 24 ore8.


2.9.3. Alimentarea cu energie electrică

Sursa de alimentare cu energie electrica a orasului Cernavoda este Sistemul Energetc National (SEN).In apropierea orașului Cernavoda, port la Dunăre, se afla Centrala Nucleară de la Cernavodă, singura centrală de acest tip (CANDU) din România. În prezent funcționează unitățile I și II, ce produc împreună circa 18% din consumul de energie electrică al țării. Cele două unități ale Centralei au produs, în 2011, o cantitate de energie electrică de 11,747 milioane MWh, din care 10,811 milioane MWh au fost livrați în Sistemul Energetic Național. Capacitatea totala a fiecarui reactor este de 706 MW. Planul inițial, datând de la începutul anilor 1980, prevede construcția a cinci unități. Energia produsa de Centrala Nucleara este preluata de statia de sistem 400 kV Cernavoda. Aceasta este o statie electrica de conexiuni foarte importanta deoarece prin intermediul ei se evacueaza energia electrica produsa de Centrala Nuclearelectrica (CNE) Cernavoda si reprezinta un important nod in cadrul retelei de transport a energiei electrice din Romania. Reteaua electrica de transport a energiei electrice la 400 kV Liniile electrice aeriene transport a energiei electrice LEA 400kV sunt :

- Pelicanu - Cernavoda.; - Cernavoda - Gura Ialomitei - Cernavoda (inel); - Cernavoda - Constanta;

Reteaua electrica de distributie a energiei electrice la 110 kV Din statia de sistem, prin LEA 110 kV , este alimentata statia de transformare urbana 110/MT (kV) pentru distributia energiei electrice la posturile de transformare locale. Liniile de 110 KV se sprijina, in judetele vecine, pe alte statii de sistem, putand fi alimentate, in caz de necesitate (avarie in oricare din statiile de sistem) direct din statiile ramase valide (cu separarea zonei afectate de defect). Statia Cernavoda face parte din linia : Constanta - Basarabi - Medgidia - Faclia - Mircea Voda - Cernavoda - Seimeni - Capidava - Topalu - Harsova - Gura Ialomitei; Performantele functionale ale echipamentelor din statii se inscriu in parametrii dispusi prin Standardul de Performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice aprobat de ANRE (ordinul 28/2007). Retele electrice de distributie de medie tensiune si posturi de transformare Din punct de vedere al modului de realizare, se disting doua categorii de retele electrice de medie tensiune, si anume: - retele aeriene, cu conductor funie pe stalpi - retele subterane, in cablu (cu unul sau trei conductori) Retelele electrice aeriene se intalnesc la periferia municipiului si in localitatile satesti din imprejurimi. Distributia prin retelele aeriene si subterane de medie tensiune se face la tensiunea de 20 kV, alimentate din statia de transformare 110 kV/MT. Configuratia retelei electrice aeriene de medie tensiune (20kV) este "buclata" cu functionare radiala. Din LEA 20kV se alimenteaza posturile de transformare din comunele suburbane, Retelele subterane de medie tensiune sunt retele de distributie a energiei electrice, acestea fiind alimentate de la statia de transformare 110 kV la tensiunea de 20kV. Posturile de transformare alimentate cu LES sunt construite in cabina de zidarie independente, dar exista si posturi de transformare in cladiri (la parter sau subsol) sau alaturate acestora. Cablurile de alimentare (LES) sunt amplasate de regula pe caile publice in zona destinata circulatiei pietonale la adancimi cuprinse intre 0.8 si 1 m, cu unele exceptii dictate de intersectiile cu alte retele sau obstacole. Subtraversarile drumurilor sunt realizate in tuburi de protectie ingropate de regula la 1,4 m, astfel incat inlocuirea acestora sa se poata realiza fara spargerea carosabilului.


Retele electrice de distributie de joasa tensiune Retelele electrice de joasa tensiune existenta in localitate se compun din retelele in cablu si cele aeriene. Ele sunt destinate alimentarii consumatorilor casnici din localitate precum si iluminatului public,la tensiunea de 380/220 V c.a. Reteaua electrica aeriana se afla in zonele nesistematizate ale municipiului fiind pozata in general pe stalpi de beton pe care se gasesc atat circuitele pentru alimentarea consumatorilor casnici si edilitari, precum si cele iuminat public. Alimentarea retelelor electrice aeriene de joasa tensiune se face in general radial din posturile de transformare, iar conductoarele au sectiunea 35-95 mmp. Reteaua electrica in cablu subteran este dezvoltata in zona cartierelor de blocuri si are cabluri separate pentru alimentarea consumatorilor casnici si pentru iluminat public. In reteaua de joasa tensiune in cablu subteran s-a urmarit de regula sase creeze bucle intre doua posturi de transformare de 20/0,4 kV, sau intre transformatoarele aceluiasi post de transformare , functionarea fiind tot radiala. Cablurile din buclele de joasa tensiune sunt de constructie ACYABY cu sectiunea de 70 la 150 mmp, predominand sectiunea de 150 mmp. Retele electrice de distributie de joasa tensiune Retelele electrice de joasa tensiune existenta in municipiu se compun din retelele in cablu si cele aeriene. Ele sunt destinate alimentarii consumatorilor casnici din localitate precum si iluminatului public,la tensiunea de 380/220 V c.a. Reteaua electrica aeriana se afla in zonele nesistematizate ale municipiului fiind pozata in general pe stalpi de beton pe care se gasesc atat circuitele pentru alimentarea consumatorilor casnici si edilitari, precum si cele iuminat public. Alimentarea retelelor electrice aeriene de joasa tensiune se face in general radial din posturile de transformare, iar conductoarele au sectiunea 35-95 mmp. Reteaua electrica in cablu subteran este dezvoltata in zona cartierelor de blocuri si are cabluri separate pentru alimentarea consumatorilor casnici si pentru iluminat public. In reteaua de joasa tensiune in cablu subteran s-a urmarit de regula sase creeze bucle intre doua posturi de transformare de 20/0,4 kV, sau intre transformatoarele aceluiasi post de transformare , functionarea fiind tot radiala. Cablurile din buclele de joasa tensiune sunt de constructie ACYABY cu sectiunea de 70 la 150 mmp, predominand sectiunea de 150 mmp. Sistemul de iluminat public este realizat prin: - corpuri de iluminat - 950 buc - stalpi de iluminat - 950 buc - linii electrice aeriene 33,5 km. Linii electrice subterane 4,5 km . Datorita dificultatilor de intretinere s-a renuntat la folosirea liniilor subterane. Un numar de peste 7200 de gospodarii sunt racordate la reteaua de energie electrica. In ceea ce priveste iluminatul arhitectural, urmatoarele monumente de arhitectura si cladiri sunt puse in valoare ,Biserica de lemn, Biserica Sf. Constantin si Elena,Biserica Sf. Chiril ,Biserica Romano-Catolica, Sediul Primariei Orasului Cernavoda, Grupul Scolar Energetic.

2.9.4. Gospodărie comunală

Sistemul de colectare si depozitare a deseurilor se desfasoara centralizat, neselectiv, acoperind urmatoarele zone:

- zona urbana – carosabil, trotuare, parcuri, piete agro-alimentare, reparatii drumuri, constructii;

- populatie – gospodarii individuale si blocuri; - agenti economici.

Actualul sistem de gestionare a deseurilor nu permite valorificarea fractiilor reciclabile. Promovarea si introducerea unui sistem care sa permita utilizarea repetata a diverselor materiale, cum ar fi sticla, hartia, metalul, masele plastice, ar conduce la prezervarea resurselor naturale si reducerea contaminarii.


Depozitarea intregii cantitati de deseuri colectate se realizeaza in depozitul orasenesc aflat la 1,5 km vest de oras. Nu se inregistreaza zone de depozitare necontrolata. Depozitul actual este neconform si se prevedea inchiderea pana in anul 2012, conform calendarului negociat in cazul directivei privind depozitarea deseurilor. Ecologizarea si redarea suprafetei ocupate de depozit circuitului de terenuri necontaminate dureaza minim 20 de ani. Frecventa de colectare depinde de tipul de contract si programul zilnic/lunar. Cantitatea deseurilor a crescut usor in ultimii ani. Din punct de vedere al unei dezvoltari durabile, aceasta situatie se datoreaza serviciilor necorespunzatoare si a unui stil de viata si de munca in care nu se aplica principiile de dezvltare durabila. In anii 2004 si 2005 s-au inregistrat urmatoarele statistici:

2004 2005 2006 2007

Cantitate totala, din care:

9.245 t 9.951 t 11.292 t 10.038 t

Deseuri municipale si asimilabile, inclusiv fractii reciclabile

8.985 t – 97,19%

9.647 t – 96,96%

11.250 t – 99,62%

10.003 t – 99,65%

Deseuri din constructii 260 t – 2,81%

304 t – 3,05%

42 t – 0,38% 35 t – 0,35%

Media pe locuitor, pentru comparatie: media pe judet la generarea de deseuri municipale si asimilabile este de 504,8 kg/locuitor/an (2004)

466,0 kg/locuitor/an




(Sursa: Primaria orasului Cernavoda, prin DGC) Nu exista puncte de colectare a deseurilor specializate, de tipul electrice si electronice, sau metalice si nemetalice. Deseurile rezultate din demolari sau lucrari de constructii sunt depozitate la depozitul orasului. Gestionarea deseurilor este asigurata de Primaria orasului Cernavoda, prin Directia de Gospodarire Comunala. In conditiile in care prognoza generarii de deseuri municipale si asimilabile la nivel de judet (conform Raportului privind starea factorilor de mediu in Judetul Constanta, Agentia pentru Protectia Mediului Constanta, 2004) indica o crestere usoara anuala, pe cap de locuitor, iar statisticile locale din Cernavoda confirma aceasta tendinta, corelat cu interesul manifestat de populatie fata de o colectare selectiva, este necesara reproiectarea sistemului de management a deseurilor, astfel incat sa se raspunda, pe de o parte, nevoilor locale, si, pe de alta parte, planurilor nationale si regionale de gestionare care vor alinia practicile romanesti la practicipe europene. Serviciile de gestiune a deseurilor urbane au fost integral reproiectate, astfel incat sa raspunda, pe de o parte, nevoilor locale, cat si obiectivelor strategiilor regionale de management a deseurilor si legislatiei specifice. Serviciile reproiectate acopera si comunele limitrofe Seimeni, Saligny si Rasova, astfel incat, pe termen lung, acestea sa fie devina sustenabile. Noul serviciu va include etapele de precolectare selectiva, sistem de transport si prelucrare in cadrul unei statii de transfer si sortare. Sistemul va fi format din 90 de platforme de precolectare pe care vor fi amplasate cate 3 containere, aferente celor 3 tipuri de deseuri colectate (hartie/carton; plastice/PET si refuzuri). Transportul acestor deseuri la statia de transfer se va realiza cu un autovehicul special. Pentru evitarea contaminarii deseurilor reciclabile de la refuzuri, autovehiculul va fi dezinfectat la statia de transfer, cu o instalatie de spalare sub presiune. Deseurile reciclabile vor fi depozitate la statia


de transfer, iar refuzurile compactate pentru eliminarea levigatului, in pres-containere. Aceste deseuri-refuzuri vor fi ulterior transportate la depozitul final cu un autocontainer. Proiectul se implementare a sistemului integrat de management a deseurilor urbane a fost co-finantat din fonduri europene. Pana la definitivarea acestui sistem, operatorul de salubrizare realizeaza o selectie primara a deseurilor reciclabile manual, la depozitul neconform de deseuri, valorificarea asigurandu-se prin colaborarea cu firme specializate. Colectarea selectiva este suplimentar sprijinita de operatorul de salubrizare, prin alocarea unui spatiu de colectare a deseurilor electrice si electronice reciclabile la sediul sau si preliuarea acestui tip de deseuri in fiecare zi de sambata 16 Deseuri periculoase Pana in prezent, deseurile periculoase spitalicesti au fost neutralizate si incinerate in incineratorul spitalului orasenesc. Deseuri radioactive

Deseurile radioactive sunt rezultatul activitatilor zilnice de intretinere, reparatii, al opririlor programate sau neprogramate ale CNE – PROD si sunt gestionate complet separat de deseurile municipale si industriale.

Deseurile radioactive generate in urma acestor activitati sunt: solide (plastic, celuloza, sticla, lemn, filtre de purificare, filtre de la sistemele de ventilatie

etc.); lichide organice (ulei, solvent, lichid scintilator); amestecuri solide-lichide inflamabile.

Colectarea si sortarea lor este efectuata de personal calificat, dupa reguli si criterii specificate prin proceduri. Activitatea de sortare se aplica tuturor tipurilor de deseuri radioactive. Dupa sortare, deseurile radioactive sunt stocate in containere speciale de inox. Unele deseuri solide sunt compactate cu o presa hidraulica pentru reducerea volumului. Deseurile radioactive lichide organice sunt pastrate in cladirea serviciilor, urmand sa fie solidificate pentru eliminarea potentialelor pericole de inflamabilitate. Stocarea deseurilor radioactive solide sau solidificate este asigurata pentru toata perioada de exploatare a centralei in conditii de securitate si pastrare optime. Romania detine un singur depozit de deseuri slab si mediu radioactive, cu o capacitate de 4,4 milioane litri, la Baita, judetul Bihor. La Cernavoda exista un depozit intermediar de combustibil ars, care este stocat pentru o perioada de 50 de ani. Strategia nationala de securitate nucleara prevede si solutii pentru depozitarea deseurilor radioactive, precum si masuri de prevenire a accidentelor nucleare, dar si de combatere a eventualelor accidente nucleare. Depozitul Intermediar de Combustibil Ars in care se face aceasta stocare intermediara, pentru 50 de ani, este format din module care acopera cantitatea de combustibil ars rezultat in doi ani de productie a unei unitati nucleare. Primul modul a fost dat in exploatare in 2003 si este situat pe amplasamentul centralei, la circa 700 de metri de reactorul in functiune. Transportul combustibilului ars se face pe drumuri interioare, permitand un sistem integrat de securitate. Depozitarea finala a acestor deseuri se va realiza numai dupa conditionarea in matrice solide, sigure, care sa garanteze ca cel putin 300 de ani nu vor avea impact negativ asupra mediului inconjurator. Populatia orasului Cernavoda este constienta si interesata de efectele poluarii radiologice si neradiologice datorate CNE si dispusa sa se implice in aceasta problema. Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive, cu responsabilitatea de depozitare definitiva in siguranta a deseurilor radioactive generate de CNE – PROD Cernavoda a propus realizarea unui depozit de deseuri radioactive slab si mediu active in judetul Constanta, satul Stefan cel Mare, comuna Saligny. Depozitul se va ridica pana in anul 2014 si va acoperi o suprafata de 24 hectare. In prezent (2008) se gaseste in proces de proiectare si autorizare17.

16 Revizuire 2008 17 Revizuire 2008


2.10. PROBLEME DE MEDIU

Orasul Cernavoda este marcat, din punct de vedere al calitatii mediului, de activitatile economice ale unei serii de companii monitorizate de Agentia pentru Protectia Mediului Constanta, in ceea ce priveste poluarea si conformitatea activitatilor cu potential impact asupra mediului: Centrala Nuclearelectrica, Portul Fluvial Cernavoda, Santierul Naval Argos, Administratia Canalelor Navigabile (pentru sectiunea Cernavoda). De asemenea, zona fluviala si aria naturala protejata a zonei fosilifere care se gaseste pe teritoriul administrativ al orasului reprezinta elemente de responsabilitate de mediu. Apa Evaluarea calitatii apelor aferente orasului Cernavoda se refera atat la apele subterane, cat si la apele de suprafata – exploatabile sau uzate. Aceasta evaluare este relevanta in mod special fata de actiunea de exploatare a apelor pentru consum uman si, astfel, fata de asigurarea sananatii umane. Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile Apele subterane Apele subterane sunt exploatate de CNE Cernavoda, prin intermediul a trei puturi forate in incinta industriala care ii apartine. Scopul acestei exploatari este atat pentru consumul uman, cat si industrial. Apele subterane din aceasta zona apartin hidrostructurilor Dobrogei de Sud, si, ca resurse generale de apa, au urmatoarele caracteristici:

Acviferul de adancime reprezinta cel mai important acvifer din Dobrogea. Valoarea totala a resurselor de bilant pentru bazinul Dunare este de 38 052,9 l/s, iar debitul exploatat in anul 2004 a fost de 951,38 l/s, rezultand un bilant pozitiv de 37 191,51 l/s.

Acviferele freatice: valoarea resursei de bilant pentru bazinul Dunare este de 3679 l/s, iar debitul exploatat in anul 2004 a fost de 68,81 l/s, rezultand un bilant pozitiv de 3610,19 l/s.

