7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

1/20

Universitatea de Vest Vasile Goldis

Sectia Psihologie

Emotiile

Cuprins

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

2/20

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

3/20

Argument Teoretic

Afectivitatea este proprietatea individului de a simtii emotii si sentimente.

Formele vietii afective

Perceptia, reprezentarea, gandirea sunt procese de cunoastere a realitatii obiective. Omul nuinregistreaza insa evenimentele lumii externe in mod indiferent. Unele situatii/evenimente nebucura, altele ne intristeaza, unele fapte produc entuziasm, in timp ce altele trezesc indignare.Individul, fiind confruntat cu diferite situatii sau imprejurari de viata, acestea au anumiterepercusiuni asupra trebuintelor si intereselor sale, asupra aspiratiilor, convingerilor sauobisnuintelor formate, in sensul ca le impiedica desfasurarea - creand noi sarcini de adaptare -sau dimpotriva le ofera conditii optime de manifestare, inlesnind astfel echilibrarea cu mediul.

E. Claparede observa: ,,Emotia apare cand adaptarea este impiedicata din diferite motive". Infunctie de aceste relatii iau nastere anumite procese afective sau emotii, in sensul larg alcuvantului.

Procesele afective sunt fenomene psihice complexe, caracterizate prin modificarifiziologice mai mult sau mai putin extinse, printr-o conduita marcata de expresii emotionale(gesturi, mimica etc.) si printr-o traire subiectiva.

S-au conturat trei moduri de abordare a procesului emotional. S-a pornit, mai intai, de laceea ce individul simte in chip nemijlocit, mai precis de la raportul sau introspectiv pus inrelatie cu o anumita situatie concreta. Pentru descrierea trairilor subiective vizavi de acestesituatii repetate s-au oferit liste de cuvinte, obtinandu-se relatari tipice in imprejurari determinate.S-au consemnat raspunsuri emotionale tipice in situatii bine definite, studiul inscriindu-se inschema S-R. Marshall A. si Izard, C.E. au identificat astfel un set de 11 stari emotionaledistincte: bucurie, surpriza, curiozitate, dezgust manie, teama, rusine, dispret, vina oboseala,stres. S-a presupus ca fiecare din aceste emotii de baza s-ar caracteriza printr-o combinatie unicade reactii nervoase si fiziologice, ipoteza care nu s-a validat decat partial in plan fiziologic.Metoda de analiza aplicata face studiul dependent de vocabularul unei persoane, respectiv al uneilimbi, de unde dificultatea acordului intersubiectiv, absenta fidelitatii datelor. Marturiaintrospectiva nu poate intemeia pana la capat investigatia, relatarile verbale fiind instabile.Adesea descrierea verbala surprinde structura de suprafata a unui proces afectiv, in timp ce

cercetatorul-psiholog este interesat sa patrunda structura sa de adancime.

A doua cale de studiu a fost aceea a corelarii trairii subiective a raportului introspectiv, cuexpresia emotionala a individului (mimica, gesturi etc.). S-au reperat pe aceasta baza categoriiemotionale distincte, intemeiate pe concordantele intre trairea subiectiva si expresiacomportamentala. Fara a se epuiza inventarul lor, s-au identificat sase emotii de baza: manie,dezgust, bucurie, tristete, frica si surpriza. Corelarea simpla intre marturia introspectiva siexpresia comportamentala ignora insa momentul cognitiv, interpretarea situatiilor de viata cu

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

4/20

care individul este confruntat. Persoana umana este considerata numai prin prisma sistemului,,intrari" - ,,iesiri"; ori, inca la nivelul perceptiei, stimulii sau evenimentele externe isi au efectelelor nu doar in forma ,,bruta, ci prelucrate prin filtrul cognitiv.

O abordare mai completa a procesului afectiv impune si considerarea componentei

cognitive. S-a propus in aceasta privinta un model tridimensional, potrivit caruia emotia arreprezenta o combinatie de trei factori: atentia, nivelul de activare fiziologica si nota deplacere/neplacere. Potrivit teoriei cognitive, subiectul interpreteaza aceasta combinatie unicadrept o emotie particulara. Numarul starilor afective ar fi practic nelimitat, intrucat combinatiilecelor trei factori, precum si valorile acestora ar fi nenumarate. Studiul comporta astfel dificultatiinsemnate. cr496g1213rrru

Luand ca termen generic procesul emotional vom putea distinge: a) procese emotionaleprimare: dispozitii organice si afecte; b) emotiile propriu-zise; c) dispozitiile afective; d)sentimentele.

