49340202 Instrumente Utilizate Inrealizarea Preparatiilor

5/14/2018 49340202 Instrumente Utilizate Inrealizarea Preparatiilor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/49340202-instrumente-utilizate-inrealizarea-preparatiilor-55a92bd5eef13 1/60

BRANDU~A POPA

c. ANDREESCU DANA BODNAR

INSTRUMENTE UTILIZATEA

IN REALIZAREA

PREPARA TIILOR SI;

. . . . ,

RESTAURARILOR CORONARE

. . ~. . .: : ~

I

;I

. _ ..'

EDITURA CERMAPRINT

BUCURE~TI

-~ . r v n III



2

Consilier editorial: Dr. Ion MAFI'ElGrafica: Elena MmAI

Tehnoredactare computerizata: BIiana IONESCU

© 2002, 2006

Toate drepturi le asupra aces tui volum apart in Edituri i CERMA

ISBN 973-9266-28-2

,,.>

I

j

Referenti:

Prof.dr. ANDR EI R JESCU

Mernbru'Titular al Academiei de St iinte Medicale

P ro f. un iv .d r. ROD lCA LUCA

Sef Catedra Pedodontic

Facultatea de S t oma to log i e V.M.F. "Carol Davila" Bucurest i

3

CUPRlNS

aJVAN'r INAIN'rB , , , , , , .. , 5

hi lLOCDEPR.EFATA , .. , , , .. , ,7.PllHFATA , , ,9

IN 'I 'R.ODUCBRB , , .. ,. , , ,., . . .11

IN ST .R .U MEN TARU L PEN TRU PRB PARAREA CAV ITATJLO R .13

1. TRUSA DE CONSULTATJE .14

Oglinda dentara , , , , .14

Sondele dentare , , , , , ,20

Pensa dentarii , , , 21

2. INSTRUMBNTELE DE M A N A TArETOARE UTILIZATE I NPREPARAREACAVITAfILOR .. , .. , , .. , ,.,.,., 25

Clasificare ' , , . , .. , , , . , . ' 25Designul ins trumentelor de m a n a , , . , , . . 29Calitat ile ins trumentelor de m a n a , " , . , . , 31

Toporistile de smalt , .. ' , .. , 32

Toporisti le de dendn a , , .. , .. , , , .33

Daltile de smalt , , .34

Lin~i1e (escavatoarele) Black , , , , 36

Bizotatoarele de pmg gingival .. , , , , .. .37

Alte instrumente taietoare (bisturiile, pile. cioplitoare) 39

3. T EH NIC I D E UI'ILIZARE A IN STR UM EN TE LO R D E M A N A , . .44Priza instrumentelor (priza stilou, pr i za s t ilou-i nversa , priza palmara , priza

pa lma ra modofi ca ta ) , , , ,44

4. AS CU fIRB A IN ST RU ME NT ELO R DE MANA , , .4 9

M e to de s i tehnici de ascuti re , .. , , . , . , , 50

Regulile ce trebuie respectate pentru ascutirea instrumentelor , .54

5.IN STRUMENTEDEMANANBTAIEToARB ,.,., 55

a. Instrumentele pentru obturatia de amalgam 55

Fuloarele portamalgam , , 55

Fuloa rele de con den sa t , , 57

Instrumente pentru finisat (bruni sat) . , ,59

b. Instrumente pentru materiale fizionomice .. , 61

Spatula bucala , , , 61



4

Spatula de ciment 63

6. IN STRUMENTB ROTATIVE TAmTOARE ~ AB RAZIVE 65

a. Frezele dentare tdietoare: deschidere, caracteristici, clasificare 65

Freza sferica _ 72

Freza con-invers 7 :1

Freza cilindrica 7Lf

Freza roata, freza trepan, freza para 76

Mecan i smul d e t ai er e a l f re z el or T!

b. Instrumentele abrazive diamantate, caracteristici, mod de actiune .TIc. Alte instrumente atrazive 80

P ietre le de ca rborundum 80

d. Modulde a d ; i u n e al frezelor abrazive 82

7. INSTRUMENTELE PENTRU PRELUCRARBA ~I FINISAREARESTAURATIJLOR C ORONARE 83

a. Instrumente pentru prelucrarea obturatiilor din amalgam 83

b. Instrumente pentru prelucrarea obturatiilor din materia le

fizionomice 85

8. MATRICELE DENTARE UTILIZATE IN RESTAURARIVBCORONARE .............•........................... ...... Sg

Calitatile pe care trebuie s a Ie intruneasca 0matrice dentara 89

Matricea Ivory 8~;

Matricea circulara Tofflemire 90

Matricea Palodent (Darway) 9:;

Penele interdentare 9:;

Automatricea 99

. "Matricea rigida 99

. MaMcele confectionate in cabinet (inelare) 101

r .. Matricele dentare pentru restauratii le cu mater iale fizionomice 103

., 9 . u i n J z A R . E A LASERULU I INODONTOLOGm 1 07

10. POZITIA PACIENTULUI ~I A MEDICULUI iN TIMPULLUCRULUI .: III

BmUOGRAFIA 115

5

CUVA N T tNAlNTE

Caria dentard continua s a fie principala afectiune a apratului

dentomaxilar de care suferd populaua romdneascii si nu numai. intrucdt

mdsuri le profi lactice pert inente si coerente sum incii in Jaza de organizare,tratamentul curativ va riimane ce certitudine decenii intregi baza activitdtii

medicului stomatolog in combaterea cariei dentare.

Din aceastd perspectivd, materialul practie imformativ pe care it ofera

prezenta apari tie edi tor iald a apreciatei edituri "Cerma" se inscrie fn

preocuptirile constante ale Catedrei de Odontologie a Facultiitii de

Stomatologie - UM.F. "Carol Davila" Bucuresti de a pune fa dispozitie celor

interesati notiunile necesare cunoasterii tehnicilor corecte de tratament a cariei

simple.

Pdstrdnd linia traditionalii a acestei catedre fanion a stomatologiei

romtinesti autorii, medici stomatologi si cadre didactice cu 0 indelungatd si

bogata activi tate clinicd, transmit noilor generat ii de student i # tineri medici,in ideea continuitdti i, experienta lor profesionald de 0 viatd.

in plus, aceastd carte umple un mare gol resimtit in domeniul prepariirii

si obturdrii cavitdtilor; dat fiind intervalul de aproape doud decenii care s-a

scurs de la ult ima publicat ie s imilard a scol ii bucurestene.

Imbindnd armonios trecutul cu prezentul si traditia cu inn a irea,

materialul ofera cu generozi tate citi torului interesat informatia st iinti ficii care

sd-i con/ere certitudinea execuuirii unor ac te terapeutice moderne, de maxima

eficientii .

Prof. Dr. ANDREIILIESCU

Membru Titular alAcademiei de ~tiin,te Medicale

Bucuresti,3 mai 1999



7

iNLOCDEPREFATA•

Progresele mari fdcute in prtvinta instrumentarului stomatologic, a

materialelor de refacere a distructiilor coronare si, implicit, a tehnicilor de

lucru impun cunoasterea acestora pentru optimizarea actului medical .

Desi in l iteratura romdnd de speciali tate au apdrut multe publicat ii menite

sii completeze acumuldrile in domeniu, lipsea un material care s a prezinte intr-

un mod unitar cea mal mare parte a instrumentarului utilizat in pregdtirea

cavitdtilor si obturarea aeestora, inclusiv cu cele mai moderne materiale de

obturatie.

Din aces! punet de vedere, lucrarea "lnstrumente utilizate in realizarea

preparat iilor s i restaurati ilor coronare" const ituie mater ialul potrivit pentru

instruire, in special a celor care se gasese fa inceput de drum Inprofesie. Autorii

cdrt ii , avdnd avantajul unei experiente indelungate in domeniul Odontologiei

precum si al indrumdrii didactice, au realizat 0 lucrare in care au reusit siiimbine aspectele clinice ce cele tehnice, oferind celor interesati un punct de

plecare uti! in problematica auit de pretentioasd si migdloasd a tratamentului

cariei simple.

In fond ce este maifrumos decal sd lasi vii torului roadele exper ientei, care

si acestea, fa rdndul 10l; poate, odati i vor rodi?

Prof. univ. dr. RODICA LUCA

Sef Catedra Pedodontie

Facultatea de Stomatologic

UM.F. "CarolDavila" Bucuresti

Bucuresti,

3 mai 1999



9

PREFATA•

Lucrarea de fala se adreseazii cu prioritate s tudent ilor; celor care

incep lungu! drum al specializdri i in domeniul terapiei odontale care cere

multa manualitate dar si multe cunostinte teoretice, dovedindu-se injinal

o adevdratd artii.

Am urmiirit prin aceastii lucrare si i reactualiziim not iunile de bazd

refer itoare la instrumentarul necesar pentru realizarea unor preparat ii

coronare dar si a restauratiei propriu-zise, incercdnd s a aliniem

cunostintelor s tudent ilor nostr il fa nivelul celor accesibile unui student in

stomatologie din strdindtate. Aceste cunostinte tin seama de importantele

perfectiondri survenite in ultimii ani in tehnica si "designul"

preparatii lor si restauratii lor coronare cdt si in domeniul realizdrii unor

instrumente adecvate acestui scop.

Notiunile prezentate in lucrare reprezintd 0 sintezd a datelor culese

siprelucrate din literatura de specialitate studiatii .

Ilustratiile lucrdrii. ce au drept scop s a usureze intelegerea

notiunilor prezentate sunt in mare majoritate prelucrate din tratatele

studiate si mentionate de noi fa bibliografie.



,,'-~ :

11

INTRODUCERE

Prepararea unei cavitati pentru 0 restauratie prin oburatie sau incrustratie,

finisarea si lustruirea acestora ca ~i lus truirea marginilor incrustrati ilor se pot

executa nurnai eu instrumente speciale, taietoare sau abrazive sau netaietoare,

diferi te ea fo rma ~imo d d e a c ti un e , rezistente, capabile sa permita 0 i ndepar t are

a anumitor pill1i de teut dentar si 0 patrundere propriu-zisa a instrumentului in

aeesta. Acest ins trumentar t rebuie sa f ie adeevat scopului si capabil sa permits

execut ia unei i n t er v en t i i co rec te , e ll alteriiri cat m a i m ic i ale tesuturilor vitale ale

dintelui, sacrificiu de substanta dentara sanatoasa ciit mai mie r ; : ; i suferinta

minima pentru pacient.

De la bun inceput, atunci cand se realizeaza 0 preparatie se impun mai

multe conditii:

- stabilirea limitelor viitoarelor preparatii;

- soliditatea acesteia;

- protect ia dent ino-pulpara si a parodontiului marginal.

Proceselor carioase precum si pierderile de substanta dura den tara au 0

topografie foarte variata, iar designul preparatiei depinde de localizarea lor.

Pentru f iecare t ip de preparatie exista J U S a elemente comune de care trebuie sa

tinem seama ~i care au fast semnalate inca din 1907 de catre Black.

Avand In vedere faptul ca real izarea cavitat ilor este 0 operatie chirurgicala

in care orice greseala implies 0 pierdere de tesut viu, sanatos , medicul

stomatolog trebuie s a d e pn l i c u no st in te exacte legate de anatomia dintelui si 0

buna manualitate.

Desi astazi materialele adezive nu necesita eu rigurozitate aplicarea

principii lor lui Black in prepararea cavitatilor, ele r a m a n la fel de valabile inmare si azi $i urmaresc realizarea unei:

- forme de contur a cavi tatii , Iegata direct de local izarea procesului carios,

de intinderea lui in suprafata si profunzime si care urmareste indepartarea in

totali tate a dent inei si smal tului afectat;

• forme de rezistenta, care are drept scop sa asigure stabil itatea restauratiei

si rezistenta acesteia precum ~ia dintelui restant la actul masticator;

- forme de retentie, care se refera la aspectul mecanic al preparatiei ~iurmareste

sa retina materiaIu1 restaurator sau sa permits adeziunea acestuia la cavitate;

- forme de convenienta, menita sa ne permits 0 buna observare si



l2

accesibilitate pentru prepararea si o bt ur a re a c a vi ta ti i, Limitele a c es te ia t re bu ie

sa fie rninime, pentru simplul motiv ca orice actiune in plus semnifica sacrificare

de tesut dentar sanatos.

in finaIul preparatiei se recurge la fmisarea peretilor se smalt si a

unghiurilor externe ale cavitatii.

Pentru restaurarea anatornica si functionalii a dintelui cu rrnateriale

neadezive trebuie indepartate toate prismele de smalt fracturate sau nesustinute

~irealizarea de margini eat rnai netede. Unul dintre aceste materiale neadezive

este amalgamul. ,Pentru restaurarea eu materiale adezive se poate pastra smaltul subminat

care nu este expus unor presiuni ocluzale mari si caruia, pentru a-i mari

rezistenta, ise aplidi pe partea sa interna un material adeziv. Peretii cavitatilor

preparate pentru acest tip de materiale de obturatie sunt mai distincti, taraunghiuri bine exprimate.

AtM pentru p re pa r ar ea c a vi ta ti lo r pentru materiale adezive cat mai ales

pentru cele neadezive, pentru 0 eorectitudine cat mai mare a acestora,

instrumentarul de mana ~ieel rotativ i~i au utilitatea lor bine definita.

Astazi instrumentarul de mana nu dispare in totalitate din UZ, a~acum s-ar

putea erede, ci i~i resr range numarul si j~i defineste mai precis utilitatea, alaturt

de instrumentarul rotativ.

Un instrumentar de m a n a corespunzator , bine ascut i t ~i c or ec t f ol os it ,

pennite practicianului 0 precizie mai mare in realizarea unei preparatii ideale,

mat ales a acelora care intereseaza 0 suprafata proximala, Asa de exemplu,

escavatoarele ~i lingurile Black permit 0 indepartare mai usoara a dentine:

alterateji ,mai putin dureroasa reducand totodata riscul unei deschideri

accide;tale:'a, .camerei pulpare sau al unei supraincalziri ce ar putea produce

leziuAi pul~~e mai mutt sau mai putin importante.

.» MedicuJ stomatolog omite uneori faptul c a oriee interventie asupra

' tesuturilor dure dentare ale unui dinte vital reprezinta 0 trauma pentru pulpa

d~ntara eu care dentina este strans legata nu numai topografic ci si metabolic.

Orice actiune brutala asupra acesteia are repercursiuni asupra pulpei dentare,

uneori ireversibile.

lata doar cateva argumente menite sa evidentieze importanta cunoasterii

foar te riguroase a instrumentarului de mana cat si al celui rotativ ut ilizat in

realizarea preparatiilor si a restauratiilor coronare.

13

INSTRm.mNT A RU L U TILIZ AT PEN TR U PR EPARAREA

CAVITATILOR•

Teate tehnicile de lucru folosite tn terapia odontala necesita instrumentespecifice fiecarei faze de lucru desi, uneori , acelasi instrument poate fi utilizat

in situatii clinice diferite, Marea varietate a instrumentarului specific

manoperelor terapeutiee ale unei carii simple due la necesitatea ca practieianul

s a aleaga eu rigurozitate instrumentarul eel rnai potrivit operatiei pe care 0

efectueaza la un moment dat, particularitatilor topografice in care se

actioneaza si aeestea necesita indubitabil 0 cunoastere exacta a acestuia, a

indicat i i lor -fieciirui instrument in parte, a t eh n ic il or de utilizare corecta a

acestuia.

Orice manopera efecruata de medicul stomatolog, de la un simplu

examen clinic ~ipana la diferitele proceduri operatorii efectuate in diferitele

arii ale cavitatii bucale ncesita obligatoriu trusa de consultatie compusa dineel putin trei instrumente obligatorii: oglinda dentara, sonda si pensa

dentara.

Pentru realizarea 1IDorpreparatii in caria simpla, operatie dificila ce

necesita lucrul in tesuturi dure dentare si pe suprafete mid eu vizibilitate de

multe ori precara avem nevoie de instrumentar adecvat care sa permita 0

eficienta maxima si maxima siguranta, Acest instrumentar se imparte in doua

rnari categorii:

- instrumentar de m a n a , actionat manual ~icare este de obicei cunoscut

sub denumirea de trusa lui Black;

- instrumentar rotativ, actionat prin energie mecanica, nurnit si

instrumentar abraziv ~icare poate avea viteza de rotatie diferita in functie deoperatia pe care 0 executa si de calitatea materialului in care se actioneaza.

Un alt grup de instrumente este eel utilizat pentru introducerea

materialului ales pentru restauratie si pentru prelucrarea acesteia, instrumente

actionate fie manual fie rotativ.

, Vomincerca in continuare sa redam caracteristicile, indicatiile, tehnica de

lucru, pentru fieeare din instrumentele apartinatoare acestor grupe mai sus

amintite, tinand seama in expunerea noastr ii de noi le tipuri de mater iale de

obruratie aparute,



14

1.TRUSA DE CONSULTATIE•

1\ecesara or icarei manopere efectuate la nivelul cavitat ii bucale coniine:

~ oglinda dentara;

- sondele dentare;- pensa dentarii.

Ogl i nda dentari

Succesul oricarei manopere efectuate de medicul stomatolog in cavi tatea

bucala depinde in primul r and de vizibilitatea pe care acesta 0 are asupra

campului operator. Operatorul trebuie sa vada toate detaliile campului pe care

actioneaza ~i aeest lucru nu ar fi posibil fiira ajutorul oglinzii dentare.

Oglinda den tara este fermata din:

- maner;

~ oglinda propriu-zisa.

Oglinda propriu-zisa este detasabi la si se fixeaza la maner pr in insurubaresi poate fi inlocuita ori de cate ori devine inutilizabila datorita deteriorarii sale

prin sterilizare repetata,

Oglinda poate fi:

~plana, aceasta da imaginea reala dar are dezavantajul di nu

concentreaza intotdeauna suficient lumina;

- c on ca vi i, care mareste imaginea, permite 0 concentrare mai'(""

. > buna a luminii dar are dezavantajul ca deformeaza imaginea in

. : fun ctie de distanta sa fatii de obiect.

·'Qgl iJile dentate pentru adul! i au' n um arul 4 $i 5 diametrul de 2 2 si 2 4m m,

.dar exista ~i un tip de oglinzi foarte mici care sunt utilizate in unele interventii

chirurg ica le ca de exemplu inrezectiile apieale ~icare au de obicei n um arul 1 ~i2.Manerul oglinzilor poate fi din otel inoxidabil sau dintr-un material plastic

dur, suprafata sa poate fi neteda sau eu muchii, ell zimti sau poate avea 0 forma

speciala, anatomoforma, ce asigura 0priza mai buna a instrumentarului (fig. 1).

Oglinzi le dentare sunt instrumentele care au mult iple uti lizar i care ins ii pot

fi grupate in doua mari categorii:

- pentru asigurarea vizibilitatii asupra campului operator si anume:

- p e rm i t e v i zu a li z ar e a unor zone asupra carom nu avem privire directs;

- r e flec ts lumina inzonele mai ascunse ~imareste astfelluminozitatea

. . . . . ,::

acestora;

15

- mareste imaginea (oglinda concava) permitand astfel 0 vizibilitate

mai buns asupra detaliilor.

- asigura protectie operatorului ~ipacientului prin:

- p e rm i t men t in e re a unei poziti i corecte a corpului operatomlui

inr ap or t c u pacientul ~id im in u a a s tf el r is c ul imboInavirilor

profesionale;

- mentine tesuturile moi intr-o anumita pozitie (limba,

buze, mucoasfi jugala) pentru a usura accesul si

vizibil itatea asupra campului operator si diminua astfel si

riscul unor aeeidente sau incidente nedor ite.

Pentru a indeplinii toate aceste roluri oglinda trebuie folosita corect, in

functie de scopul urmarit dar si de campul operator pe care actionam (fig. 2, 3,

4,5,6, 7. 8, 9).

F ig. 1 - O gtiD da dentali

A - O glin da propriu-zisi m. 4 f i S (22-24mm) concav i pplaDi

B- Difcritc tipuri d e mInero .

Astazi exista seturi de oglinzi pentru uniet! folosinta, ideate pentru

consultatia initiala, ca un semn de pretuire adus pacientului, confectionate din

material plastic dur si eu un diametru unic de 20mm. Se prezinta incutii de 100

de bucati.



16

~Fig. 2 - Utilizarea C J g l m z i i deatare pentzu Id lec tarea lamiDii II8upra c8mpulu i . operator

(th'eaplajos).

,,

17

Fig. 5 - Maxilaml super io r stanga (din f i 1 l a tidreap ta pacientului). Oglinda. reflecti lumina

asupta oAmpului ope!: lItor.

F ig . 6 - F ol os ir ea o g1 in zi i dentare penIrU ID .depir ta rea obrazn lu i tn scopu1 accesnlui

inst romemelo r inveslibulW superior drepl

F ig . 7 - F olo si ml ogIinzii petttru. todepirtarea 1imbii inbemia rcada stinga i nf er io ar i c u

operatotu1 til f il 1 a ~ til cbeapta paciontului.



18

Pentru ca. medicul stomatolog sa aiba vedere asupra tuturor detal iilor

campului operator este necesara 0 acornodare a ochilor acestuia si

mentinerea distantei coreete in timpul luerului. La medicii tined acest

luc~ este usor de ~ealizat dar. dupa 40 de ani. multi dintre operator i poarta

ochelar i. Ei au nevoie de 0marire a imaginii si acest lucru este posibil en

ajutorul mai multor metode. Astfel, se pot atasa de ochelari Ientile sau un

telescop uni sau binocular sau se pot folosi Ientile de marire din sticla ce

se apnea eu 0 banda pe capul pacientului. Acestea au aspectul unor

ochelari ~i au avantajul eli of era in acelasi tirnp ~i protectie pentru ochi

(fig, 10, 11),

19

F ig . 1 0 - T el es co p binocu1ar montat; pe f iecare 1.entili a oche1arllor: a - pc ochelari c u I e nt il e

pen t ru . vedere de aproape; b - pe Ientile i :ntregi; c-te1escop blnocula:r montat pe mijlocuJ.ramelot o c h e 1 a r i 1 o r .

F ig. 1 1 - L upl UDici montati cu ajutorul U D e i benz i injuru1 ca p u l u i m e d i c u l.

Sisrernul eu lupa unica din f igura 11este destul de incomoda ~i acomodarea

medicului la campul de lucru destul de greoaie, ea fiind una din prime Ie lupe

folosite si la care asrazi s-a renuntat in favoarea unor lupefixate tot eu 0 banda

in jurul capuIui medicului dar cu un design mai placut si mult mai usor de

mancvrat. Dezavantajul aces tor lupe este d'i necesita un efort destul de mare

pentru recomandarea ochilor dupa indepartarea acestora putiind in timp influenta

in ra u dioptriile (fig, 12).

V-~~~~~~

r:\ n

Fig. 12: A - L u p a binocu1ari (Almom Intemati.onal)

B - L u p a bin.ocu1ari Lactoua.

C - Lupa binocu1ari Ed r o y P r od u c t

Tot pentru 0 buna vizibi litate asupra campului operator se uti lizeaza astazi

fibrele optice care sunt atasate de capul piesei contraunghi in combinatie ell

lumina traditionala s i cu 0 uscare perfecta a campului operator. Aceasta metoda

permite 0 i~bunamtire a vizibilitatii asupra cfunpurilor ascunse, intuneeoase.



20

Sondele dentare

Sunt instrumente ascutite, utilizate la diferite manipere de explorare sau

tratament. Au ea toate celelalte instrumente manuale un rnaner, 0 tija sau gat ~;

o parte activa si pot fi rigide sau flexibile.

SOildele dentare rigide au par tea activa in.cont inuarea manerului (sonda

dreapta) sau prezinta diferite angulatii care pot fi unice sau multiple, in acelas i

plan sau in planuri diferite, concepute astfel incat s a permita explorarea tuturorsuprafetelor dentare, chiar $i a eelor mai putin accesibile operatorului.

Utmz~ile sondelor rigide sunt multiple:

- permit explorarea tuturor suprafetelor dentare, a suprafetelor de

abraziune, fractura, eroziune etc.;

- permit determinarea dur itatii tesuturi lor dentare;

- ajuta 1a explorarea intinderii in suprafata $1profunzime a proceselor

carioase preeum $i a preparatiilor;

- permit aprecierea gradului de sensibilitate a dentinei, a pulpei dentare

insensibil izate chimic sau ea urmare a evolut iei procesului carios;

- permit aprecierea cal itat ii adapti iri i marginale a obturat iilor coronare ,

incrustratiilor, microprotezelor etc.;

~ folosesc la controlul diferi telor etape ale ext irpari i vitale san devi tale,

controlul indepfutarii tavanului camerei pulpare, reperarea orifici ilor canalelor

radiculare etc.;

- permit depistarea pungilor parodontale c a t si aprecierea adancimii s:

lntindesii for;

.-- .....,I:pot fiuti lizate pentru modelarea si finisarea obturati ilor de amalgam la

nivelulcavi tati lor de clasa a V·a permitand 0 buna adaptare a acesteia in santut

; -gingival ~ pennite indep1irtarea excesului;

.> - se pot folosi ~i la idepiirtarea excesului de amalgam la nivelul crestei

marginate a unei cavitlill de clasa a II-a.