Apele subterane din arealul dobrogean se supun din punct de vedere calitativ si cantitativ aspectului tecto-lito structural specific. Pe verticala, aceste ape cuprind trei acvifere: cuaternar, eocen-sarmatian si baremian-jurasic18:

- Acviferul cuaternar este situat in partea superioara a sistemului acvifer dobrogean, cantonat in loessurile cuaternare sub forma unei cuverturi pe un relief preexistent. Calitatea apelor este influentata de formatiunile loessoide si de legatura directa a acestui acvifer cu zona subaeriana. Avand o extindere locala, are un potential slab de debitare si nu prezinta resurse exploatabile semnificative. Calitatea apei in acest acvifer se mentine in limitele acceptabile ale potabilitatii, cu mici depasiri pentru CCOMn.

- Acviferul eocen-sarmatian este acviferul median al Dobrogei de Sud, cantonat in formatiuni calcaro-grezoase. Calitatea apei se mentine in limitele acceptabile, la care se adauga ocazional situatii de crestere peste limitele impuse de Stas 1342-91.

- Acviferul baremian-jurasic este situat la baza acviferului eocen-sarmatian si cuprinde un pachet de calcare cu grosimi ce pot atinge sute de metri, constituind rezervorul principal al alimentarilor cu apa in Dobrogea de Sud, avand o extindere regionala. Datorita faptului ca este un acvifer de adancime, este mai putin supus influentelor poluatorilor potentionali.

Calitatea generala a apelor subterane din Dobrogea de Sud este satisfacatoare, cu unele prezente de substante organice si reziduuri fixe ca urmare a activitatii din agricultura.

Apele de suprafata Dunarea are o importanta strategica pentru orasul Cernavoda, ea fiind sursa de alimentare cu apa potabila atat pentru consumatorii casnici cat si pentru anumite zone industriale. In momentul de fata, resursa de apa din Dunare este exploatata in conformitate cu gradului actual de

18 cf. A.N. “Apele Romane” – Directia Apelor Dunare-Litoral, 2006


amenajare a bazinului hidrografic, respectiv in limita a 20.000 mil. m³/an, dar potentialul teoretic este de 85.000 mil. m³/an19. Starea de calitate a apelor Dunarii este determinata in doua sectiuni care corespund orasului, si anume in sectiunea Cernavoda situata la priza de apa si sectiunea de confluenta intre Dunare si Canalul Dunare - Marea Neagra (Cernavoda bief I). Relevanta este insa si analiza categoriei de calitate in sectiunea imediat urmatoare in aval, respectiv la Seimeni, pentru a putea aprecia gradul de poluare pe care il determina activitatile socio-economice ale orasului.

Clase de calitate pe grupe de indicatori si clasa generala in anul 2005

Clasa de calitate pe grupe de indicatori Nr crt

Cursul de apa

Sectiunea de control

R.O G.M. nutrienti metale micro-poluanti

Clasa generala de calitate conf. O. 1146/2002

0 1 2 3 4 5 6 7 8.

1 Dunare Cernavoda II I II II I II

2 CDMN Cernavoda Bief 1

II I II I I II

3 Dunare Seimeni II I II I I II

(Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Constanta, 2005) Legenda: Categoria I de calitate20 – foarte buna Categoria II de calitate – buna Categoria III de calitate – moderata In aval de sectiunea de monitorizare Cernavoda, la sectiunea Cernavoda bief I, se constata degradari de calitate la indicatorul de nutrienti, datorita aportului apelor Canalului Dunare – Marea Neagra, iar in aval de Cernavoda bief I, la Seimeni, se constata degradarea calitatii prin aportul de micropoluanti si nutrienti din orasul Cernavoda, respectiv datorita deversarilor de ape uzate neepurate, bogate in azot amoniacal. Aceasta sursa de poluare este considerata cea mai importanta din aceasta zona a Dunarii, iar situatie este in curs de remediere prin construirea Statiei de Epurare – programata a fi data in exploatare in anul 200621. In ceea ce priveste sectiunea Cernavoda, la priza de apa potabila pentru oras, determinarile biologice indica o valoare anuala a incarcarii bacteriene, exprimata prin coliformi totali, de 400 coli/100 ml, valoare ce corespunde categoriei a II-a de calitate. Raportul factorilor de mediu 2006, elaborat de Agentia pentru Protectia Mediului Constanta a incadrat calitatea apelor Dunarii masurata la sectiunea Cernavoda, in clasa de calitate III, conform Ordinului 161/200622. Canalul Dunare – Marea Neagra In zona aferenta orasului Cernavoda, Canalul Dunare – Marea Neagra este monitorizat in doua sectiuni, si anume Cernavoda bief I (de confluenta cu Dunarea) si bief II.

Categoria de calitatea relativa la continutul de: Sectiunea de control Regim

oxigen Grad

mineralizare Nutrienti Metale Micropoluanti

Categoria de calitate generala

Cernavoda bief I II I II I I II

Cernavoda bief II

II I II I I II

(Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Constanta, 2005)

19 cf. Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta, 2005 20 Conform Ordinului 1446/2002, emis de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor 21 Data in exploatare in 2006. 22 Revizuire 2008


Analizele biologice efectuate pe probe din apa Canalului au evidentiat valori caracteristice clasei a II-a de calitate – stare ecologica moderata in zona Cernavoda. Raportul factorilor de mediu, elaborat de Agentia pentru Protectia Mediului Constanta, a incadrat calitatea apelor CDMN masurata la sectiunea Cernavoda bief I, in clasa de calitate III, iar la sectiunea Cernavoda bief II in clasa de calitate II, conform Ordinului 161/200622. Deasemenea, Raportul identifica S.C. Detacan S.A. Cernavoda ca fiind un potential poluator al apelor de suprafata si subterane. Aer In orasul Cernavoda, factorul de mediu “aer” nu este supus unor surse importante de poluare, in primul rand datorita tipurilor de sectoare industriale prezente si a modului in care se deruleaza activitatile de agricultura de subzistenta in teritoriu. Evolutia calitatii aerului, pe categoriile de poluanti pulberi sedimentabile si precipitatii atmosferice este urmatoarea :

Centralizat pe ultimii ani : Pulberi sedimentabile - valoare medie g/m²/luna

Aceste valori sunt sensibil mai mici decat cele inregistrate in orasele in care se face monitorizarea, respectiv Constanta, Navodari, Medgidia, Mangalia si Basarabi. In perioada 2005-2006, valorile medii ale pulberilor sedimentabile au continuat sa inregistreze cele mai joase valori prin comparatie cu situatia din alte orase din judetul Constanta23. Precipitatii atmosferice24: se masoara din anul 2002, iar in anii 2002 si 2005 s-au inregistrat doua minime ale pH-ului, si anume 5,33 si 5,4 (daca nivelul pH-ului in apa de ploaie scade sub 5,5 ploaia este considerata acida).

Pct. de prelevare

pH Unit. pH

Cond. S/cm

S.T.D. mg/l

Cl-

mg/l NH4

+

mg/l

SO42-

mg/l Pb

mg/l Cd

mg/l Zn

mg/l alc./acid

mg/l

Cernavoda 7,04 98,65 57,94 8,58 0,34 10,44 0,013 0,0002 0,019 0,4

23 Revizuire 2008 24 In perioada 205-2006 nu s-au inregistrat minime ale pH-ului sub 5,5 unitati.

Zona Punct Indicator Medie g/m2/luna

Maxima g/m2/luna

Minima g/m2/luna

Nr. valori

Nr. depasiri

Frecv. dep.

Cernavoda 2004

Laborator RA

Pulberi sedimentabile

3,966 11,1 1,49 8 0 0

Cernavoda 2005

Laborator RA

Pulberi sedimentabile

5,327 31,8 0,81 11 1 9,1

Punct de prelevare

2001 2002 2003 2004 2005

Cernavoda 6,195 g/m²/luna

4,14 g/m²/luna

5,95 g/m²/luna

3,966 g/m²/luna

5,327 g/m²/luna


Sursele de emisii de gaze sunt punctuale si se datoreaza urmatoarelor situatii: - Centralei Termice Cernavoda si centralelor individuale ce utilizeaza combustibil fosil care

la ardere produc gaze poluante (oxid de sulf, carbon, azot care genereaza acid sulfuric, carbonic si azotic si produc ploi acide)

- traficul care determina emisia de gaze de esapamament ( oxid de azot, et al.) ; - mixul de cladiri de locuinte amplasate la niveluri variate pe dealurile care compun teritoriul

locuit al orasului si care, datorita cosurilor defectuos dimensionate, ca inaltime, polueaza cu gaze si funingine.

Efectele asupra sanatatii umane ale acestor surse de poluare sunt de disconfort ocazional. Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, pentru instalatiile in care se desfasoara o activitate prevazuta in anexa nr. 1 a HG nr. 780/2006 privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, care genereaza emisii de CO2, operatorii trebuie sa detina autorizatia privind emisiile de gaze cu efect de sera, eliberata de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului. In orasul Cernavoda intrra sub incidenta acestor reglementari Societatea Nuclearelectrica – CNE Cernavoda23. Toti acesti factori urmaresc caracteristicile generale pentru judetul Constanta:

- pentru poluantii gazosi nu s-au inregistrat depasiri, datorita pe de o parte conditiilor meteo-climatice favorabile dispersiei. Pe de alta parte, emisiile de NOx, sub influenta radiatiei solare se transforma rapid in ozon. Pentru ozon, in perioada de vara, s-au inregistrat sistematic valori mari.

- pentru pulberi sedimentabile se inregistreaza depasiri acestea fiind cauzate atat de poluarea produsa de trafic, activitati industriale, operare marfuri vrac, precum si de tendintele generale de desertificare.

Surse de zgomot Studiile arata ca cele mai raspandite surse de disconfort sonor urban sunt urmatoarele:

- traficul - comportamentul vecinilor - obiectivele comerciale - obiectivele industriale.

De mentionat este calea ferata principala cu un trafic mai mare de 60.000 treceri de trenuri/an din judetul Constanta, conform HG 321/14.04.2005 (privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental), dar care se gaseste la o distanta apreciabila de oras – zona locuita.

In Cernavoda, zonele cele mai expuse sunt zona industriala portuara si platforma CNE. Sol Pe teritoriul orasului Cernavoda predomina solurile balane de stepa (pretabilitate mijlocie – buna ca destinatie agricola), sarace in humus si cu continut ridicat de carbonat de calciu si sulfati. Aceste soluri sunt poroase, usoare, cu un regim de umiditate foarte scazut, accentuat de vanturile frecvente si puternice. Pe solurile puternic erodate se intalnesc rendzine (pretabilitate slaba ca destinatie agricola), iar pe versantii amenajati in terase, solurile sunt antropice, desfundate. Toate aceste soluri necesita o identificare exacta prin studii pedologice si agrochimice si apoi masuri de reconstructie ecologica. In zonele joase se intalnesc solurile de lunca. Agricultura practicata este de subzistenta, nu se folosesc in mod frecvent ingrasamintele minerale si doar ocazional cele naturale, iar conditiile socio-economice actuale determina multi proprietari sa renunte la cultivarea si valorificarea terenurilor agricole detinute. Mai mult, in zona nu exista sisteme de irigatii functionale. In acest context, pentru aceste terenuri, cea mai reala sursa de ingrijorare25 o reprezinta pericolul desertificarii datorita, pe de o parte, lipsei activitatilor specifice

25 Suplimentar, Raportul factorilor de mediu 2006 al APM Constanta identifica si fenomenul de eroziune.


pe o suprafata de peste 60% din existent si, pe de alta parte, a conditiilor climatice locale accentuate de vanturile frecvente, prezente pe toata durata anului, si care contribuie la pierderea apei din sol si intensificarea fenomenului de ariditate. In ceea ce priveste existenta surselor punctuale de poluare, depozitul de deseuri municipale si asimilabile, care se gaseste la 1,5 km vest de oras, intr-o ravena, este considerat cea mai importanta sursa de poluare. Planurile nationale si regionale de management al deseurilor prevad inchiderea acestuia pana in anul 2012, ecologizarea si reintroducerea terenului in circuitul natural sau economic dupa o perioada de 20-30 de ani. Biodiversitate si biosecuritate Biodiversitate Ecosistemele acvatice naturale din zona Cernavoda sunt reprezentate de Dunare si

Canalul Dunare- Marea Neagra. In aceste tipuri de ecosisteme isi au sursa produsele piscicole (pescuitul industrial si de agrement) cu pondere mare in alimentatia populatiei locale.

In ce priveste ecosistemele terestre, ca aspect general se remarca predominanta culturilor

agricole, a pasunilor degradate si a terenurilor necultivate, cu vegetatie ruderala. Suprafete acoperite de vii si livezi sunt intercalate de palcuri izolate de paduri formate din salcam si plop. Speciile de fauna terestra existente in zona nu au intotdeauna areale bine delimitate. Intre aceste specii predomina ca numar si biodiversitate comunitatile de insecte fitofage care paraziteaza toate tipurile de vegetatie cultivata sau spontana. Se remarca o mare diversitate de amfibieni si pasari. Mamiferele cele mai raspandite in zona sunt rozatoarele cu mediul de viata legat de culturile agricole si vegetatia forestiera si iepurii.

In judetul Constanta “habitatul natural” este format din urmatoarele tipuri: costier, marin, dune si grinduri, ape dulci si sarate, stancarii si pesteri, paduri, zone umede. Nici unul dintre aceste habitate naturale, in regim de protectie prin lege sau hotarari locale, nu se gaseste pe teritoriul orasului Cernavoda. In ceea ce priveste ariile naturale protejate, pe teritoriul orasului Cernavoda se gaseste “Locul fosilifer”, monument al naturii, geologic si paleontologic, in suprafata de 3 ha, instituit conform Deciziei Consiliului Popular Judetean Constanta nr. 425/1970 si Legii 5/2000. Aceasta arie este amplasata la sud-est de Canalul Dunare-Marea Neagra, in faleza Dunarii, constituita din depozite de calcar. Depozitele apartin Cretacicului inferior si se pot urmari clar de la nivelul apelor Dunarii pana la culeea Podului “Anghel Saligny”, pe o inaltime de cativa zeci de metri. Importanta geologica a punctului fosilifer de la Cernavoda rezulta din faptul ca este singurul loc din Dobrogea de Sud unde apar la zi depozite cretacice inferioare cu o bogata fauna fosila care a permis stabilirea clara a limitelor dintre etajele cretacicului inferior si corelarea acestor depozite cu cele similare din regiunile clasice ale Europei (Franta de Sud, Spania, Portugalia), Africa de Nord, Asia Mica. Biosecuritate Biosecuritatea in zona nu este amenintata, datorita faptului ca nu exista terenuri cultivate cu soiuri de plante superioare modificate genetic. Cele mai apropiate zone cultivate au fost in zona Medgidia. Starea padurilor Suprafata totala de padure de pe teritoriul orasului Cernavoda reprezinta 0,22% din suprafata ocupata cu paduri din judetul Constanta. In contextul in care judetul Constanta este considerat, la nivel national, o zona cu deficit forestier si date fiind conditiile locale care cumuleaza prezenta CNE si pericolul desertificarii, suprafetele ocupate de padure trebuie sa sporeasca, astfel incat sa se stopeze sau sa se reduca semnificativ efectele secetelor si aridizarii climei din ultimii 50 de ani.