Procesele emotionale primare: dispozitii organice si afecte.

Dispozitiile organice sunt stari afective difuze care insotesc starea de sanatate, deoboseala, de boala, nelinistea, dorinta sexuala etc. De exemplu, bolile cardiovasculare produc, deregula, stari anxioase, TBC-ul pulmonar e insotit de euforie si excitabilitate, afectiunilegastrointestinale de stari de ipohondrie, etc.

Afectele sunt izbucniri emotionale caracterizate prin aparitia brusca si de scurta durata,cu o desfasurare puternica unipolara. Consumandu-se in expresii si gestica vie. Exemple deafecte: furia pana la abandonul de sine, agresivitatea oarba, disperarea, starea de groaza, acceselenestapanite de ras sau de plans s.a. Ele sunt insotite de o anumita ingustare a campului de

constiinta, acesta fixandu-se asupra cauzei care a provocat procesul afectiv. P. Janet interpreteazaafectul ca o regresiune spre conduite inferioare, insotita de o diminuare a controlului constient.Reglajul cortical fiind redus, modificarile organice sunt deosebit de vii si au un caracterdezorganizator mai pronuntat. Sub imperiul afectului omul poate savarsi fapte necugetate, incontrast cu modul sau obisnuit de comportare. Dominarea sau stapanirea unui afect este posibiladaca efortul de inhibitie se plaseaza in stadiul sau initial.

Termenul de afect este utilizat uneori ca termen generic: afectul asteptarii, afectul uimirii(sursa a investigatiei) s.a.

Emotiile propriu-zise sunt procese sau desfasurari emotionale mai moderate in care

functiile constiintei nu sunt blocate sau ingustate ca in afecte. Ele sunt efectul confruntarii dintrenevoile individului si datele reale sau prezumtive ale mediului. Spre deosebire de afecte, emotiilesunt tranzitive si pluritonale, se dezvolta gradat, procesual si poseda un grad mai mare dediferentiere si interiorizare.

Emotiile au o orientare determinata, o referinta obiectuala sau situationala: ti-e frica de osituatie anumita, te manie o intamplare precisa etc. Asadar, emotiile au un caracter situational,depind de actiunea nemijlocita a situatiei emotionale si apar frecvent ca efect al satisfacerii sau

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

5/20

nesatisfacerii unor tendinte biologice. Valenta afectiva a datelor ambiantei este in partedeterminata de informatia obiectuala (emotia nu este traita izolat, ci in context cognitiv); prinstarea afectiva se dezvaluie mai ales relatia dintre natura si trebuintele subiectului pe de o parte,si proprietatile evenimentelor externe pe de alta parte.

Emotiile se asociaza in cupluri contradictorii (bucurie-tristete, manie-relaxare, admiratie-dispret, simpatie--antipatie, placere-insatisfactie etc.), imprimand acea polaritate caracteristicavietii afective. De aici dihotomia clasica: emotii stenice - care sporesc activitatea, maresc forta sienergia persoanei - si emotii astenice, care diminueaza energia si activismul persoanei. Aceastapolaritate rezulta din corespondenta, respectiv discordanta dintre nevoile, convingerile,obisnuintele individului si

situatiile sau evenimentele vietii.

In sfarsit, emotiile se inscriu in tipare socio-culturale, ele se preteaza la invatare,modelare sociala, in timp ce afectele nu.

Dispozitiile afective. Sunt stari emotionale difuze si generalizate, putin intense, relativdiscrete dar durabile, care comunica o anumita tonalitate intregii noastre vieti psihice.Dispozitiile alcatuiesc un fel de fond emotional care coloreaza comportamentul intr-o perioadamai scurta sau mai lunga de timp, fond pe care se dezvolta procese locale. Dupa cum arataPopescu-Neveanu, dispozitiile sunt premise dar si rezultat al acumularii si aglutinarii proceselorafective. Ele apar, asadar, intr-o dubla ipostaza:

a) ca premise pentru dezvoltarea unor noi formatii afective;

b) ca expresie rezultativa a unor desfasurari emotionale, ca efect sumatoriu al

imprejurarilor psihosociale pe care le parcurge persoana, a unor constante ale acestor imprejurari.