Redfun in continuare imagini ale catorva din tipurile de sonde dentare

precum $i cateva din utilizarile acestora (fig. 13, 14, 15, 16).So ndele flexibile sunt formate din: - portae Miller;

- acul Miller propriu-zis,

Aceie Miller conice sau cu muchii se adapteaza prin insurubare la portae

~ipot fi lungi sau seurte. Aceasta sonda flexibila cunoscuta si sub denumirea de

sonda flexibila Miller are urmatoarele intrebuintari:

- depistarea unor perforati i ale tavanului camerei pulpare;

- in odotometrie;

- pentru controlul adaptarii matr icei dentare la nivelul pragului gingival

21

in vederea reconstiruirii coronare a unei preparatii ocluzo-proxima1e;

- sub forma de mese sterile in tratamentul medicamentos at canalelorradiculare etc.

f' " ' ,

J ( l1( -)7 1 ([!

HI

i ~ " ~i

2 6 81 :;

(I., -',

1 I [g I

i:I

J t ~9 6 23 i

9' 18 t7 2J 239 .1 7 9

~ ~ . ~ : _ , ~ , . ~ ~ > ..,.~~ ~~ ~ ;". . . .:<~ .,:.,~ '.~i c,~

F ig. 1 3 - Diferltc tipmi d o sonde d tatarc s imp le fldub1e (CH3 fi 17123 ) .

Fig. 14-.ApJicapile c1inice ale sondelor dcntarc.

A - S O D d a m. 23 - pelparea f e J e i o c l u z a l e iB -1Ollda Dr. 6- pa l paKs 1 e z b u r i I D t giDgivalo;

C - scm.da Dr. 17 - p a J a p a re a . ~ aproximale;

D - 80Dda Dr. 2 - p e l p ama jO i iC fi u u ii ~ pe I i 1 J I I I l l & f a dista1ia premo1amJ:ai..



22

cFig. 15 A - util izatea sondei Dr. 6 1 a modclarea P 6Disarea amalgarnnlui PI '

suptafata vestibolati P 1& nivelul f 8 D 1 U l u . i gingival;

B - tndepirtarea excestdui de amalgam;

C- indepid:Brea e xcmdn i de amalgam Ianivelul crestei maxginale.

Fig . 16- Sanda t la x : ib i li M i l le r

A - acu1 Miller;

B - portacul Miller.

Pensa dentari

. Face parte, alaturi de oglinda si sonda dentara din trusa de consultatie, Este

un instrument eu dou a brate curbate si terminate efilat. Dupa forma bratelor

active si dupa unghiul pe care acestea it formeaza eu eorpul pensei, exista mai

multe tipuri de pense dentare, eele mai cunoscute ~i utilizate fiind:

- pensa cotita - eu vsrfurile netede in interior;

- e ll varfurile z im ta te i n interior;

- pensa dublu cotita - eu varfurile netede;

- eu varfurile zimtate;

- pensa in unghi - drept;

- ascutit;

- obtuz;

23

- pensa in baioneta etc.

Redam in fig, 17 cateva din aceste tipuri de pense dentare .

.-,\~!I : I

i; I . . 1. I I I

. \ i I-~

~.,

1" 1 'II

~ I

F ig . 1 7 - Citeva tipuri de pease dentate.

Pensele dentare sunt prevazute pe fata exterioara a celor doua brate ell

z im ti s au s an ru ri pentru 0 priza mai bun a a aees tora. Deschiderea dintre cele

doua brate variaza de la pensa la pensa, intre 10 si 25 mm. Toate sunt

confectionate din otel inoxidabil.Pensa dentara are 0 rnuti tudine de intrebuintari din care retinem:

- in manevrarea diferitelor materiale cum ar fi: rulouri , camprese, mese,

bulete etc.

. manipularea unar instrumente mici, sterile: ace, freze, conuri de hartie

sau de gutaperca, pene, inele, benzi de contur , s ti fturi;

- aplicarea si indepartarea unor pansamente medicamentoase si

introducerea pr in capilari tate a unor soluti i medicamentoase in camera pulpara;

- i ndepa r ta re a excesului de amalgam de pe fata ocluzala a cavitatilor, el l

ajutorul unei bulete de vata etc .

In fig. 1S si 19 exernpli ficam cateva din aceste util izari .

F ig . 1 8 - U t il iz ar ea pensei d e D I : a r o in:manevnrea fli, fturilor~ iDcle!or penelor, benzilo:r d e

contut



24

F ig . 19 - ~ pense! dentare pentru m a n e vm c a b u le te i de vali to toaleta cavit ipi ¢fiIdepirI:8rea exce su lu i de a m a l g a m . de pe f a ! a ooluzal i a c a v i .

in fig. 20 si 21 prezentam folosirea oglinzii si a pensei dentare pentru

introducerea rulour ilor de vata in scopul izolar ii ,

I,

Fig. 21- M u s c u1 a tu m J im b i l este tndepiztati eoajutoml o g U D z i i d e n t a r e pentru a pem! it ei:ntroduce!ea eo ajuto:rul pemei denta te a ruloului de vati..

25

2 . IN STRUMENTE DE MANA TAm r OARE UT IL IZ ATE

INPREPARAREA CAVITATJLOR

Primele ins trumente de m a n a utilizate in prepararea cavitat ilor au aparut

eu mult timp in urma. La inceput, aceste instrumente aveau un maner mare sigreu ~i erau realizate dintr-o combinatie inferioara de metale, erau greoaie ~i

obositoare ~i nu intotdeauna efecienta lor era cea dorita, Sterilizarea acestor

inst rumente era 0 problema dificila, Multi praeticieni aveau instrumente

personale, create si imaginate de ei in raport cu necesi tat ile aparute in prepararea

cavitatilor,

Cu timpul, odata eu aparitia primelor notiuni legate de prepararea

cavitatilor, cu perefctionarea acestora, a devenit tot mai stringenta nevoia

existentei unor instrumente standardizate,

Lui Black ii revine meritul de a fi creat ~idenumit pentru prima data

instrurnentarul d e m a n a utilizat pentru scopul major de a taia tesuturile dure

dentare, de unde si denumirea de instrumente taietoare.

Clasificare

La inceput, trusa creata de Black cuprindea un numar de 102 instrumente,

numar care s-a redus ulterior la 96 instrumente, 44 - set universal sau set mic de

25 instrumente. Ela a denumit instrumentele de mana in functie de mai multe

criterii si anume:

- dupa functie: l inguri , dillli etc.;

- dupa modul de folosire: fuloar manual, instrument taietor, cioplitor etc.;

- dupa forma piirtii active: lingura, secera, gheara etc.;

- dupa forma gatului: mono, bi, tri-angulara, contraunghi etc.;

- dupaformula

plasata pe maner, folosind un code se 3-4numere, separate

de liniute,

Fiecare instrument are marcat pe maner un numar de ordine sau

identificare, carecorespunde pozitiei instrumentului in catalogul

fabricantului. Alaturi de acest numar de identificare, pe rnaner mai apar

alte 3 sau 4 cifre care caracterizeaza partea taietoare a instrumentului (fig.

22).

Toate ins trumentele de m a n a au 0 lama de dimensiuni variate (Iungime,

Hitime, grosime). Grosimea instrurnentului este ignorata, Semnificat ia cifrelor



26

inscrise pe maner este urmatoarea:

- prima cifra reprezinta latimea lamei notata in zeci de mm.:

- a doua cifra reprezinta lungimea paqii taietoare in mm;

- a treia cifra reprezinta unghiuJ, ingrade dintre ti ja (gat) instrumentulu i s;

partea lui taietoare.

Fig. 22 - NumUul d o o rd i ne sa u : id en ti fi ca r e a 1 iDstrumentWui

Aceasta numerotare este pentru instrumentele ee au rnarginea taietoare 1:<

unghi drept cu lama (fig. 23).

.,,.