Ca urmare a fundamentarii intocmite de Institutul de Cercetari si Amenajai Silvice, prin Ordinul M.A.P.D.R. nr. 130/2004 s-au definit ca zone deficitare in paduri mai multe judete, printre care si judetul Constanta. Astfel, cele mai deficitare zone cuprind orasul Cernavoda si arealul din jurul sau (conform Raportului asupra factorilor de mediu 2006, APM Constanta)26. CNE – PROD Cernavoda Supravegherea si controlul radiologic al mediului in jurul Centralei Nuclearoelectrice au ca scop verificarea eficacitatii programelor de control a efluentilor si sesizarea la timp a tuturor modificarilor concentratiilor de substante radioactive in probele de mediu. Acest program presupune masurarea debitului dozei gamma in aer, masurarea beta globala a probelor de mediu, precum si masurarea concentratiilor radionuclizilor artificiali prezenti in mediu. Aceasta activitate este derulata de Statia de Radioactivitate (RA) Cernavoda, localizata la 1,5 km de centrala, pe directia vest-nord-vest. Programul de supraveghere si control are doua componente: un program standard de supraveghere a radioactivitatii mediului, constand in masuratori asupra tuturor tipurilor de probe de mediu, urmarirea continua a evolutiei debitului dozei gamma in aer in zona din vecinatate a statiei de monitorizare si efectuarea de masuratori gamma spectrometrice pe probe colectate de Statia RA Cernavoda, precum si pe probe colectate din zona de influenta a CNE – PROD Cernavoda (pe o raza de 30 km), in vederea determinarii concentratiilor radionuclizilor naturali si artificiali prezenti in mediu. Cea de a doua componenta presupune prelevarea unui numar sporit de probe de apa de suprafata, apa foraj, sol si vegetatie (masurate beta global si pregatirea acestora pentru analize speciale). Principalele locatii de prelevare au fost stabilite in functie de distributia vantului la sol pe viteze si frecvente de aparitie, in functie de distributia populatiei in zona si a cailor posibile de acces. In decursul anului 2005, la Statia RA Cernavoda au fost efectuate 8292 masuratori beta globale imediate si intarziate si 8730 masuratori ale debitului de doza, insumand 3897 analize (o analiza presupune furnizarea completa de date referitoare la o proba). Rezultatele masuratorilor beta efectuate in 2005 se situeaza in limitele de variatie ale fondului natural. In decursul anului 2006, la Statia de radioactivitate Cernavoda au fost efectuate 7874 masuratori beta globale imediate si intarziate si 8726 masuraori ale debitului de doza, insemnand 4210 analize. Rezultatele masuratorilor beta efectuate 2006 se situeaza in limitele de variatie ale fondului natural27. Probe de mediu, frecvente de colectare, modul de masurare si rezultate in 2005 Tipul probei Frecventa de

colectare Modul de masurare

Aerosoli atmosferici 4 aspiratii/zi - imediata - dupa 20 de ore - dupa 5 zile

Depuneri si precipitatii atmosferice 1/zi - imediata - dupa 5 zile

Apa potabila 1/zi 1/saptamana

- imediata - dupa 5 zile

Apa bruta Gara fluviala

1/zi 1/saptamana


Vegetatie 1/saptamana - dupa 5 zile

Sol 1/saptamana - dupa 5 zile

Debit doza gamma continuu continuu

Apa: canal Seimeni, canal ecluza, foraj Faclia 1/saptamana - imediata

26 Revizuire 2008 27 Revizuire 2008


Apa: canal Seimeni, canal ecluza, foraj Faclia 1/zi 1/saptamana


Apa: Dunare, Canal 1/luna - imediata - dupa 5 zile

(Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Constanta, 2005) Rezultatele acestor masuratori indica foarte rare valori marite, dar fara sa ajunga vreodata la limitele de atentionare. Impactul radiologic datorat CNE-PROD este măsurat în termeni de doză pentru populaţie. Evaluarea dozei pentru populaţie (neexpusă profesional) se face pe baza rezultatelor programului de monitorizare a efluenţilor lichizi şi gazoşi. În cadrul programului de monitorizare radiologică a mediului, rezultatele analizelor confirma impactul neglijabil pe care il are asupra populatiei si mediului inconjurator functionarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavoda. Conform Raportului asupra factorilor de mediu 2006, APM Constanta, Cap. 7 Radioactivitatea, in vederea determinarii concentratiilor radionuclizilor naturali si artificiali prezenti in probele de mediu din zona de influenta a CNE Cernavoda, Statia de radioactivitate Constanta a efectuat un numar de 438 analize gama spectrometrice pe probe de mediu cumulate lunar si semestrial, colectate de Statiile de radioactivitate Constanta, Cernavoda, Slobozia si Calarasi in cadrul programului standard, dar si in cadrul programelor speciale ale acestora. Analizele au evidentiat ca principala componenta a dozei incasate de catre un locuitor al orasului Cernavoda provine de la fondul natural, influenta CNE la nivelul anului 2006 fiind relativ mica. Deasemena, rezultatele acestor masuratori au aratat ca, in tot judetul Constanta, principala sursa de poluare radioactiva artificiala a mediului o constituie materialul de origine cernobaliana. Produsul de fisiune Cs-137 este prezent in toate compartimentele de mediu (aer, apa, sol, vegetatie)28.

2. 11. DISFUNCŢIONALITĂŢI.

Topografie generala dificila: alternante de dealuri cu pante moderate sau abrupte si vai sinuoase

Riscuri naturale importante: - inundatii in zona joasa a orasului vechi datorita pantelor si orientarilor dealurilor adiacente - alunecari de terenuri in zonele de deal Sofia, vai Voiculeasa, Cerchezeasca, Cimitirului, etc.

Terenuri de fundare dificile (loess)

Canalul Dunare – Marea Neagra divide orasul artificial, concentrand asezarea si zonele industriale pe malul drept si caile de comunicatie inter si intrajudetene, precum si unele posibile atractii turistice pe malul stang.

Dificultati de dezvoltare a orasului in zona cailor de comunicatie europene datorita regimului proprietatii terenurilor si folosintei (proprietate privata, culturi de vita-de-vie D.O.C. Murfatlar) Sistemul stradal dificil si circulatie ingreunata datorita dispunerii orasului pe dealuri Sistemul stradal din zona joasa a orasului inundabil in situatii de ploi torentiale, ploi de lunga durata sau cresterea cotelor Dunarii Sistemele rutiere si trotuarele din zonele periferice sunt degradate Lipsa serviciilor de transport public de calatori. Transportul in comun privat acopera doar sudul extrem al orasului Existenta in zona de dezvoltare de pe malul Canalului (paralela cu cartierele Energiei, Trust si Campus) a sistemului feroviar al fostei gari oras Cernavoda, dezafectat si inestetic

28 Revizuire 2008


Facilitati portuare pentru pasageri precare, lipsa atractitivitatii drumului de legatura intre terminalul de pasageri si oras Inexistenta facilitatilor de acostare pe Canal in zona orasului Lipsa unui drum de centura care sa descongestioneze traficul generat de zona portuara spre/dinspre Constanta si de legatura spre/dinspre localitatile de pe malul Dunarii in aval Starea tehnica deficitara a sistemului de alimentare cu apa datorita duratei de viata depasite a retelei de distributie. Statia de tratare prin clorare este depasita moral si tehnic. Suprasolicitarea sistemului de alimentare cu apa in orele de varf datorita limitarilor impuse de instalatia electrica la captarea apei brute. Datorita diferentelor mari de altitudine in interiorul orasului, sistemul de alimentare cu apa se face pe doua zone de presiune Alimentarea cu apa este puternic influentata de debitul Dunarii. Consum dezechilibrat de apa intre consumatorii din zonele de blocuri si zonele de case individuale, datorita lipsei de performante ale sistemului de distributie. Lipsa contorizarii individuale in zonele de blocuri. Sistemul de canalizare este depasit moral (tubulatura si sistem de pompare). Cotele de descarcare ale sistemului de colectare pluviala in zona joasa a orasului determina refularea apelor in situatii de ploi torentiale si cote ridicate ale Dunarii. La ploi torentiale, sistemul de colectare pluviala nu face fata pe V. Voiculeasa si Cimitirului. Zonele de case individuale sunt deservite de sistemul de canalizare in proportie de 20-30%. Capacitatea limitata a punctelor termice impune un program de furnizare a apei calde Nu exista sistem de colectare selectiva a deseurilor Rampa de gunoi a orasului urmeaza sa fie inchisa pana in anul 2012 Numar redus de specializari in invatamantul tehnic si profesional Nivelul de promovare a elevilor in formele superioare de invatamant este scazut fata de nivelul judetean Sistemul de repartitie in licee predispune la abandon/absenteism scolar, mai ales pentru elevii care trebuie sa faca naveta Dotari minime ale institutiilor de invatamant, eventual invechite Lipsa de furnizori locali de instruire pe toata durata vietii Lipsa de centre de petrecere a timpului liber pentru tineri Procentul din bugetul local alocat invatamantului este in scadere, se incurajeaza solutii alternative de finantare Serviciile sociale vizeaza un numar redus de tipuri de grupuri dezavantajate Acces la telecomunitatii redus: 5,06 persoane la un post telefonic, lipsa concurenta pe piata furnizorilor de servicii de catv, internet, etc. Evolutia ocuparii fortei de munca urmareste evolutia lucrarilor CNE Cernavoda. Lispa unei piete a muncii diversificate si dinamice. Rata scazuta de includere a femeilor in piata muncii. Grupa de varsta a femeilor tinere prezinta un risc crescut de somaj si inactivitate. Dezechilibru de pregatire si sanse intre barbati si femei la grupe de varsta tinere Numar scazut de resurse umane incluse in programe de calificare/recalificare Nivel scazut de educatie a persoanelor asistate social Incapacitatea orasului de a atrage si retine forta de munca inalt calificata (naveta sau migrare) Diferenta mica intre ajutorul de somaj si salariul minim incurajeaza somajul mascat si munca neoficiala Migrarea tinerilor: - tinerii cu pregatire non-CNE migreaza catre alte orase ale tarii; - tinerii cu pregatire adecvata CNE din alte localitati migreaza in Cernavoda. Foarte putine persoane cu specializare in informatica (2002). Prezenta CNE Cernavoda si lipsa de informare si intelegere induc temeri legate de poluare radiologica si neradiologica Nu exista actiuni speciale de constientizare si protectie a apelor – definitorii pentru orasul Cernavoda (Dunare si CDMN) Cea mai importanta sursa de poluare a solului este depozitul neconform de deseuri Slaba diversificare a sectoarelor economice si dependenta celor dezvoltate de sectorul energetic si


faza de dezvoltare actuala a CNE Lipsa centrelor de afaceri, lipsa centrelor de informare si consultanta in afaceri, lipsa infrastructurii de afaceri care sa ofere facilitati firmelor debutante sau inovative Lipsa actiunilor de stimulare a spiritului si culturii antreprenoriale. Sectorul IT&C slab reprezentat Sectorul bancar-financiar slab reprezentat Numar redus de restaurante si locuri de cazare. Standarde scazute. Parteneriatele public-privat insuficient exploatate Practicarea unei agriculturi de subzistenta. Proprietate agricola importanta dar faramitata. Lipsa stimularii utilizarii/consumului produselor locale, cu exceptia pietelor agro-alimentare Slaba implicare a comunitatii de afaceri in problemele comunitatii Numarul mare de persoane care prefera naveta zilnica la Medgidia, Fetesti, Constanta (circa 40% din personalul CNE) Numar redus de facilitati culturale, (fata de recomandarile PATN – cinematograf, sala expozitii, muzee) Biblioteca oraseneasca detine un volum mic de carte si periodice Zonele cu potential de petrecere a timpului liber nu sunt amenajate, inclusiv promenadele Nu exista activitati/servicii/ oportunitati de petrecere a timpului liber special dedicate tineretului Lipsa fondurilor pentru restaurarea sau punere in valoare a monumentelor, arii naturale, etc. Lipsa de implicare a mediului de afaceri in promovarea culturii Numarul redus al organizatiilor non-guvernamentale locale ONG-urile cu scop caritabil sunt stimulate de participare straina Slaba implicare a mediului de afaceri in activitatile societatii civile Slaba implicare a societatii civile prin voluntariat Lipsa unor medii de informare locale diverse Numarul mic al manifestarilor cu scop caritabil

3. STUDII DE FUNDAMENTARE A PUG

Viziunea de viitor propusa de Strategia de dezvoltare locala este ca: Orasul Cernavoda sa devina, pana in anul 2015, un oras mai atractiv, prosper si durabil. Calitatea vietii locuitorilor va spori si orasul va contribui la prosperitatea intregii zone, prin diversificarea economiei locale, valorificarea avantajelor competitive datorate prezentei Centralei Nuclearoelectrice Cernavoda si accesului la retelele nationale de comunicatie. Cresterea economica va ingloba concepte moderne de sprijinire a dezvoltarii mediului de afaceri, inclusiv a consolidarii si extinderii celor mai importante sectoare industriale, precum si de diversificare a activitatilor economice locale prin care sa se sporeasca oferta de locuri de munca si sansele de ocupare a tuturor categoriilor profesionale si de varsta. Eforturile de promovare a tehnologiilor informaticii si ale comunicatiilor, de atragere a know-how-ului si retinere a resurselor umane inalt calificate vor contribui la succesul strategiei economice. Invatamantul local va fi orientat spre sprijinirea acestor transformari. Masuri concrete vor stimula responsabilizarea fata de mediul inconjurator, prin introducerea si aplicarea de tehnologii, de modele de gandire si practici curente care, prin natura lor, sunt benefice pentru oameni, pentru afaceri si pentru mediu, pe termen lung. Transformarea intr-un pol dunarean de dezvoltare la nivelul judetului Constanta se va realiza pe principii de dezvoltare durabila, asigurandu-se o repartizare sociala cat mai egala a beneficiilor, imbunanatind accesul la bunastare al grupurilor dezavantajate, precum si garantandu-se protectia factorilor de mediu si utilizarea eficienta a resurselor naturale locale. Promovarea egalitatii de sanse si echilibrarea disparitatilor dintre diversele arii de locuire vor deveni prioritare pentru urmatorii zece ani, astfel incat oferta de locuinte civilizate, locuri de munca adecvate pregatirii


profesionale si de servicii comunitare sa raspunda cu realism nevoilor si aspiratiilor cernavodenilor si sa creeze noi modele de viata si munca. Investitii de interes comunitar si noi activitati social-culturale vor conduce la regenerarea urbana, iar orasul vechi si falezele Canalului Dunare – Marea Neagra si Dunarii vor fi protejate si reabilitate pentru a corespunde imaginii de mostenire istorica si naturala. Standarde noi de design si management urban vor imbunatati calitatea mediului construit si natural, intarind intelesul motto-ul orasului “Energie curata intr-un oras curat!”. Pentru realizarea acestei viziuni de dezvoltare, proiectul de strategie propune directionarea eforturilor pe sase obiective majore de dezvoltare: 1. Dezvoltarea infrastructurii de baza a orasului Cernavoda, prin extinderea si modernizarea infrastructurii de transport; infrastructurii edilitar-urbane conexata serviciilor de gospodarie comunala si asigurarea fondului de locuinte. 2. Imbunatatirea mediului inconjurator si asigurarea unei valorificari durabile a resurselor naturale si construite, prin ameliorarea starii elementelor naturale care se opun dezvoltarii orasului; imbunatatirea si protejarea factorilor de mediu - apa, aer si sol; protejarea si promovarea peisajului, a spatiilor deschise, biodiversitatii si ariilor naturale de pe teritoriul orasului, precum si prin promovarea consumului eficient de energie si a valorificarii durabile a resurselor naturale. 3. Dezvoltarea unui mediu de afaceri local dinamic si competitiv, prin sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri; promovarea diversificarii activitatilor economice si valorificarea sectoarelor competitive si revitalizarea agriculturii locale. 4. Dezvoltarea resurselor umane, asigurarea unui grad inalt de incluziune sociala si reducerea disparitatilor sociale, prin imbunatatirea sistemului public de invatamant; promovarea ocuparii fortei de munca si a incluziunii sociale si prin combatarea marginalizarii sociale a tuturor grupurilor vulnerabile. 5. Sporirea identitatii si coeziunii locale, prin valorificarea faptului ca orasul Cernavoda este centrul romanesc al energiei nucleare; valorificarea mostenirii istorice si culturale; intarirea coeziunii comunitatii locale; cresterea gradului de siguranta a cetateanului, precum si prin dezvoltarea echilibrata a zonei de dezvoltare Cernavoda (orasul Cernavoda, comunele Seimeni, Saligny, Rasova si Aliman). 6. Imbunatatirea capacitatii administrative si de actiune a autoritatii locale, prin imbunatatirea managementului informatiei; a capacitatii institutionale de a face fata reformelor din administratie si ridicarii standardelor de functionare, precum si prin incheierea de parteneriate strategice care sa favorizeze implementarea strategiei si deschiderea internationala a orasului, institutiilor sale si comunitatii locale.


4. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ, REGLEMENTĂRI

4.1. OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

Propunerile privind organizarea viitoare social-economică şi urbanistică a oraşului Cernavoda au ţinut seamă de necesităţile şi opţiunile populaţiei în contextul proximităţii acestuia de staţiunile turistice de interes naţional si obiectivele economice si turistice din judetul Constanta. Au fost consultate autorităţilor locale şi analizate propunerile pentru dezvoltarea de unităţi economice si creare noi locuri de muncă, precum şi alte sugestii făcute pe parcursul consultărilor din perioada elaborării Planului Urbanistic General.

4.2. EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI

Datele prezentate si analiza informatiilor exsitente se poate concluziona ca Orasul Cernavoda dispune de un potential natural echilibrat fara probleme majore in ceea ce priveste capitalul natural si mediul, in principal neexistand amenintari care sa exercite presiuni sistemice.

Potenţialul oferit de cadrul natural si conformatia reliefului va produce mutaţii în evoluţia economică, ducând la creşterea valorii terenurilor ce vor fi solicitate pentru dezvoltarea unor activităţi comerciale, industriale şi turism. De asemenea, prin dezvoltarea agro-turistica a zonei va creşte valoarea terenurilor destinate locuirii.

Concomitent oportunitatilor de dezvoltare oferite de cadrul natural si relief, au fost luate in considerare asigurarea cadrului necesar (terenuri urbane, zonare functionala, cai de comunicatie si echipare edilitara) dezvoltarii activitatilor economice generate de aceasta, precum si a bazei turistice (prevederea zonelor destinate practicarii turismului, extinderea locuintelor de vacanta.)

In cadrul prezentului Plan Urbanistic general, sunt de asemenea accentuate problemele legate de existenta unor zone in care se manifesta alunecari de teren active, dar si situarea unor locuinte in zone cu potential de instabilitate, fiind propuse masuri de ameliorare a riscurilor si masuri destinate protejarii.