>

~.-. t , = = z : ; ; ; ; : x ; : ; t k j ( , ' . . _ ~

~ 1(1 .1 ·14 o-oooc-,

~~~!i!!!!!!!i!~~~ ....,Q. ~. . ~ ._ ~,,Pi g. 2 3 - F OJD DJ la lui Black cu trci IlIIUlere1-1if;i:mea l am e i tn zec lmi d e mm.;

2 - hmgimea.1amei. tnmm.;3 -uugbiullamei cum 4 n em I in~

Instrumentele de m a n a care au margine a activa terminala care nu este In

unghi drept cu axuI lung al Iamei, ca de exemplu bizotatoare1e de prag gingival,

au un numar aditional inserat intre eel care indica latimea si eel care indica

lungimea lamei ~ireprezinta unghiul format de capul taietor al lamei cu manerul

instrumentarului , masurat in cent igrade, care sunt realizate eu ajutorul unui cere

divizat in 100 de unitati, Intr-un asemenea cere, un unghi drept are 25 de

centigrade (fig. 24). Axul vertical (0 ctg) este axul manerului instrumentulu i,

27

Fig. 24 - Scala 111cent igrade a mllli cere divizat in 10 0

tn fig. 25 se vede folosirea scalei pentru determinarea unghiului , iar In fig.

26 se observa numerotarea unui bizotator de prag gingival la care primul numar

este reprezentat de Hit imea lamei, aid l3mm, numarul at doilea reprezin ta

unghiul marginii active a instrumentului cu axul lung at manerului (in

centigrade) de 95, numarul trei reprezinta lungimea l ame i de 8 mm, si eel de al

patrulea numar este dar de unghiul pe care II face l am a r ai to ar e cu manerul incentigrade, aici egaJ eu 14.

~.F ig . 2 S - Scala folosiii ca ind iea tor ficare.aid amti un ungb.i de 1 6 c tg . a l1amci

inBtrumentului.



28

. . . . - ;.."

F ig . 2 6 - D e te cn in a re a codu lu i instrumentului c o . 5 num.ere co . ajutonll scalei incentigrade.

..

Majoritatea denumirilor date de Black instrumentarulu i de mfma se mai

utilizeaza si < f r i , aceasta denumire se refera strict la forma pe care 0 are lama:

lingura, dalta, toporisca etc. Instrumentele a caror lama nu sugereaza nirnic,

Black le-a denumit dupa scopullor (bizotatoare de prag, ciopli toare), denumire

sub care sunt cunoscute si azi, La numele fiecarui instrument. Black. a adaugat

o denumire care reprezinta numarul de unghiuri pe care gatul (tija)

instrumentului ~i manerul lui 11fae eu partea act iva. AstfeI avem instrumente:

- monoangulate;

- biangulate;

- triangulate;

- quadrangulate;- drepte.

~ . , . _ .:\

•• J

"

)4

Ji

Fig. 27 - Denum i rea insb:umen1e1or dupi DDIIl iIul d e wgbiurl: a - dtept. b - monoangalat, c -

hiangu la t . d- triangulat. 0 - quadmngu la t .

29

Angulatia instrumentului are drept scop s a pastreze marginea activaa

lamei in unghi de 1-2mm fa~a de axul rnanerului .

in fig. 27 se observa c a la pozitia b, lama nu este in axul manerului

instrumetului dar, fiind un instrument eu lama scurta, el estefolosit cu 0 f O l 1 a

mica in prepararea cavitatilor desi acest instrument monoangulat nu ofera un

bun echilibru 1 0 timpul lucrului,

Instrumentul de la pozitia c, biangulat datorita faptului ca are marginea

activa aproape in axul manerului, ofera un bun eehilibm in tirnpul lucrului si un

bun controlla aplicarea for tei. E l se mai numeste si eontaunghi. Exceptie de la

aceste instrumente fac daltile drepte, pozitia a, care au manerul in cotinuarea

partii active, ta isu l in c ot in u ar ea m a n er ul ui ~iacest lucru ii confera 0priza buna,

siguranta si fOl1a in timpul lucrului.

eel mai bun control asupra instrumentului se obtine atunci cand acesta are

o lama mare, un numar mic de angulatii si are partea activa taietoare in axul

manerului. Cand lama taietoare este lunga (toporisti de srnalt, bizotatoare) sunt

de preferat instrumentele biangulare care permit 0 priza buna a acestuia tara a

permite miscari de rotatie in t impul manevrarii .

Des ignu l i n s trumen t el o r de mAn!

Instrumentele de m a n a au trei parti componenete:

- maner,• tija (gat),

- partea activa,

~~m:::,,::!t!!!tatt'I!"I!' t w Z E . ·W . .i §; i' !· . .. .. .. m U ll! ~

~.~~__,_,~_~~T_~_. r _!.- --- ._ _ .!

F ig. 2 8 - P 8 I J l l e compouente ale umd. instrmnem d e mini: a - miner; b - tija; c - parteaactivi (vezi imag inea de detaliu).

Manerul instrumentului poate avea diferite forme si miirimi.

Sunt cunoscute de obicei 8 marimi, dar sunt preferate cele cu rnanerela

mid (5,5 mm diametru) si usoare. Manerele pot prezenta zimti sau convexitati

anatomoforme pentru imbunatalirea prizei instrumentului.

Tija sau gatul instrumentului este de obicei neted, rotund sau conic ~i

subtire si are una sau mai multe eurburi pentru a evita tendinta de rotire a



30

acestuia in timpul lucrului, rotire determinate de forta mare ce trebuie aplicata

pe partea activii a instrumentului pentru a reusi taierea smaltului sau dentinei,

substante dentare dure. Angulatia gatului permite echilibrarea instrumentului

astfel incat marginea activa a lui s a vina in inter iorul diametrului manerului si sacoincida c a t mai mult cu axul manerului. Pentru a fi cat mai putin expusa

rotatiei, lama nu trebuie s a depaseasca axul manerului cu mai mult de 1-2 P.1t:1

Lama instrurnentului este partea activa a acestuia, iar suprafata activa

poartii denumirea de fata.

Unele instrumenteprezinta cate 0 terminatie act iva lucratoare la ambelecapete ale manerului si -acestea poarta denumirea de instrumente cu dubfi

terminatie. l&mele._auforme si rnarimi diferite in functie de scopul pentru care

au fos t c rea te . '

Lama sau partea activii a instrumentului taietor poate prezenta un tai~,bizou,

care este numai pe 0 parte a l ame i , deci este bizou unic. Aceste instrumente sur t

pereche, unul pentru dreapta altul pentru stanga Pot fi deasemeni instrumente C " J .

bizou dublu, pe ambele parri, In lama de topor (fig. 29).

8 ('

I, Fig. 29 - B i zmD i le l am e i

A,B- bizoul po 0slngmi parte. un a d r eap t i alta stiDgi;

C - bizoul1D!ami d e topor...•.

Uneori, atunci cand avem instrumente eu dubla terminatie, aeestea au ia

un cap lama eu bizoul pe dreapta si la celalalt cap bizou pe stanga, alteori 'a

ambele capete sunt lame similare d ar de marimi diferite.

Instrumentele cu 0 s i ngura t erm i n a ti e sunt mai sigure.

Instfumentele taietoare cum ar fi: dalt ile si toporisti le de smal] au trei

margini active, tiiietoare una principals si doua secundare care pennit taierea in

trei directii diferite, in functie de necesitati (fig. 30).

I n u n el e s it ua ti i, m a r gi n il e a c ti ve s ee un d a re p erm it 0 ac t iune mai eficientadecat cea a marginii principale. Actionand in trei directii diferite, eficienta

instrumentului cu 0 astfel de lama taietoare creste foarte rnult.

31

Fig. 30 - BizourlJe l am e i

l-fittalamei;2- 3 -lame tiietoare secundarc;

4 -lama principali.

Materialele din care sunt realizate instrumentele de manii sunt in principal

de otel, multi ani singurul otel folosit in acest scop fiind eel carbonatat care,

fiind mai dur dedit eel inoxidabil i$i mentine mai bine forma dar are 0

durabilitate mai mica a marginii taietcare.

Astaz i este preferabil otelului inoxidabil care rezista mai b ine la

steril izarea eu vapori sau cu caldura urneda/uscata spre deosebire de celca rbona ta t care s e c or od ea za mai repede. Ta isul marginii active al unui

instrument din otel inoxidabil se toceste mai repede decfit al celui din otel

carbonatat,

Imbunata!irea otelurilor inoxidabile prin adaugarea unor componente

menite sa-i confere rezistenta mai mare la coroziune (crom) precum si stralucire,

duritate mai mare (fier) etc. fac ca aceste oteluri inoxidabile sa ramanarnaterialul predilect pentru confectionarea instrumentarului de mana.

Pentru lungirea vietii instrumentelor astazi se utilizeaza in compozitia

solutiilor desinfectante speciale factori antirugina, cum ar fi unii compusi

solubili aIca1ini,de asemenei, sterilizarea umedii prin fierbere sau autoclavare nu

deterioreaza instrumentele daca, dupa sterilizare, acestea sunt uscate bine si apoi

tinute la lac uscat, innici un caz nu se tin instrumentele in solutii sterilizatoaremai mult decat timpul minim indicat.

Sterilizarea la aer uscat, prin caldurf ridicata, reduce duritatea rnaterialului

si lama i~ipierde efieacitatea in timp.

Ca l it it ll e i n st rumen te lo r d e m A n a

Un bun instrument de mana trebuie sa indeplineasca cateva cerinte esentiale:

- sa fie confectionate dintr-un material dur, rezistent la sterilizare si coroziune;

- sa fie inoxidabiI si rezistent la agresiuni chimice, fizice;



32

- sa fie bine ascut it si sa penn ita reascuti rea sa ori de cate or i este necesar:

- sa aiba forme cat mai variate, adecvate fiecarei manopere oparetorii;

_mane r u l sa permits 0p r iz a p a I rn a r a b u n a , ta ra a exista pericolul de a derapa.

A sta zi s e cunosc un numa r mare de inst rumente de mana ce au ca punct de

plecare trusa ini~iaHia lui Black si care mai poarta s i azi denumirea celui care le-

a imaginat.

Trusele actuale ce contin un numar mai mare sau mai mic de instrumente

de m a n a , dupa necesitatile celui care le-a utilizat, au diferite denumiri

cornerciale cum ar fi: trusa Thomas, Perry, Jaquet , Mac-Cal , ASH etc,

In scop didact ic Doile vom denumi dupa Black:

- toporisti d e .samlt;

- d 51 tf de srnal] ;

- toporisti de dentina;

- l in g u ri sau escavatoare;

- bizotatoare de prag gingival.

Topori¢le d e small

Sunt instrumente pereche, au 0 lama mai mare ~i dura pentru a fi eficienta

in smalt, iar fata taietoare a larnei (bizoul) es te pe 0 singura parte, spre dreapta

sau stanga (f ig. 31) .

Fig. 31- Topori¢ d e smal~a -lifimea 1 a m e i do bamb-l,smm

c-2,Ommd - b i z ou r il c l ame i

Asa dupa cum reiese din imagines anterioara, in functie de latimea lamei,

toporist ile de small pot avea trei dimensiuni : lmm, 1,5mm ~i2mm, lungimea ei

variind intre 6-1 o/mm.

33

Toporistile de smalt au 0 inclinatie a partii act ive fata de maner de 12

grade, indiferent de marimea instrumenrulu i, iar g:itul aeestuia nu se afla in

prelungirea manerului ci este la raudul lui inclinat ~ot in unghi de 12 grade, de

partea opusa inclinarii pfu1ii active. Aceste angulatii fae ca instrumentul s a fie

echilibrat ~i permite aplicarea presiunii necesare pentru a fi activa in smalt.

Datorita lungimii partii active, instrurnentul poate actiona si in cavitatile profunde,

Toporistile de smalt se utilizeaza la: .

- indepartarea prisrnelor de smalt nesustinute de dentina sanatoasa de la

marginile cavitati lor de clasa I si a I I-a;

- netezirea marginilor de smalt ale peretilor cavi tatilor de clasa I ~ia II -a;- a ccen tu a r ea unghiurilor de in t i ln i te dintre p e ret i i c a v i ts t il o r de cla sa I s i a II-a;

- completarea extens iei prevent ive la preparatia vert icals a unei cavitati declasa a II-a; ..

- uneor i pentru bizotarea marginilor cavi tat ilor de clasa I si a II-a s i tesirea

istmului dentinar a l c a vi t at ii de clasa a II-a.' " ,

Topori~ti1ede dentina

Aceste instrumente de mfma au p ar te a a cti va c ea r na i midi, d e a c ee a ele sunt

foarte utile l a p r ep a ra t ii le e fe c tu a te pe dinr i i frontali s i a n ume I a c a vi ta ti le de clasa

a III -a, a IV-a si a V-a mai ales atunei cand restauratia este una direeta,'eu aur ,

Mal sunt cunoscute in li teratura de speciali tate sub numele de baltag, sunt

monoangulare, eu marginea taietoare (bizoul) pe ambele paTti ale lamei si

directioanta in acelasi plan Cll axuI lung al rnanerului.

Partea act iva a toporist ilor de dent ina este indoita pe rnuche si face cu axul

gatului un unghi care merge de la aproape 90" la un unghi de ascutit sau obtuz

(95"-170°). .

In nomenclatorul Black, toporist ile de dentina cu unchi obtuz apar

numerotate cu un numar de ordine mic (5-10), cele ell un unghi aproape de 90"

au numere de ordine 22-23-24 ~icele cu unghi ascuti t 87-88.

Toporisca dublu angulatia ei are numarul ':0 si acest lucru pennite

folosirea sa in preparariile cavitatilor de colet la dintii laterali,

Toporistile de dentina sunt utilizate numai la cavitatile de clasa a III-

IV-a si a V-a, exclusiv in dentina ~i anume la sculptarea peretilor, pentruaccentuarea unghiurilor si in unele cazuri chiar la indepartarea dentinei

alterate. Ele lucreaza linear, cu excepria celor eu unghi ascutit, la care se

pot face $1 usoare rniscari de rotatie, miscari care permit aceentuarea

unghiului incizal al cavitatii de clasa a III-a. De aserneni miscari de rotatie. '. ~poate efectua si toporisca de dentina nr. 20 atunci cand se foloseste la

indepartarea dentinei alterate din cavitatile de clasa a V-a situate la ultimii

molari.



34

fIII \I I

/ i

r·1, I

F ig . 3 2 - TO JK ll iF a de dentinia ,b - topol:ifca m. 87-88;e - t op o rl fc a Dr. 1 0;

d-~Dr.20je - bizoul i ns t ramentulu i ;

Initial aceste instrumente au fast create pentru a fi destinate unei anumite

operatii ~ianume:

- toporistile nr. 5-10, cu unghi obtuz au fost create pentru a se pregati

pragul gingival si pregati rea peretelui oral si parapulpar. Ele mai pot fi utilizate

si la prepararea peretilor laterali si accentuarea unghiurilor de lntalnire intre

acestia ~i fundul cavitatii;

- toporistile 22-23-24 permit pregatirea peretilor laterali orali si vestibulari

~iexprimarea unghiuri lor de intalnire dintre peretii cavi tatilor de clasa a II I-a--

a IY -a si a · Y-a ;

, -_ t.opori~ti le 87-88 au fost create pentru realizarea unghiului incizal al

cavi tatF ':d'e clasa a III -a si toporisca nr. 20 pentru pregii ti rea cavitati lor de clasa

a V -a pe dmtii laterali .

.~ ., ., . Desig~, utilizarea aeestor instrumente este astazi limitata, gratie aparitiei

' ,' materialelor de obturatie fizionomice adezive deoareee aceste materiale nu mai

necesi ta creearea unor cavi tati cu pereti l iniari , cu unghiuri bine exprimate. Ele

raman totusi indispensabile Ia preparatiile pentru restauratii prin incrustatii( inlay) sau restaurati i directe ell aur,

Aceste instrumente de m a n a au bizoul pe 0 singura parte. Lama dalt ii este

f ie al iniata eu manerul , iar margine a sa t iiioasi i este perpendiculars pe maner , f ie,

este usor curbata (Wedelstaedt) sau biangulara, Aceste diUti pot avea tai~ri ~ipe

fetele lamei, pentru a crea margini secundare, alaturi de eea taietoare principals

(fig. 33).

35

F ig . 3 3 - L am a un ei dilji OIl margi :nea. actiri primari (l) timargini activo secuudarc (2).

Dal ti le sunt ins trumente foarte active, ce permit apl icare unei forte foarte

mario Dalta dreapta nu necesita pereche deoareee rotarea eu 1800 a

instrumentului perrni te folos irea sa pe or ice parte a cavita ti i , Ea se foloseste eu

bizoul spre interioml cavitatii pe peretele mezial ~i exterior la eel distal,

realizandu-se taierea si prabusirea prismelor de smalt.

Dalta biangulara (A) ~i eea de tip Wedelstaedt (C), au marginea etivi i.

principals perpendiculara pe axul manerului si au bizouri meziale ~i distale.

Lama cu bizou distal este folosita pentru a lucra pe un perete ce priveste spre

suprafata inter ioara a lamei iar cea eu bizoul rnezial , pentru peretele ce pr iveste

suprafata exterioara a lamei ( fig. 34).

I J . .

Prin forma pe care 0 au, daltile de small au un aeces limitat. Dalta dreapta

este utila doar la cavitatile de clasa I si a II-a la nivelul primului $i uneori si a

celui de at doilea premolar putandu-se actiona eu ea de-a-lungul intregului

perete, incepand de la suprafata de smalt si p a n a in fundul cavitatii, tinande-se



36

ell bizoul spre inteiorul cavitatii.

Dalta biangulata preeum si eea Wedelstaedt, permit prin forma pe care ()

au, 0 act iune si la nivelul molarului pr im, mai ales pe peretele mezial.

Cu daltile de smalt se creaza aceesul in proeesele carioase ocluzale, In

special la areada superioara si pe marginile meziale si distale, lucrandu-se ell

bizoul spre interiorul cavitatii, pe fragmente mici de smalt subminat. De

aserneni, permit nivelarea si pregatirea caviratilor de c\asa I ~i a II-a si chiar

bizotarea rnarginilor cavitatii de clasa 1 .

~gmile (escavatoarele)Black

Lingurtle Black sau escavatoarele sunt instrurnente ell0 l ama usor curbata,

iar margineaactivaare caput terminal rotunjit In semicerc sau in cere mie.

Marginea rotunjitii este numita si discoida,

Lingurile sau escavatoarele pot fi biangulate normale (l ingurile Black

clasice), biangulata discoidala sau triangulate discoidala, Contraunghiul format

de partea act iva a instrumentului ell manerul permite aeestora sa fie active intr -

a singura direct ie, de aceea ele sunt pereehi , pentru dreapta si stanga, atasate la

manere diferite sau la eele doua capete ale aceluiasi maner (fig. 35).

. '

a b c

Aceste instrumente au marimi diferi te pentru a putea act iona in cavitat i de

diferite marimi.Linguri le Black pot fi:

- mari -lungimea partii active 9mm, latimea 2mm;

- mijlocii - lungimea lamei 8mm, Hirimea 1,5mm;

- miei -lungimea lamei 6mm, latimea lmm si ele sunt doar biangulare

Escavatoarele pot fi~i triangulate ~iau terminatia asemanatoare unui disc,

de unde si denumirea de discoidale si au si ele marimi diferite pentru a

_ _ _ - . - - - - - -.;

1•.

37

corespunde unor cavitat i de marimi diferite ( fig. 36).

Aeeste instrumente de m a n a sunt utile pentru oriee preparatii, indiferent de

felul restauratiei ulterioare.

,,~~~/-.......,.-= == :c;.; :::::=--",

- = = = - - - - " c " : , , , : : ; . ; : : n n n : : . J=== - -

F ig. 36 - E B c a v a t o a r e tr iangqlate d i s c : o i d a l o de diferite mir imi . s i t u a t e 1a ambele capete al e

manemtui

Lingurile Black, dar ~i escavatoare sunt folos ite la indepartarea dentinei

alterate din toate t ipur ile de cavi tati , cu condi tia ca ele s a fie bine ascuti te, Pot fi

folosite si la desehiderea proeeselor carioase ~iatunei lucreaza sub pr ismele de

sm alt n esustin ute si eu ele se executa 0m i sc ar e f er ma de ro ra tie p en rru a le d islo ca .

Pentru indepartarea dentinei alterate se efecrueaza 0 miscare de

sernirotatie, de excavat ie, act ionandu-se din aproape in aproape si folosindu-se

totdeauna instrumente perechi, .

Bizotatoarele de prag gingival

Asa dupa cum 0 spune si numele lor, sunt instrumente care, pnn forma pe

care a au, permit efectuarea unui bizou coreet la marginile de srnal ; ale pragului

gingival intr-o preparatie proximo-ocluzala, Sunt asemanatoare ell daltile de

smalt, dar lama lor este curbata (ca 0 lingura), iar marginea act iva face un unghi

diferit de 90° cu axuJ lamei (fig. 37).

P ig . 3 7 - B iz ot at or de p1'lI8 g ing iva l pcrecho penfm

dreapIa

a b

- - . - . . . .~.



38

Sunt instrumente pereehi dreapta/s tanga, dar si pentru mezial sau distal.

Un se t de bizotatoare este deci a lc atu it d in 4 instrumente si anume:

- mezial - dreapta/stanga;

- distal - dreapta/stanga.

a h

F ig . 3 8 - B iz ota W r de prag giDgival

a -lama t ii c to a re p e dreaptB,

b-lama ~ pe stinga.

Tinand seama de codul numeric al acestor instrumente, atunei cand z :

doilea nurnar al acestuia este de la 90-100, perechea este pentru marg inea

dis tala, iar cand acest numar este intre 75-85, perechea este pentru mezial .Perechile nr. 100 si 75 sunt pentru preparat pragul pentru inlay/onley (,1

bizou gingival exagerat, iar perechilc 90 si 85 pentru amalgam, cu marginile

g i n gi v a le i n c li n a te mai l in.

Partea.lamei (marginii act ive primare) ce priveste spre miner se numeste

bizotatoare Iar cea departe de rnaner - contrabizotatoare. Desi este lineara,

aeeastaparte taietoare nu este dreapta, ca la toporistile de smalt ci are un unghi

ascutit $ 1 unul obtuz. Cand unghiul ascutital partii taietoare este orientat spre

partea interloara a manerului, bizotatorul es te pentru mezial, cand este inafara

pliinerului este pentru distal.

Bizotatoarele de prag gingival sunt utile Ia bizotarea pragului gingival la

marginea sa, la 0 preparatie ocluzo-proximala facandu-se miscari de translatie,

en 0 singura exceptie, atunci cand le folosim pentru suplimentarea formei de

retentie la portiunea verticala a preparatieiceea ce face ca pragul gingival sa fie

inclinat parapulpar, marind astfel retentia preparatiei,

Datorita faptului c a , pana nu demult , tehnica de real izare a preparati ilor in

vederea restaurari lor dentare era limitata de numarul relat iv mic de rnateriale de

obturatie, longevitatea preparatiilor ~ia restaurati ilor depindea in pr imul rand de

forma de retentie si rezistena a acesteia, realizata optim cu ajutoru!

instrumentelor de mana.

39

Astaz], gratie noilor materiale de restauratie aparute, a proprierati lor lor

mult imbunatatire in ceea ce priveste adezivitatea este necesara 0 tehnologie

diferita de cea clasica, ceea ce a facut ea utilizarea instrumentarului de mana sa

s e r es tr a n g a foarte mult incat az i m ai este reeomandat un set compus din 12

instrurnente de mana ~i acestea folosite in principal pentru restauratiile de

amalgam care raman inca de mare actualitate, pentru restauratiile din aur prin

metoda directa, incrustratii dar $i pentru anumite faze in prepararea cavi tatilor

pentru materiale compozite, cu deosebire la cele ocluzo-proximale.

Instrumentarul de mana ii permite operatorului sa prepare cavitati

proximate miei, lara a leza dintele veein, permitand accesul chiar si in zonele

unde 0 freza nu poate ajunge.

Lingurile, desi sunt mai putin eficiente decst frezele, ofera 0 senzatie

t ac ti la m a i mare pract ic ianului , 0 precizie mai mare, discomfor t mai m i c p en tr u

p a c ie n t, d im inu a riscul compl icar i i unei car i i simple eu 0 deschidere accidentala

a camerei pulpare, de aceea este preferata utilizarea lor in multe cazuri si de

multi dintre operatori.

Alte i lLst rumente tiietoare

Pe langa instrumentele de mana utilizate in efectuarea preparatiilor

coronare, cunoscute de noi sub denumirea de instrumentar Black, se cunose ~i

alte instrurnente taietoare, folos ite mai mult pentru real izarea uneirestaurat iicorecte decat pentru taierea s tructuri lor dure dentare. Aces te instrumente sunt

cunoscute sub denumirea de: bisturiu, pile si instrumente discoide sau clioide

(ciopliroare),

Bisturiul este utilizat penrru finisarea amalgamului de argint sau a

restauratiilor de aur. Au 0 lama tina de cutit de diferite miirimi ~i forme si ell ele

se indeparteaza excesul de mater ial de obturatie din 'preparatia verticala a unei

r es ta u ra ri o cl uz o- pr ox ir n al e, l a nivelul pragului gingival oral sau vest ibular si la

pregatirea conturului de suprafata a obturatiei unei cavi tati de clasa a V-a.

Pe langa taisul propriu-zis, lama are si margini taietoare secundare eu

aspect convex/concav $i la ut ilizarea lui se executa miscari de frecare-t ragere si

nu de impingere (fig. 39,40).

F ig . 3 9 - B i stu rl ul de :fin isat



40

Fig. 4 0 - B iB t m iu l de f in isat

1-lamo tiiet.oare 1 I e C U I I d a r e ;

2 -lamo tfiietoare principa le;

Aeeste instrumente taietoare se pot utiliza in egala rnasura si la

indepartarea excesului mat~rialelor de obturatie compozite in aceleasi situatii casi la restauraJ::iJ.!emetalice (fig. 41, 42).

F ig . 4 1 - U t: il iz ar ea 1ristmiului 1 a tDdep i r tmea

excesului d e amalgam din cavitatea pro : t ima1i

(p rag gingival).

!

I

Pig. 4 2 - F ol os ir ea bisnriuIui de finisat 1 a finisarea. obturapilor de compozi t aprox ima le

Pilele ~- sunt instrumente care, asemeni eutitelor de finisat, sunt utile la

indepartarea excesului de material de obturatie, mai ales la nivelul marginii

gingivale ale unei preparatii ocluzo-proximala,

Pilele au la m e fo ar te f in e, c u z im ti m ic i p e s up ra fa ta a cti va ~iau diferite forme

si unghiuri care permit accesulla materialul de obturatie. Cu aceste instrumente de

m a n a se executa miscari de impingere sitragere (translatie) (fig. 43).

41

Fig. 43 - Pi la deotari

Cioplitoarele sau instrumentele clioide-discoide, sunt folosite In principal

pentru a reda forma anatomies a restauratiei de amalgam la nivelul feteiocluzale, ca si la netezirea marginilor unui inlay/onley sau pentru modelarea

rasinilor compozite dupa ce au fost inserate in cavitate.

Terminatia activa a acestor instrumente cioplitoare este clio i da sau

discoida si este rnai mare decat cea a unui escavator- lingura eu care se aseamana

(fig. 44).

Fig. 44 - Cioplitor discoid P elioida- e a D i n a P a Inghea r i ;

b- t e I J n I n a t i a In disc;

Terminatia clioida (In gheara) a instrumentului este utila pentru sculptarea

santuri lor ocluzale ale restauratiei de amalgam iar pentru real izarea unui contur

convex al res tauratiei se poate folosi un ciopl itor concav si invers, un ciopli tor

convex este util pentru ada 0 suprafata concava restauratiei, Un cioplitor convex

poate fi utilizat si pe 0 suprafata convexa dad este folos it tangent ial.I n fig. 45 si 46 este redat modul de folosire al acestor cioplitoare, in

diferite situatii cliniee ca de exemplu suprafata ocluzala a unei restauratii

ocluzale $i respeetiv a unei restauratii proximo-ocluzale. Ele permit redarea

formei anatornice a suprafetei ocluzale, modelarea cuspizilor si a suprafetelor

vest ibulare si orale a unei obturatii mari de amalgam.

Cioplitoarele sau bisturiile de amalgam sunt de mai rnulte feluri si

dimensiuni (fig. 47).

~"-~



42

M,

11}

F ig . 4 5 - U ti li .z ar ea c iopl i tomlui clioid la modelarea o cI uz al i a l J D C d prepua j : i i o c lu z al e ~

-:;" ._ - ocluzo·proxima1e.

F ig . 4 7 - Ciopt i fnr : a - til fmm8 de l .a m i . b I J o l I e n b a c k , . e - cioplitor iDtaproxiwa1 (IPC)

. 43

Ciopl ito ru! Hol lenback (b) poate fi uti lizat pentru suprafa ta ocluzala,

interproxirnala si vestibulara sau orala, i ar eel (IPC) interproximal (c), care are

o lama foarte fina, este foarte util pe suprafata proximalii din apropierea

punetului de contact.

Ciopl ito ru l in forma de secere se ut ilizeaza pe suprafete le interproximale

sau cele convexe orale sau vestibulare a unor restauratii foarte mari din

amalgam. Are 0 l ama puternica , t riunghiulara , eu 0 adanciturii , astfel tncat

foloseste la indepartarea excesului de amalgam.

Desi cele mai multe modelari ale materialelor compozitcfotopolimerizabile se executa inaintea pollmerizarii , c a t eva din instrumentele

cioplitoare amintite pot fi utilizate pentru model area aeestor restauratii , Astfel,

c ioplitorul d isco id este folosit in special pent ru concavitat i linguale a le d in ti lor

anteriori, eel denumit Walls 3 - pent ru fetele ocluzale a le dinti lor posteriori. Un

eiopli tor foartc u ti lizat pentru materia le le compozite este eel cu partea taioasi i

asemanatoare unui bistriu.



44

3. TEHNICI DE urn..IZARE A I N STRUMENTELOR DEMANA

, P riza instrumentelorInstrumentarul.de mfu'ia pentru a fi e f ic i en t n e c es i ta 0 tehnica corecta de lucru

s i a c es t l uc ru e st e p os ib il numai daci i p n z a i n s tr umen t ul u i este f er m a p en t ru a p en n it e

aplicarea unei forte corespunzatoare a su pra s a e ll un rise minim de derapare. .

Se cunosc doua moduri principale de priza a instrumentului de mana de

catre operator: . .. '• priza stilou, care este mai folosita ~ipermite 0 mare felxibi litate s:

l ibertate de miscare opera torulu i dar 0putere de actiune (fo115.)mai midi asupra

instrumentului;

_ priza palmarii (pa lma-pol ice), ce permite numai anumite miscari , avand

o actiune mai l imitate dar forta aplica ta asupra inst rumentului este rnai mare si

mai usor de eontrolat.Pri'Za stilou este impropriu denumita astfel deoarece ins trurnenml nu se

tine practic ca un stilou ci este 0 prizii stilou modificatd. Aceasta prizii dife~a de

cea tipica a stiloului prin aceea c a utilizeaza degetul mijloeiu pentru sprij inul

instrumentului ell partea sa terminals mai mult decat eea laterala, ceca ce este

fqart~"i~ortant in t impul lucrulu i eu instrumentaru l de mana, dar ncirnpor tant

la:folosirea sti loului sau ereionului pentru seris (fig, 48).. ,

45

Pulpa degetului mare, a indexului si degetului mijlociu iau contact cu

instrumentul, in timp ce varful degetului inelar sau ale degetelor inelar si mic sunt

asezate pentru spti j in pe suprafata d int ilo r apropiati ce lui pe care se lucreaza , De

asemeni , pulpa degetului mijlociu este p lasa ta Iftnga varful instnunentului s i cu

ajutorul acestui deget se regleaza miscarea din articulatia pumnului # a antebratului,crescand sau micsorand ast fe l presiunea lamei instrumentului . Instrumentul nu

trebuie plasat hlnga sau pe prima falangii a degetu lui mij lociu , ea in priza t ipica a

stiloului pentru di aceasta a r l im i ta presiunea a p li c a ta ( fi g . 49 ).

F ig . 4 9 - Priza stiloIlmodificati. DegeIul Drljlociu CIlpW p a sa sti pe mAneru l Jns tmmemuhd

I l C J i o o A o d m:iproc Cl1polic:e1e.lDeIBrul efbJosit peutnl sprijin pc c J i n C I i veciDi

Daca operatorul face miscar i sus/jos cu instrumenul de mana aceste

miscar i se realizeaza din ar ticulatia pumnului ~i atunci cand se fac miscari de

rotatie se foloseste miscarea antebratului si priza sti lou modificata.

Deoarece ma n er ul i n st rum en tu lu i e st e mic s i d ege tu l are te nd in ta d e a aluneca

pe acesta, astszi se folosesc manere acoper ite ell sil icon, ce redue aluneearea

dege tu lu i , imbuna ta r ind confortul opera torulu i inman i p ul a re a i n s tr umen t ul u i,

Priza stilou-inversd este un alt mod in care poate fi t inu t instrumentu l de

catre operator. Pozitia la aceasta priza este identica cu cea din priza stilou

modif icata dar mana se roteste astfel incat palma, care privea spre exterior aici

priveste spre operator. Se foloseste pentru lucru pe fata lmguala a dintilor

anteriori mai ales la dintii arcadei superioare.P r iz a pa lma ra ( palma- po l ic e )

Este asemanatoare eu cea utilizata la tinerea cutitului la decojirea unui

mar , Manerul este 'in palma si tinut cu toate degete le , iar pol icele liber, se aseaza

pent ru sprij in pe dintele de lucru sau pe cei invecinat i acestu ia. Aceasta manevra

cere 0 atent ie deosebita In t impul lucru lui pentru di, datorita fortelor putemiee

aplicate In aceasta pozitie pot apare deplasari ale instrumentului ce pot

determina incidente neplacute a til t pent ru medic cat, mai a les. pent ru pacient ,

~ ..,~



46

Aceasta priza asupra inst rumentelor de mana dar si a p iese i drepte poate fi

folosita la preparatiile de pe dintii f rontali super iori unde, degetul mare sm pe

marginea incizala a dintilor frontali atat la instrumentele de mana (dani

Wedelstaedt , toporis ti de dentina) cat s i la instrumentaru l rota tiv.

Pr iza palmarii are 0 variants modificata - priza palmarii modificaui

folosita atunei cand nu putem spr ijini policele pe dinte pe care lucram sau pe eel

din imediata apropiere. Atunci manerul instrumentului se tine eu cele 4 degete

care preseaza manerul impotriva p a ! 1 i i distale a palmei ~i a pulpei pr irnei

articulatii a policelui. M~erul este prins sub pr ima articulatie a inelarului si adegetului mic , ceea ce permi te 0 stabili tate mai mare ~i creste controlul asupra

deraparii in~trumentului. .

Aceasfa priza'es te folosita la maxi lar s i atunci cand operatorul lucreaza din

dreapta si spate le pacien tului (fig. 50. 51).

Fig. S O - : Prim pa lmarI . PoIke lo cu p u J p a sa c . ' S t C pe miDerul ~ iIldcxul tmp inge

~ tna fid . i n e I a r u l ; : & ! g e I W . mic f iI cc p: iza. pem&1« . dcgetul mij tociu 0 s t a b i 1 m d m '

,

i

47

Aceleasi tipur i de prize sunt utilizate si Ia lueru eu piesele de mana, mai

ales ce a dreapta (fig. 52 , 53).

Fig. 52 - Priza palmal i obipuiti asupta U D e i piese dtepte

Fig. 53 - Priza palqlad m.odifi.cat i

Inafara prizei asupra instrumentului este foarte important s a avem un

sprij in corespunzator in timpul Iucrului,

La priza stilou, sprijinul este realizat prin asezarea inelarului cat mai

aproape de dintele pe care se lucreaza. Siguranta de lucru in acest caz creste

d irec t proportional eu apropierea de zona de lucru.

La pr iza palmara, sprijinul este realizat pr in asezarea polieelui chiar pe

dintele pe care se lucreza sau pe eel imediat vecin acestuia ~i uneor i pe 0 zona

convenabila de pe aceiasi hemiarcada,



48

Uneori, cand nu exista posibilitatea sprijinului pe dintele de lucru sau pe

cei apropiati acestuia, se poate fixa punet de sprijin pe tesuturile moi, dar acest

sprij in preeum si eel pe un dinte indcpartat de eel pe care se lucreaza nu of era

siguranta optima, reducand forta pe care operatorul 0 va aplica pe instrument.

Cateodata este neeesar un sprijin direct, cu degetele de la cealalta mana

(stanga) asezata pe ins trument sau indirect , cand mana care lucreaza se spr ijina

pe mana opus a , f ixata pe un supor t stabi l.Folosirea ambelor maini poate face prepararea mai precise de exernplu:

mana dreapa ridica si roteste instrumental pe cand indexul rnainii stangi

ghideaza miscarea terminat iei active a aeestuia mai ales la cavi tati le de c1asa 3II-a, pentru p.- \epararea marginilor proximale. Tot doua maini se pot folosi si la

eondensarea amalgamului pentru cii acest lucru perrnite eontrolul asupra fortei

de condensare.

Atunei cand operatiunea efectuata pe dinte este delicata si se presupune

iminenta lezare a !esuturilor moi invecinate ariei de lucru, se pot utiliza asa

numitele aparatoare eare sunt folosi te pentru protectia tesururi lor moi f a r a de

actiunea instrumentelor ascutite sau abraziune, cum ar fi aripiorele folosite

pentru plasarea digii etc.

.:r 4. >

. : . .. .. . " 1-

;

i

49

4. ASctJfIREA INSTRUMENTELORDE M A N ATAmTOARE

Ins trumentarul de mana, pentru a avea ef icienta trebuie s a fie bine ascutit.

Un instrument eu marginea activa tocita provoaca durere pacientului,prelungeste timpul de lucru, este rnai putin eonfortabil si reduce calitatea si

precizia realizarii preparatiei. Reascutirea unui instrument de m a n a taietor este

necesara si este bine s a se efectueze la intervale cat mai mici, In or ice caz, o n de

cate or i acest lucru se considera a fi neeesar.

Pentru a ne d a seama daca instrumentul es te sau nu acut it este suficient s aprivim lama lui taietoare in lumina putemici i. Daca lama es te toci ta sau rotunj ita

accasta devine lucioasa, luciu care dispare dupa ascutire.

o alta metoda de determinare a gradului de aseutire al instrumentului tliietor

este aeeea de a trece lama acestuia peste un material dur de masa plastid (un

aspirator de saliva, manerul dur de plastic al unei oglinzi dentare etc.), Atunci cand

lama este tocita, ea aluneca pe material iar atunci cind este ascut ita taie d in acesta.

Tot in vederea testar ii ascut iri i lamei taietoare a instrumentului exis ta unb a t special care poate fi sterilizat ~ieste cunoscut sub denumirea de DOLRO).Z

TEST STICK - Thompson Dental. Pentru testare, lama instrumentului trebuie

aplicata pe batul-test intr-un unghi similar eelui de taiere. Dad lama este tocita

ea aluneca pe suprafata baprlui, daca este ascutitd, taie din acesta (f ig. 54).

Fig. 5 4 - T es ta ma a s c u f i m i i insI ruma. tu lu i 1iiator pc bip l l· test

a - t ea ta rea I I I K l U J i r l i umJ i cioplitor-discoid;

b - testa tea. a s c u f l r l i lDIei toporifti.

Cea mai cunoscuta ~iuzuala metod! de testare a puterii de taiere a lamei

instrumentului de mana taietor este testul unghiei degetului mare. Acest test



50

cons ta in trecerea lamei taietoare a instrumentului peste aceasta unghie. Dad.

instrumentul este ascutit el agata sau se infunda in unghie, dad nu este ascutit,

lama derapeaza pe unghie (fig. 55).

. >

F i g. 5 S - T e at at ea aseupr ii ins1mmen tu lo i pe ungb ia dege tu l u i mare

Ascut irea ins trumentelor taietoare se face diferi t, pentru diferi te t ipuri de

ins trumente. Indiferent de metoda aleasa pentru ascut ire este foarte i rnpor tanti i

pozitia instrumentului taietor pe piatra de ascutit, astfel incat, lama sa fie

paralela cU piatra ~i instrumentul s a fie tinut r igid pe suprafata aeestuia.

Pietrele sunt a se za te p e 0 s up ra fa ta f erm a, de unde si denumirea de pietrestationare. Pentru a preveni modifiearea strueturii materialului din care este

confectionat instrumentul, datorita porilor pietrei, se recornanda lubrifierea pietrei

eu ulei pentru ea porii ei sa fie impregnati ell ulei, Datorita aeestei lubrifieri,

pietrele de ascut it mai sunt eunoscute si sub denumirea de pietre de ulei.

~-Pietrele de ascutit au diferite forme, marimi si pot ave a granulatii: fine,

rnediisi mari ._ '. Pietrele eu granulatii fine sunt utilizate pentru ascutirea finala, de finete a

'instrumennilui, cele medii ~i cele marl, pentru faza initiaHi. a ascutirii unui

.i rist rument foar te toci t. Piet rele cu rugozitati mari taie repede dar las a in urma 0suprafata aspra, de aceea este necesar sa se actioneze in final cu 0 piatra cu

granulatii miei.

Dupa materia lul din care sunt confectionate pietrele de ascutit pot fi:

• pietre naturale (din microcristale de cuart etc.)

· p i er re s i n te ti c e,

iar dupa forma pot fi:

• plane;

• cilindrice;

· inbanda;

· concave etc.

51

Piatra plana foloseste penrru ascutirea instrumentelor ce au lama taiata

drept, iar celelalte forme pentru instrumentele ell margini active concave. Piatra

in banda are 0port iune curba, ce se potriveste cu forma lamei taioase.

Piatra de Arkansas este cea mai cunoscuta ~iuti lizata, Are culoarea alba

sau gri si este suficient de dura pentru a permite ascutirea otelului inoxidabil,

este fermata din cristale mid de cuart semitranslucide. Pentru utilizarea ei piatra

se lubrifiaza eu ulei de parafina ?i acest lucru ii confera finete la ascutire, previne

bloc area porilor pietrei, evita incalzirea datorita frecarii, caldura putand

detennina alterarea lamei de asCUJiL

Pe suprafata pietrei, 1 n timpul ascuri r i i pot r amane p a r ! i f ine din otelul

instrumentului si atunci piatra devine murdara, Pentru a-i reda aspectul ~i

eficienta optima piatra se s terge el l 0 c a r p a de l a n a inmuiata in alcool,

Un alt material din care pot f alcatuite pietrele de ascut i t estecarbura de

siliciu, mater ial dur , eu granulati i mari sau mijlocii , de unde ~iutilizarea lor mai

redusa pentru instrumentele de m a n a folosi te 1n pregati rea cavitati lor , Au 0

culoare inch is a , neagra sau verzuie s i n e ce si ta I ub ri fi er e,

Oxidul de aluminiu este un alt materia! din care pot fi alcatuite pietrele de

ascutit. Acestea au rugozitati diferite, Cele eu rugozitali medii si marl au 0

euloare bruna sau el i pete galbui, iar cele fine sunt albe si a u p ro prie ta ti

superioare , sunt m a i p uti n p or oa se deci necesi td 0 lubrifiere m a i m id i.

Diamantul este eea mai dura piatra din care pot fi alcarui te pietrele deascutit, eu eficienta maxima, este singurul material capabil sa ascuta toate

instrumentele de m a n a indiferenr din ce material sunt realizate.

Sunt alcatuite din bloeuri mid de metal cu particule mici de diamant

impregnate pe suprafata si fixate eu un strat galvanizat dintr-un material

rezistent la coroziune.

Majoritatea pietrelor de ascutit au suprafete rotunde sau drepte deci, ele,

se adapteaza bine la orice forma de instrument .

Nu sunt poroase dar s e l u br if ia z a pentru a lungi viata pietrei ia r pentru

curatarea lor se foloseste 0 piatra aspra,

Tehnica de I U C l U

Difera in funct ie de instrumentul de m a n a taietor care va fi ascutit,Pentru ascut irea dalt ilor , topor is ti lor, bizotatoarelor de prag gingival se

foloseste 0 piatra plata, asezata pe 0 suprafata stab i la , Taisul instrumentului se

aseaza perpendicular pe piatra, cu fata lamei in sus iar instrumentul se inclina

pentru a s tabi li bizoul coreet apoi este t ras astfel inc at unghiul taietor al lamei s afie miscat spre inainte cu 0 fotta foarte mare si rara forta pentru inapoi, Se mai

poate folosi ~i tehnica de miscare a pietrei inainte si lnapoi, tinand fix

instrumentul.



52

Pentru a controla corect itudinea s tabi li ri i bizoului se urmareste uleiul pe

piatrji in timp ce instrumentul este inclinar pentru a face contact intre bizou ~i

piatra. Ciind uleiul se exprima pe toata suprafata lamei atunci tot bizoul are

contact eu piatra.

Atunci csnd instrumentul nu a fast prea uzat sunt suficiente 2-3 miscari.

Deoareee bizourile acestor instrumente fac unghi de 45" ell fata lamei, lama

trebuie s a fadi. si ea unghi de 45° cu suprafata de ascutit a pietrei (fig. 56).

a

- -b

Fig. S6 - Bizorlle I am e i ios fmmeDt .elor t i ietoa re ascuj i te

a - prea tq.it;b - corect de 450;

c - pres. ascnpt.

Ca n d trebuie ascutite lingurile, instrumentul este imp ins pe piatrii rotat dupa

forma lamei respective. BizouJ este de 45° sau mai mic si instrumentul este impins

perpendicular pe directie miscari lor , Aceasta miscare se face ~i pentru ascutirea

cioplitoarelor de amalgam discoide, Ele se ascut printr-o miscare de rotatie continua

a latnei;prcio~ul s e m i sc a in sensul acelor de ceasomic de la ora 9 la 3.

. . L a rb li unei l inguri discoide se aseute fie pe 0piatra plana rotind lama astfel

inFat ffii~ul ~a f ie t ras limpins spre inainte sau ell 0 piatra rotativa si arunci lama

~,', vadeveni m a i fina (fig. 57, 58) .

• ~"

Fig . 57 - ~ UDei dilj: iWede1staed (A ) fi•unci toporlf t i (8)

A- a-~Qmrinafiei con tm -

bizoIafe iniIm:rloml bJzoulal;

b- ~ tnafam bizoului ;

B- a - 8 8 C U f i r e a bizoului partesdiDaf'.ari;

b-aswJRaililiaict1l1 b i : z x d : u i . .

b

. ' :" _ ·i .: :: ~ ' ." , " - : '.

a b

~.

53

Fig. 58 - A s w J D : e a U D e i . 1 i D g m i cJisoojdaJe

a - pe 0pjatti plBDi;

b - eu0 piatriI. rotat ivi .

a

In fig. 59, 60 se poate observa pozi tia miiinii pentru priza ins trumentului

(toporisca biangulata) in timpul miscarii de impingere (A) si toporiscamonoangulata, in actiunea de tragere. Se observe de aserneni asigurarea

sprijinului pietrei eu degetele pentru miscarea de alunecare a instrumentului.

F ig . 5 9 - A . s c u f i r e a unci toporlfti prin mifciri de tmp iDge re

F ig. 6 0 - A . s c u F e a unei tuporlfti prin a c J i u n e a d e 1rageI:e

Atunci cand utilizam piatra de ascutit la piesa dreapta sau contraunghi

pietrele vor fi din oxid de aluminiu ~i carbura de siliciu, de diferitele forme si

marimi. Datoritii fonnei pe care 0 au, cu curbura, este dificil de realizat 0

- - - . ~



54

suprafata plana de aceea ele sunt mai put in ut il izate. Deasemeni, datorita vitezei

variabile si a lipsei de spri jin sau ghidari i incorecte a instrumentului, rezultatele

pot s a nu fi e cele dor ite.

Astazi exists si ascutitori mecanice. Ele sunt utilizate pentru ascutirea

instrumentelor dupa ce au fost utilizate la paeient si inainte de sterilizare. Un

astfel de aparat ascut itor mecanic este Honing Machin System.

Cand instrumentele de manii tip dalli, toporisti, linguri sunt ascutite

mecanic, lama acestora se plaseaza pe sprijinul stabil inainte de pornirea

rnotorului. Se mentine tot t impul 0 usoara presiune a instrumentului pe piatra

printr-o priza ferma a instrumentului, 0 urma de resturi de metal pe fata pietrei

plane, de-a-lungul rnarginii taietoare a instrumentului, ne arata ca marginea

activa a instrtimentului este in totalitatea sa incontact cu piatra.

Ascuti tori le mecnice soot usor de manevrat cu putina practice. Metoda are

avantajul c a este rapida si exacts, dadi se respecta instructiunilor de folosire ale

aparatului respectiv,

R eg ulie le c e trebuie respectate pent ru ascu:prea instrumentelor:

Pentru 0b un a a sc ut ir e a instrumentelor de m a n a taietoare trebuie respectate catevareguli:

- piatra t rebuie s a fie asezata pe 0 suprafata plana in timpul ascutirii

instrumentul ui;- inst rumentul t rebuie t inut ferm, de regula cu priza s ti lou modificata ca s a

nu se roteasca schimbsnd astfeI unghiul de ascut ire;

- se folosesc miscar i usoare pentru a preveni incalzirea ~i zgarierea pietrei ;

- este bine s a se schimbe aria de actiune a pietrei pentru a nu se forma

la€a"~iid.in piatra;" ' -,sthbilirea si mentinerea bizoului trebuie meuta cu mare atentie pentru a

asigura pastrarea bizoului corect al lamei taietoare;

" "- asbtirea se face numai dupa ce instrumentul a fast bine curatat si

sterilizat;

- piatra trebuie bine curafata si se indeparteaza de pe ea orice rezidiu

metalic care ar putea bloca porii acesteia, de asemeni se indeparteaza si de pe

lama orice rezidiu metalic;

- d up a a s cu ti re bizoului este bine s a se mis te usor fata l a r a bizou a lamei pe

p ia tr a p en tr u a i n de pf ut a eventualele rugozitati ce pot apare intimpul ascutirii;

- dupa ascutire se sterilizeaza instrumentul;

- pietrele de ascutit se c u r a t a dupa utilizare si se pastreaza curate. La

utilizare acestea se lubrifiaza;

- dupa ascutire se face testarea ascutirii lamei dupa una din tehnicile

descrise anter ior .

55

s . IN ST RUMEN TE D E MANA NETAmToARE

a . I nst rumente pentm ob turapa CD ama l g am

Sunt instrumente care sunt folosi te pentru introducerea amalgamului incavitate s i finisarea obturatiei . Se aseamana eu instrumentele de m a n a taietoare

a va n d u n m a ne r, 0parte activa dar, pe cand cele ra ieroare au partea activa ca 0 lama,

la aceasta din u rma terminatia este un cap de diferite forme ~imarirni, datorira

scopului diferit fata de p rime I e . Din aceasta categorie de instrumente fac parte:

- fuloarele port-amalgam;

- fuloarele de condensat;

- instrumentele pentru brunisat (Iustruit).

Fuloarele por t -amalgam

S un t i ns tr um en te c u ajutorul carora amalgamul es te t r a n spo r ta t in cavitate, de

aceea ele se mai cunosc sub denumirea de portamalgam. Au ingeneral0

forma detrunchi de con sau cilindru cu 0 baza plana , zimtata, pentru a permite mentinerea

amalgamului, Ele pot avea capul zimta t la ambele capete ale manerului (port-

amalgam propriu-zis) sau Iaunul din capetele manerului este portamalgamul, iar la

celiilalt eap 0 bila sau 00 cilindru cu capul rotunjit (fig. 61).

Fig. 61 - Difcrl te tipmi de fuloam de ama1gam



56

Dimensiunea si forma fuloarului se alege in functie de forma s:

dimensiunile preparat ie i ce urmaza a fi obturata.

Pe liinga fuloarele port-amalgam amintite mai sunt cunoscute fuloare

speciale, informa de seringa. Acestea pre iau cant ita ti rnic i de amalgam direct de

pe masa de lucru, lara a mai necesita ajutorul mainii. Dupa prelucrarea

amalgamului , eu ajutorul p is tonului acesta este introdus in cavitate .

Seringile pot avea capul purtator de amalgam de diferite dimens iuni (;i

acesta poate fi din meta l sau dintr-un plast ic dur, iar corpul propriu-zis a lseringi i

poate fi la randul sau din metal sau material plas tic dur (fig. 62).

'.

I

i

. .~

Fig.62 - Difmite tipuri d e seringi . port-emalgam

Un tip mai deosebit de purtator de arnalgam(port-amalgam) eu dubta

terminat ie .ies te eel prezentat in fig . 63 care poate avea mai multe diametre:

- mici - diametrul de 1,5mm;

- medii - diametrul de 2mm;

- marl - diametrul de 2,5mm;

- foarte mad - diametrul de 3-3,5mrn,

dimensiuni care se refera la diametrul interior al cil indrului port-amalgam.

57

Fig. 63 - P ort-a ma lga m' a - m ie - 1.Smm; b - m are - 2 . S m m .

Fuloarele de condensat

Amalgamul in trodus in cavi ta te este condensat eu instrumente specia le ,

denumite condensatoare de amalgam. Acestea au diferite forme si marimi pentru

a se adapta fonnei s i rnarimi i cavitstii de obturat (fig . 64).

/-::":.,,_,~~~ ~

" -= ..b- ...._ a;..f'~/sa

5

F ig. 6 4 - CondeDaatoave d o ama lgam (fuloare):

a - en i ' e f . o d e d iame t r u l 0 ,5 - O ,6mm;

b - en d iametru l d e 0 .7 -lmm;

e - en d iametnI l de 1,5- 2mm;d- d iamctnd fqei hiangu la t .o d e 2 ,Smm;

- d ia m cU u l fqei triangulate (CI laq iuDe inversi, 1 n a p o 1 1 d e 1 ,5mm.

Prin condensare amalgamul este adaptat la peretii cavitatii, se

compacteaza materialul, se elimina bulele de aer ~i se reduce cantitatea de

mercur rezidual din obturatie, 0 cantitate mare de mereur rezidual ~i bulele de

aer din interiorul obturatiei scad rezistenta amalgamului.

Presiunea de condensare a amalgamului in cavitate depinde de:

- marimea capului fuloarului;

- forta aplicatorului,



58

Forta de condensare este de 2-5 Kg.

Ma r ime a c a pu lu i f ul oa r ul ui determina c a nt it at i d e p re si un e c e e st e t ra n sf er at a

de la mana operatorului spre masa de obturatie, Cu cat capul fuloarului este mai

mare eli atat for ta apl icata pe unitate este mai midi, de aceea, eu dit fuloarul este

mai mare cu atat presiunea aplicata de medic trebuie sa fie mai mare.

Fuloarul se tine in mana folosindu-se priza stilou modificata.

La inceput condensarea se face vert ical , prin miscar i de tasare si circulare

lntre podeaua cavitatii si condensator, iar pentru peretii laterali se foloseste