Necesitatea de a rezolva cererea de spaţii pentru dezvoltarea unor activităţi activitati economice si a bazei turistice, precum şi crearea unor noi locuri de munca în sector secundar şi terţiar, şi cererea urbana de dezvoltare a unor noi zone rezidenţiale şi echipamente rezidenţiale ale cartierelor componente, au condus la extinderea pentru perspectivă a intravilanului de la 699.36 la 757.58 ha (aceste suprafete incluzand si corectiilor intravilanului conform PUG Oras Cernavoda in vigoare).

Extinderea a fost făcută la cererea şi cu acordul autorităţilor locale.

Teritoriul cuprins în intravilanul de perspectivă al orasul Cernavoda este format din:

Trup Propus 1 - Cernavoda 556.94 Trup Propus 2 - Zona Productie C.N.E. 97.19 Trup Propus 3 - Statie Epurare 2.56 Trup Propus 4 - Sp Petrotrans 0.60 Trup Propus 5 - Sectia Ecluze 11.02 Trup Propus 6 - Statie Mixturi Asfaltice 0.25 Trup Propus 7 - Vifrucer Sa 2.08 Trup Propus 8 - Puz Centrala Eoliana 0.21 Trup Propus 9 - Locuinte Constructori 6.69 Trup Propus 10 - Statie Transformare 400 Kv 5.95 Trup Propus 11 - Puz Centrala Eoliana 0.21 Trup Propus 12 - Puz Centrala Eoliana 0.10 Trup Propus 13 - Puz Centrala Eoliana 0.20 Trup Propus 14 - Puz Centrala Eoliana 0.18 Trup Propus 15 - Statie Tratare Apa, Vifrucer Sa 10.23 Trup Propus 16 - Sp Captare Apa 0.34 Trup Propus 17 - Puz - Lotizare Zona Cetate 2.90 Trup Propus 18 - Puz Popas Turistic 0.38 Trup Propus 19 - Puz Popas Turistic 0.15 Trup Propus 20 - Puz Introducere In Intravilan 1.30


Trup Propus 21 - Puz Introducere In Intravilan 0.40 Trup Propus 22 - Puz Introducere In Intravilan 1.27 Trup Propus 23 - Puz Introducere In Intravilan 0.40 Trup Propus 24 - Puz Introducere In Intravilan 0.70 Trup Propus 25 - Puz Introducere In Intravilan 1.00 Trup Propus 26 - Puz Introducere In Intravilan 0.90 Trup Propus 27 - Puz Introducere In Intravilan 0.50 Trup Propus 28 - Puz Introducere In Intravilan 0.70 Trup Propus 29 - Locuinte Vifrucer 0.44 Trup Propus 30 - Vifrucer Sa, Agromec Sa 11.99 Trup Propus 31 – Unitate Militara 7.66 Trup Propus 32 - Puz Lotizare Zona Hinog 36.70 Trup Propus 33 0.85

TOTAL 762.88

4.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU

Orasul Cernavoda este situat in Podisul Dobrogei de Sud, la confluenta fluviului Dunarea cu Canalul Dunare – Marea Neagra, respectiv cu vaile Carasu, Tibrin si Silistea. Elementul definitoriu al orasului si teritoriului sau administrativ este Canalul Dunare – Marea Neagra, ca ax de structurare urbanistica a localitatii, pe care o divide in doua zone distincte: zona de nord in care se gaseste orasul propriu-zis, Centrala Nuclearelectrica si zona industriala si zona de sud care cuprinde cea mai mare parte a terenurilor agricole, caile de comunicatie rutiere si feroviare Bucuresti-Constanta si dezvoltarile din jurul garii de cale ferata Cernavoda. Ca topografie generala, aceste doua zone se gasesc dispuse pe dealuri specifice zonei riverane Dunarii, care coboara in pante neuniforme sau versanti abrupti catre Dunare, respectiv catre Canal. Fata de Dunare, orasul Cernavoda este dispus pe malul drept, la distante care variaza intre 50 si 1300 m. Expozitia principala a orasului este catre sud-sud-vest.

Orasul Cernavoda este caracterizat de functia de nod complex de comunicatii, datorita

intersectarii traseelor de comunicatii rutiere, feroviare si fluviale. Planul de Amenajare a Teritoriului National – sectiunea Cai de comunicatie, prevede urmatoarelor dezvoltari:

- Autostrada A2 tranziteaza teritoriul orasului Cernavoda pe o lungime de 1,290 km, la sud de oras, zona unde este proiectat un nod de intersectie complex, cu punct de taxare, 5 viaducte si o statie de oprire indelungata. Conectarea cu orasul Cernavoda se face prin intermediul unei cai rutiere care valorifica Podul “Sf. Maria”.

- Amenajarea caii ferate Bucuresti – Constanta ca linie de inalta viteza, inclusiv prin sporirea sigurantei circulatiei.

- Dinamizarea transporturilor fluviale prin (1) sporirea si stabilizarea conditiilor de navigatie pe bratul Vechi al Dunarii si dezvoltarea Portului Fluvial Cernavoda si prin (2) amenajarea suplimentara a canalului Dunare – Marea Neagra, inclusiv a malurilor sale.

- Ca strategie europeana in transporturile de marfa, reducerea progresiva a ponderii transportului rutier si inlocuirea acestuia cu transportul maritim de scurta distanta, transportul feroviar si transportul fluvial. Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul

administrativ şi a relaţiilor de interdependenţă dintre localităţi şi vecinătăţi, se propun: valorificarea amplasării şi integrarea în reţeaua de localităţi la nivelul judetului

Constanta. colaborarea cu localităţile învecinate pentru realizarea unor obiective legate de

valorificarea potenţialului natural şi protecţia mediului cum ar fi folosirea resurselor de apă, gospodărirea deşeurilor, zone de agrement

controlul modului de folosinţă a teritoriului, corecta gestionare şi oprirea tendinţelor de folosire excesivă a acestuia


corecta realizare a extinderii localităţii prin realizarea în prealabil a studiilor infrastructurii şi utilităţilor necesare pentru evitarea disfuncţionalităţilor

respectarea zonificării intravilanului localităţii.

4.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE

Obiectivul de dezvoltare a unui mediu de afaceri dinamic si competitiv urmareste, prin actiunile propuse, sa amelioreze structura si interconectivitatea mediului de afaceri local, in acelasi timp contribuind la crearea de noi locuri de munca si a unei baze extinse de impozitare la nivel local.

Agentii economici stabili si care asigura locurile de munca de calitate sunt in domenii

conexe exploatarii si construirii unitatilor Centralei Nuclearelectrice (CNE) Cernavoda, datorita declinului treptat, in ultimii 15 ani, al celorlalte activitati productive bazate pe resursele locale. Aceasta situatie reduce simtitor egalitatea de sanse pentru ocuparea unui loc de munca de calitate – femei si barbati, pregatire profesionala tehnica si non-tehnica – si gradul de valorificare locala a resurselor naturale si construite, fiind necesara sustinerea sectoarelor traditionale in Cernavoda si incurajarea aparitiei celor bazate pe resursele locale, inclusiv prin identificarea de zone de expansiune industriala.

Activitatile de comert si anumite tipuri de servicii (sociale, in sanatate, tehnice) asigura

locuri de munca de calitate redusa, cu caracter temporar, salarii mici sau cu norme reduse. Aceasta situatie determina o fluctuatie mare a personalului si determina populatia sa identifice aceste sectoare ca fiind nesigure si instabilite ca evolutie in timp. Este necesara promovarea dezvoltarii serviciilor de petrecere a timpului liber, turismului, in domeniul instruirii, asistentei si consultantei financiare si de afaceri, corelat cu disponibilitatea spatiilor de birouri.

Agricultura are la dispozitie terenuri importante si pretabile la culturi diverse, este

practicata preponderent de gospodarii individuale in conditii precare. Produsele vegetale si animale sunt utilizate in scop intern gospodariilor, iar surplusul prin vanzare directa, ceea ce face necesara promovarea unei agriculturi organizate, care sa beneficieze de tehnologii moderne pentru cultura vegetala si cresterea animalelor, si care sa valorifice potentialul local, inclusiv utilizarea redusa a ingrasamintelor chimice din ultimii ani.

Serviciile societatii informationale sunt foarte slab prezente pe piata locala. Scop Obiectivul de dezvoltare economica vizeaza crearea cadrului necesar cresterii

competitivitatii produselor si serviciilor locale in vederea permanentizarii avantajelor existente si extinderii pietii, precum si crearii si dezvoltarii de noi intreprinderi utilizand potentialul si resursele locale.

Strategie Strategia economica propune promovarea si sprijinirea sectoarelor economice conexate

CNE, in acelasi timp pregatind comunitatea pentru retinerea resurselor umane implicate in construirea Unitatilor 3 si 4, prin diversificare economica si un grad sporit de cuprindere a fortei de munca. Fata de perioada planificata, actiunile se vor concentra initial pe sprijinirea eforturilor CNE de dare un exploatare a Unitatii 2 si de demarare simultana a lucrarilor la Unitatile 3 si 4, urmand ca resursele sa fie directionate treptat catre diversificare si valorificarea durabila a resurselor locale, astfel incat la expirarea perioadei de planificare orasul Cernavoda sa ofere locuri de munca in sectoare economice mai putin explorate in ultimul deceniu, cu oferte importante pentru grupurile dezavantajate locale, pregatite profesional la nivelul cererii. Populatia de agenti economici stabili va creste si se va diversifica, la fel ca si baza de impozitare locala.


In corelare cu actiunile propuse pentru dezvoltarea mediului economic se vor initia proiecte de dezvoltare a resurselor umane, prin intermediul parteneriatelor largi intre reprezentantii mediului de afaceri, institutiile de invatamant si furnizorii de instruire, Agentia de Ocupare a Fortei de Munca, astfel incat prin planuri de lucru si actiuni comune sa se ajunga la o corespondenta a cererii si ofertei de forta de munca la nivel local.

Pentru concentrarea eforturilor de atragere si retinere a intreprinderilor, este necesara

stabilirea de zone de expansiune economica integrata si a unui sistem transparent de stimulente locale si facilitati la implantarea firmelor (facilitati diferentiate pe zone, in functie de destinatia economica a zonei, de prioritatile de dezvoltare, de caracteristicile topografice, de acccesul la utilitati, etc.), in care sa se asigurare terenurile, infrastructura si elementele de protectie a mediului. Zonele de expansiune propuse sunt: zona Deal Hinog – in corelatie cu potentialul turistic al zonei si aglomerarea de servicii care se va dezvolta datorita nodului rutier complex de autostrada; zona mal Dunare – Seimeni; zona Cernavoda - Cochirleni. Stabilirea acestor zone si actiunile de dotare a lor se va corela cu actualizarea PUG. Se vor promova aceste zone de expansiune si facilitatile la implantarea firmelor prin Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta, la nivelul mediului de afaceri local, etc.

In ceea ce priveste aspectele de echilibru zonal in orasul Cernavoda si de corelare cu

obiectivul social al Strategiei, se va incurajarea aparitia de zone cu activitate economica moderata si negeratoare de disconfort in apropierea zonelor de locuit, prin instituirea de stimulente pentru atragerea de intreprinderi investitoare (asigurarea infrastructurii, reducerea taxelor si impozitelor), in vederea ocuparii fortei de munca din zonele respective si minimalizarii nevoii de transport.

De asemenea, se va incuraja implicarea mediului de afaceri local in actiunile si proiectele

de interes local: Stimularea investitiilor si dezvoltarilor economice in sectoare de interes public, prin

crearea de parteneriate si/sau facilitati fiscale. Promovarea conceptelor de parteneriat public-privat pentru investiile publice de tip “construieste – opereaza – transfera” si “construieste – opereaza – detine”.

Intalnirea cu oamenii de afaceri locali la demararea de proiecte de interes local, pentru stabilirea punctelor de interes in zonele de expansiune – atribuirea de proiecte locale catre oamenii de afaceri locali, pe criterii de calitate, cu respectarea legislatiei de achizitii publice.

Strategia propusa se concentreaza pe patru directii principale de actiune, si anume: 3.1. Dezvoltarea serviciilor si infrastructurii de sprijin pentru afaceri. 3.2. Diversificarea activitatilor economice prin valorificarea resurselor locale 3.3. Valorificarea avantajelor competitive dobandite de sectoarele economice conexe construirii si exploatarii CNE Cernavoda 3.4. Revitalizarea agriculturii 3.1. Directia de actiune pentru dezvoltarea serviciilor si infrastructurii de sprijin pentru

afaceri urmareste crearea cadrului local de promovare si sprijinire a aparitiei si dezvoltarii afacerilor. Aceasta directie va permite institutiilor implicate sa identifice firmele sau activitatile cu potential si sa aplice diverse masuri de sprijin integrat prin care sa le fie accelerata dezvoltarea si consolidarea pe piata. O atentie speciala va fi acordata firmelor inovative, inclusiv celor interesate de activitati de cercetare – dezvoltare, care vor avea o contributie importanta in cresterea competitivitatii produselor/serviciilor oferite si la crearea unui mediu pro-inovare.

Pentru implementarea acestei directii se prevede crearea unui centru integrat de

informare, consultanta si asistenta pentru afaceri, care sa reuneasca pe baze de voluntariat si tarife modice, institutii si organizatii locale care pot sprijini firmele: primaria, Agentia pentru Ocuparea Fortelor de Munca, banci, firme de consultanta, firme locale al caror succes le recomanda ca modele de urmat, camera de comert si industrie, patronate si servicii deconcertate ale ministerelor cu profil relevant. Complementar serviciilor traditionale de informare si asistenta pentru firme, se propune ca Centrul sa preia si rolul de promovare a economiei locale prin


organizarea de activitati specifice de participare la targuri si expozitii, organizarea de misiuni economice in strainanate, intalniri de afaceri, etc.

Primaria orasului Cernavoda va juca un rol important in stimularea aparitiei si dezvoltarii

activitatilor economice, prin simplificarea procedurilor de acordare a avizelor, aprobarilor, etc. Considerata o prioritate la nivel national, confirmata de datele locale si concurenta foarte

scazuta a furnizorilor pe plan local, accesul la tehnologiile informatiei si comunicatiilor (TIC) va fi sprijinit prin masuri care sa sporeasca interesul si aptitudinile de utilizare a tehnologiilor si internetului. Aceste masuri vor fi abordate prin intermediul parteneriatelor cu furnizorii de tehnologie, cu care se vor organiza puncte publice de acces la internet, cursuri de alfabetizare in domeniul calculatoarelor si internetului, precum si alte tipuri de actiuni care sa promoveze utilizarea TIC.

3.2. Diversificarea activitatilor economice prin valorificarea resurselor locale este o masura

care va conduce, in timp, pe de o parte la utilizarea potentialului local – resurse naturale, materii prime – iar pe de alta parte la largirea bazei de ocupare, prin crearea de locuri de munca in diverse domenii, destinate unor varii pregatiri profesionale, ceea ce va contribui inclusiv la utilizarea potentialului local, si anume resursele umane.

Unul dintre domeniile cu cel mai important potential este cel al turismului care ofera, prin

dezvoltarea de produse turistice locale de calitate, conditii pentru o serie de tipuri de turism: turism itinerant, specializat stiintific, turism pentru practicarea sporturilor nautice si turism pentru pescuitul sportiv si vanatoare. Nici unul dintre aceste tipuri de turism nu este practicat in prezent la Cernavoda, iar potentialul este oferit de amplasarea orasului la confluenta apelor Dunarii si Canalului Dunare – Marea Neagra, de zonele viticole care apartin arealului Murfatlar, cetatea Axiopolis aflata in conservare, falezele Dunarii. Aceste elemente distincte pentru oras pot fi valorificate in produse turistice adaptate specificului local dunarean, promovate si incluse in itinerarii si evenimente transfrontaliere, nationale sau regionale. Actiuni, evenimente, concursuri, etc. locale bine definite si integrand produsele turistice locale vor mari vizibilitatea asupra acestora si vor asigura fluxul de participanti si turisti care sa asigure viabilitatea infrastructurii turistice necesare. Un element neexploatat datorita etapei de dezvoltare initiale in care se gaseste este insasi Centrala Nuclearelectrica Cernavoda, care, prin deschiderea organizata catre vizitatori si turisti, poate constitui atat o punte de legatura intre orasul Cernavoda si viitoarea sa oferta turistica, catre restul regiunii, cat si o sursa de compensare a nevoii de intelegere, informare si aprofundare a tematicii energiei nucleare.

Potentialul agricol, pe masura reexploatarii lui, va constitui, de asemenea, o sursa pentru

demararea si dezvoltarea micii industrii si industriei alimentare, mai ales in domeniile pescuitului si viticulturii. Mestesugaritul si artizanatul vor deveni domenii de interes pe plan local mai ales in conexiune cu dezvoltarea sectorului turismului.

3.3. Valorificarea avantajelor competitive dobandite de sectoarele economice conexe

construirii si exploatarii CNE Cernavoda urmareste consolidarea si sporirea competitivitatii sectoarelor aflate in avantaj local, prin masuri de clusterizare si sprijin.