suprafata neteda terminala a acestuia, incl inata spre peretele lateral sau partea

laterala neteda a fuloarulni, prin comprimare. For ta de condensare trebuie sa fie

egala pe toate fragmentele de amalgam succesiv, in scopul umplerii cavitatii ,

Aceasta va aSigura3daptarea intima a amaigamului laperetii cavitatii (fig. 65, 66).

F ig . 6 5 - C o n d e n S a r e a ama ]g amn l u i cam, peretele l a teral al c a v i I i f i i (a ) ti condeDsraeasurplusului dope f i I J a oclu:l l Il i a cavitiip.i (b)

b

Fig..66": : 'Condeosalea amalgamulu i la praguI.• J . ~ gingival

. i i . -pani ;b-~ a~~~

i

Pentru a reduce excesul de mercur de la suprafata obturatiei cavitatea se

umple inexces dupa care, excesul este imp ins spre exterior prin presare (f ig. 65) .

Dupa umplerea cavitatii ~iindepartarea excesului, seulptarea (modelarea)

amalgamului se realizeaza cu instrumente speciale, descrise deja la capito lul

"AIle instrumente tdietoare" din care, eel mai reeomandat este ciopl itorul clioid-

discoid Hollenback, cioplitorul interproximal etc.

Modelarea se face imediat dupa condensarea si lustruire (brunisare).

59

Ins t rumente pen t r u f in isat (bnmisare)

Se folosesc pentru a reda 0 suprafata cat mai neteda obturatiei de

amalgam. Lustruirea se face dupa condensarea amalgamului in cavi tate, cu

instrumente speciale.

Instrumentele folosite in acest scop, numite ~ibrunisoare pot avea un cap in

forma de con rotunjit, instrument creat initial pentru macheta in ceara a unei

incrustatii, dar foarte uti! ~ipentru netezirea obturatiei de amalgam. Se cunosc si

instrumentele informa de coada de castor sau ovoid, ca a minge de rugby (fig. 67) .

oo

Fig. 67 - Instmmmrte de bnmisat;

a - in fonDi d e co n ahmg i t ;

b - in coadi do castor ;

c - ovoid, ca 0minge I de rugby.

Pentru a fi active sieficiente brunisoarele, mai ales cele mari, necesita 0 forta

rnai mare pentru a impinge amalgamul proaspat condensat la marginile preparatiei,

in scopul lustruiri i sale. Se impinge amalgamul spre margini (cuspizi) eu miscari

putemice in directie rnezio-distala si vestibulo-linguala Aceasta brunisare face ca

amalgamul sa devina mai dens Ia nivelul marginal (fig. 68).

F ig . 68 - A c f : i u n e a i ns tr u men tu lu i d e lusttuit

(bmnisat) pe s l 1 J 1 I 1 d i 4 a ocluza1i a uuei c a v : i l J P do

oI aaaan- a

60 61



Urmeaza modelarea amalgamului. Aceasta operatiune este la inceput

destul de usor de efectuat dar, pe masura ce amalgamul face priza, ea devine mai

dificila si cere instrumente bine ascutite. Modelarea se face de regula prin

miscari de tragere spre operator dar si de impingere, pentru real izarea santur ilor,

Pentru 0 buna modelare a restauratiei este rnai bine sa avem in minte

imaginea de contur a cavitat ii inainte de obturatie si sa t inem cont de ea in ti rnpul

modelarii.

Amalgamul nu trebuie ciopl it in exces creand astfel sanrur i prea adanci iar

la marginea cavitatilor arnalgamul nu trebuie sa prezinte unghiuri ascutite

deoarece se pot fractura e u usurinta in timpul actului masticator.

La 0 cavitate de clasa a doua, eu matricea pe loc, se modeleaza creasta

marginala r a - . inaitimea erestei marginale a dintelui adjacent. Ambrazura

ocluzala se modeleaza eu varful unei sonde dentare inclinate la 45° cu axul

lung al dintelui, atingand matricea. Sonda se misca de la rnarginea

vestibulara a obturatiei catre centru, apoi dinspre lingual spre centru si nu

invers, de la centru spre periferie, pentru e a se pot produce denivelari ale

obturat iei ( fig. 69).

Pig. 69 - Util izarea sondei N r. 2 31 &

DiveluI ambmzu r ii o c lu za le fnclinati ill

lJIlgbi de 45 "

I

j

Dupli indepfutarea matricei se Indeparetaza exeesul proximal atunei cand

aeesta exista, cu un eiopli tor interproximal (fig. 41-42). Se verifies adaptarea

obturatiei in ocluzie folosindu-se 0 hartie de artieulatie.

i n final , se face 0noua finisare a suprafetei restauratiei eu instrumente def inisare (f ig. 67) pentru a obt ine 0 suprafata neteda,

Lustrui toarele mai sunt folosite s i pentru adapt area aurului la marginile

preparatiei ~i acest lucru se efectueaza cu un lustruitor ingust , ca de exemplu eel

in coada de castor, folosi t eu forra mare, cu miscar i paralele ell marginea, dar la

distanta de l-l,Smm de aeeasta. Dad lust ruirea se face direct pe margine a f ina

a restauratiei de aur, aeeasta se poa te lndoi si rupe,

b. Instrumentele pen t r u mater ia le le f iz ionomice

Spatulele bucale

Pentru materialele compozite se folosesc instrumente maleabile (spatule),

din otel inoxidabil sau material plastic dur, uneor i rnai dur decat metalul . Ini tial ,

acestea au fost folosi te pentru materialele de obturatie plas tice/maleabile cum

sunt si licatele ~i acr ilatele si au fost mult folosi te pentru r ii~ini le cornpozite si

cimenturile cu ionomeri de sticla.

eel mai eunoseut instrument de material plas ticesre

cu 0dubla

terminatie

avand la fiecare capat 0 parte activa fiecare la 90° una de alta. Unele au laun

cap 0 lama ~i la celalalt un eondensator (fuloar) ~i acesta poate fi utilizat la

transportarea materialului de obturatie ~i condensarea lui in cavitate.

Astazi, datorita schimbarilor efeetuate in struetura anorganica a

materialului compozit de ultima generatie, nu se mai produce modificarea

culorii compozitului In gri daca se actioneaza pe suprafata aeestuia eu

instrumente de metal: otel inoxidabil sau aluminiu anodizat (fig. 70).

h

~ .....~

Materialele compozite pre cum ~icimentur ile cu ionomeri de st icla pot fi

introduse in cavitate si eu ajutorul unor injectoare speciale ce functioneaza pe

principiul unei seringi ce are la cap niste tuburi speciale, de marirnicorespunzatoare pentru a se adapta marimii preparatiei (fig. 71).

Pentru prepararea si t ransportul precum si condensarea unor mater iale de

obturatie cum ar fi: cimentul fosfat de zinc, linerii, cimenturi eu ionomeri de

sticla sunt utile 0 serie de instrumente care pot fi din otel inoxidabil, aluminiu

anodizat sau material plastic duroAu doua capete ~iforme diferite: bila, cilindru,

con-invers, de marimi diferi te pentru a se adapta marimii preparatiei .

~-.",:""



6 2

F ig . 7 1 - S erln g& pcntru traosportul m a t e : rl a 1 e l o r compozitc, cimenturi cu ionomeri de sticli ,ituburi aplicatoare

Un instrument foarte important pentru realizarea tuturor restauratii lor este

spatula dentara care poate sa fie flexibila sau rigida, Ea poate avea ~ lama la

~ecare capat, una indoitii pe lat ~i aIta pe muche sau spatula la un cap si un

instrument de condensat (bi la , c ilindr e tc .) la capatul opus.

L am el e p ot sa d i fe re c a d imen s iu n i am t e a l un g im e c a t si ea J a~ ime(f ig. 72 , 73 ).

---J

-

/._ /:I --._ -.~

-~-(

~~r~ _

@S::: ~

F Ig . 7 2 - D if er lt e spatule demare

63

.j

II

~ts==--..J~~ .......J'

~~/

/-"'-==Q~ .........."':r~?

/~~:~/"?

"~i:= -:>u~~"

Spatula de ciment

Un alt instrument foar te util pentru realizarea restauratiilor (eu exceptia

a m a lg amu lu i) e st e spatula de c im e n t. A c es ta p oa te fi f le x ib i la , f ol os i ta l a amestecul

pe 0 placu!a de sticla sau pe har tie a c imen t ul u i f os fa t de zinc, linerilor, sa u m ai

rigide. De asemeni spatulele dentare pot fi mari, folosite la amestecul cimenturilorpentru cimentat lucrarile protetice co nju nc te s au mai m id pen tru spatularea

l i ne ri l or , P o t de asemeni sa fie subtiri , flexibile sa u mai groase ~imai rigide.

Alegerea spatulei potr ivite depinde de vascozitatea pe care doom sa 0

obt inern prin amestecul materia lu lu i s i de scopul acestu ia (fig. 74).

c c

(.__ ~_~c:.-m0 b

(~ ~._j. > = : : =C~

Fig. 74 - Spatule de c iment

a- :fleIibiU, subp rc ;

b - mai groas i . rigidi;e - m ic i. pmUu lineri (c o hidroxid do cak: in ) .

6 4 65



Pentru apl icarea compozitelor fotopol imerizate avem nevoie de larnpa d e

fotoplomerizare care are design diferi t in functie de fi rma producatoare. In fig.

75, 76 redam dona asemenea lampi.

F ig . 7 5 - Lampi de :fotopolimeriza V IS

F ig . 7 6 - Lampi ARCUS eu IWllIJlUlatm:i pentru

polimerizare

6. INSTRUMENTE ROTATIVE, TAmTOARE SI•

ABRAZIVE

Aceste mstrurnente sunt cunoscute sub denumirea de freze si pietre

dentare, Sunt cunoscute de multa vreme, chiar inainte de aparitia turului de

picior care dateaza din anul 1871.Primele freze folos ite au fost din otel dar in anul 1947 apar primele freze

din carbid-tungsten si odata cu acestea se face un pas hotiiril.tor in tratamente

odontale.

Orice instrument de taiere trebuie s a fie mai dur decat substratul pe care

actioneaza, duritatea fiind un indiciu de valoare eu privire la puterea unui

material de a-l taia sau abraza pe altul.

Smaltul este 0 substanta foarte dura, de trei ori mai dura decat dentina si

cementul si p a n a acum ca tev a zeci d e ani medicul stomatolog nu avea la

indemana sa ins trumente adeevate pentru tratarea lui . Odata cu aparit ia frezelor

din carbid-tungsten si a frezelor diamantate srnaltul poate fi acum taiat ~i

modelat eu eficacitate, dupa dorinta operatorului.

Frezele dentare diamantate si pietrele diamantate, precum si aparitia

turatiei inalte. au consti tuit pasi cal itativi ur iasi in odontologie dar , dezvoltarea

noilor instrurnente rotative nu elimina nevoia instrumentelor de mana Cll atat

mai mult arunci cand operatiunea cere din partea operatorului finete si exact itate

maxima.

a. Frezele den1are tiietoate

Sunt instrumente metalice taietoare, destinate s a act ioneze pr in rniscare de

rotatie intr-o singura directie (a aeelor de ceasomic), pentru a corespunde cu

curbura lamelor taietoare, miscare ce le este imprimata de motorul electr ic. Ele

au 0 serie de lame taietoare, forme si diametre diferi te , adecvate rolului pentru

care au fost create, toate insa, au cateva caractere comune ~ianume:

. capul frezei;

• gatul frezei;

- manerul, corpul sau piciorul f rezei.

Toate aceste paqi constitutive ale unei freze ca de altfel si ale unui pietre

abrazive, sunt reprezentate in f ig. 77.

Partile constitutive ale unei freze corespund de altfel eu cele ale oricarui



6 6

instrument de mana la care r n s a partea activa inlocuieste capul frezei

instmmentului rotativ taietor sau abraziv,

• J-4-- t .... i4

I

-k 3--.._ .........

.~

F ig. 7 7 -:Pirflle compouen t e a l e u n c i freze dentare:. a - capul hzci;

b - gttul f rezei ;

o - picioru1 SHU m§nemJ. f rezei .

-

Piciorul frezei

Este 0par te a frezei care se fixeaza in piesa dreapta sau contraunghi pentru

a-i imprima miscarea de rotatie, Deasemeni, suprafata sa perrnite eontrolul

centrari i ins trumentului la piesa de mana dreapta sau contraunghi.

Dupa p i ci o ru l frezei avem:

- freze eu picior lung, pentru piesa dreapta;

- freze ell pieior semi, pentru piesa contraunghi, eu sistem de inchidere

(pentru turatie conventionala);

- freze eu picior scurt, cu sistem de retentie prin frictiune pentru capul de

turbina (turatie inalta).

Pentru piesa dreapta, piciorul instrumenrului este un cil indru simplu care

este fuJntmut in piesa printr-un sistem de prindere mecanie .

.~ . . p . i c - la n d frezei rotative ce intra in piesa contraunghi este cilindric, iar

. ' .partea sa pos terioara este turt ita pe 0 parte pentm a pennite capatului frezei s a>' '.lntte ·in ihcuietoerea de forma literei D ce se gaseste in tubul piesei si care

alu.n'eca in santul de p e p ic io ru su l frezei, permi t and frezei sa se poata roti.

Aceasta forma specials face sa se mentina in piesa in timpul functionari i sale.

Aceste freze sunt utilizate pentru turati ile conventionale la care viteza,potentialul de miscare laterals intre fiez3 ~i piesa, sunt perfect controlate pr in

presiunea laterala exercitata in timpul taierii.

Pentru turatia inaWi frezele sunt retinute in interiorul capului piesei pnn

frictiunea tntre piciorul frezei, care este un cilindru de dimensiuni rnici si

dispozitivul metalic/plastie din capul turbinei.

Diarnetrul si lungimea frezelor difera dupa materialul din care sunt

confectionate ~ipiesa ee Ie act ioneaza (fig. 78) .

67

A - Piciorul frezei din otel

pentru piesa dreaptli

A

A - Piciorul frezei din tungsten

pentru piesa dreapta

2.3~mm~. 13Lungar. 26,50 mm--I.04S i"~11

1> 2,35m"'~1 .~ B~. :2 :2 .50 mm-o,es;; inch

B - Piciorul frezei din tungsten

pentru piesa contraunghi

1> 1 ,60 mm~ L w : : l Lungil, 21,CC mm

0 , 8 : : 2 7 inch

2,35mm ~ t t ~ NormllIli,. 22.60 mm--l-0,S66 inch

2,35mm ~ ~'liniiiJhJr

. L._15.30mm....J0,6111 inch

B - Piciorul frezei din otel

pentru piesa contraunghi

B

I.so m m : f = : : J Cu caput~ 20,00 m ;: h.lng

0.787 ~n~

1,60 rnm L I ~ N"rmalliII 19,1lOmm_j

- O .74e in""

c1,60 mm , L16,~O mm......i Extl"Il· scunii

0.649 ine,."'r

C - Freza de turbina din tungsten c- Freza de turbina din otel

Piciorul frezei de turbina trebuie sa fie bine calibrat pe dimensiunea

cil indrului interior capului de turbina pentru ea, la viteze foar te mari , 0 diferenta

minima intre acestea doua poa te duce in timpullucrului la un joe foarte mare al

f re ze i, I a probleme de i n s er ti e , r et en t ie ~ii nd ep ar ta re a fr ez ei , Acest lucru este

valabil si pentru celelalte t ipuri de freze.

Gatu/ frezei este partea intermediara intre cap si picior si corespunde en

gatul ins trumentelor de m a n a . Diametrul gatului se rnicsoreaza pomind de la

diametru piciorului spre capul frezei . Rolul sa u consta in:

~transrniterea fortelor de translatie si rotatie de la 0 piesa catre capul frezei;

- permite operatorului a vizibilitate mai buns asupra capului activa al frezei;

- permite Iibertate mai mare de manipulare deci un acces corespunzator

asupra cavitatii.

6 8 69



Diametrul gatului frezei este foarte important. Un gat mic face U1

instrument salb, ce nu rezista la fortele Iaterale, un gat mare poate interfera

folosirea unei part i din cap, poate retrange vizibil iatatea ~iaccesul apei de racire

in cavi tate. Cu cat creste lungimea gatului eu atat creste ~igros irnea lui in scopul

echilibrarii fortelor negative.

Capulfrezei

Reprezinta partea lucri itoare a frezei. Forma acestuia precum si materialui

din care este realizat depinde de scopul pentru care a fast creata freza precum (;i

de tehnica de lucru.

Caput frezei are 0mare varietate de forme si marimi, iar caracteristicile salestau la baza clasificarii frezelor care se face dupa mai multe caracteristici si anurne:- ' .

- dupa niodul de actiune: -taietoare,

- abrazive,

- de lustruit, finisat,

- dupa rnaterialul din care sunt confectionate: - otel,

- tungsten,

- diamant etc,

- dupa forma capului: - sferice,

- cilindrice,

- con-mvers,

- roata etc.

- dupa marimea capului,

- dupa modul ~iIocul de actiune,

- dupa viteza turatiei,

Cele mai vechi freze dentare cunoscute au fost confectionate manual. In 1891

apare p r i m O ! ' ma~ina de fabricat freze din otel, Ele se caracterlzeaza prin aceea ca:

: ~ a rl ;t ) a ct iu n e b un a de taiere inden tin a la viteze mici;

, . ' . ~ s etocesc repede la vi teze mari ;

,';-' in 'mal! au 0 actiune redusa dezvoltandu-se caldura foarte mare, cu

. eficienta mica,

In 1947 apar frezele de carbid tungsten ceea ce reprezinta un pas mare intaierea

structurilor dure dentare avand in vedere faptul c a ele se comports rnai bine decat

freze1e de otel la toate vitezele, c a sunt mai dure si au 0 vita}ii mai lunga in timp.Pentru taierea ~esuturilor dure dentare este necesara 0 forta mare, cu atilt

mal mare cu cat suprafata pe care actioneaza este mai dura, lamele frezei mai

tocite si lungimea lor mai mare.

Eficienta capului frezei este direct influentata de unghiul spiralei lamelor

acesteia ?i tnrretaierea lor.

La turatii mari exista tendinta de reducere a unghiului, iar a spirala larga

este eficientii pentru netezirea peretilor preparatiei,

Santuri le t ransversale ce pot taia lamelele longi tudinale Ia unele t ipuri de

freze, maresc eficienta de taiere a acestora la viteze mici dar , la vi teze mari, acest

lucru nu este necesar, eu atat mai mult eli cat ele produc suprafete neregulate, aspre.

Exista freze care au caput mai lung de 2-3 ori fata de normal, diametrul lor

ramanand nemodificat. La viteze mici, la care forta aplicata in timpul lucrului

este foarte mare, se poate produce fracturarea acestui t t ip de freze cu cap alungi t,

dar la vi teze mari r iscul devine minor s i act iunea lor pos ibila,

Astaz! apare tot mai evidenta 0tendinta de rotunji re a margini lor exteme ale

frezelor, ceea ce pennite ca in t impul lucrului fortele ce se concentreaza asupra

tesuturilor dure dentare s a fie mai mici sl deci tendinta de fracturare a peretilorpreparatiei s a devina mai mica marind astfel rezistenta dintelui si usurand

adaptarea restaurat iei, Aceste rotunj ir i mai au avantajul cit prelungesc vista

frezelor, permit efectuarea unor pereti plani si unghiuri interne rotunjite si

simplifica astfel efortul p en tr u f in a l iz a re a p rep ar a ti e i.

L ame le f re z el or s un t d eob i ce i inn um ar de 6 -8 -1 0 ~inuma i cele de f in isa t au un

numiirde lame care merg de la 12la 40. Cu dit numarul lamelor este mai mare cu atat

suprafata taiata va fimai neteda laviteze mici. La viteze marl se pare ca numai 0 lama

actioneaza efectiv prin taiere Ia un moment dat, celelalte lame fiind de rezerva,

o sectiune transversala printr-o freza eu sase lame tipice ne permite s aobservam fete Ie lamei, unghiul de inclinatie al acesteia, negativ de obicei , ceea

ce-i micsoreaza riscul de fracture a lamei ~i determine cresterea duratei

instrumentului rotativ taietor in timp, Un ungbi de inclinare allamei pozitiv arproduce lame mai ascutite care ar fi utile pentru a taia substante moi (dentine

alterata) dar in dentina normala ~ismalt sanatos ar lasa in urma taierii suprafete

neregulate s i marginile act ive ale lamei s-ar toci repede.

Actiunea de taiere are lac pe 0 suprafata foarte mica a acesteia, Fiecare

lama are 0 fa~aincl inata spre direct ia de taiere s i 0 fata eIiberatoare, de eliberare,

eliminare a rezidurilor taiate ~itrei unghiuri importante:

- unghi de lnclinare;

- unghi al marginii act ive;

- unghi de eliberare (fig. 79).



70

Cele trei unghiuri nu pot varia independent unul de celalalt, cresterea

unghiului de eliberare determinand rnicsorarea unghiului activo Unghiul de

curatire (eliberare) asigura un stop ce previne intrarea prea adanc a lamei b

tesutul dentar ~ipennite spatiului adecvat de eliberare a reziduri lor formate de

marginea activa a Iamei, Unghiuri le opt ime depind de:

- proprietati le mecanice ale materialului larnei;

- proprietati le mecanice ale materia lului de taiat;

- v iteza de rotatie a frezei;

- diametrul frezei;

- forta apl~cata de opera tor asupra piesei s i deci a frezei .

Unghiul de inclinareeste ee l mai important factor allamei taietoare a frezei,

Foarte'importanta pentru 0 f reza este simetria capului sau/si eentrarea sa asrfel

lncat, in timpul de rota tie , toa te varfuri le lamelor frezei s a treaca peste un singur

p un c t. D a ca g a tu l f re z ei e st e i n d o it d e sc e nt ra re a s a s em a n i f es ts p ri n v ib ra ti e i n timpul

taierii, d et ermi n an d c re st er ea d iam et ru lu i s up ra fe te i taiate de freza (fig. 80) .

F i g. 8 0 - Ampl it ll di n ea mi fc ir ilor una frezea - a mpl jt ud in e a :miprii UDei freze centrale,

b- amplitudinea m4ciri i ftezei descentmte.

, - . :· F :o /ma capului frezei

. . Ce're mai cunoscute si utilizate freze dentare au urmatoarele forme:I

I- sferica;

- con-invers;

- cilindrica;

- cilindro-conica;

- p ar a (fig. 81),

F Ig . 81 - Principelele forme de fteze

71

Toate celelalte forme sunt rezultatul modificar ilor acestor cinci forme,

rnodificari ee au in vedere lungimea corpului frezei, rotunjirea muchiilor

terminale a le capului frezei (fig. 82),

; - _ _= . _ n " : ' ~ Freza sferica

~ Freza con-invers

_ . .~ Freza cilindrica

_ = ~ Freza cilindrica eu cap rotunjit

=~::~

.~

Freza cilindrica ell striuri transversale

Freza cilindrica cu str iuri transversale si cap

rotunjit

Freza cilindro-conica

Freza cilindro-conica cu cap rorunjit

~ Freza cilindro-conica ell striuri transversale

Freza con-invers alungita, cu cap rotunjit

Freza de infundat

72 73



Freza sfericii

Este freza cea mai folosita si este activa pe toa ta suprafata capului. Arc

diametre diferite ~i d e cele mai multe ori au 8 lame taietoare care pot fi sau nu

taiate de striuri t ransversale. Aceste f reze lucreaza atat in dentina alterata c a t siin cea sanatoasa precurn si in smalt, Frezele sferice din otel folosesc la turatia

conventionala iar cele din metale dure pentru turatia inal ta,

Faptul ea freza este activa pe toata suprafata sa ii confers eficienta atat in

miscarile sale laterale cat $i In cea de scoatere activa si patrundere In

profunzime.

Diametrul capatulni frezei sferice are dimensiuni cuprinse intre O,5mm si

30mm fiecarei freze corespunzandu-i un numar care merge de la 000 ......... 70

(fig. 83). .~~

r\? j

'iI ~~

R

~

~ ,i /\!'~

oi

"

~ " I, I!, , I~

H .~1\

L.;!i

h,w L \ h- ~

N iI ! !

.

! I I, .; II ! : ~ i

, ,

c os 000 0 C f I ec a 009 om 012 014 01 6 0 18 021 02 3

Nr. 'I· '/. 'f. 0 2 3 4 5 a 7 8

No . 000 'I, 1 - 2 3 4 5 s 7 8

1 -

~ ' o r u ~ ~ ~ q Q

Fig. 83- C8pul unei fh=r r r Ii '; .

J ~ '; U I f ' \ '!sfmice ~ d : ia m . e t re l e s a l e

I ! ,

M i i M \ ! ~ i l , ~MH I. I0 25 0 2.7 oz s ~1 1m o ss 037 ()4Q 042 045 0017 050

Nr. 9 10 11 12 13 14 15 lB 17 1S 19 20

No. 9 - - 11 - --- - ---,

Ac;,est tip de freza sferica actioneaza mai ales pentru 'indepfutarea dentinei

alterate ~i,largirea cavitatilor ~i numai in sensul normal al turatiei motorului, 'In

, "turatie iuyersa fiind inactiva,. .. Freza sferica cu striuri transversale acrioneaza indeosebi in profunzime,

pentru perforarea dentinei si la indepararea prismelor de srnat dislocate de ia

marginea cavi tatii , indiferent de sensu] turatiei ( fig. 84).

F ig. 84 - C apul U D e i freze s f et i .co en striwitmDsVenIale

Un tip particular de freze sferice sunt cele f016site la finisat si lustruit

amalgamul s i care vor fi descrise in alt capitol. .

Intrebuintarile frezelor sferice sunt multiple:

• pentru trepanarea la loeul de electie in vederea unui tratament endodontic;

- eu ajutorul frezelor sferice de turbina si extradure se subtiaza ~I

perforeaza smaltul; " .

- indepartarea materialelor de obturatie provizorie;

- prabusirea prismelor de smalt de la periferia preparatiei si largireaaccesului Ia aceasta;

- lndepartarea dentinei alterate;

- precizarea si aceentuarea unghiurilor dintre peretii preparatiei pentrurestauratii de amalgam;

~desehiderea camerei pulpare (f reze de otel) ;

~indepartarea pulpei coronare;

- finisarea ?i lustruirea obturatiilor de amalgam (freze de turbina, freze

extradure) sau a obturatiilor de aerilat, silicat, eompozit (acesta din urma ell

frezele diamantate);

- trepanarea unor coroane de lnvelis (metalice sau fizionomice) pentru

efectuarea unui t ratament endodont ic (f reze de rurbina sau extradure);

- creearea lacasurilor de la nivelul orificiilor canalelor radiculare in scopul

real izar ii unei amputati i vitale sau devi tale etc.

Freza con-inversPartea activa a acestei freze este un trunehi de con eu baza mare superior

(frontal) ?i este activa pe toate suprafetele sale c a t ~i pe muchiile formate la

intalnirea peretelui lateral cu eel frontal.

Freza c on - in v er s p oa te fi ca si freza sfer ica eu sa u filrn striuri transversale.

Cele lad striuri transversale au lamele paralele, dispuse longitudinal si fac un

unghi de cea. 15 cu axul manerului, iar cele cu striuri prezinta in plus aceste

santuri t ransversale care le taie pe cele longitudinale miirindu-le astfel

capacitatea lor abraziva (fig. 85).

C I0 6 0 0 1 C I0 6 0 0 9 010 012 014 016 018 021 0 2 3 0 2 5 0 2 7 0 2 S 031

Nr. 'I. '/. a 2 3 4 5 6 7 a 9 10 11 12

NQ . 33'/. 34 35:lE1 31 s a 39 40 41 -

_,:,

74



Frezele can invers servesc la :

• subminarea stratului d e sma l t invederea creeri accesului la cavitatile de c la s a I ;

- desfiintarea marmoratilor in santuri ~i gropite pe suprafete ocluzale ale

dintilor laterali (freze de turbine, extradure);

- realizarea unei extensii preventive in santurile aflate la marginea