Avantajul local exceptional al sectorului constructiilor, cu o concentrare de 7 ori mai mare

la nivel local fata de nivelul judetean, se datoreaza activitatilor legate de construirea unitatilor 1 si 2 ale CNE Cernavoda, activitatii santierului naval, de constructii civile, etc. Acest avantaj va continua sa se consolideze datorita demararii simultane a construirii unitatilor reactoarelor 3 si 4 ale CNE. Pentru a permanentiza acest avantaj si a face o promovare la nivel regional, se propun actiuni de stimulare a clusterizarii sectorului si de sprijin prin infrastructuri de promovare a trinomului industrie – cercetare – invatamant universitar.

Clusterizarea va fi stimula prin actiuni de constientizare a conceptului si avantajelor sale,

prin promovarea colaborarii in retea deschisa si aparitia de servicii comune de tipul informare si comunicare; sprijin in cooperare si parteneriate de afaceri; instruire; marketing si PR;


internationalizare, etc. Pe masura progresului inregistrat in procesul de clusterizare si aparitiei nevoii de a sprijin prin infrastructura de afaceri, se va identifica, in functie de specificitatea clusterului, cea mai adecvata infrastructura – parc industrial, platforma tehnologica, stiintifica sau platforma de afaceri. Implicarea directa a mediului de afaceri vizat este obligatorie pentru asigurarea succesului infrastructurii si facilitatilor oferite.

3.4. Revitalizarea agriculturii este o directie de dezvoltare care va stimula reintroducerea

in circuitul agricol a terenurilor din perimetrul administrativ al orasului Cernavoda, in suprafata considerabila reprezentand 63,9% din suprafata totala, in baza unor evaluari riguroase ale potentialului real, ale celor mai adecvate culturi, inclusiv ale culturilor ecologice in contextul proximitatii CNE Cernavoda. Aceste evaluari vor trebui sa delimiteze terenurile de calitate de cele marginale, pentru ca autoritatea publica locala sa poata initia masuri de stimulare adaptate tipului de teren, respectiv activitati agricole, trecerea la impadurire, in corelare cu masurile de cresterea a suprafetelor impadurite si a spatiilor verzi, sau alte masuri. Cultivarea legumelor este considerata a fi cea mai adecvata topografiei locale (V. Carasului si V. Ramadanului).

Intr-un terme mediu spre lung, pe masura consolidarii si cresterii competitivitatii activitatilor

agricole, sistemul de irigatii existent si abandonat va fi reactivat, in parteneriat cu operatorul de exploatare si producatorii agricoli.

Aplicand principii ale dezvoltarii durabile, strategia prevede masuri de stimularea a

productiei locale prin incurajarea populatiei fata de consumul cu precadere a produselor locale (in gospodarii, unitati de alimentatie publica, comert, etc.) si includerea agriculturii locale intre subiectele abordate la festivalurile cernavodene.

4.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

În contextul societăţii contemporane, când dezvoltarea cunoaşte un ritm accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioasă datorită implicaţiilor evoluţiei populaţiei şi implicit ale fenomenelor demografice în evoluţia vieţii socio-economice a societăţii. Prognoza demografică este acea variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza, prin proiectare demografică determinându-se volumul unei populaţii plecând de la structura pe vârste şi sexe la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Distingem două mari tipuri de abordare a evoluţiei probabile:

1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat evoluţiile trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.

2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în ţări mai puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, cu un decalaj în timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare populaţiile din ţările avansate.

Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în trei categorii principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a populaţie funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific al femeilor faţă de natalitate, de numărul de copii dorit etc.; posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al orasului ca o consecinţă directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a localităţii.

După cum se observă populaţia totală a zonei urmează un trend descrescător. Această scădere corelată cu fenomenul de îmbătrânire demografică susţine necesitatea luării unor măsuri care să impulsioneze creşterea natalităţii precum: facilităţi privind locuirea acordate tinerelor familii, facilităţi de ordin economico-financiar acordate tinerelor familii, stimularea încadrării în muncă a tinerilor, creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere, măsuri care să le permită dezvoltarea unei vieţi de familie armonioase.


4.6.CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT: PROPUNERI DE REGLEMENTĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA ŞI ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI.

Pentru valorificarea reţelei existente şi pentru stabilirea posibilităţilor de intervenţie imediată, s-a avut în vedere în ce măsură reţeaua căilor de comunicaţie aferente oraşului corespunde câtorva condiţii majore: funcţionalitatea individuală şi în corelare, valorificarea la maximum a potenţialelor existente de infrastructuri şi dotări, integrarea sistemului general de transport în normele europene (sistemul regional corelat cu sistemul urban şi cu cel general), modul cum sunt realizate legăturile între penetraţii, cum sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere, organizarea transportului în comun etc.

Legăturile în teritoriu ale orasului asigură necesităţile viitoare de transport, dar, ca şi trama stradală majoră, constituie priorităţile de reabilitare şi modernizare.

Extinderea si modernizarea infrastructurii de transport urmareste, in primul rand, mai buna conectare a diferitelor cartiere si zone ale orasului intre ele, sporind astfel mobilitatea persoanelor si accesul la servicii, locuri de munca, zone comerciale si petrecerea timpului liber, precum si fluidizarea traficului in conditii de siguranta si calitate a sistemului rutier. Investitiile se vor concentra, pe termen scurt, pe realizarea drumului de centura care va lega zona portuara de DJ 223 si care va elimina efectele traficului greu pe strazile din oras. De asemenea, aceasta directie cuprinde actiuni legate de imbunatatirea si extinderea sistemului stradal in intregul oras, atat in zonele rezidentiale cat si de dezvoltare economica, etapizat, precum si actiuni care sa raspunda sporirii numarului de automobile care necesita un management mai atent al traficului, parcari si garaje.

Importanta deosebita atribuita de comunitate Canalului Dunare – Marea Neagra (C.D.M.N.) si identificarea declarata cu acesta, a atras doua propuneri care sa puna in valoarea faleza Canalului si sa permita petrecerea timpului liber prin plimbare sau sporturi nautice – amenajarea falezei si debarcader de capacitate medie pentru vase de agrement. In acelasi context, se va colabora cu Administratia Canalelor Navigabile Agigea in asigurarea amenajarii si protejarii malului drept al Canalului Dunare – Marea Neagra, pe portiune de la Fluviul Dunarea la iesirea din perimetrul construit al malului, in cadrul proiectatei supralargiri a C.D.M.N – amenajari taluze inalte si aparari de maluri.

In ceea ce priveste zona portuara, se va colabora cu Administratia Porturilor Dunarii Fluviale Giurgiu in cadrul proiectului de extindere si amenajare a Portului Cernavoda – gara fluviala de pasageri.

Propuneri infrastructura de transport conform Strategiei Orasului Cernavoda:

A.1.1.1. Realizarea rutelor ocolitoare - drum de centura Zona Portuara – DJ 223

A.1.1.2. Realizare sistem stradal in noile cartiere ale orasului (Seimeni Nord, I.D. Chirescu, cartier nou CNE, viitoare zone de loturi individuale, Cochirleni) pietruire si trotuare

A.1.1.3. Reabilitare sistemului stradal si troturarelor actuale, inclusiv solutii tehnice contracarare pante in oras vechi

A.1.1.4. Realizare sau modernizare sisteme rutiere in zone de expansiune economica

A.1.1.5. Realizare parcari. Termen scurt: Unirii, N. Titulescu, Medgidiei, 9 Mai. Termen lung: cartierele noi, zone de agrement

A.1.1.6. Managementul si optimizarea traficului rutier (studii si planuri)

A.1.1.7. Dezafectarea/reabilitare sistemului feroviar al garii Cernavoda Oras

A.1.1.8. Realizare debarcader de capacitate medie pentru ambarcatiuni < 7 m lungime, mal stang CDMN , in zona km 62+700 – 63+500

A.1.1.9. Amenajare faleza Dunare – CDMN, mal stang CDMN, prin inaltarea falezei ca dig de protectie

A.1.1.10. Intretinere pod “Sf. Maria”


Întrucât circulaţia majoră este în general stabilită şi rezolvată, propunerile şi reglementările se referă la optimizarea relaţiilor de trafic, la extinderi, la amenajări şi modernizări.

Propuneri:

- modernizarea străzilor, aleilor şi trotuarelor, prin amenajări de profil şi aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere, având prioritate străzile principale şi drumurile de legătură între fostele comune din jurul oraşului, devenite acum cartiere; având în vedere procentul mare de străzi care necesită reabilitare (aprox. 80%), va trebui să se stabilească un program etapizat;

- amenajarea intersecţiilor şi echiparea cu semafoare;

- asigurarea unui iluminat stradal corespunzător, pentru evitarea accidentelor rutiere pe timp de noapte;

- corectarea traseelor deficitare ca elemente geometrice, cu sinuozităţi, curbe necorespunzătoare etc. şi lărgiri;

- amenajarea de parcaje (necesitate impusă de creşterea gradului de motorizare, avându-se în vedere faptul că numărul insuficient de parcaje influenţează negativ fluenţa circulaţiei, în momentul de faţă parcându-se, de multe ori, în lungul străzilor, pe carosabil, în lipsa unor spaţii speciale).

O problemă importantă constituie rezervarea spaţiilor necesare dezvoltării reţelei de comunicaţie, cu interdicţii temporare sau chiar definitive de construire în noile cartiere, astfel încât aceste terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri funcţionale (extinderi, zonă de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.); pentru drumurile judeţene zona de protecţie (cuprinsa intre marginile exterioare ale zonelor de siguranta si marginile zonei drumului) este de 20 m, iar zona de siguranţă (cuprinsa de la limita exterioara a amprizei drumului) este stabilita cf urmatorului tabel:

Tip drum Latime zona de siguranta (m)

Drumuri situate la nivelul terenului 1,50 de la margine exterioara sant

Drumuri in rambleu 2,00 de la picior taluz

Drumuri in debleu cu inaltime pana la 5,0 m inclusiv

3,00 de la marginea de sus taluz

Drumuri in debleu cu inaltime mai mare de 5,0 m

5,00 de la margine de sus taluz

Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarea cartierelor

rurale, distanta dintre gardurile sau constructiile situate de o parte si de alta a drumurilor va fi de minimum 24 m pentru drumurile judetene si de minimum 20 m pentru drumurile comunale.

Nu se doreste extinderea intravilanului orasului Cernavoda de-a lungul DN 22C.

Documentaţia s-a elaborat pe baza Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, iar elementele legislative conexe sunt: Legea 50/2001 a amenajării teritoriului şi a urbanismului; Legea 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor; Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a IV-a: Reţeaua de localităţi; Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale; Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor; Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice; Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane. Totodată, s-a ţinut cont de Planul Urbanistic General precedent, de Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean, precum şi de noile STAS-uri şi normative pentru proiectarea drumurilor şi străzilor.


In conformitate cu avizul CFR-SA Sucursala Regionala CF Constanta nr. 7/2/2274/19.08.2011 se vor respecta urmatoarele:

In zonele propuse pentru dezvoltare urbana (lotizare in vederea construirii de locuitne si dotari urbane, etc.) se vor aloca suprafete de teren pentru realizarea drumurilor: - drumuri principale: se va stabili distanta de min. 18,00 ml (latimea drumului, rigole, trotuare+ spatii verzi pe ambele laturi ale drumurilor) intre gardurile sau constructiile situate pe o parte si alta a drumurilor; - drumuri secundare: se va stabili distanta de min. 12,00 ml (latimea drumului, rigole, trotuare+ spatii verzi pe ambele laturi ale drumurilor) intre gardurile sau constructiile situate pe o parte si alta a drumurilor; Propunerile de dezvltare a zonelor rezidentiale vor tine seama de necesitatea asigurarii spatiilor de stationare a a autovehiculelor atat pentru locuitori- in interiorul parcelelor- cat si pentru vizitatori- in spatiul public.

4.7.ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ A INTRAVILANULUI PROPUS; BILANŢUL TERITORIAL

În cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren care alături de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinte, activitati productive si a bazei turistice (suprafata totala a extinderilor este de 58.81 ha).

Intravilanul existent, prevazut de Planul Urbanistic General Oras Cernavoda, in vigoare, a fost corectat, pe limita cadastrala a parcelelor, in conformitate cu suportul topografic realizat de SC Blom Romania SRL.

Suprafata trupurilor componente ale intravilanului propus:

Trup Propus 1 - Cernavoda 556.94 Trup Propus 2 - Zona Productie C.N.E. 97.19 Trup Propus 3 - Statie Epurare 2.56 Trup Propus 4 - Sp Petrotrans 0.60 Trup Propus 5 - Sectia Ecluze 11.02 Trup Propus 6 - Statie Mixturi Asfaltice 0.25 Trup Propus 7 - Vifrucer Sa 2.08


Trup Propus 8 - Puz Centrala Eoliana 0.21 Trup Propus 9 - Locuinte Constructori 6.69 Trup Propus 10 - Statie Transformare 400 Kv 5.95 Trup Propus 11 - Puz Centrala Eoliana 0.21 Trup Propus 12 - Puz Centrala Eoliana 0.10 Trup Propus 13 - Puz Centrala Eoliana 0.20 Trup Propus 14 - Puz Centrala Eoliana 0.18 Trup Propus 15 - Statie Tratare Apa, Vifrucer Sa 10.23 Trup Propus 16 - Sp Captare Apa 0.34 Trup Propus 17 - Puz - Lotizare Zona Cetate 2.90 Trup Propus 18 - Puz Popas Turistic 0.38 Trup Propus 19 - Puz Popas Turistic 0.15 Trup Propus 20 - Puz Introducere In Intravilan 1.30 Trup Propus 21 - Puz Introducere In Intravilan 0.40 Trup Propus 22 - Puz Introducere In Intravilan 1.27 Trup Propus 23 - Puz Introducere In Intravilan 0.40 Trup Propus 24 - Puz Introducere In Intravilan 0.70 Trup Propus 25 - Puz Introducere In Intravilan 1.00 Trup Propus 26 - Puz Introducere In Intravilan 0.90 Trup Propus 27 - Puz Introducere In Intravilan 0.50 Trup Propus 28 - Puz Introducere In Intravilan 0.70 Trup Propus 29 - Locuinte Vifrucer 0.44 Trup Propus 30 - Vifrucer Sa, Agromec Sa 11.99 Trup Propus 31 – Unitate Militara 7.66 Trup Propus 32 - Puz Lotizare Zona Hinog 36.70 Trup Propus 33 0.85

TOTAL 762.88

CATEGORII DE FOLOSINTA (ha)

Agricol Neagricol TOTAL TERITORIUL ADMINISTRATIV AL UNITATII DE BAZA

Arabil Pasuni ‐ fanete Vii Livezi Paduri Ape Drumuri CF

Curti‐constructii Neproductiv (ha)

EXTRAVILAN 1522.49 326.49 661.38 91.17 595.17 276.50 83.41 4.98 35.95 15.48 3608.77

INTRAVILAN PROPUS 65.23 131.75 11.44 0.68 16.82 49.21 112.55 9.82 349.87 16.56 762.88

TOTAL GENERAL 1587.72 458.24 672.82 91.85 611.99 325.71 195.96 14.80 385.82 32.04 4371.65

% din total 36.31 10.48 15.39 2.10 13.99 7.45 4.48 0.33 8.70 0.73 100.00

EXISTENT PROPUS

Zona functionala Suprafata (ha)

% din total Suprafata (ha)

% din total

Zone locuinte si echipamente publice aferente 355.27 50.85 374.78 48.83

Institutii publice si servicii comunitare 20 2.85 40 5.27

Spatii verzi, parcuri, activitati sportive, perdele de protectie

20 2.85 39.1 5.15

Zona industriala 47.59 6.79 67.5 8.89

Zona unitati agricole 31 4.42 31 4.08

Terenuri aferente cailor de comunicatii feroviare 23 3.28 23 3.03

Terenuri aferente cailor de comunicatii rutiere 56 7.99 60 7.90

Terenuri aferente cailor de comunicatii navale 23 3.28 23 3.03

Lucrari tehnico‐edilitare 18 2.56 18 2.37


Zona gospodarie comunala 17 2.42 17 2.24

Terenuri cu destinatie speciala 36.73 5.24 36.73 4.84

Terenuri aflate permanent sub apa in intravilan 16 2.28 16 2.10

Paduri in intravilan 16.82 2.40 16.82 2.21

Terenuri libere, gradini 19.1 2.72 0 0.00

Total 699.36 100.00 762.88 100.00

Regimul de utilizare al terenurilor din “zona de excludere” si “zona de populatie redusa” stabilite in jurul unitatilor nuclearelectrice se supune reglementarilor legale si respecta Normele fundamentale de securitate radiologica aprobate prin Ordinul CNCAN nr. 14/ 2000 art. 104 alin (1) si alin. (2) si Norma de securitate nucleara privind amplasarea cntralelor nucleare, aprobata prin Ordinul CNCAN nr. 334/2010 art. 8 si art. 10-11 prin care se reglementeaza “Art.10- (1) In zona de excludere nu trebui sa existe asezari umane cu caracter permanent. Zona de excludere trebuie sa fie marcata intr-un mod acceptat de CNCAN. Desfasurarea oricarei activitati in interiorul zonei de excludere trebuie sa fie sub controlul titularului de autorizatie si necesita aprobarea CNCAN. (2) Zona de populatie redusa reprezinta aria din jurul zonei de excludere, pentru care numarul total de rezidenti si distributia acestora permit implementarea imediata a masurilor protective, inclusiv a evacuarii, daca aceasta este necesara”.

Zona de locuinte si functiuni complementare reprezintă 48.83% din teritoriul intravilan.

Zona destinata locuintelor si functiunilor complementare este extinsa in conformitate cu cerintele de dezvoltare a acestui sector, si include si zona locuintelor cu densitate redusa situate in zonele perimetrle de extindere a intravilanului. Pentru conformarea urbanistica a acestor zone se propune detalierea ulterioara prin planuri urbanistice zonale- parcelare/ reparcelare, urmarind asigurarea accesului carosabil direct dintr-o circulatie publica si asigurarea conditiilor de echipare edilitara.

Constructiile vor avea un regim de inaltime maxim de P+1-2, respectiv P+2- P+4 in cadrul zonelor mixte de dezvoltare.

Avand in vedere ca o parte din constructiile existente sunt situate in zone cu alunecari active sau cu potential de instabilitate, se interzice construirea in cadrul acestor areale, si se recomanda amenajarea de spatii plantate. Pe termen lung, se recomanda autoritatilor locale crearea unei rezerve funciare de utilitate publica si reamplasarea fondului construit pe aceste terenuri.

Zona institutiilor publice si serviciilor, cuprinde atât instituţiile şi serviciile publice existente, cât şi activităţi comerciale, locuire, mică producţie manufacturieră nepoluantă. Zona reprezintă 5.27 % din teritoriul intravilan propus, aceasta fiind extinsa, prin propunerile de dezvoltare a zonelor mixte si a zonelor destinate institutiilor publice si serviciilor. Propunerile spatiale de dezvoltare a zonelor mixte (locuinte si servicii) urmaresc conturarea unor nuclee de servicii relationat unor obiective importante existente pe teritoriul orasului Cernavoda.

În cadrul organizării viitoare a localităţilor orasului Cernavoda sunt menţinute toate dotările existente şi au fost create condiţiile extinderii acestora, în funcţie de condiţiile de marketing urban promovate de oras.


La delimitarea zonei centrale a oraşului Cernavoda, s-au luat în considerare următoarele criterii:

Funcţional (gradul de concentrare în teritoriu a instituţiilor publice şi serviciilor, existenţă spaţii comunitare, servicii comerciale şi financiar bancare, dotări de interes public, etc.)

Morfologic- evoluţie parcelar (nucleul istoric de dezvoltare a oraşului, caracteristici tramă stradală şi parcelar)

Conformare spaţială şi volumetrică

Zona activităţi productive şi de depozitare reprezintă 8.89 % din totalul intravilanului, aceasta fiind extinsa in conformitatea cu cererile de dezvoltare a unor activitati productive nepoluante si serviciilor conexe.

Zona spatiilor verzi s-a majorat substantial, cuprinzand atat spatiile verzi, cat si amenajarile propuse pentru malul Dunarii .

La realizarea oricaror obiective de investitii/ constructii pe raza orasului Cernavoda se vor respecta prevederile HCJ nr152/2013 privind stabilirea suprafetelor minime de spatii verzi si a numarului minim de arbusti, arbori, plante decorative si flori aferente constructiilor realizate pe teritoriul administrativ al judetului Constanta.

Procentele prevazute reprezinta raportul dintre supraata aferenta spatiilor verzi si surpafata terenului detinuta de investitor/ beneficiar, suprafata de spatiu verde putand fi repartizata pe:

- suprafata teren ramasa libera dupa realizarea cosntructiilor si parcariloraferente

- suprafat fatadelor constructiilor

- suprafata teraselor/ acoperisului.

Zone cu destinatie speciala Conform adresa nr. 2637/11.07.2011 Ministerul Apararii Nationale, pe teritoriul Orasului Cernavoda Ministerul Apararii Nationale are in administrare imobilele 2788 Cernavoda (suprafata 512 mp) si 581 Cernavoda (suprafata 366.832,65 mp), apartinanad UM Cernavoda 02034. In perimetrul zonei de siguranta al UM 02034 se va permite construirea numai cu avizul Ministerului Apararii Nationale.

In conformitate cu Strategia de Dezvoltare a orasului Cernavoda se propun urmatoarele masuri:

A.1.3.1. Construirea de noi locuinte in regim de inchiriere, pentru tineri si familii cu venit modest

A.1.3.2. Construirea de noi locuinte in regim de proprietate privata .

A.1.3.3. Imbunatirea fondului de locuinte existent prin reabilitarea termica a cladirilor multietajate construite in perioada 1950-1984 si consolidarea cladirilor multietajate construite inainte de 1947.

A.1.3.4. Reabilitarea zonei Colonia ACH – depozit privat combustibil lichizi – sit Hamangia. Proiect pilot de regenerare urbana cu componente de infrastructura, sociale, pregatire profesionala, mediu inconjurator, ocupare, economic.

D.1.3. Asigurarea fondului de locuinte printr-o dezvoltare urbana echilibrata

A.1.3.5. Asigurarea elementelor de confort urban pentru populatie: piete agro-alimentare


Asigurarea fondului de locuinte printr-o dezvoltare urbana echilibrata isi propune, in primul rand, sporirea fondului de locuinte prin alocarea de terenuri si asigurarea lor cu utilitati in vederea construirii de locuinte in regim de inchiriere sau de proprietate privata, raspunzandu-se astfel cererilor numeroase de locuinte, nevoii de imbunatatire a standardelor de locuire si perspectivelor de sporire a numarului de locuitori ai orasului. Cresterea confortului in locuintele existente, cu precadere in cladirile multietajate, si introducerea elementelor de eficientizare a consumului de energie si resurse naturale se va promova prin investitii in reabilitarea termica a cladirilor si consolidarea lor.

Dat fiind faptul ca in orasul Cernavoda au fost identificate mai multe cartiere a caror

caracteristici urbanistice, sociale si economice le claseaza in categoria zonelor de degradare urbana, strategia propune initierea unui proiect pilot de regenerare a zonei “Colonia ACH – depozit privat de combustibili lichizi - sit Hamagia”, zona aflata in declin social si de mediu, dar purtand potentialul de refacere datorita populatiei tinere din zona, a spatiilor libere nevalorificate si a localizarii sitului Hamangia, sit cu care comunitatea urbana se identifica puternic. Acest proiect va integra investitii in regenerarea fizica, imbunatatirea mediului antreprenorial si crearea, astfel, de locuri de munca in zona vizata, pregatirea profesionala a cetatenilor, imbunatatirea calitatii mediului si a serviciilor sociale din zona, inclusiv integrarea grupurilor etnice.

Valori de patrimoniu construit, in conformitate cu prevederile studiului istoric, realizat de SC BLOM ROMANIA SRL, Targoviste:

Identificarea construcţiilor şi amenajărilor valoroase Fondul construit actual are câteva componente valoroase: Clădiri de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX, masate în special în zona

centrală veche, cu fucnţiune de locuinţe sau comerţ şi instituţii; O parte a halelor industriale din vechile intreprinderi ce au ridicat oraşul la începutul

sec. XX, de exemplu cele ale vechii rafinării Columbia, sau vechea gară a oraşului, care ar merita clasate ca patrimoniu industrial şi reconvertite funcţional;


Identificarea spaţiilor şi perspectivelor valoroase – problemele de peisaj „Peisajul este o porţiune de teritoriu prezentă ca atare în percepţia locuitorilor, al cărei

caracter rezultă din acţiunea şi interacţiunea factorilor naturali şi umani.” „Sistemele de peisaj pot fi organizări spaţiale diferit „manufacturate” , fie ele naturale sau

artificiale, majore sau minore, legate între ele prin vecinătate spaţială sau relaţii simbolice, vizuale sau funcţionale.” Lionella Scazzosi, proiectul LOTO Landscape Opportunities for Territorial Organisation.

Cernavodă are atuu-ri majore de percepţie prin aşezarea sa. Principala cale de acces spre litoralul românesc, pe şosea, cale ferată sau fluvială, deschide spre oraş perspective foarte atrăgătoare venind din ambele sensuri.

Sistemul de poduri, rutier şi auto, permite în parcursul său o lectuare a oraşului, aşezat pe „amfiteatrul” natural format de dealuri, pe malul Dunării.

Păstrarea în parametri de armonie a peisajului natural cu cel construit, a acestor perspective va trebui să fie o preocupare constantă a edililor, aceste imagini constituindu-se într-o adevărată marcă – semnal pentru oraş.

Recomandări pentru PUG şi RLU

Pentru monumentele clasate în listă şi deja supuse regimului de protecţie instituit prin Legea 422/2001 privind protecţia monumentelor istorice şi Legea 378/2001 privind protecţia patrimoniului arheologic, se recomandă preluarea în PUG şi RLU a următoarelor prevederi:

1. siturile arheologice - cele nesuprapuse de clădiri, sunt departe de a fi cercetate în totalitate, în mod sistematic;


Din aceste considerente au fost stabilite zone de protecţie pentru aceste situri, în condiţiile legii, pentru care se vor impune reguli de utilizare;

- Suprafata zonei protejate : conform Repertoriului arheologic naţional - Modul de delimitare : prin bornare şi pichetare, cu ajutorul şi sub supravegherea

specialiştilor Muzeului de arheologie Constanţa. Propuneri pentru RLU: Functiuni admise : culturi agricole care nu depăşesc adâncimea de săpare a

pământului de 25 – 30 cm şi nu necesită deplasarea de utilaj greu; amenajări de semnalizare şi punere în valoare a monumentului; cercetarea arheologică.

Functiuni interzise: orice tip de activitati care implică construire de clădiri sau anexe; Interdictie temporara de construire – până la cercetarea exhaustivă a zonei. Pentru siturile suprapuse de clădiri din diverse epoci, se va solicita descărcarea

de sarcină arheologică pentru orice tip de intervenţie: demolare, extindere, construcţie. 2. Zona de protecţie pentru monumente de arhitectură şi situl urban Având în vedere că aproape toate elementele arhitecturale şi urbanistice valoroase sunt

comasate într-un areal relativ restrâns, se propune transformarea acestuia în întregul său ca zonă de protecţie cu obligativitatea supravegherii activităţii de construcţie, de către specialiştii şi organismele abilitate pentru protecţia patrimoniului.

Propuneri pentru RLU Funcţiuni admise : locuire şi funcţiuni complementare, instituţii şi servicii, activităţi

meşteşugăreşti şi de mică industrie (pe zona limitrofă Dunării), comerţ cu amănuntul, circulaţie carosabilă şi pietonală, reţele edilitare, spaţii plantate cu rol decorativ şi de protectie;

Funcţiuni interzise: activităţi industriale de anvergură şi de depozitare materiale poluante;

Condiţionări la autorizare : aviz DCCPCN Constanţa. Se vor încadra diferit în regulament zonele de locuire, zona centrală şi zona semi-

industrială - Regim maxim de înălţime maxim: P + 1(sau mansarda); - Module volumetrice maxime: 8 x 15, Se recomandă modul tradiţional de folosire

a parcelei, cu aşezarea corpurilor de clădire cu latura scurtă la stradă şi anexele în prelungirea casei (clădiri în forma L sau bară), orientarea sud a faţadelor principale;

- POT maxim : 35 % (cu referire la întreaga parcelă, nu numai la categoria de CC); CUT = 0,70 ; Nr. niv. = 2

- Se interzice comasarea parcelelor; - Acoperişurile : În patru ape sau în două ape, cu fronton la stradă, funcţie de

caracteristica zonei şi fucnţiunea clădirii; - Invelitoare : material ceramic, tablă de oţel sau zincată; se interzice utilizarea

ţiglelor de tablă cu culori stridente, azbocimentului. - Se recomandă păstrarea raportului plin / gol la faţade, conform construcţiilor

existente în zonă şi tratarea faţadei sud cu un spaţiu semideschis: pridvor, cerdac, foişor; - Sunt interzise tâmplăria din PVC sau aluminiu (se pot accepta rezolvări cu geam

termoizolant pe tâmplărie de lemn, cu respectarea împărţirii ferestrei şu şprosurile tradiţionale); excepţie vor face spaţiile industriale sau de depozitare unde se pot folosi tâmplării metalice vopsite.

- Se interzice utilizarea culorilor stridente; se va folosi gama cromatică ce constituie caracteristica zonei: pereţii zugrăviţi cu var alb, sau tonuri deschise, foarte pastelate, de galben şi ocru, fără culori stridente;


Potenţialul de dezvoltare al zonei prin prisma patrimoniului construit şi a unor viitoare posibile zone protejate

Unitatea de peisaj este un instrument de lucru creat de Convenţia Europeană a Peisajului, în 2000.

Ea se defineşte ca fiind „o porţiune de teritoriu care are caracteristici cu o anumită coerenţă, stabilizată pe parcursul evoluţiei sale istorice, un loc „trăit” de o comunitate umană prin generaţiile sale succesive, şi modificat în consecinţă”. Unitatea de peisaj se judecă pe criterii de coerenţă fizice, istorice, funcţionale, limitele ei nefiind aceleaşi cu ale unei unităţi teritorial – administrative sau ale unei unităţi geografice.

„Peisajul este o porţiune de teritoriu prezentă ca atare în percepţia locuitorilor, al cărei caracter rezultă din acţiunea şi interacţiunea factorilor naturali şi mani.”

Studiul Urbanproiect 2000 – „protecţia şi promovarea oraşelor –port şi a sistemelor teritoriale aferente cursului românesc al Dunării”, abordează acest teritoriu ca pe o unitate de peisaj , un întreg structurat de prezenţa Dunării, care a indus aici relaţii a căror forţă s-a menţinut de-a lungul istoriei.

Sistemul de oraşe – port dunărene a evoluat continuu de la mici aşezări de vad, de multe ori cu rol strategic şi, deci, fortificate, la oraşele portuare realizate pe plan prestabilit în perioada Regulamentului Organic. În a doua jumătate a sec. al XIX-lea, interesul statelor Europei occidentale pentru zona estică a continentului (care permitea construirea de mari exploatări agricole), face ca Dunărea să fie percepută ca o cale de debuşeu spre Marea Neagră, iar oraşele port capătă o importanţă specială în organizarea teritoriului ţării.

Structura şi organizarea teritoriului dunărean se bazează pe oraşele - port, a căror origine se află în limes-ul roman: linie de frontieră care a dat aşezărilor de pe parcursul său dublul rol de control al Dunării şi de adăpostire a trupelor. Această strategie a generat şi un drum care dubla cursul fluviului şi, implicit, construirea şi întreţinerea de poduri pentru traversare de la un mal la altul.

Perioadele istorice care au urmat: bizantină şi otomană, au păstrat rolul de frontieră al Dunării, creându-se sistemul de perechi de oraşe – pe malul bulgăresc şi pe cel românesc, sistem ce funcţionează şi astăzi. În perioada regulamentară, acestea au fost transformate în oraşe - port, cu urbanizare pe baza unor proiecte, deci cu plan prestabilit, cu rol mereu crescând în navigaţia pe Dunăre, comerţ, activitate industrială portuară.

Creşterea importanţei acestor oraşe – porturi pentru teritoriul naţional s-a adeverit odată cu mutarea capitalelor de judeţe din interiorul teritoriului spre margine, cu toate consecinţele administrative şi urbanistice care decurg de aici: Giurgiu, Brăila, Turnu Severin, Turnu Măgurele, Călăraşi. (Nicolae Lascu)

Sistemul oraşelor porturi dunărene reprezintă o unitate de peisaj de mare importanţă, forţă şi impact cultural şi istoric, putând constitui o linie importantă pentru strategia de turism a României şi strategiile de dezvoltare teritorială a zonei.

Deşi legate geografic, teritoriul dunărean şi cel dobrogean au avut evoluţii istorice diferite. În perioada de stăpânire a Dobrogei de către imperiul otoman, au fost tăiate legăturile comerciale tradiţionale cu extremul orient, pierzându-se astfel caracteristica de comerţ mondial pentru porturile din zona Mării Negre şi a Dunării de Jos.

În sec. al XIX-lea, după integrarea Dunării în sistemul comercial european şi retragerea otomanilor din Dobrogea, cele două teritorii au fost concepute ca sisteme ce constituie un ansamblu coerent.

„Sistemele de peisaj pot fi organizări spaţiale diferit „manufacturate” , fie ele naturale sau artificiale, majore sau minore, legate între ele prin vecinătate spaţială sau relaţii simbolice, vizuale sau funcţionale.” Lionella Scazzosi, proiectul LOTO Landscape Opportunities for Territorial Organisation.

Actualmente, poziţia oraşului Cernavodă permite o dezvoltare viitoare bazată pe valorificarea resurselor economice, dar nu va fi lipsită de ineteres nici moştenirea culturală şi istroică de excepţie a oraşului.