procesului carios la cavitati le de c1asa r sau in zone cu small demineralizat ale

unor cavitati de clasa a V-a;

• indepi irtarea unor punt i de smalt subminate dintre doua procese carioase

local izate pe aceiasi suprafata dentara in vederea realizar ii unci preparati i unice

(c1asa I); ~.- unirca a doua preparati i proximo-ocluzale pentru realizarea unui MOD;

- planarea planseului cavitat i! de clasa I ;

- r ea li za re a c a vi ta ti i de retentie ocluzala a u n e i p r ep a r at ii p r ox imo -o c lu z a le ;

- pregati rea cavitat ilor de ciasa a V-a.

a

F ig . 86 - F re za c on -i nv ers e n str i ur i transve.rsale:a - en 6 Iamele verticale;

b - cu 8 la:oJeh, vertioalo

. },'"

....·Freza cilindricii

_o ArJe 0 mare varietate de forme ale capului frezei, lame taietoare

IOllg itud ina le sectionate sa u nu de santur i transversale ~ide diferite diame.re.

Lamele longitudinale p ot sa fie paralele eu piciorul frezei sau helicoidale.

Dupa forma capului frezele cilindrice pot fi:

- freze cilindrice lara varf, eu lamele taietoare in axul rnanerului, ta rii '

striuri t ransversale. Ele actioneaza pr in taiere si ruperea unor fragmente relativ

mari de tesut dentar ;

- freza cil indr ica lara v a n . ell striuri transversale care iireduc puterea de

taiere d ar li maresc capacitatea abraziva, Este utilizata pentru operatii delicate,

real izarea de retent ii etc.

- f reza cilindridi t a r a varf eu taietura transversals si ale csrei lamele

l on g i tu d in a l e s u n t helieoidale. Aceasta formii permite 0patrundere mai usoara a frezei

In~esutul dentar si reduce substantial pericolul de fraeturare al peretelui dentar(fig. 87),

oh

F ig . 8 7 - Fmz.a cllindro-conici cu pnpui 1:nmsveriale

a- vedent laterali ;b - v ed er e a bazei.

- freza cil indr ica cu varf in var ianta cu taietura transversals, varful marind

puterea de penetratie a frezei dar si riscul lezari i pulpei dentare;

- f reza cil indr ica ell taietura transversals ~i eu extremitatea frontala

rotunjita, utilizata pentru indepartarea tavanului camerei pulpare;

- f reza de infundat act iva doar f rontal si uti la 1aadancirea pragului gingival

al unei preparatii ocluzo-proximale;

- freze cil indrice chirurgicale, care au partea act iva mai lung a ;

• freze cilindro-conice ce se gasesc in aceleasi variante ca ~1 frezacilindrica etc. (fig. 88).

F'lg. 8 8 - F re ze le c lH n dr ic e:

1- platl, ca fitlrl pnJuri tnmsversa1e,2 - cu l ame helicoidale, en fifib:i f 8 I I P l r i transversale,3-guvaz(

4 - c o n i Q 8 . ctllame helicoidate cu fifIri f 8 D t D r l t ransvemale,

S - conici, eu l am e verticale p f I I I l 1 u r l m m s v e r s a t e .6- d e tDfbndat,



76

Frezele cilindrice au urmatoarele utilizan:

_largirea accesului la cavitatea carioasa (freze de turbina, otel sau tungsten);

- finisarea peretilor dentinari ai cavitatilor;

- realizarea extensiei preventive;

_ accentuarea formei de retentie a preparatiei;

_mdepartarea tavanului camerei pulpare;

_finisarea marginilor exteme ale preparatiei;

_coborarea pragului g ingival a l unei cavi ta ti de c1asa a II-a sub punctul de

contact (freze de infundat);

_ finisarea ~i lustruirea suprafetelor restauratii lor de amalgam;_ desfiintarea ptintilor de small demineralizate dintre doua cavitati

mvecinateIfreze de turbina, freze extradure);

_incfq,artarea obturatii lor de amalgam sau fizionomice;

_ realizarea unui MOD pr in unirea a doua preparatii ocluzo-proximale pe

acelasi dinte (freze de turbina);

_ real izarea formei de retent ie a unei preparat ii oc luzo-proximale (freze de

turbina)_sectionarea coroanelor de invelis fizionomice sau metalice,

Pe l~ga aceste forme c1asice de freze mai sunt cunoscute 0 serie de alte

freze cum ar fi:_freza roatd, de forma unui disc plat eu marginea activa fenestrata, Nu se

folosesc la turatie lnaltii ~i au indicatii in:_real izarea unei retenti i supl imentare la cavit jit ile de clasa a V-a:

_sectionarea coroanelor metalice pentru tndepartarea lor,

_ freza trepan - tubulara, fenestrata, in forme si marirni d iferite, pentru

indepartarea pivoturilor metalice de pe canalul radicular; . .

. ' : -- . reza trepan pent ru Indepar ta t obturatii; ar e forma unui trunchi de CO(l-

l;v~nv-\a baza si prezintii un varf piramidal, freze lance care au partea activa in

forma.de l ance' , freze t riunghiu lare, In forma unei pi rarn ide t riunghiu lare. Ele au

actiune puternica de pa t runder e in profunzir r :_e .~irupere a obtur~tiei d.e.amal~am

pentru a putea apoi sa fie indcpartata 1n bucati, Se pot confectiona sr III cabinet

din freze uzate cilindrice eu 0piatra de carborundum.

Fig. 89 - Dif.erite a 1 t e tipuri. de frew.

1-f teza r o t u D d I .2 - fteza t n formi de pad.,3 - f reza irapaD, penIN 1ndepirtarea

~de ama lgam.

4- ftcla f1acirl CU sttimi tI:IIDmJ;sale.

1 1 , f f

G.

"unt numai pentru turarie conventionala,

- f r e z a in formd de pari, pentru finisa t s i lustrui t arnalgamul rea lizarea de

lacasuri la nivelul orificiulu: canalelor radiculare tn vederea unei amputatii

vitale sau devitale etc. (fig. 8 9 ) _

Mecanismul d e Were al :frezelor

Un instrument rotativ t:!ietor este eficient daca se aplica cu el 0 presiune

suf icient de mare pentru ca lamele sale s a t ai e i n s up ra fa ta . E f ic ie n ra sa se mascara

p ri n g ra d u l de indepar ta re al tesutnr ilor dure dentare insa, in a c e la s i t imp, trebuie sa

t in em s ea m a ~i de efectele secundare pe care aceasta Ie produce asupra pulpeidentare prin caldura degajata sau asupra pacientului prin vibra tia produsa san durere.

Vitezele mari due la cresterea eficientei frezelor dar au si efeete adverse

eum ar fi: supraincalz irea , v ibrat ii le, zgomorul e tc , Eficienta ~axima a frezei

este determinata de:

- proprietatile mecanice ale tesururilor dentare pe care se actioneaza;

- viteza lineara a suprafetei instrumentuIui;

- forta de contact aplicata;

- vi teza de rota tie a frezei.

Eficienta optima a larnei este conditionata de urmatorii factori:

- s a fi e bine ascutita ;

- sa aiba rezisrenta Ia uZUIa ;

- sa aiba un mcdul de elasticitate mai mare decat al mater ialului

care trebuie taiat;

- presiunea exercitata de operator s a fie suficienta.La actiunea frezei segmentele taia te se aduna int r-un strat ee aluneca de-a-

lungul fetei inclinate a lamei paoa se rope sau p a n a cand lama se degajeaza prin

rotatie de pe acea suprafata. Bucatile taiate se acumuleaza inspariul eliberat dintre

lame dupa care sunt aruncate de forta centr ifuga sau spl ilate de solut ia de racire,

Frictiunea produce caldura datorita frecarii aschiilor taiate eu fata lnclinata

a lamei si cea a var fului lamei inspre suprafata taiata a dintelui. Caldura apare

ata t lad in te cat s i la freza , in absenta sis temulu i de racire a l acestora.

o rez is tenta mare a frezei ~i un modul de elastici tate corespunzator sunt

calitati absolut necesare pentru a concentra forta aplicata pe 0arie destu l de mica~ia depasit astfel rezistenta rnaterialului ce trebuie taiat .

b. Instrumente ab ra z ive d i aman ta t e

Aceste instrumente abrazive actioneaza datorita unor par ticule mici de

diamant fixate Intr-o matirce mai moale,

PrimeIe incercari de utilizare a diamantelor instomatologie dateaza din 1897

78 79



cand dentistul Wi ll iam s i a p oi p ro fe so ru l Schroder din Berlin au cons tru i t i n t rument e

diamantate de apl icat la trepan care a t un c i e ra a c ti o n a t manual. Abi a d up a a n ii 1 9 3: ~-

3 5 a pa r in comert primele freze d i aman t a te p e n tr u uzul medieului stomatolog.

Diamantul este una din cele mai dure substante naturale cunoscute si

folosite in diferite dornenii ale tehnicii, El isi mentine structura sa cristalina chi~r

dad este fuamitat in fragmente foarte mici si are' un coeficient de dilatare foarte

scazut la caldura ~i0 rezistenta foarte mare la uzura. Cu cat cristalele de diarnant

sunt mai proeminente eu atat puterea lor abraziva este mai mare. Pentru 0

abraziune uniforma a tesuturilor dure dentare 0 condi tie fundamental ii este

dispozitia regulata a cristalelor care trebuie sa nu fie prea apropiate unele dealtele pentru a permite indepartarea pulberi i rezultate dupa act iunea lor.

Puterea lor abraziva 'depinde de:

~, - ea~t itatea de cristale de diamant;

- marimea cristalelor;

- spatiile dintre cristale;

- uniformizarea fragmentelor de diamant;

- adeziunea par ticulelor de diamant de l iant .

Au 0viata lunga ~ieficienJ;amare insmall ~ident ina. Fiecare frezii diamantata are

lafel cu frezele tiietoare, un cap, ga t $i picior. Capul frezei are trei pfu1i componente:

- metalul eu lacune ce formeaza marea parte a frezei,

- pudra abrazivii,

- materialul adeziv metalic care refine pudra de diamant pe

metalul cu lacune (fig. 90).

a

,".~~

,i

h" :~

F ig . 9 0 FRze d iamanta te

a - wdere d e ansamblu ;

b- vedcre d e d e t a l i u . a pirJii ahrazive (particule bondmg)

Dimensiunile piciorului frezei diamantate este ca si Ia frezele metalice in

functie de piesa de mana utilizata, iar gatul pe sectiune are diametrul mai mie

decat eel al piciorului.

II

II

. j

I

Caput metalic al frezei diamantate este subdirnensionat fata de

dimensiunea ei finala,

Pe toata suprafata capului se aseaza uniform 0 pelicula fina de metal

adeziv ~i pulbere de diamant , Diamantul este atasat de metal pr in galvanizarea

unui strat metalic pe metalul eu lacune,

Frezele diamantate ea forma ~i marime sunt asemanatoare eu celelalte

freze dar au 0 bogatie mai mare de forme. De exemplu, se cunosc mai mult de

70 de discuri diamantate: plane, concave perforate sau nu, active pe fata

interna/externa ~i multe altele, combinatii ale fonnelor principale. Marimile

variaza rnai mult decat la frezele metalice dar ele nu pot fi foar te mici pentru casunt necesare mai rnulte st raturi de diamant pe suportul metalic,

Pietrele diamantate reproduc de cele mai multe ori forma pietrelor de

carborundum (fig. 91).

Fig. 91- Difer lto tipuri d o f te z e P pion diamantatc

Randamentul frezelor diamantate este mai mare de c a t al celor mal bunefreze rnetalice, pietre sau discuri abrazive. Cu ele se Iucreaza ~ila turatie m a l t asi au 0 via~a lunga datorita rezistentei mari la uzura, Eficacitatea lor creste odata

eu cresterea vitezei si au avantajul ea dezvolta caldura mai midi dedit frezele

metalice, mai ales atunci cand se lucreaza in mediul umed ~i eu 0 presiune

minima care este cu atdt mai mica eu c a t viteza de lucru este mai mare.

80



Cea mai mare eficacitate 0 au frezele eu granulati i mari , asezate la distants

mare unele de altele, ceea ce permite eliminarea rezidurilor rezultate in urrua

actiunii sale prin f 0 1 1 3 centrifuga.

Frezele diamantate de dimensiuni reduse se uzeaza mai repede decat cele

de dimensiuni mari si singura cauza a deteriorarii lor este peirderea cristalelor

de diamant de pe zonele active ale frezei datorita executarii unor presiuni

excesive, in scopul maririi eficientei.

c. Alte insttumente abrazive

Pietre de carborundumin aceasta categorie intra pietre1e care, la inceput au fast folosite pentru

prepararea c~ita~il~r dar cu timpul, actiunea lor s-a limitat la definiti varea formei

finale a acesteia ~ilustruirea obturatiilor sau a lucrarilor protetice in laborator.

Pietrele, ca si frezele sau pietrele diamantate aveau la inceput un strat

abraziv reprezentat prin cristale de carbura de siliciu si corindon, retinute de 0

masa adeziva, arnorfa, Cristalele de carbura de siliciu, (carborundum) au

duritatea mare (9,5 pe scara Mohs - tabelul I).

Va lo ri le den si t a ti i t e su tur i lo r dure dentare ~ia materialelor abrazive si restaurative

Tabeluf I

1~I

Valoarea duritii,tii Mohs

T e s u t u r i dnre dentare Dentina 3 - 4Smalt 5

Mater ia le restaura tive Compozite 5 - 7c

Amalgam 4-5-. ~ . '..

•<

Ma te ri al e a br az iv e Piatra ponce 6..,

I Corindon ro~u 6 - 6,5

. Cuart 7

AIO 9

Carbura de siliciu 9,5

Diamant 10

Substanta amorfa (matricea) in care se includ eristalele de carbura de si liciu

are 0 importanta deosebita pentru duritatea pietrei si a eficacitatii sale abrazive. I nunna act iuni i abrazive care duce la uzura pietrei cristalele ce au fost consumate se

desprind si apar cristale noi, cu eficacitate maxima, panl Ia epuizarea pietrei.

Matricele pietrelor sunt din ra~ina sintetica sa u guma, acestea din urma fi ind

felxibile, Materialele abrazive, pe l a n g a carbura de siliciu pot fi si din oxid de

~i

a luminiu , cuart , co~don rosu, piatra ponce, os de caracati ta sau sepia. Durita tea

acestora. are efect ma jo r asupra e fi ca ci ta ti i i n tiiierea tesuturilor dure dentare.

Om carbura de siliciu (carborundum) se realizeaza freze eilindrice sferice

r~atii_e:c.,de ~uloarever~gti .Au0 actiune ra pi da d e were, cu ex cep ti a ;m a l! ld u i

? 11 as a m u rm a 0 s up ra f at a r el a ti v netedii. Au fonne ~id imen s i un i d i fe ri te (fig. 92) .

. Discurile. tumate din c a rb o ru n dum n emo nt a te au culoarea incbisii, neagra, 0matnee moale ~l s e u z ea z a repede. I n unna aetiunii lo r r a s a 0 suprafata r ug o as a , a s pr a ,

. Oxidul de aluminiu este folosit pentru acelasi tip de pietre ca cele de mai sus

~Iau 0culoare alba, sunt rigide, au 0textura tina ~ilasa inurma 0suprafata neteda,

Corindonul rosu si cuartul alb sunt folosite mai mult la discurl si sunt

suficient de dure pentru a taia tesuturile dure dentare 9imaterialele de obturatieeu exceptia portela n ului, '

Piatra po~~e de. na t u ra vu lc a n i ca este u ti li za ta p en t ru d is cu ri de gums si

osul de caracatita/sepie care este un abraziv f in alb este folosi t pentru real izarea

unor discuri de finis a re .

Dad pietrele sunt plea dure, adici'i substanta bazala (matricea) este

rezistena la desprinderea c ri st al el or p ia tr a ~i p i er de e fi c ac i ta t ea , creste foarte

mull caldura in timpul lucrului datorita freeiirii cit ~i presiunii mari pe caretrebuie s a 0 aplice medieul.

Matrieea sau liantul care uneste materialul abraziv de tija metalica afrezei/pietrei poate fi:

- c e ram i c, rezistent la tempera tur l ridicare,

- sintet ic, r~ina, bachelita, vulcani t, mai elast ic ~imai putin rezistent latemperatura ridicata,

82



83

Cand Iiantul este dur si rigid pietrele pot fi folosite la definitivare formei

cavitatii s i finisarea f inala a restauratiei. P ietrele eu liant mai moale se uzeaza

mai repede ~i inegal ceea ce ar putea avea efect negativ asupra cent rari i p iet re i,

ducand la aparit ia unor v ibrat ii suparatoare pentru pacien t s i operator .

Instrumentele rotative abrazive pot fi:

~ tumate,

~ atasate, acoperite,

si pot fi montate sau montabi le la un mandrin de marime corespunzatoare

cu piesa $i in care se fixeaza cu un filet in partea terminala ceea ce perrnite ca

partea activa a pietrei s a fie inlocuitii o n de cate ori este necesar,

Pie trele turnate au corpul fabricat prin matri ta re sau presarea unei mixturi

un iforme de.material abraziv ~i liant in juru l terminatie i rugoase a piciorului sau

prin cimentarea unii i cap turnat si prelucrat la WI pi dar.

Pietrele acoperite sunt In majoritate d is cu ri , c e au u n s tra t fin de material

abraziv c imen ta t p e un suport f le xi bi l. A c ea s ta c o ns tr uc ti e permite pietrei s a se

adapteze conturului dintelui sau obtura tiei , Au matrieea din r~ini sintetice fenolice.

La uzura , pietrele, ind iferent de t ipu l de f a br i ca t ie , p i er d marginile ascutire

si deci efic ien ta ta ietoare. Cand acest lueru se petrece la pietrele acoperite e le se

arunca si se inlocuiese pe cand cele tumate se pot reface, reforma, de carre

operator cu ajutorul unei pietre superficiale de reforrnare, ceea ee-J permite

refacerea centrarii sale.

7. IN STRU MEN TB PEN TRU PRELU CRAREA ~I

FIN IS AR BA R ES TA UR ATIIL OR C OR ON AR E•

a. Instrumente pentru prelucrarea obturapi lor din amalgam

d,Modul de a c J i u n e a t f re z el or ab ra z ive

In general, restauratiile coreet executa te nu au nevoie de retusur i , eu a ti i t mai

mult a ru n ci c a n d au fost intrebuinlate c o nf or m at oa re b in e a le se , c o re su n za to a re ea

m a ri me si bine adaptate. T ot us i, a ru nc i c an d m a te ri al ul de restaura tie folosit este

amlagarnul, e s te n e c e sa r a finisarea acestu ia din mai multe motive: .

- l us tr u ir e a s up r a fe te i ama l gamu lu i ii c o n fe ra a c es tu i a W1 aspect mai es te t ic , luciu l

o bt in u t d up a l us tr ui re f ii n d m a i agreabil di n punet de vedere estetic decit matitatea;

- restaurat ii le devin prin finisare si lust ru ire mai preventive, pe 0 suprafata

neteda se depune mai greu placa bacteriana $i sunt mai greu de retinut resturi le

alimentare. In acest mod restauratiile devin mai rezistente la actiunea

anticoroziva a acizilor care ar putea d~tennina degradarea rapids a lor. .

Am amintit deja la capitolul cu privire Ja instrumentarul de mana

instrumentele care pot fi utilizate pentru retusul ~i Iustruirea suprafetelor

restaura tii lor de amalgam $i modul lor de folosire. Pe Hlnga aceste inst rumente

de mana pent ru finisarea restaurati ilo r de amalgam pot fi folosite si instrumente

~otative care se cunosc sub denumirea de f reze de lustruit $i finisat amalgamul.

In rapor t cu forma capului ele pot fi:

~ sferice, cilindrice, con-invers, flacara, boboe (mugure), para, forme

speciale pentru spatiul interdenrar,

- c u s tr iu ri l on g it ud in a le d es e, utilizate pentru finisarea in mare a restauratiei

~ell striuri longimdina le mai rare s i m a i p ut in a da n ci , pentru finisare de finete,

- cu suprafete netede, pentru lustruirea propriu-zisa,

Aceste f reze ac t ioneaza de Ia centrul Ia periferia restauratiei si pot fi folositela piesa dreapta sau contraunghi, Frezele de finisat cu striuri dense, longitudinale

~ima i p ut in p ro n un t at e folosite, p en tr u fi ni sa re , p ot sa f ie actiona te ~i e l l t u ra t ie

inalta. Ele se fo losec de regula ins ed in t a u rm a t oa re e fe c tu a ri i o bt ur at ie i,

Pentru lustruirea propriu-zisa a restauratiei se mai pot folosi si gume

abrazive, montate sau montabile, de culoare maro, ce permit stergerea

imperfectiunilor mai mar l sau a surplusului de la nivelul santur ilor ~i gume

abrazive de culoare verde care, f iind mai fine, se u ti lizeaza la lust ru irea propriu-

Este oarecum asemanator cu cel al frezelor eu lame dar, diferenta dinre

acestea este data de marimea, forma si d is tr ibu tia adezivulu i,

p~.e*emplu, a c ti un e a d ia m a n tu lu i este la fel eu a eelorlate freze abrazive.

Ele a,uparticule cu margini ascutite si orientate dezordonat pe suprafata si ..u

teD.din~a·'·dea avea unghi de i n cl in a re n e ga t iv ,

- - , ' C a n 4 frezele diamantate sunt folosite pentru a taia un substrat moale ca de

.~., exemplu dentina, par te din mater ialul taiat va fi indreptat sub forma de aschii in

"jurul varfului taietor si va fi l asat ca depozit pe suprafa ta taia ta . Deformati ile

repetate actioneaza asupra materialului distorsionat p a n a cand aceasta portiur.e

neregula ta devine fragi la, se rupe ~i este Indepiirtata, Eficienta ta ieeii acestui tipde substrat este mai putin buna decat a1 frezelor metalice ell lame, de aceea,

diamantele nu se uti lizeaza in dentina ,

In material mai duro smalt de exemplu, taierea rezulta prin fracturi de

tensiune, ceea ce produce 0 seri~ de crapaturi pe suprafata smaltului, In acest

caz, sub actiunea frezelor, suprafata smaltului crapa dupa care se transfrma ;-n

fragmente mid de material ce sunt lndepartate cu usurinta de urmatoare.e

particule abrazive.

84 85



zisa. Ele au forme diferi te: flacara, palnie, palarie chinezeasca, disc etc. Timnul

de act iune cu ele nu trebuie s a depaseasca 3~5 minu te . 0 depasire a acestui t imp

duce, prin incalzirea suprafetei obturatiei determinata de frecare, la degradarea

structurii cristaline a aliajului compromitand astfel calitatea aeestuia. Aeest

lucru este valabil ~i la act iunea ell f rezele de lustruit si f inisat (f ig. 93, 94).

,~.

':..••..•'- ~".

: . , '

',' '",

. - : : . . . .,

I

iF ig . 9 4 - 0! Jm fI de finisat fiblSIruit amalgamul

In fig. 95 sunt prezentate cupele de cauciuc impreganate cu material abraziv.

Se lucreaza pe suprafetele convexe, intai cu cele mai rugoase apoi ell cele fine.

Gumele eu varf se uti lizeaza pe suprafete concave (ocluzale) folosindu-seracirea cu aer ~i lucrul eli intermitenta, pentru prevenirea incalzirii,

ometoda mai ieft ina este cea care foloseste cupele de prof ilaxie, mai lutai

cu pulbere de piatra ponce In apa in faza de prefinisare apoi, oxid de zinc in apa

(alcool), pentru a da obturatiei stralucire mat mare. Aceasta metoda este mai

rapidii dar din cauza c a se produce pulverizarea de stropi injur incomodand atat

medieul ca.t ;>i pacientul, sunt preferate cupele abrazive,

Fig. 95- Modul de actiune at gumelor pe suprafa~ restauratiilor de amalgam

b. Instrumente pentru preluerarea obturatiilor din materiale fizionomice

Finisarea s i prelucrarea restaurati ilor d in materiale fizionomice se

efectueaza eu instrumente de manii descrise deja dar ~i ell diferite tipuri de

instrumente abrazive.

Restauratia din materiale de obturatie fizionomice se prelucreaza d u p a

indepartarea rnatricei sau a conformatorului, atunci cand acesta este necesar ~i Ia

in terva l de 7 -8 m in ute d upa priza ma t e ri a lu lu i a c ti o n an d u -s e strict 1 a marginile

acestora, e vi ta n d s up ra fa ta o bt ura ti ei c ar e, d e r eg ul a e st e neteda,Pentru p re l uc ra r e s e f ol os e sc freze diamanta te Ia tu ra t i e conven t io n a la sau

tnalta, Frezele au diferite forme simiirimi, alegerea lor fieandu-se inraport ell fata

dintclui pe care se actioneaza ~icu tntinderea suprafetei restauratiei ~i pot aveagranulatii diferite: medii - pentru retus, fine - pentru f inisare, extra-f ine - pentru

lustruire (fig. 96).

Fig. 96- Frezele diamantate ~ modullor deactiune Inspatiul interdentar

Foarte utile pentru finisarea restauratiilor fizionomice sunt ~i discurilemontate sau montabi le la mand r in , formate dintr-o pasta abrazivii pe un suport din

ma te ri a l p la st ic d ur , E l e d if er ii d up a f ir m a p re du ca to a re ~iau diferite granula ti i :

-Firma Vivadent produce discuri Combifin: fine, medii ~igrease;

- Firma 3M are discuri extra-fine, fine, med i i ~igroase tip Sofl.ex Pop O n ~i

Soflex Pop On XT. utilizate pentru modelarea ~i finisarea compozitelor,

8 7



86

si Soflex Pop On XT , utilizate pentru modelarea ~i finisarea compozitelor,

amalgamelor, portelanului ~i silicatelor ~i Soflex Snap On care sunt ext ra-f ine .

Diametrul discurilorpoate fide 0,9-23 ,5mm (fig. 97).

Fig. 97 - Diferite discuri abrazive montabile la mandrin

U n eficient i n s t rumen t abraziv sub fo rma de banda de lungirni ~iHiJ imi

diferite prezentat 10 seturi este stripsul abraziv, foarte eficient in spatiile

in terproximale . Str ipsurile abrazive pot avea granula tii f ine ~i mari si pot fi

actionate manual sau eu aju torul unui sustinator specia l (3M) care face util izarea

lor mai sigura simai fideIa (fig. 98).

,.,-. ,

Fig. 98 - Stripsurile , i suspnitorul special

Ingeneral, dupa finisarea restauratiei fizionomice care poate fi complete

d in prima ~edinta, suprafa ta restaurat iei devine rugoasa ~i trebuie lustruitii.

Lustruirea se face eu ajutorul gumelor abrazive silieonice speciale ce efectueaza 0

abraziune invizibila ~ide lunga dura ta , Aceste gume au 0culoare deschisa: alba, grisau galberi etc. ~idiferite forme ~imarimi (fig. 99).

In seopul obtinerii unei suprafete exterioare dit mai netede a restauratiei

fizionomiee se mai poate folosi un sis tem special ce utilizeaza un disc de burete

abraziv ce are incorporat intr-o rii~inipeciala un material abraziv superior. Pentru

lustruire se folosesc ~idoui paste speciale Prisma Gloss ~iinurma actiun ii lo r

rezulti 0suprafatli foarte fina, neted1i ~ilucioasa a materialului compozit (fig. 100).

Fig. 99 - Difer ite tipur i de gume abrazive ~imodullor de actiune

" t . _ ' . . .< - " " , , ; ' . :

Fig. 100- Pasta de lustruire ~isistem de bureti abrazivi in acest scop

8889



8. M AT RIC IL E D EN TA RE U TIL IZA TE INR ES TA UR AruL E C OR ON AR E

Restaurarea morfo-functionala a unui dinte, desi pare relativ simplu de

realizat, tr ebuie sa ~n~ seama de particular itatile morfologice ale zonei unde

aceasta se.faceiar succesul clinic al restauratiei depinde in pr imul r a nd de

atentia pe~care operatorul 0 acorda detalii lor legate de aceasta.

, Pentru 0 cavitate la care toti peretii sunt prezenti (clasa l-a ~i a-V-a),

inser tia precum si finisarea restauratiei de amalgam este sirnpla, acolo unde

avern lipsa un perete al preparatiei, cum este cazul Ia cavitatile ocluzo-

proximale, tehnica restauratorie devine mai dificila si pretentioasa,

Problemele pe care le rid ica 0 restauratie a unei cavitati de cis. a I I-a sunt

mult ip le si se refera in principal la rea lizarea fete lor proximale absente ~ia ari: !

de contact cu dintele vecin. Metoda de insertie si finisare a amalgamului In

aceste cavita ti a re efeet asupra cal itati i aceste ia precum ~i asupra parodontiului

marginal. Di~ acest punct de vedere, in realizarea restaurarii unei cavitii ti de cis.

a II-a cu amalgam se urmaresc urrnatoare le obiective:

. A daptarea restauratiei perfect la nivelul pragului gingival; .

• Realizarea unei arii de contact corect plasate, in functie de stare a ~!

volumul papilei interdentare ~ide gradul de abraziune al fetei ocluzale ;

. - .' ~"Modelarea unei creste marginale corecte, care s a permits rea~i~~ea unei

n isemasticatorii funct ionale si puncte de contact s tab ile cu CUSptZlId int ilor

·antagon~ti.

.: . '. Aceste obiective se pot realiza doar eu ajutorul matr icilor dentare care sum

utile la reconstiruirea in forma anatomies a peretelui absent In tirnp ce materialul

de obturat ie este fulat in interiorul cavitatii.

Matncea dentara este 0piesa de metal subt ire, f ixat ii pe dinte dupa diferitetehnici si ea este fie 0banda partialii, ce se apl ica str ic t in spat iul in terdentar sau

totalii, c~ Inconjoara complet dintele. . ..

Exista diferite tipuri de matrici dent are si tehnici de aplicare diferite,

medicul f iind eel care t rebuie s a decida de ce tip de matrice are nevoie pentru

fiecare caz in parte .

Califitile pe care trebuie s a . Ie i n tnmeasca 0matrice dentari

Ind iferent de t ipul de matrice, de dispozi tivul de fixare a aceste ia pe dinte,

matricile dentare trebuie s a intruneasca anumite cal irat i :

- sa fie usor de aplicat;

- sa poata fi steri lizata ori de care ori este necesar;

- sa nu fie incomode pentru pacient producandu-i disconfort si sa nu

irnpiedice operatorul in fuIarea arnalgamului;

- s a poata fi indepartata cu usurinta, t a r a a deteriora suprafata amalgamului

inca rnoale ;

- sa f ie suficient de r igida pentru a rn en ti ne rn ate ri alu l de obrurat ie sub

presiune si pentru a preveni deformarea benzii s ub i n fl ue n ta amalgamului in exces;

- sa fie maleabila pentru a se adapta unei mati variezari de situatii clinice (dinte

in formii de clopot, cu coletul ingust si puncre de contact largi, dinti rotati etc.);

- sii aiba Inaltimea corespuuzatoare indit sa nu limiteze ar ia de operare,

vizibilitatea si miscarile necesare fularii ;

- s a realizeze 0 bombare suficienta a mater ialului de obturatie pentru

model area unui punct de contact f iz io logic prevenind impingerea materialului

de obturatie sub marginea gingivala;

- sa fie confectionata dintr-un material care sa rezisre unor steri l izari succesive.

Mat r icea Ivo ry

Este 0 semimatrice confectionata d in otel subti re de 0 ,I mm. ~i are marimi

diferite pentru molari, premolari , dinti temporari .Matricile au 0 forma COnC3Va

ce prezinta un limb care intotdeauna priveste spre papila interdentara si 0

margine convexa iar cele doua extremitari ale lor all 3-4 or if icii drepte sau

dreptunghiu lare care reprezin ta elementele de fixare in portmat rice .

Portmat ricea este un dispozit iv in forma de clesre, cu bra te le prevazute ell

gheare, prinse intr-un sistem de articulatii .Prin manev r a r ea unui surub situat la

partea opusa bratelor, aeestea se apropie sau se depiirteazf dupa necesitati,

Portmatricea are 0 usoara concavitate pe una din fetele sale, care totdeauna

priveste spre herniarcada pe care se aplica matricea (fig, 101).

Pig. 1 01 - Cele doui f e f e al e lDl.e i

partmatrlci lvozy fimatriceapropriu.-ziBi

=

90 . 91



Aplicarea postmatricei fixata in portmatrice se face introducand dintele _

respectiv in interiorul curburii formate de matrice, se t ine matr icea pe lac cu indexul

mainii stangi si se strang bratele portmatr icei pr in rasucirea surubului cu mana

dreapta .Se apliea p a n a co re s pu n z at o ar e $ise co n tr ol e az a p o zi t ia matricei astfel:

·limbul s~ fie sub pragul gingival cu 2 rnm, $i sa nu it depaseasca inferior

pe acesta cu mal mult de 2 mm;

- sa fie perfect adaptata la prag;

- fata extema a matricei sa vinji in contact eu dintele vecin;

- capetele matricei sa vina in contact intirn eu suprafata vestibulara si

respect iv orala a dintelui .refacdnd astfel peretele absent c a t mai coreet posibil.

Matricea circulari Toftlemire

Fig. 1 03 - PiIji1e compon e n t e ale unc i ma t ri c i Toft1emire

1-U N h do f i x a r e .2- ar c rotativ.

3- d isp : rz i t iv do ahmecaro,

4- capul portmatrlcei.

S - band a mctalici.Are 0 mare u~urinta de manipulare $i 0 maleabi li tate deosebi ta ceea ce

face ca aceas ta matrice sa f ie foarte mult folosi ta ,

Este fermata dintr-o matrice sub forma de benzi metalice ce pot fi de mai

multe tipuri ~iaceasta din necesi tatea de a realiza 0 adaptare perfects a acesteia

pe aria eavitatii,

Exista benzi preconturate, benzi universale drepte sau cu limb unic sau

dublu, acesta din urma pentru cavitafi MOD (fig. 102).

Banda metalica se fixeaza in portmatrice astfel incat circumferinta benzii

sa poata fi manta de la nivelul capului portmatricei in trei directii.inainte,

stanga, dreapta (fig.104).

Fig. 102 - Ben z i metal icc

wrlversa1e (1) . pentruM O D (2 ) ficavitato" Iipmximali- ':.~, jS1DIp

,.

.. I,.'

Fig. 104 - Extinderea be:ozii 1 0. r apor t en capu l po l tmaQ ice i

l-toainle,

2-staDga,3-dreapta.

Be~zile de contur pot fi de dimensiuni diferi te in sens ocluzo-gingivai si

pot fi ajustate astfel ineat sa corespunda circumferintei dintelui ce trebuierestaurat. .

Dupa alegerea benzii de contur potrivi ta , aceas ta se f ixeaza in portmatrice.

Portmatrlcea Tofilemire are urmatoarele parti componente:

- surub de fixare a benzii metalice;

- arc rotativ;

- dispozitiv de alunecare;

- eapul;

- banda (fig. 103);

Banda metaliea este fixata astfel in portmatrice incat manerul ei sa fie de

preferinta in ves tibu lu l buca l.S an tu ri le din portmatrice se or ienteaza totdeauna cu

deschiderea catre marginea gingivala pentru a permite indepartarea cu usurinta.

Dupa apl icarea matricei si por tmatricei se controleaza modul de inchidere

al cavitatii la nivelul pragului gingival ~idaca acesta nu este corespunzator, se

inlocuieste banda linearii eu una preconturata ~i aranjata astfel incat bombarea

sa s a se potriveasca pe aria cavitatii.Se controleaza apoi banda in inaltime si

92 93



dad depaseste eu mai mutt de 2-3 mm. marginea ocluzala a cavitatii, se reduce

ell foarfeca (fig. 105).

F ig . lO S - ApIicarea corec11 a matricei p o d in t e Iieduce Iea ei ocluzal cu o: foar fec !

Banda astfel aplica ta se strange in jurul dintelui si se a plic a 0 pan a de

grosime si forma potrivi ta si adapta ta la conocitatea d in te lui , care se insereaza

dinspre vestibular cu partea mai groasa ~icu varfu l spre ora l sau in alte variante,

in functie de situatia c linica . Daca maneru l portrnatrieei unpiedica introducerea

penej, jle~Jarge~te putin rnatricea eu doua rasuciri ale manerului, se impinge

mdn.enil {.,ntr-o parte, se introduce pana lubrefiata si se fixeaza din nou

porimatricea (fig. 106).

' . ' J

F ig . 1 06 -llu8lMea m i f C & r i iminaului por tm atr ic ii pcmtru ape.rmitc introdocerea pene:i

meziale

- . _Se face 0 ultima inspectie asupra adaptarii matricei la marginile c~vitatii

si Ia conturu l d intelu i si se trece la fularea arnalgamului in cavitate si

condensarea lui. Dupa realizarea unei modelari anatomiee a suprafetei ocluzale

a arnalgamului se indeparteaza manerul portmatrieei dupa care se indeparteaza

banda metalica alunecand-o printre dinti, pentru a nu fraetura amalgamul

proaspat in trodus (fig. 107, 108).

F ig . 1 07 -~m!nem1ui pm tmatr ic i i

Fig . 108 -1ndepWrea beoz i imetalice p r i n a l u n eca r e

o variants a matricii Tofflemire clasice este Omni-matricea (Innovadent)

care este compusa dintr-o portmatrice ~i 0 banda ee sunt preasambla te intr-un

maner de mater ia l plastic eu un cap ce se poate muta de p e 0parte pe alta a dintelui.

E ste de unidi folosinra ~iar e avantajul c a s cu rt ea z a t imp ul de Iucru deoareee, f i ind

preasarnblata nu se mai pierde timp pent ru fixarea benzii inportmat rice dar are

marele dezavantaj cit este mai scumpa, de unde si utilizarea ei limitata.

Matrices Pa I ode n t (Da rwa y )

Este 0matriee fermata dint r-o portmatrice ce are forma inelara, de unde ~i

denumirea de matrice inelara, si doua capete ce se termina el l doi dinti. Ea se

aplica pe din tele d in partea opusa cavitati i, pe smaltu l lingual s ioral. Bra te le sale



94

sunt foar te r igide de aeeea se utilizeaza un cleste foar te puternie ee tndeparteazf - -~

eeIe doua brate ce vor prinde banda rnetalica ~i 0 vor aplica in tim pe dinte .

Acest sistem asigura si 0 separare a dint ilor s i impl ic ji numai 0 suprafatii

proximala a dintelu i, permitand astfel 0 buna vizibil itate asupra prepara tie i ee

urmeaza a fi restaura ta si aeces optim Ia aceasta ,

Banda metalica utilizata poate fi t ii iati i. dintr-o banda standard astfel Incat

marginile sale spre lingual ~ivestibular s a depa~easca suficient marginile preprariei

incat ea sa poata fi rnentinuta cu usurinta pe dinte acoper ind toata supratata

aproximala a dintelui, Spre oc1uzal ea trebuie s a depaseasca putin suprafata dentara

si gingival sa patrunda p~ sub pragul gingival al preparatiei (fig. 109).

"

F ig . 1 09 - ReaJizaJ;ea. beazii pent:ru portIJlatrba melari

Pentru ea aceasta banda sa fie mai user de adaptat ea se poate precurba ..

prin brunisare eu un inst rument de brunisa t s i aceasta operatiune ii da un contur

corect , Aceasta banda poate fi utilizatl i si Ia matricea rigida.

Tehnica realiziirii acestei benzi cere timp si indemanare de aceea firma

Palodent pune la dispozitie benzi metalice gata taiate preconturate,

I

i

o{I

Pig. no - Mat r lcea P a 1 o d e n t : (D arw a y) ; i n e1 de me t a l co repnu.inti pot1:dla1ricea. bandamefalici, modal de ap&aro tim o d u l do bldepirtare a ~ inel tdu i .

I

BenziIe Palodent pot fi ut ilizate si r a r a portmatrice, mentinandu-se pe

dinte dear cu ajutorul unei pene,

Matricea Palodent are 0 utilizare limitata $i anume, este folosit ii Ia nivelul

dintilor mandibulari cu preparatii pe 0singurii suprafata aproximala, mai ales lanivelul

premolarilor, dar poate fi ut il iza ta Iafel de bine sipe fata distala a unci canin maxilar.

Penele : interdentare

Alaturi de matrice si portmatrice, pentru 0 buna adaptare a acesteia Ia

nivelul pragului gingival este necesara 0 pana interdentara care este un accesoriu

multifunctional permitand:

- adaptarea matr icei la pragul gingival, evitand excesul mater ialului de

obruratie si prevenind astfel lezarea papilei interdentare;

- datorita elasticitatii ligamentelor parodontale permite 0 separatie a dintilor

ast fe l incat sa compenseze grosimea benzii meta lice, Dupa mdepartarea benzi i,

dintii revin fapozitia lor initiala ~ise restabileste puncrul de contact perfect;

- po t avea functii adi tionaie , de conducator de lumina, irnbunil tat ind ast fe l

v iz ibi litatea asupra zonei (pene eu fibri l op tics) , iar la obturat iile cu compozit

fotopol imerizabil ele participa efectiv la polimerizarea compozitu lui in prima

portiune de baza a restauratiei.

Forma pe care 0 au penele poate fi:

- triunghiulara;

- rotunda;

- cu suprafete laterale concave si eu var ful eurbat in sus, pentru a

evita ranirea papilei interdentare.

Aeeste forme se pot giisi ea atare sau se pot realiza dintr-o pana eu

suprafetele laterale drepte, cu ajutorul unui adaptor.

Fig. 111- Critedul de alegere al peDe! inI1pOr t CD plasarea pragu1ui gingival al cavitipi:

a - pIBg Jiugival toalt, aJegerea incorect i a pene i ,

b - prag Io a l t , alegcrre corecti apend.c - prag muJ t coborit. alegore incorect i a pene i .

d - prag muIt cobodt CD alegerea pcaei eorec t .

96 97



Alegerea penelor se face in raport eu plasarea pragului gingival, Cand

acesta este inalt , se alege 0 pana rotunda, cand este mult de coborat, este de

preferat 0 panii triunghiulara (fig. Ill).

Uneori, cand punctul de contact este foarte sus, se pot aplica chiar dcua

pene una peste alta (fig. i12) si atunci cand, la nivelul pragului gingival,

suprafa ta d intelui este concava, se pot apliea doua pene, una in pozitie normala ,

dinspre lingual ~i cealalta ocluzo-proximal, ceea ce permite adaptarea perfecta a

matricei la pragul gingival (fig. 113).

F ig . 1 12 - Aplicatea a dooI pe n e supraptJfI(t, cAnd punet:ul

d e contact e n d i n te le vec:in este situat foarte SOlI

a

1 % - IP'-.Aplicareamatricei cu a j u t . o r u l p e z J e i . 1 a . c t i u p i (Uu p m f i I Ia amt::aVi]a pragul gingival :

,. ~ a - in<:olect,

b-corect.

F ig. 1 14 - Aplicarea a dou1 peae Ia . d i n J i i CIls p a p u marc tntro ei

Penele pot fi confectionate din lemn de sieomor, paltin etc., acest t ip de lemn

avand un grad de compresiune ideal s i 0 stabilitate buna, ceea ce permite a

adaptare opt ima la anatomia spatiu lu i interdentar , Pot fi confect ionate si d in

material plastic moale, ce permite cornpresiune si transparenta, avand in interior

fibra optica. Un astfel de model de pene sunt penele Hawe-Luclwedge sau Howe-

Neos (fig. [15) capabile s a reflecte 90% din lumina transmisa pe spatiul

interdentar proximo-ocluzal si cervical de 0 lampii de fotopolimerizare (fig. 116).

Fig. lIS - P Im a H ow e -N eo a c u fibIi

opt ica.

Aceste pene cu fibdi opticii permit polimerizarea portiunii de baza a

restauratiei Ia nivelul pragului gingival Iaeand astfel posibila 0 adaptare perfects

marginala a acesteia.

Plasarea aceste i pene cu fibra opt ica t rebuie meum ast fe l lncat curbura ei

s a se adapteze exact eonturului dintelui. Vdrful curbat in sus al penei,

asemanator varfului unui schi, evita lezarea papilei interdentare precum si

agatarea digii, iar capatul ei patrat 0 face mai usor de plasat si lndepartat,

Aceasta manopera este si mai usor de realizat cu un adaptor special.Penele ell fibii optica sunt prezentate in cutii ce contin mai multe seturi de

culori, dupa dirnensiuni. Astfel penele cu fibra optica Hawe-Neos au patru culori:

- verde - ex trafine,

- gal b en - fine,

- a lbast ru - medii ,

- ro~u- groase,

putand exista si alte eulori asa cum se prezinta de exemplu penele Hawe-

Luciwedgw in 7 culor i, Aeeste culori permit 0 alegere mai usoara a penei in

raport cu rnarimea spatiului interproximal.

o variants mal recenta a acestor matr ici produss de firma 3M este semi-

matricea. Este compusa din benzi si c1eme. Benzile au 4 dimensiuni ce permit

aplicarea lor intr-o varietate mare de cazuri clinice ~ipermit ca s a se fad!contactul interproximal la inaltimea corecta,

Benzile sunt:

- pentru pedodontic;

- mici , pent ru molari temorari ~ipremolari

- standard pentru molari;

- mari, la te, pent ru cavi ta tile eu extindere mare cervicala.

98



99

Clemele sunt realizate din otel inoxidabil lustruit ~ipot fi sterilizate prin

autolavare ~i sunt ea un arc ee permite apliearea u~oara ell ajutorul clestelui

aplicator.

Clemele sun t de doua dimensiuni:

- standard pentru cavitate standard clasa a II-a;

- m a i lungi pentru MOD s a u r e st a ur a ri mu l ti p le ,

Automat r icea

Se prezinta sub forma de trusii ee contine benzi prefabricate de patru

masuri d iferite, care au 0 clema mentinatoare ~i un dispozit iv special de strans

banda. Benzile automatricei sunt drepte, tara limb si destul de rar ele se

potrivesc corecr pe dinte. Banda se rasuceste strans pe dinte ca un arc de ceas si

tensiunea este mentinuta prin clerna mentinaroare (fig . 118).

A

Fig . 116- Modul de apl icare al penei cu fibti optica

Tehnica de aplicare:

- dintelui eu preparatie terminala ie aplica banda sipana;

- se a plica c1 em a peste banda cu aju torul c leste lu i apl ica tor care

e st e i de nt ic c u eel din trusa d e d ig a ;- se adapteaza banda in ca t s a realizeze punet de contact eu dintele

obturat ~ise aplica obturatia;- se indepiir teaza clema si banda.

Pentru MOD se aplie! benzi ~ipene pe ambele fete proximate ale dintelui

a p li ca n d c lem a mare peste cea mica (fig. 117).

F ig. 1 18 - A.Automab:i.oea cu c lema 1'IImJjinJtoare

- B. A.utomatricca c u . i D s t m m e D t u 1 de I II r ilnsband a , ma t peea

',:.

Se alege banda potrivita ca dimensiune ~i se plaseaza in jurul dintelui, cu

c1ema spre vest ibular . Cu ajutoruI dispozi tivului de strans banda, aceasta estestransa eu putere pe dinte. De obicei nu este nevoie de pana, d a r daca avem 0

aric concave a radacin ii dintelu i, aeeasta devine ut ila.

Se controleaza adaptarea, se fuleaza si condenseaza amalgamul in cavi ta te

dupa care, clerna este eliberata ~ise taie in doua dupa care se Indeparteazii prin

alunecarea benzii intr-o directie angulata .. . . . :

Ma1r icea rigid!

..•..J. .. ~~.

I

f

Foloseste doar 0 banda scurta de metal ~inu necesita port -matrice, dar are

marele dezavantaj e a necesita pent ru pozi tionare un t imp prelungi t de Iucru .

Este mai rigida de aceea este indicata Ia cavitatile mici, la ra extindere

subgingivala, Neavand maner de portrnat rice are avantajul c a perrnite 0 buna

vizibilitate si acces la cavitate.

Este indicara 1a obturatii de amalgam dar mai ales pentru condensarea

directa a aurului in cavitate.

Pent ru apl icarea ei avem nevoie de:

- pans de lemn lunga,

- acrilat autopolimerizabil ~i vasul in care acesta se prepara ,

- foarfeca, pense , taietor de s a n n a ,- benzi meta lice standard etc.

..4. ~ .' ~ " , : /. ; .: I i :- -~~ ;.-.-.': - . - : : - < ~ , : . , . . . ~

Fig. 117- Aplicarea sistemului semi-matrice la 0 cavitate de clasa a II-a simple ~iMOD

100101



Tehnica apliciirii matricei riglde

- se taie 0 bucata de forma elipsoidala din banda de metal universala si se

cabreaza astfel inca.! sa se muleze pe dinte;

- se aranjeaza eu atentie pana astfel incat ambele eapete ale sale s a fie

vizibile oral ~i vestibular;

- se taie si se potriveste 0 sectiune dintr-o agrafii de birou astfel incat

arcuirea ei sa nu impiedice accesul la cavitatea preparata;

- se prepara acr ilatul si se ung usor degetele cu vaselina sau un alt lubri fiant ;

- cand acrilatul se trage in fire se ia 0 bucata si se ruleaza intre degete,

dandu-i forma unei boabe de mazare mai mare. Ea se comprima fenn pe

marginea orala ~i vestibulara, interdentar si injurul penei de lemn;

- se ilis:era capsa pregiitita anterior in acrilat, in pozitia stabilita anterior;

- cu degetul mare ~iaratator se t ine acr ilatul in aceasta pozit ie pi lla cand

se constata cresterea temperanrrii lui;

- se fuleaza amalgamul in cavitate si se modeleaza suprafata lui;

- se taie clema eu 0 freza fissure si se indeparteaza, de asemeni se

indeparteaza pana ~i acrilatul, apoi banda de metal este trasa eu pensa spre

vestibular si indepartata ~j ea (f ig. 119).

este n~eesar. ,?aca este nevoie de mai mult material; se pot aplica ell usurinta

stratun succesrve de ra~ina precum si polimerizarea ei in etape. '.

Se pot uti liza si rasini termopolomerizabi le tip Kerr.

.. Este 0 metoda. anevoioasa, care cere timp de lueru pre lung it, de aceeauti lizarea sa este destul de rara,

a

Matr ic ile confect ionate tn cabinet (ine1are)

o astfel de matice este inelul de cupm de dimensiuni diferite care fiind

cilindric si datori ta lipsei lui de elast icitate ce nu permite s a se dilate. nu refacepunctul de co~t~et interdentar. Poate fi conformat eu clesti speciali dupa 0

trec:re prealabila pnn fIaeaarii la rosu si racire in apa. Se creeazji convexitatirneziale ~idistale ~i este strflns vestibular si oral. .

Gros imea inelului se reduce eu 0piat t-a de slefui t la punctul de contact de

asemeni , marginea gingivala a inelului se curbeazi i inauntru, dupa care inelul se

~curteaza in ocIuzie. Se apliea pe dinte, se folosesc pene de lemn in spatiile

mte.r~e.~tare ~upa care se fuleaza ~i condenseaza amalgamul in interi~rul

cavrtatu. Dupa m?delarea su~rafetei ocluzale se lndepii rteaza penele si eu inelulfixat pe dinte pacientul pleaea acasa.

In ! ,le~inta urmatoare, se sect ioneaza inelul en freza si se indeparteaza, se

completeaza modelarea amalgamului cu instrumente adeeavte.

Metoda are dezavanrajul eli necesira un t imp prelungi t de lucru (f ig. 120).

b

. • L

I

i

F ig . 1 2 0 - A p li ca re a ineluhrl conformator pe

d i D t o. "

,.>

Fig. 119 - Maaieea rigidia - pregitirea b e n z i . i metal icc fl a agra.fei;

b - apl iearea matrici i fia penei pc dime;c- apl icarea acri1ato1ui tia c1emei peste mal r ice fipad

in Iocul ineIelor de cupru se pot folosi benzi de otel inoxidabil ce pot fi

punctate electric. Grosimea benzilor este mai mica dedit cea a inelului de cupru eeea

ce constituie un factor pozitiv dar suntmai greu de modeIat ~iconturat (fig. 121).

AcrilatuI folosit dupa tehnica de mai sus poate fi inlocuit ell rasunfotopol imerizabile pasive, f ii ra memorie elastica si care sunt usor impinse sub

punetul d e contact si injurul penei.

o r~ina translucida non-opaca, faciliteaza transmiterea luminii de la lampa

atat dinspre vestibular cat si dinspre oral si pennite trasmiterea profunda a razelor

luminoase. Nu necesita capsa de metal care armeaza acrilatul ~i in loe de fuluar se

foloseste 0buleta de vata umezita in alcool pentru a impinge materialul acolo unde

Y lg . 12 1 - Be n z i din o t e l inoxidabil punctateelecIrk:

in absenta ineleIor de cupru se mai poate folosi 0 banda in T curbata sau

dreapta, de dirnensiuni diferite, din cupru sau aluminiu in lac de otel inoxidabil,

--.r;



..!;10~2~ . ___.

Brarul vert ical al T-u lui de la unul d in capete le benzii se pl iaza vestibu lar creand

un ~anal pentru a l ine banda ferro strans in jurul dintelui .

Este 0 metoda nesigura, infer ioara celorlalte tipuri de matr ici, dar este

foarte rapida si usor de aplicat (fig . 122).

Fig. 122- Matr icea fll T

Pe hlnga matricile eunoscute, eare refac peretele proximal ale unei

prepara ti i proxirno-ocluzale se mai ut il izeaza matrie i meta l ice Ia refacerea pri~

obturatie de amalgam a unei cavitati de clasa a V-a. Acestea sunt de benzi

meta lice de di ferite forme si sunt indica te In:

- cavitati subgingivale;

- cavitati l inguale In specialla molarii posteriori;

- cavitati intinse pe suprafata inter-proximala;

- cavitjiti largi;si permit 0 adaptare buna a materialulu i de obturat ie la perete le g ingival a l

cavitatii, Aceste matriei sunt divergente spre ocluzal, pentru a pennite introducerea

materialului de obturatie si foarte bine adaptate subgingival (fig. 123).

. . . . . . . .

:">

Fig . 123- Diferite foI:mo de benzi m e t aU c c pen1m c a v i t 8 t i de clasa a V-a (stAnga) fim od ull or .-de ap l icare (dreapta)

a - banda . a u . divergeDJi mai maRlb - banda mai paf:in divezpod, fD timDi d e U (dupi Iwr A. ~Or)

103

Matrici1e dentate pentru r es ta u ra 1 il le em mater ia le f iz ionomicc

Penrru rnaterialele de restauratie fizionomice se utilizeaza matrict

speciale, transparente, care sa nu modifice calitatile materialului de restauratie

si s a permita actiunea luminii de la Iampa pentru fotopolimerizarea materiidujui

compozit sau a cimentului ell ionomer de sticla fotopolimerizabil .

Matricile pentru materialele fizionomice rnai pot fi si din otel inoxidabil

care au suprafata acoperitii cu un strat fin de aur sau aluminiu depus pe caleelectroiitica, Acesteau au 0 suprafata foarte neteda si nu influenteaza culoarea

restauratiei.

Se folosesc la restauratiile pentru cavitati de clasa a IT-a, a-Ill-a, a IV-a ~i

a V-a el l materiale plastice fizionomice (ra~ini acrilice, compozite).