Programe şi proiecte care să prevadă posibilitatea scoaterii la lumină, cercetării, restaurării şi punerii în valoare a cetăţii Axiopolis, alături de păstrarea centrului vechi şi a zonelor industriale vechi, reconvertite funcţional, ar putea alcătui un ansamblu de atracţii turistice de mare valoare, care să facă în viitor, din Cernavodă un oraş în care să te opreşti şi să stai, nu doar să-l


admiri din tren sau din maşină, odată cu podul Carol I şi cu Dunărea, trecând spre sau dinspre mare.

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE

136 CT-I-m-A-02559.01 Valul de piatră din dreptul cetăţii Axiopolis

137 CT-I-s-A-02619 Situl arheologic de la Cernavodă, "Dealul Sofia”, începând de la "Dealul Sofia” 100 m V de Primăria oraşului până la malul Dunării

138 CT-I-m-A-02619.01 Aşezare epoca bronzului Perioada de tranziţie la cultura Cernavodă, fazele I, II, III

139 CT-I-m-A-02619.02 Aşezare începând de la Neolitic, cultura Gumelniţa

140 CT-I-s-A-02620 Situl arheologic de la Cernavodă, "Cetatea Axiopolis" , în faţa insulei Hinog, pe malul drept al Dunării’ La 3 km S de Cernavodă

141 CT-I-m-A-02620.01 Cetatea Axiopolis sec. IV a. Chr. - sec. al VII latčne, epoca romană şi bizantină

142 CT-I-m-A-02620.02 Necropola cetăţii Axiopolis La 4.5 km pe şoseaua Cernavodă - Cochirleni şi la 70 m V de şosea, sec. VI - VII Epoca romano-bizantină

143 CT-I-m-A-02620.03 Tumul oraş , La 4.5 km pe şoseaua Cernavodă - Cochirleni şi la 70 m V de şosea, Epoca antică

585 CT-II-m-A-02872 Podul Carol I cu statuia "Dorobanţul", oraş CERNAVODĂ Pod peste Dunăre 1890 - 1895

586 CT-II-s-B-02875 Sit urban oraş CERNAVODĂ Str. Dacia, Eminescu M., Ovidiu, Bălcescu N., Asachi Gh., Canalului, Călăraşi

587 CT-II-m-A-02873 Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" oraş CERNAVODĂ Str. Canalului 1882 - 1895

588 CT-II-m-A-02874 Geamie oraş CERNAVODĂ Str. Crişan 4 1756

589 CT-II-m-B-02876 Casă oraş CERNAVODĂ Str. Dacia 5 1907

590 CT-II-m-B-02877 Casă cu spaţii comerciale oraş CERNAVODĂ Str. Dacia 24 sf. sec. XIX – înc. sec. XX

591 CT-II-m-B-02878 Casă oraş CERNAVODĂ Str. Dumbravei 15 înc. sec. XX

592 CT-II-m-B-02879 Şcoală oraş CERNAVODĂ Str. Mircea cel Batrân 7 sf. sec. XIX - înc. sec. XX


Situri arheologice

Nr. Crt. Denumire sit

1 SIT CASTELUL X

2 SIT VALUL DE PIATRA

3 SIT 1 ‐ PLATOU LA EST DEALUL HINOG

4 SIT 1 ‐ PLATOU LA EST DEALUL HINOG'

5 CETATEA AXIOPOLIS

6 SIT 10 ‐ VALUL MARE DE PAMANT

7 SIT 11 ‐ ASEZARE SI ARIE RITUALA

8 SIT 11 ‐ ASEZARE SI ARIE RITUALA'

9 SIT 12 ‐ PLATOU LA NORD DE DEALUL LUPILOR

10 SIT 13 ‐ ASEZARE MEDIEVALA TIMPURIE

11 SIT 14 ‐ PLATOUL DEALUL VIFORULUI

12 SIT 15 ‐ CARIERA ROMANA

13 SIT 1 ‐ DEALUL SOFIA

14 SIT 1 ‐ DEALUL SOFIA'

15 SIT 1 ‐ DEALUL SOFIA''

16 SIT 2 ‐ PLATOU COLUMBIA


18 SIT 2 ‐ VALUL DE PIATRA'

19 SIT 2 ‐ VALUL DE PIATRA''


21 SIT 3 ‐ VALEA DOBRESCU

22 SIT 4 ‐ COADA ZAVOIULUI


24 SIT 5‐6 PADURICEA MICA


26 SIT 6 ‐ VALUL DE PIATRA.PLATOU


28 SIT 8 ‐ DEALUL ALECA


30 SIT

4.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE



Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I -Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 / 1 - 2006 orasul Cernavoda prezinta o valoare de vârf a acceleratiei terenului ag = 0.16g pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, cu perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec. Risc de inundabilitate

Din datele existente pâna in prezent, nivelele maxime ale Dunarii si Canalului variabil, masurate in zona stavilarului pentru perioade cu precipitatiile cele mai abundente din Europa si din tara au atins cota de cca 14 mdMN. Aceste nivele au corespuns unui debit al Dunarii de peste


16000m3/s, ce poate aparea cu o frecventa de 1/100 ani si au condus la depasirea cotei de inundabilitate in urmatoarele zone :










Cernavoda. Statia de sortare deseuri.

Conform elementelor cadrului natural si al fenomenelor de risc natural si antropic

identificate pe teritoriul orasului Cernavoda, s-au conturat urmatoarele zone (plansa nr.7.1 — 7.3): Zone improprii amplasarii constructiilor reprezentate prin:


Zone bune de construit cu amenajari speciale, reprezinta intreaga zona ramasa fiind incadrata astfel datorita prezentei depozitelor de tip P.S.U. Cuprinde si zonele de versant cu panta medie precum si zonele afectate de fenomene de inundabilitate.


Zone afectate de cutremure de pamânt Conditiile de amplasare si conformare a constructiilor in raport cu gradul de seismicitate,

distantele dintre cl\diri, regimul de in\ltime, sistemul tehnic constructiv, tipul fundatiilor si adâncimea de fundare sunt diferite de la o zona la alta si ele se stabilesc pe baza proiectelor executate de catre specialisti atestati.

Functie de conditiile geotehnice specifice pe zone, proiectarea constructiilor ce urmeaza a se executa sau a constructiilor existente ce necesita lucrari de consolidare se va face in conformitate cu prevedrile normativului P 100 / 2006 si a OG.nr. 20/1994

Zone afectate de fenomene de inundabilitate Pentru zonele inundabile, se recomanda proiectarea de diguri de aparare impotriva

inundatiilor. Se va respecta zona de protectie pentru cursurile de apa impusa de Apele Române. Zone afectate de fenomene de instabilitate Stabilirea limitei intravilanului se va face pe baza hartilor cu zonarea geotehnica si a

probabilitatii de producere a alunecarilor de teren de risc de instabilitate (plansele 6.1 — 6.3). • Pentru zonele cu potential mediu de instabilitate, pentru a preveni fenomenele de risc ce

apar la amplasarea constructiilor se vor avea in vedere urmatoarele recomandari: - amplasarea constructiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul stabilitatii

versantului la incarcarile suplimentare create de constructii;

- se vor proiecta constructii usoare;

- nu se vor executa lucrari de sapatura de anvergura pe versant (santuri adânci, platforme, taluze verticale, umpluturi etc);

- se vor executa numai sapaturi locale pentru fundatii izolate sau ziduri de sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat sapatura;

- se vor lua masuri pentru a preintâmpina patrunderea apei in sapatura; - se vor dirija apele din precipitatii prin rigole bine dimensionate si dirijate astfel incât sa nu produca eroziuni;

Riscul antropic In primul rand, se impune respectarea cu strictete a masurilor agrotehnice, care trebuie sa

fie aplicate diferentiat, in functie de particularitatile acestor procese. Trebuie acordata o atentie deosebita modului de terasare a versantilor, de aratura a pantelor si necultivarii plantelor prasitoare pe terenuri cu inclinare accentuata. De asemenea, este necesar sa se acorde atentie deosebita terasamentelor, pasunatului excesiv pe izlazuri degradate, delimitarii unor categorii de terenuri al caror mod de utilizare actuala trebuie sa fie diferentiat, reimpaduririlor cu specii forestiere pioniere autohtone, etc.

La amplasarea constructiilor in apropierea liniilor electrice, se va solicita avizul de la Electrica S.A.

La amplasarea constructiilor in apropierea conductelor mari de apa se va respecta distanta impusa de Apele Române.

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie ale diferitelor obiective din zona, mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Electrica S.A, Apele Române).

Conform elementelor cadrului natural si al fenomenelor de risc natural si antropic

identificate pe teritoriul orasuluiCernavoda, s-au conturat urmatoarele zone (plansa nr.7.1 — 7.3): • Zone improprii amplasarii constructiilor reprezentate prin: - zonele de curs ale retelei hidrografice cu banda de protectie delimitata conform Legii

Apelor completata cu Legea 112/2006; - zonele cu potential de instabilitate mare versantii vailor cu panta mare si malurile abrupte

ale fluviului Dunarea. - zonele afectate de trasee de utilitati (linii electrice, conducte mari de aductiune a apei)


• Zone bune de construit cu amenajari speciale, reprezinta intreaga zona ramasa fiind incadrata astfel datorita prezentei depozitelor de tip P.S.U. Cuprinde si zonele de versant cu panta medie precum si zonele afectate de fenomene de inundabilitate.

Pentru zonele inundabile, amenajarile ce urmeaza a fi executate constau din lucrari de

drenare a apei pluviale sau redimensionarea retelei de canalizare pluviala amenajarea unui dig de protectie sau ridicarea cotei amplasamentului constructiilor.

Pentru terenurile loessoide grupa B se va proceda la imbunatatirea terenului de fundare prin:

- confectionarea unei perne din material omogen compactat (loess, balast, piatra sparta; - fundarea pe coloane de pamânt; - consolidarea pamânturilor prin silicatizare sau alte procedee chimice; - consolidarea pamânturilor prin procedee de argilizare si colmatare a loessurilor. Pentru terenurile loessoide grupa A se va proceda la imbunatatirea terenului de fundare

prin compactarea terenului de fundare. In zonele afectate de umpluturi neomogene, se va coborâ cota adâncimii de fundare pâna

la terenul natural, sau se va proceda la imbunatatirea terenului de fundare prin: - confectionarea unei perne din material omogen compactat (loess, balast, piatra sparta). La proiectarea fundatiilor viitoarelor constructii se vor avea in vedere urmatoarele

recomandari: Amenajarea terenului, se va face de asa maniera incât sa asigure evacuarea rapida a

apelor din precipitatii catre reteaua de canalizare pluviala, prin rigole sau catre emisarii din zona. Strat de fundare recomandat : - loess grupa A precompacta; - teren imbunatatit (perna din material omogen compactat; - complex prafos — argilos plastic consistent. Adâncime de fundare va fi cea impusa constructiv, incepând cu 1.50 m de la cota actuala

a terenului. Presiunea de calcul pentru dimensionarea fundatiilor va fi stabilita la faza de proiect de

executie (P.E.) functie de caracteristicile constructive ale fiecarui obiectiv in parte. Orientativ aceasta nu va depasi de 140 — 150 kPa pentru sarcini fundamentale.

La proiectarea fundatiilor se vor prevedea centuri armate.

4.9. ECHIPARE TEHNICO – EDILITARĂ

4.9.1. Lucrări hidroedilitare

Dezvoltarea infrastructurii edilitar-urbana conexa serviciilor de gospodarie comunala are ca scop final asigurarea de servicii de calitate egala pentru toata populatia, prin extinderea, imbunatatirea si modernizarea infrastructurii prin intermediul careia se furnizeaza aceste servicii. Prioritare sunt investitiile in infrastructurile de apa si de ape uzate, identificate de populatie cu cele mai mari nevoi ale comunitatii. Proiectele legate de infrastructura de ape uzate vor tine cont de volumele si intensitatile precipitatiilor cazute in anii 2005-2006. Investitiile in aceste tipuri de infrastructuri sunt conexate cu investitii legate de protectia mediului – respectiv epurarea apelor uzate si cresterea calitatii apei potabile, in conformitate cu angajamentele asumate de Romania la Capitolul 22 “Mediu”. In acelasi sens sunt necesare investitii intr-un termen mediu pentru introducerea sistemului de colectare selectiva a deseurilor, conexate cu investitii legate de tratarea si depozitarea deseurilor si inchiderea depozitului de deseuri neconform existent (Obiectivul 2).

Datorita extinderii orasului in plan fizic, se va introduce serviciul de transport public de

calatori, pe termen mediu-lung, care sa permita deplasarea tuturor categoriilor de populatie in orasul dispus pe cei doi versanti ai Canalului Dunare – Marea Neagra, conectarea cu locurile de munca, serviciile de invatamant si sanatate, etc., si, astfel, cresterea gradului de confort. Rutele de transport alese nu vor prejudicia caracterul istoric al unor zone din orasul Cernavoda.


De asemenea, sunt prevazute investitii in infrastructuri de baza care sa sporeasca eficienta celorlate servicii de gospodarie comunala sau servicii comunitare, cum ar fi sereviciile de sanatate asigurate de spitalul orasenesc – cresterea numarului de paturi la 200 - serviciile de alimentare cu apa calda si caldura care sa fie de o calitate constanta si dupa un program permanent, iluminatul stradal care va asigura un aspect important legat de siguranta cetateanului, etc.

In asigurarea serviciilor de gospodarie comunala si demararea proiectelor de infrastructura

se va avea in vedere corelarea cu initiativele zonale sau judetene, in vederea atingerii masei critice de beneficiari aflati sub incidenta unor operatori unici zonali – regionali, care ar permite eficientizarea serviciiilor, atingerea unor rapoarte optime cost-beneficiu si atragerea de finantari din fondurile structurale.

Pentru amenajarile/ lucrarile hidrotehnice amenajate de catre SNN- SA sucursala CNE Cernavoda- canalul betonat si canalul de pamant- Valea Seimeni pe care se evacueaza apele uzate industriale ale unitatilor nuclearoelectrie, Valea Cismelei, se instituie limita de protectie conform Legii Apelor nr. 107/1996 art. 40 al.1) d), e) si f), Alin.2, Alin.3, Anexa 2, art. 41, art. 49, art. 76 alin.d) masurata la 15,0 metri de la limita zonei de constructie (care include rigolele si uvrajele aferente canalelor. Activitatile, proiectele care ar putea interveni in aceasta limita necesita avizul CNE Cernavoda.

Alimentare cu apă si canalizarea apelor uzate

Asigurarea unor servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare, conform cerinţelor normelor în vigoare se realizează prin intervenţii în sistemele actuale de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate.

Reabilitarea şi dezvoltarea a canalizării şi epurării apelor din oraşul Cernavoda necesită următoarele acţiuni:

reabilitarea reţelei actuale de canalizare prin înlocuirea tronsoanelor vechi şi a celor uzate;

extinderea reţelei de canalizare pe toată trama stradală existentă şi pe cea propusă în extinderile de intravilan;

modernizarea procesului de epurare aplicat în staţia de epurare;

realizarea sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate în staţii monobloc, în celelalte localităţi aparţinătoare ale oraşului care nu se pot racorda la staţia de epurare existentă.

Soluţia de canalizarea şi epurare a apelor uzate propusă va fi însuşită sau modificată pe baza unor studii de fezabilitate.

Pentru sistemul de calaizare a apelor pluviale sunt necesare urmatoarele actiuni:

- lucrari de drenare a apei pluviale si de redimensionare a retelei de canalizare pluviala pentru zonele inundabile

- retele noi de canalziare pluviala pentru preluarea apelor pe intreaga suprafata a localitatii

Soluţiile prezentate pentru alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate respectă

prevederile din legislaţia în vigoare, şi anume: SR 1343-1/2006 – Alimentare cu apă. Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru

localităţi urbane şi rurale; STAS 1478/1990 – Alimentări cu apă la construcţii civile şi industriale; STAS 1846/1990 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de canalizare; STAS 9470/73 - Ploi maxime. Intensităţi, durate, frecvenţe; STAS 4165/88 – Rezervoare de beton armat şi beton precomprimat;


HG 930/2005 – Hotărâre pentru aprobarea „Normelor specifice privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică”;

OMS 536/1997 – „Normative de igienă şi recomandările privind modul de viaţă al populaţiei”;

HG 352/2005 care completează şi modifică HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

NP 089/2003 – Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti. Staţii de epurare de capacitate mică şi foarte mică;

P 66/2001 – Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile din mediul rural. In conformitate cu strategia de dezvoltare a Orasului Cernavoda:

Infrastructura de apa

A.1.2.1. Reabilitarea sistemului existent de alimentare cu apa captata din Dunare si extindere in noile cartiere sau zone de terenuri lotizate.

A.1.2.2. Alimentare cu apa zona de locuinte Deal Hinog Infrastructura de canalizare si epurare a apelor uzate

A.1.2.3. Construire retelei de canalizare ape uzate si pluviale noi pentru preluarea apelor de pe intreaga suprafata a localitatii si reabilitarea celei existente A.1.2.4. Extinderea sistemului de colectare a deseurilor la nivelul intregului oras, introducerea colectarii selective si realizarea unei statii de transfer.

A.1.2.5. Extinderea sistemului de alimentare cu apa calda si caldura in sistem centralizat A.1.2.6. Actiuni de crestere a eficientei energetice la consumatori, prin contorizarea consumului de apa rece, apa calda si energie termica

Conform avizului DSP Constanta nr. 8793 R/08.08.2011 se vor avea in vedere prioritar

reabilitarea sistemulu ide alimentare cu apa potabila si asigurarea zonelor de protectie pentru toate elemnteului sistemului confor HGR 930/ 2005.

Deversarea apelor pluviale in C.D.M.N. poate fi admisa de catre C.N. A.C.N. S.A. numai daca aceste ape corespnd limitelor admisibile prevazute in NTPA- 013 din HG nr. 567/2006 privind conditiile de calitate pentru apele de suprafata utilizate pentru potabilizare. Lucrarile propuse in cuprinsul documentatiei, al caror amplasament se va situa in incinta C.D.M.N. si care implica modificarea Proiectului General de Executie al D.D.M.N., nu pot fi facute fara ontinerea avizului favorabil emis de S.C. IPTANA S.A. Bucuresti si al C.N.. A.C.N. S.A., si fara aprobarea Ministerului Transporturilor. Se va avea in vedere ca pentru executarea de lucrari in zona de protectie a canalului navigabil, se vor respecta prevederile O.G. nr. 79/ 24.08.20444 su modificarile si completarile ulterioare si aprobata prin Legea nr. 55/ 16.01.2002. Orice lucrare, investitie ce se va amplasa in zona de protectie a apelor, stabilita conform Legii Apelor nr. 107 /1996 cu modificarile si completarile ulterioare, pe ape sau in legatura cu apele, se va realiza numai cu avizul autoritatii de gospodarire a apelor. Toate lucrarile si instalatiile de aparare impotriva fenomenelor hidrometeorologice periculoase, constructiile d elocuit, alimentari cu apa si canalziare vor fi proiectate in functie de cotele de avertizare pentru niveluri crescute ale Dunarii: cota de atntie, cota de inundatie si cota de pericol, stabilite prin Studiul hidrologic. La evacuarea in retelele de canalizare si/ sau in receptori, calitatea apelor uzate se va incadra in prevederile HG 352/ 2005 pentru modificarea si completarea HG 188/ 20002 NTPA 002, respectiv NTPA 011 si NTPA 001.


Lucrarile de evacuare a apelor pluviale din zonele supuse excesului de apa prin ploi (rigole, santuri) vor fi dimensionatee corespunzator. Corelarea cotelor de amplasare a gurilor de evacuare, atat pentru canalizarea menajera, cat si pentru cea pluviala, cu cota corespunzatoare debitului maxim de calcul la clasa normala de aparare. Lucrarile de traversare a albiilor cursurilor de apa (poduri, podete, conducte, etc.) se vor realiza numai cu asigurarea conditiilor normale de scurgere a apelor mari. In lungul cursurilor de apa se instituie zone de protectie conform prevederii Legii Apelor nr. 107/ 1996 cu modificarile si compeltarile ulterioare.

4.9.3. Energie electrică 1. Eliminarea disfunctionalitatilor

In orasul Cernavoda sunt necesare lucrari de modernizare ale posturilor de transformare (prin inlocuirea transformatoarelor vechi cu altele noi din punct de vedere tehnologic, de puteri mai mari), ale retelelor aeriene de joasa tensiune (prin generalizarea conductoarelor izolate torsadate) si ale bransamentelor.

Retelele subdimensionate in raport cu consumul real de energie, se propun a fi reviziute in concordanta cu consumatori existenti cat si cu cei propusi prin prezenta dezvoltare. Extunderea retelelor si retehnologizarea celor existente urmareste asigurarea unui nivel de fiabilitate ridicat, un cost al lucrarilor competitiv si o exploatare de buna calitate, concomitent cu respectarea criteriului economic..

Bransamentele existente se propun a fi refacute prin :

inlocuirea bransamentelor vechi cu conductoare torsadate tip TYIR ;

montare firidelor de bachelita, cu sigurante automate;

inlocuirea stalpilor de lemn cu stalpi de beton;

amplasarea instalatiilor energetice pe traseu usor accesibil in cadrul lucrarilor de interventie in caz de avarie sau corelate cu celelalte retele din zona.

Iluminatul public existent se recomanda sa fie pus in concordanta cu prevederile normativelor in vigoare. Pentru noile zone propuse se vor utiliza corpuri de iluminat tip PVB, montate pe stalpi de beton, in functie de nivelul de iluminare necesar si configuratia cailor de comunicatie.Se propune comanda automata a conectarii circuitelor aferente iluminatului public , cu ajutorul dispozitivului fotoreleu RFC 1 – 2-4 lx.

Realizarea bazei energetice a orasului se va face treptat, corelat cu constructiile aferente noilor consumatori.

4.9.4. Telecomunicaţii

Directia de Telecomunicatii Constanta se preocupa de ameliorarea starii tehnice a retelei de telefonie prin lucrari de inlocuire a cablurilor uzate si a stalpilor de lemn.

Conform Avizului Romtelecom 203/04/07/01/BUC/CT/08.09.2011:


4.9.5. Gospodărie comunală Se va asigura pe teritoriul cartierelor componente, igienizarea zonei şi colectarea şi

depozitarea raţională a deşeurilor menajere, astfel încât să nu fie afectaţi factorii de mediu. În cazul cimitirelor, se propune asigurarea zonelor de protecţie necesare, în conformitate

cu prevederile legislaţiei în vigoare.

4.10. PROTECŢIA MEDIULUI

Obiectivul care adreseaza problematica de mediu inconjurator vizeaza, in primul rand, transpunerea obligatiilor de mediu care revin municipalitatilor, in general, si in particular oraselor cu peste 20.000 de locuitori, parte din obligatii identificate ca puncte slabe si in Analiza SWOT. In acest sens, trebuiesc ameliorate problemele de poluare a solului datorate gestiunii neselective si primare a deseurilor care sunt transportate la o distanta foarte mica de oras (1,5 km), intr-un depozit neconform care urmeaza sa fie inchis pana in anul 2012. O sursa primara de poluare a apelor este datorata lipsei statiei de epurare a apelor uzate, aflata in proces de construire si urmand sa fie data in exploatare in anul 2008. In aceeasi categorie de actiuni de baza in protejarea mediului si a sanatatii populatiei se gaseste si ameliorarea calitatii foarte slabe a apei potabile, identificata de populatie ca una dintre cele mai mari probleme de disconfort.

Rezultatele studiului privind nevoile si aspiratiile comunitatii locale arata ca populatia

percepe Centrala Nuclearelectrica Cernavoda ca fiind sursa de poluare generala cea mai importanta si periculoasa din zona. Evolutia fireasca a constiintei civice si a modului de organizare a societatii civile la nivel de oras vor face ca in urmatorii ani sa se acorde o atentie din ce in ce mai sporita asupra problemelor de mediu si sanatate corelate cu proximitatea CNE Cernavoda.

Dispunerea orasului pe dealuri leossoide cu o topografie dificila, determina Planul de

Amenajare a Teritoriului National sa incadreze orasul la “localitati cu risc scazut-mediu de alunecare de teren primara”, de asemenea, fenomenele de eroziune fiind foarte frecvente. Aceste probleme trebuiesc tratate cu prioritate pentru a spori siguranta cetateanului.

Resursele locale naturale sunt subvalorificate economic si social, prin consecinta sunt

insuficient protejate fata de sursele de poluare sau de degradarea prin neutilizare (ape de suprafata si subterane, terenuri agricole, zona protejata, zone de petrecere a timpului liber in natura, peisaj).

Strategia de mediu propusa pleaca de la considerentul ca un mediu inconjurator curat contribuie direct la crearea bazelor pentru o economie locala prospera, o calitate a vietii ridicate si la sentimentul de mandrie al comunitatii.

Strategia se concentreaza pe patru directii principale de actiune, si anume: 2.1 Reducerea riscurilor. Ameliorarea sau eliminarea elementelor naturale care se opun

dezvoltarii. 2.2 Imbunatatirea si protejarea factorilor de mediu. 2.3 Protejarea si promovarea peisajului, spatiilor deschise-verzi , biodiversitatii, ariilor

protejate. 2.4 Promovarea consumului eficient de energie si a valorificarii durabile a resurselor

naturale. Cele patru directii de actiune vizeaza probleme primare si esentiale de mediu,

implementarea programelor durabile de mediu fiind intr-o faza incipienta in Romania (cf. Programul Operational Sectorial de Mediu).

Proiectele concrete de ameliorare a factorilor de mediu apa (asigurarea debitului necesar pentru unitatile CNE Cernavoda, epurarea apelor uzate orasenesti si de la agentii economici), aer (construirea drumului de centura pe care sa fie deviata circulatia vehiculelor grele, instalarea unui punct de monitorizare a calitatii aerului) si sol (introducerea sistemului de colectare selectiva a


deseurilor si solutii de reducere a volumului de deseuri depozitate) vor trebui implementate intr-un orizont de timp care sa nu agraveze starea mediului inconjurator.

O atentie deosebita se va acorda strategiilor de mentinere si dezvoltare a spatiilor verzi care sprijina sectorul recreational si de turism, furnizeaza diversitate economica si imbunatatesc calitatea vietii cetatenilor.

2.1. Directia de actiune de reducere a riscurilor si ameliorare a elementelor naturale care

se opun dezvoltarii urmareste diminuarea efectelor topografiei si conditiilor naturale locale prin actiuni de stabilizari de vai si impaduriri ale terenurilor aflate in situatii de risc sau degradate. Aceasta directie permite sporirea sigurantei cetenilor care locuiesc in zone cu risc, a caror locuinte sau sedii au fost afectate de alunecarile de teren sau sunt amenintate de aluviunile antrenate de pe pantele dealurilor, in timpul ploilor. Beneficiile acestor actiuni sunt multiple: climatice, social-economice, hidrologice, antierozionale, de regenerare a aerului si a solului, estetice, de sanatate, recreativ-turistice.

De asemenea, autoritatile locale vor colabora cu autoritatile statului in proiectul de

asigurare a debitelor si nivelurilor pe Bratul Dunarea Veche, pentru satisfacerea tuturor folosintelor prevazute ale apelor Dunarii (navigatie, irigatii si alimentari cu apa, apa de racire pentru CNE PROD Cernavoda), conform proiectului de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe sectorul Calarasi – Braila, care s-a derulat in perioada 2006-2009 (ISPA EUROPEAID/114893/D/

SV/RO – “Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare in Romania”).

2.2. Imbunatatirea si protejarea factorilor de mediu este o directie de dezvoltare care

trateaza factorii de mediu cei mai afectati in zona Cernavoda, anume apele si solul. In acest sens, investitiile se vor orienta catre implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor – proiecte care sa asigure reducerea volumului de deseuri generate si depozitate, tranzitul rapid catre depozitele finale, colectarea selectiva, spatii de depozitare a deseurilor reciclabile de diverse tipuri, etc. – si masuri concrete de diminuare a efectelor secetei asupra solului, in special asupra terenurilor degradate datorita abandonarii activitatilor agricole traditionale. De asemenea, va fi vizata refacerea unei zone importante a orasului, localizata pe traseul dintre Gara Fluviala si intrarea in oras pe faleza Canalului Dunare – Marea Neagra, zona industriala abandonata si puternic degradata. Factorul apa va fi abordat in ceea ce priveste sursele de poluare – respectiv epurarea apelor uzate conform legislatiei de mediu in vigoare – dar si ca resursa naturala fata de care trebuiesc gasite solutii alternative pentru diminuarea pericolului de epuizare sau indisponibilizare temporara. Aceste actiuni vor fi atent corelate cu actiunile de investitii in infrastructura de apa si ape uzate, de gestionare a deseurilor ca servicii de gospodarie comunale. Mai mult, frontul de ape Dunare si Canalul Dunare – Marea Neagra, cu care se identifica puternic comuntiatea locala, va trebui inclus in campanii coerente de stimulare a protectiei mediului, astfel incat, pe termen lung, sa se ajunga la o atitudine constienta fata de aceasta resursa importanta a orasului.

Pentru consolidarea tuturor actiunilor in favoarea mediului inconjurator si asigurarea unei

atitudini constiente pe termen lung, se propun masuri de dezvoltare a deprinderilor fata de aspectele de mediu, prin dezvoltarea unei strategii de comunicare pe teme environmentale. Strategia va promova temele primare de mediu, conceptele si protocoalele la care Romania a aderat, precum si abordarile integrate pentru apa, sol si protectia naturii. Nu se va neglija promovarea implicarii comunitatii in dezbaterea problemelor de mediu si educarea sa in acest sens.

Proximitatea CNE Cernavoda va fi tratata printr-un proiect unitar de instituire a unui sistem

paralel de monitorizare a nivelului de poluare radiologica si neradiologica in zona Cernavoda, monitorizat de reprezentantii comunitatii. In acelasi cadru se va stimula implicarea comunitatii in procesul de luare a deciziilor privind gestionarea deseurilor radioactive.

2.3. Protejarea si promovarea peisajului, spatiilor deschise-verzi, biodiversitatii, ariilor

protejate urmaresc insanatosirea in primul rand a climatului de locuire prin sporirea suprafetei


destinate spatiilor verzi sau deschise si, astfel, atingerea unui raport de suprafata spatii verzi/locuitor acceptabil (intravilan oras). Aceste actiuni vor trebui corelate cu actiunile de reducere a riscurilor de alunecari si eroziuni tratate prin impadurire.

Unica arie protejata din perimetrul Cernavoda, si anume “zona fosilifera”, va fi promovata si se va incuraja introducerea ei in circuitul turismului stiintific si educational.

2.4. Promovarea consumului eficient de energie si a valorificarii durabile a resurselor

naturale se va corela cu actiunile de promovare a atitudinii constiente fata de mediu inconjurator, stimuland abordarile eficiente fata de cetateni si de mediu de afaceri.

Date fiind tintele europene si nationale din sectorul energiei produse din surse regenerabile si pozitionarea orasului Cernavoda in zona de potential mediu, strategia include o evaluare a acestui potential care ar putea fi valorificat in viitor.

4.11. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

Pentru asigurarea condiţiilor realizării obiectivelor pentru utilitate publică, Consiliul Local al Oraşului Cernavoda trebuie să aibă în vedere crearea rezervei de teren necesară.

Obiective de utilitate publică sunt:

Modernizarea căilor de comunicaţie rutieră, amenajarea intersecţiilor, realizarea de noi circulatii în zonele de dezvoltare si realizarea de parcaje publice;

Lucrările de infrastructură legate de îmbunătăţirea şi dezvoltarea reţelelor tehnico – edilitare

Amenajarea de spaţii plantate cu rol de protecţie şi agrement.

5. CONCLUZII

Prezenta documentaţie urmează a fi analizată şi avizată conform legislaţiei în vigoare şi apoi aprobată de Consiliul Local al Oraşului Cernavoda.

Odată aprobat Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local aferent capătă valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei locale şi judeţului Constanta ce vor urmări aplicarea lor.

Stabilirea categoriilor de intervenţie şi a reglementărilor s-au realizat în baza analizei multicriteriale la nivelul cartierelor şi trupurilor componente privind:

Funcţiunea dominantă în zonă; Configuraţia fondul construit existent şi a parcelarului propus; Circulaţia şi echiparea edilitară;

Faţă de posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de realizat, datorită potenţialului de dezvoltare a activităţilor de servicii şi turistice, se preconizează o creştere a interesul pentru dezvoltarea acestor activităţi (şi implicit a solicitărilor pentru terenuri destinate agro- turismului, comerţului şi serviciilor), precum şi a sectorului de locuinţe.

Oraşul îşi va păstra şi dezvolta în continuare profilul economic actual, diversificat, prin încurajarea dezvoltării activităţilor economice specifice acestuia, cu profil agro- turistic, agricol şi servicii. Relansarea activităţii economice a oraşului se poate realiza prin reactivarea unităţilor economice existente în agricultură, precum şi stimularea investiţiilor în societăţi comerciale cu profil turistic- servicii, promovarea activităţilor industriale nepoluante şi reutilizarea amplasamentelor industriale abandonate.

Dezvoltarea serviciilor comerciale si turistice, atât către agenţii economici cât şi către populaţie trebuie să fie o prioritate în demersurile de stimulare a organismelor competente centrale şi locale, atât datorită lipsei acestora ca volum şi calitate necesară, cât şi datorită resurselor pe care le oferă prin crearea de locuri de muncă pentru populaţia orasului.


Concomitent cu punerea in aplicare a prezentei documentatii se vor face demersurile neceare pentru realizarea studiilor de specialitate si proiectelor necesare completarii si detalierii documentatiei (PUZ,PUD,etc.).

Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General Oras Cernavoda, se face conform Regulamentului Local aferent Planului Urbanistic General care cuprinde :

Prescripţii şi reglementări generale la nivelul teritoriului cuprins în intravilanul propus al orasului ;

Prescripţii specifice la nivelul unităţilor teritoriale de referinţă.

sef proiect,

urb. A. Popa

Memoriu general Cernavoda

Documents

Transcript of Memoriu general Cernavoda