Matericile pentru restauratii le fizionomice pot fi sub forma de banda de

contur transparenta, din poliester , polietilena, ce se fixeaza cu pana pe dinte ..

Aceasta trebuie s a aiba 0 Hi~me corespunzatoare inaltimii coroanei dentare,

astfel incat marginea cervicala a benzii s a nu depaseasca margine a cervicala a

cavitatii, iar grosirnea ei sa fie In raport eu dirnensiunea si localizarea

preparatiei , stint fiind eil benzile subtiri se deformeaza usor dad sunt aplicate pe

suprafete mari.

Matricile sub forma de banda de eontur pot fi folosite Ia restaurarea

preparat ii lo r proximale pe dint ii frontal i. Ele pot fi gasite ca atare In seturi de

benzi transparente drepte, curbe sau preformate pentru dint ii cent ra li superiori

sau pot fi raiate de pe 0 r o m ee are 0 banda de lungimi ~i Hitimi diferite (de

exemplu l5cm lungime si 8,Smm Iatime) (fig. 124) .

Benzile de contur plasate intre dintele adiaeent si cavitatea prep arata, se

aplica pe dinte si se fixeaza cu 0 pana dupa care se introduce materialul de

obturatie. Rasina compozita se modeleaza cu un instrument adeeavt ~i

bandaaeste trasa strans pe dinte cu m a n a ( indexul si pol iee le rniini i s tangi) sau

fixand banda in spatiul in terdentar opus celui pe care este prepara tia, eu ajutorul

unei pense Hawe. Banda este ~inuta in tensiune. Aceasta metoda este utilii mai

ales la materialele compozite cu initiere chimica.

Pent ru restaurati ile cavitat ilor de c1asa a II-a pe din ti i premolari s i molari

exists matric i preformate , anatomice, facute sa fie fixate lara portmatriee, cu

ajutorul penei sau eu dispozitiv integrat In banda (arici de exemplu, autocolante

sau eu 0 portmatriee metalica cu sistem de strangere care pennite adaptarea

matricii transparente sau metalice (otel inoxidabil, aluminiu anodizat) la

conturul preparatiei , impreuna cu pana reflecrorizanta (fig. 126).

J.QL_____ 105



, . " "" i" • . , . ..),

'C

jI

I

1

"I ~ -;: ~f: . .

~ . ... .. ... I J- '' '~ '' '' ·r

~.Y~~ ~,ltft.;..,.;

-Fig. 124 - Benzi de contur preforrnate, drepte, curbe (a) si sub fo rma de banda rulata pe 0rola

(b)

2

." . . . .

. Fig,' 125 ,Modul de fixare a benzii de contur pe dinte cu ajutorul penei (vedere linguala)

;

Fig. 127- Matrices transparenti petfonnanti adaptata pentru obturarea cu compozit a unei

cavitati de clasa a IT-a(1); Matricea transparentii fixati intr-un sistem de strangere

- . ,

Pentru cavitatile de clasa a N-a sunt preferate coroane din acetat de

celuloza care trebuie decupate astfel incat sa tread! cu lmm peste margine a

preparatiei ~isubt iate la nivelul punctului de contact ell un disc abraziv. Aceste

coroane au forme ~igrosimi diferi te putand reproduce intotalitate morfologia ~i

functionalitatea coroanei dentate. Pot fifolosite pentru refacerea:-Ieziunilor distrofice,

- tratamentul fracturilor dentare,

- cavi tat i lor de c la sa a I V -a ,

- I a cu n e le cu n e if o rme ,- obturatii armate,

- acoperirea provizorie a dintilor slefuiti, din motive fizionomice

etc. (fig. 128).

..~.

_ . _ _ '

,. '--~'-'--.

Fig. 126 - Matrici perfonnante pentru premolari ~imolari ~ipani reflectorizanta

106107



9 . UT IL IZAREA LASERULUI iNODONTOLOOf f i

Laserul , a carei denurni re vine de Ia in itiale le frazei "Light Ampl if icat ion

by Stimula ted Emission of Radia tion", produce raze de lumina , fotoni luminosi

de 0 anumita lungime de unda, de 0 intensita te foarte mare, prin excitarea unui

cris ta l sau a unui gaz . Acesti fotoni sunt ampl if icat i 1 , ' i f iltrati pentru a rezulta a

raza coerenta.

Efectele laserului depind de:

- pmerea razei,

- ma t e ri a lu l care absoarbe raza

~ivariaza de la lungimi de unde:

- mari (infrarosii),

- vizibile,

- scurte (ultraviolete).

La s er u l c o rn e r ci a l produce ra ze c u un grad mare de fidelitate ~i aceste raze

sunt dirijate printr-un tub Cll f ibre optiee flex ibi le sau print r-un tunel cu oglinda

spre puncrul de aplicare unde se focalizeaza cu ajutorul unei Ient ile asezate chairin varful fibrei.

Odara ce raza este focalizata, energia totala pe care pe care 0 elibereaza

depinde de:

Fig. 1 28 - R.efiIcerea co.rmuri eumate r ial compoz i t a un e i caviti!i de clasa a I V -a e n a j ut or ul

, un ci c o r o a u e prefabricate.: . . . . ,

Pentru.obturarea unei cavi ta ti de clasa a II-a eu materia l compozi t mai pot

fi folosite 5 i matri~ile Tof flemire la care se aplica 0 banda t ransparenta sau

matricea idclara ce utilizeaza 0 banda de matrice din aluminiu anodizat sau

din tr-un material p last ic rnai dur asigurand in acelasi t imp ~i separarea dint ilo r

pentru a asigura 0 buna refacere a punctu lu i de contact .

Matricile transparente decupate in zona care intra subgingival pot fi

folosite la reconstitu ir i le coronare eu materiale compozite ale unor cavitati de

clasa a V-a ( fig. 129).

} ... >

- i n t en s i ta t e a razei,

- t impul de expunere,

- aria afectata.

Efecrul energiei depinde daca lungimea de unda a ei este absorbita de

suprafata sau nu. Cele mai mari rezultate se obtin cand lungimea de unda a

laserului se potriveste eu banda de absorbire a substratului pe care actioneaza .

Mecanismul de in teractiune int re razele laser ~isis temele bio logice sunt

multiple si complexe "i ele determine efecte:

- t e rm i c e ;- foto-chimice;

- electrice;

- mecanice.

Cea mai mare parte a aplicatiilor medic ale ale laserului au la baza efeetul

termie . Acesta este rezultatu l absorbtiei energ ie i razelor laser de catre tesuturi s i

cons ta in dezintegrarea locala datorita temperatur ii foarte r idicate. Datorita

caracteristicilor sale optice, raza laser poate f i focalizata pe regiunea l inta, a

I

. .'Fig. 1~ - ~ maIricii transpareDte 1a real izaea o b tm a p . e i u n e : i caviIiq:i de c l a s a a V-a

...•.

108

carer suprafata variaza de la cativa microni la capva milimetri. Aceasta

109



caracteristica este cunoscuta sub denumirea de "densitate de putere" si se

exprima in jouli sau Warti/cms.

Clinic, se obtine coagularea, carbonizarea sau evaporarea celulelor in

funct ie de densi tatea de putere a laserului.

Producerea locala de caldura depinde de densi tatea de putere si addncimea

t isulara pe care 0 atinge raza laser, creandu-se astfel un vo!um interactiv in care

au loc schimburi de energie. Temperatura locala rezultata va fi rnodulata de

conductivitatea termica a tesuturilor tintii si de vascularizatia locala care asigura

difuziune a caldurii, in-cadrul volumului interactiv din interiorul tintei.

Analiza efectulu( termie al laserului permite punerea in evidenta a

aplicatiilor-, salepractice si pe acest efect de bazeaza ~i util izarea lui in

odontologie,

Laserul dentar are efecte foto-termice. Temperatura locala pe dinte

depinde de compozitia tesutului dentar implicat. Astfel, laserul cu infrarosii

absoarbe foarte repede energia $i acest lueru duce Ia topirea smaltului, a

cristalelor de hidroxil-apatita de la suprafata ~i recristalizarea acestora, cu

inchiderea part iala a canaliculelor dent inare. Pr in efectul lor, cavitatea devine

mult mai neteda ~i pare a nu afecta tesutul pulpar sau zonele invecinate,

in dent ina efectul laserului este la fel si perrnite inchiderea canaliculelor

dentinare si imbunatate~te adeziunea materialului restaurativ la peretii preparatiei.

Laserul ell ultraviolete trebuie evitat datorita unor modificari majore pecare le produce asupra proteinelor si pentru c a dezvol ta temperatur i mari , ce po:

duce la lezarea pulpei dentare.

Laserul opereaza ell unda continua sau pulsatila ~ide preferat este aceasta

din l,ll1lla care pennite controlul ratei de impulsuri si a duratei pulsatiei,

· -.~:Q~ca se folosesc impulsuri scur te, repetate, frecventa lor t rebuie adaptata

. ia iesJ~i tinta pentru a reduce Ia minimum difuziunea' termica in tesuturile

- v ec i rie hp:iunii.

. Fii ra indoiala, astazi laserul este folosi t in stomatologie destul de mult, dar

pretul lui crescut face deocarndata ca, pentru prepararea cavitatilor acestea s a nu

f ie uti lizat mai ales daca t inem seama ~i de urmatoarele dezavantaje:

- eficien]a sa es te mica;

- este 0metoda greoaie, inceata;- dezvolta caldura mare care poate afecta pulpa dentara;

- necesita camera specials si personal calificat;

- necesita material de protectie pentru ochii operatorului,

pacientului ~iasistentei medicale.

Laserul, pe l§nga dezavantajele amintite deja are si avantaje de necontestat:

- fascicolulluminos foarte r e c t u s poate fi folosit pe0arie dentara redusa;

...---t....~ - .

- asigura 0mare precizie preparatiei;

- postoperator, sensibilitatea dureroasa este foarte redusa:

- asigura 0 durabil itate mai mare in t imp a restaurani lor- '

- timpul de lucru este foarte seurt. ' ,

Operatorul are 0 piesa de mana cu diametrul de 12mm si capul emitiitor deraze de 1,3 mm (fig. 130). .

y_" 'l .

Fig. 13 0 - Piesa d e mAo i ficapul e m i f it o : de raze

Desigur , intr-un vi itor nu prea indepartat vom asista la instal area laserului

in categoria aparaturii folosite in odontoiogie la realizarea preparatiilor invederea restauratiilor dentare. >

w Nu ~ut~m sa ~u incheiem capito.lul i n s tr u rn e n ra r u lu i u ti li z at i n odontologie

lara a ~mmtI. de 0 Jncercan~ a anului 1940 cand a aparut aparatul retinut sub

~enun:l fea A~r~eAnt(S~ WhIte) ~entru prepararea cavitat ilor, aparat care nu a

mtrat in pract ica intrucat nu permuea a preparare in profunzime cu atat mai mult

cu cit atune! preparatii le erau efectuate pentru restauratii care ave au aderentabuna la peretii cavitatii. "

. Taierea tesuturilor dure dentare se realizeaza cu 0metoda care folosea aer

~Ipulbe~e abra~iva. Met~da avea 0 serie de dezavantaje pentru operator:

w - I Ip.sea simtul tact il ceea ce racea ca taierea s a fie dificil de control at decatre medic;

_ - p~afu~ ~bra~~v avea tendinta de a se atasa meeanic de oglinda dentarafacand-o inutilizabila pentru vedere indirecta si reflectarea luminii:

- viz ib i li ta tea d ir ec ta e ra m u lt r ed n sa d at or it a prafului abraziv depus Incavitate'

- pericolul inhalarii prafului abraziv de catre operator, pacient, '_ . A sta zi , a pa ra .h1 lin~p.~ suferi_t0sene de Imbunati? r i fi ind astfel conceput incat

sa asrgure control ~lp re ci zi e m marupularea sa si 0durabilitate mai m are a restauratiei.

Un astfel de aparat este prezentat in figura 130. La acest aparat presiunea

a~rului t> i fluxului de pulbere sunt comandate automat de un buton ea si un

sistem automat de introducere a pulberei care se ajusteaza dupa necesiHiti ' prinreglarea presiunii aerului. .

III



Aparatul acr·obraziv asigura evacuarea integrala a pulberei care este

capabila int ra-ora l e ll ajutoru l unui asp irator ~i in urma aet!unii aceste .ia nu

ramane nici o urma de pulbere ~ideci suprafetele dentare, oglmda, nu mal sunt

rnurdarite asigurand 0 buna vizibilitate asupra dl.mpului operator.

Avantajele aparatului aer-abraziv sunt:

• este eomod ?i rap id ;

- scurteaza t impul de lucru;

_nu mai n e c e si t a t a ie r ea t e su t ur i lo r d u re dentate eu a j u to r ul f re z e lo r :

_este agreabil pentru pacient nefiind dureros;

- ofera pre6izie foar te mare.

1 0. P OZ I'flA P AC IE NT ULUI ~I A M EDIC ULUI iNT IMPUL LUCRULUI

2

Intervent ii le de special ita te la nivelul cavi ta ti i bucale cer asigurarea unci

vizibilitati perfecte asupra tuturor ariilor de lueru pre c um ~i 0 pozitieconfortabila, relaxata a pacientului. La randul sau, operatorul trebuie sa

benef icieze si el de un confort maxim In timpul Iucrului si de 0 pozit ie care sa-

i permita sa manipuleze eoreet int rumentarul pe aria de Iucru ,

tn ceea ce priveste pozitia pacientului, atunci cand rnedicul lucreaza In

picoare, spatele pacientului va fi rezemat de spatarul sacunului dentar, cu

mainile asezate astfel incat sa permits 0pozit ie cat mai comoda ~i in acelasi l imp

sa-ipermi ts accesul medicului la aria de lucru.

Pentru arcada superioara spataru l scaunulu i va fi user inclinat spre spate,

caput pacien tului f iind si el asezat usor spre spate , iar pentru aracda inferioara,

acesta este aproape vertical s i capul pacientulu i cu barbia in piept,

Operatorul trebuie s a f ie intr-o pozitie cat mai fiziologics, cu spr ijin pe

arnbele picioare evitand, avitand pozitii le vicioase ale coloanei vertebrale care ,in timp, dupa ani mul ti de activ ita te, pot s a determine probleme musculo-osoase.

Campul de lucru pe care actioneaza medicul stomatolog este limitat,

instrumente le cu care actioaeaza sunt ta ioase si pot derapa eu destu la usurin ta,

lezand parti le moi invecinate ~i aceasta fie ea este vorba de instrumentele de

mana fie de eele rotative , la tura tie convent ionala sau inaWi. Pentru a reduce cat

mai mult acest perico l, pe langa faptu l ca azi rnanerul inst rumentelor este ast fe l

realizat lncal prin forma lui dar ~iprin materialul din care este confectionat s aimpiedice cat mai mult pos ibil deraparea, medicul este obligat s a ia cateva

puncte de sprijin care, cu c a t sunt mai numeroase cu atat maresc siguranta

operatorului in timpuI lucrului.

Un sprijin bun este asigurat de mai multi factori dar el incepe desigur eu

mentinerea maini i lucratoare pe langa corp di t despre cele laIte punete de sprij in,

ele au fost deja diseutate In capitolul pr ivitor Ia tehnica de lueru eu ajutorul

instrumentelor de mana.

De foar te mare impor tanta este, pentru siguranta lucrului, ca medicul sa

aiba vizibilitate c a t mai buna asupra carnpului de lucru. Aceasta vizibilitate

poate s a f ie di recta, a tunci dod medicul se afla in dreapta ~i putin in fata

pacientu lu i s i permite examinarea ~i lucrul la hemiarcada dentara dreapta

Fig. 1 31 . .Aparatol aer·abraziv1. sistemul d o m . c ua r c i n U a - - o r a l

2 • piesa de m a n a cujetu1 de ae r fl . pu lbere

,.'

.c""'Ast~i, aceasta metoda tsi are totusi u~ilitatea ei. ~at~:ita te~nologiei

adezive actuale metoda este utila pentru realizarea deschiderii fisunlor putm

. ', adanci, indepii rtarea pete lor dentare, prepararea in vederea sig ilarii f isurilor s i

gropi te lor, aspri rea suprafete lor dentate pentru adeziune. (smal~ , _am~lga~,

portelan) , repararea unor obturatii existente eu tehnologie adeziva ~I chiar

indepiirtarea obturatiilor de amalgam.

112113

inferioara si stanga inferioara, fetele vestibulare si ocluzale ale lateraliior



inferiori precum si fetele vestibulare si incizale ale dintilor frontati infencri

Suprafetele orale ale dinti lor frontal i inferiori, suprafetele distale si l inguale ale

dint ilor laterali ai arcadei inferioare, de regula, nu pot f i privite direct .

, Pentru a avea vizibilitate asupra dintilor arcadei superioare este necesara

privirea indirecta in oglinda, Iucru destul de greu de realizat mai ales penrru

rnedicii incepatori si studenti, intrucat imaginea pe care 0permit oglinzile dentate

este 0 imagine rasturnata a zonei de actiune. Cu timpul si eu perseverenta aces:

inconvenient este depasi t si de foarte mare ajutor in acest sens sunt unele exerciti :

ce se pot efectua eli 0 ogf inda ~i teste special create in acest seop.

La fotoliul dentar clasic pozit ia medicului fi ind in picoare, acesta va sta it:

dreapta ~i jn'~spatef~'paeientului. Bratul stang al operatorului inconjoarii caput

pacientului si se sprijina pe suportul tetierei. Aceasta mana tine oglinda care

serveste la Indepartarea Iimbii, a obrazului ~i pentru reflecarea luminii pe

regiunea interesata precum si vizibilitatea indirecta asupra campului operator.

Astiizi, datorita faptului di pozitia in picioare s-a dovedit a f destul de

obositoare ~igenera toare a 0 serie de inconveniente pentru colana vertebrata dar

si pentru pieioare (varice, prabusirea boltii labei piciorului etc.), tot mai multi

medici renunta Ia aceasta in favoarea lucrului stand pe seaun.

Scaunul dentar modern are un design se permite ca operatorul sa aduca

corpul pacientului in orice pozitie, Cea mai favorabila pozitie de lucru este ell

pacientul cu1cat pe spate sau culeat Ia 45°. Alegerea de catre operator a pozitie:optime depinde de tipul de procedura pe care acesta urmeaza s a 0 efectueze Sl

de aria cavitatii bucale pe care urmeaza a actiona.

inpozitia culeat pe spate, capul pacientului, genunchi iii i picioarele au aproxima ti'.aceiasl:pil.zi#e d ar capul pacientului nu trebuie sa fie mai jos decat genunch i i ci purin

ridi~'fa~~de acestia, Pozitia pacientului eu capul su b limita genunchilor este folosita

m , t iw i j lc a : p . l I unor accidente nedorite (lipotimie, stare de rau etc.).

r . :.' La seest scaun dentar, in pozitie ~ezanda, operatorul sta in dreapta

pacientului sau in dreapta si in spatele acestuia.

Se eunose in general 3 pozitii optime de lucru care sunt:

- pozitia din fata-dreapta;

- pozitia din dreapta;

- pozitia din dreapta-spate,

Acesre trei pozitii eorespund pe un cadran de ceas orelor 7,9, 11, dar poare

fi folosi ta si pozit ia 4, corespunzatoare orei 12 care este 0pozitie direct din spate

~i este utila numai pentru anumite manopere efectuate in anurnite arii ale

cavitatii bucale.

Aeeste pozitii sunt pentru operatorii dreptaei, iar pozitiile corespunzatoare

ore lor 5, 3, 1 sunt pentru stangaci (fig. 132).

Pig.Il2 -~ gra&ia

poziJil lor opcmtorului In raport CIlpac ieu tu l :

1- pozijia dreapti-fati;2 - pozipa din dleapta;1-pozijiadin~spate;4- pozipa din:ct dreapti.

(" .\

)

IPozi , tia dreapt ii . - faf i i faciliteaza examenul ~i lucrul operatorului la dint ii

anteriori si posteriori ai mandibulei, in special din partea dreapta a aeesteia

precum si la dintii anteriori a i maxilarului superior. Adesea, este necesar ca

pacientul sa stea cu capul usor rotat spre medic, tara a-i produce acestuia nici undisconfort.

Pozitia din dreapta pacientului este direct din dreapta capului cestui a,

corespunzand orei 9. Aceasta pozitie este convenabila pentru lucrul operatorului

la dinti i poster iori ai ambelor arcade, in par tea dreapta a acestora in principal.

Pozitia dreaptd-spate este preferata de cei mai multi operatori. Cele mai

multe arii ale cavitatii bucale sunt privite din aceasta pozitie in oglinda, cupr ivire indirecta, Operatorul sm in spatele $i dreapta pacientului, in dreptul orei

11, iar bratul stang al sau este pozit ionat injuru1 capului pacientului . Din aceasta

pozi tie operatorul poate act iona pe fetele l inguale sau cele ocluzale ale dinti lor

mandibulari anteriori , cu privire in ogl inda, Vederea directs poate fi utilizata la

dintii mandibulari de partea stfulga, folosind oglinda pentru reflectarea luminii.

Este pozitia ideaHi de lucru pentru dintii arcadei superioare. De cele mai

multe ori pacientul trebuie sa roteasca caput spre operator eeea ce nu produce

niei un discomfort acestuia,

Distanta ideala a operatorului fa!a de pacient trebuie sa fie mentinuta pe

toata durata lucrului si doar atunci cand este nevoie sa avem 0 vizibilitate mai

buna asupra unor detalii, in zone mai putin accesibile, operatorul se poate

apropia de pacient. De aserneni , este importanta mentinerea unui contact cat mairedus al operatorului eu corpul pacientului. Un medic stomatolog bun nu-si

sprij ina antebratul pe umarul paeientului sau mana pe fata sau fruntea acestuia.

Contactu] direct cu corpul pacientului nu este necesar ~j nici pliicut de aceea el

trebuie evitat pe ca t posibil.

Pentru operator este foarte important sa fie protejat f a t a de l ichidele care

pot fi pulverizate in t impul lucrului cum ar fi: picaturi de saliva, sange, apa etc.,

~ ..,~--

115



114

. . .. ~' a a ctiun ii in strum en telor abra zive pe d in te,precum SI d e p ul be n le r ez ul ta te Inun n , he la ri de protectic

. - . . Id l ' en tru acest scop sunt oc e am .restaura tii sa u lu cra n p ro te tl~e . . e a Ip D _ p rt ec ti e i de al a o ch il or s au e cr an ul

d in p ol ic arb on a t, fo art e d ~n si ca ~ 0de_rap:r un te 's au s ub ochelari i d e p r ot e qi c

p ro te ct or c a re p oa te fi a ph ca t e u 0 a n a . . 33)s au e ei d ev ed er e p ro te ja nd a st fe la ta t o ch ii c at s i r es tu l f et ei (fig. 1 .

Fig . 133- A- Ochelari deprotectie .B - Ecran protector sub ochelari

P e nt ru c omp le ta re a p ro te ct ie i i n di vi du a le s e m a i u ti l. iz ea z ad i? ]f e_ :i !e tt iP u; i. . • 1si gura opera torolUl. E1e tera m re e e

dd en : a ~ t ! ; ; ~ r u : ; : ts~:::~~~~e:~:::. L a fel d e u t il e s u n t~im a ~ti le c are a u ~i l eupacu t' . - " .' (fig 134)

l a r an d ul l or e m a re v a ri et at e de cu lo ri , manrm, groSlffil . .

'r

Fig. 134 - Diferite tipuri de m~ti chirurgical: ~im~Du~ide protectie

Toate aceste m i jlo ac e d e protectie a le m e dl ~l ll U 1 s ! om a to ~o g ~ u ~ ep ~ ~ co ~

proteja rea acestuia de lichide ~u lv e? za te t p ulb en , ~a r III e~l~:~:::~t: ~e c:lep os ibi Hi c on ta min are a ~ a e ll d l.~ e~ 1 a g en ti p ato ge m e e s e p

o ra lli d e l a p ac ie nt l a m e di c, d ar ~1mvers.

BmLIOGRAFIA

1. ANDERSON M.H., BALES DJ., OMNELL K.A . - M odem

m an age me nt o f d e nta l c ari es . T he c utti ng e dg e is n ot th e d en ta l b ur; J . Am. Den t .Assoc., 124,36-44, 1993.

2. ANDREESCU C., CHERLEA V. - Tehn ica restauratii lor coronare cu

a j ut o ru i p i vo tu r il o r p a ra p u lp a re si i n t ra r a di c ul a re ; Ed . CER . J. \r IABucuresti, 1992.

3. C OLO JO ARA C ARM EN , M IRO N M ARIAN A, LERETIER M . -

L as se rii in s to ma to lo gie . A ctu ali ta ti ~i perspective; E d. D A & F S pirit,

Tirn isoara , 164-214, 1998.

4. C OO LEY R.L., M ARSH ALL r.», Y OU NG J.M ., H UDD ES TO N

A.M. - E f fe ct o f s te ri l ization o n t he s tr en g ht and cutting eficiency of twi s t d r i ll s ;

Q u in te ss en c e I n t. , 21,919-923,1990.

5. GAFAR M., ANDREESCU C. - Patologie ~i terap ie odontala;

L i to gr af ia IM F B u c ur es ti , 1977.

6. GAFAR M ., S ITEA M ., A t'JDREESCU C . - E lem en te pra ctice deodontologie; Litografla IM F Bucuresti, 1977.

7. G AFA R M ., S IT EA M ., fu" l" DR EE SC U C . - M etode si tehn ici curen te

de odontologie; Ed. Medicala, Bucuresti , 1980.

8. G ARC IA G OD OY F. - G la ssi on om er m ate ri als i n C la ss I I c om pos ite

re si n re sto ra ti on : to e tc h o r n ot to e tc h? ; Q uin te ss en ce I nt., 19,241-251,1988.

9. GAUCAN C. - Procedee restaurative in distruct ii le coronare inrinse;

Ed. Medicala, Bucuresti , 1989.

1 0. G O LD ST EI N R .E ., P AR K.I N" S F .M . - A ir-a bra siv e te ch no lo gy it's

n ew r ol e i n r es to ra ti ve d en ti st ry ; 1. Am. Den t . Assoc., 125,551-557, 1994.

1 1. GO LD ST EI N R .E ., P AR KD l" S F .M . - U sin g a ir-a bra si ve te ch no lo gy

la diagnose and r es to re p in t a n d fi ss ur e c ari es ; J. Am. Den t . Assoc., 126, 761-

766, 1995.12. MARMASSE A. - Dentisterie operatorie, Tome U- Dentisterie

r es ta u ra tr ic e; E d . J.B. B a illi ere e t F ils, P aris , 1 95 8.

1 3. M ARTIN C ARO L - D EN TA L K ATA LO G N r. 8; A usgabe E d., 1992.

14. MJOR A. I VA R - M od em C on ce pt in O pe ra tiv D en tis try ; M un k sg aa rd

Copenhaga, 199I.

15. NASS A. - Stomatologie clinica si terapeuntica; E d. M e di ca la ,

Bucuresti, 1957.

11 6



16. SCHWARTZ S.R., SUMMIT B.l., ROBBINS J.w. - Fundamentals of

Operat iv Dentis try. A Conternporany Approach; Quintessence Publi sh ing C cL

USA,1997.

17. STURDEVANT M.C., ROBERSON T.M., HEYMANN O.IL

STURDEVANT J.R. - The ar t and science of Operativ Dentistry; Ed. 3 Sant

Louis; Ed. Mosby, 1995.

18. VANHERLE G., SMITH C. - Posterior Composite Resin Dental

Restorative Materials. The Symposium and the Proceedings werw sponsored oy

Dental Products Division 3M; Company St. Paul, Minnesota USA, 1985.

19. WEBER T\- Memorix Zahnmedizin. Chapuren and Hall anInternational Thomson Publishing Company, 1997.

20.tAKARIASEN K.L., MAC' DONALD R., BORAN 1 '. - Spolighton

laser - a look at potent ia l benefit s, 1. Am. Dent . Assoc., 122 ,58-82 ,1991.

21 . ZEROSI CARLO - Terapeut ica conservativa in odontostomatologie.

Ed. Medicala , Bucuresti , 1965.

22 . PR OPH ID EN T - periodica Semestreale N r. 9-2 Semestre 1994,

Perugia, Italia .

. ~,

.- } ~

I

i

49340202 Instrumente Utilizate Inrealizarea Preparatiilor

Documents

Transcript of 49340202 Instrumente Utilizate Inrealizarea Preparatiilor