In dispozitiile afective se tematizeaza selectiv - dupa Murray - evenimentele, haloul loremotional, care se cristalizeaza intr-un plan de fundal in raport cu campul actual al constiintei,colorand specific relatiile individului cu ambianta, perceptiile, amintirile si gandurile. Deexemplu zilele de sarbatoare par sa dobandeasca o luminiscenta aparte, dispozitiile nostalgiceincadreaza amintirile intr-o atmosfera idilica. Un anumit rol joaca si fenomenele de contagiunedin grup, precum si climatul psihosocial dominant intr-un colectiv.

Sentimentele constituie formatii afective complexe si durabile, de intensitate moderata,care devin - gratie indicelui de stabilitate si generalizare - adevarate atitudini afective fata de

obiecte, evenimente, valori, persoane semnificative pentru un individ sau grup. Sub unghipsihogenetic, atitudinile emotionale stabile apar mai tarziu decat trairile situative, fiind rezultatulgeneralizarii emotionale in functie de situatii repetitive, evenimente centrale, persoanesemnificative etc. Format pe baza generalizarii trairilor situative repetate, sentimentul imprima larand sau nota specifica trairilor particulare in situatii ulterioare. De exemplu, emotiile repetatelegate de succesul/insuccesul unei activitati duc la formarea unei atitudini stabile fata de aceaactivitate. La fel, sentimentul patriotic - format dintr-un sistem de reprezentari si emotii - nu areun caracter episodic, ci este prezent in permanenta sub forma unei atitudini afective. Un om aflat

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

6/20

departe de patrie nu inceteaza sa o iubeasca; uneori intr-o asemenea situatie, sentimentul patrioticchiar se accentueaza. O mama desi se supara adesea pe copil in diverse situatii, sentimentulmatern ramane acelasi.

Sentimentele sunt denumite - ca si emotiile - prin termeni similari: dragoste/ura, mandrie,

recunostinta etc., fapt ce denota ca sunt traite la fel, aflandu-se in consonanta.

Pe scurt sentimentul este o formatiune atitudinala caracterizata prin stabilitate,condensare emotionala si caracter habitudinal. El persista latent si se activeaza in functie deconditii. La aceste note definitorii se adauga caracterul social al expresiei sentimentelor; acesteaimbraca forma concreta in functie de modelul social al ambiantei in care ia nastere. Primul modeleste sugerat de nume, de cuvant - noteaza V. Pavelescu. Cuvantul decanteaza emotii, sentimente;in expresie poetica el sugereaza nu numai imagini, dar si trairi cu rezonante adanci, adeseainedite. La Paris - observa Stendhal - ,,iubirea e fiica romanelor". Istoria consemneaza un val desinucideri dupa aparitia lui Werther de Goethe. J.P. Sartre avertizeaza asupra erorii de aconsidera cuvantul doar ca un ,,zefir care alearga usor la suprafata lucrurilor... Daca dati

conduitei unui individ un nume i-o revelati: el se vede pe sine insusi. Si cum dumneavoastra iidati un nume acestei conduite in acelasi timp fata de toti ceilalti, el se stie vazut in momentul incare se vede". Etichetarea verbala devine suport al constientizarii, iar ,,marturia" publicamodifica statutul faptului.

Dispozitiile afective

Sunt stari emotionale difuze si generalizate, putin intense, relativ discrete dar durabile, carecomunica o anumita tonalitate intregii noastre vieti psihice. Dispozitiile alcatuiesc un fel de fondemotional care coloreaza comportamentul intr-o perioada mai scurta sau mai lunga de timp, fondpe care se dezvolta procese locale. Dispozitiile sunt premise dar si rezultat al acumularii siaglutinarii proceselor afective. Ele apar, asadar, intr-o dubla ipostaza:a) ca premise pentru dezvoltarea unor noi formatii afective;b) ca expresie rezultativa a unor desfasurari emotionale, ca efect sumatoriu al imprejurarilorpsihosociale pe care le parcurge persoana, a unor constante ale acestor imprejurari.In dispozitiile afective se tematizeaza selectiv evenimentele, haloul lor emotional, care secristalizeaza intr-un plan de fundal in raport cu cmpul actual al constiintei, colornd specificrelatiile individului cu ambianta, perceptiile, amintirile si gndurile. De exemplu zilele desarbatoare par sa dobndeasca o luminiscenta aparte, dispozitiile nostalgice incadreaza amintirileintr-o atmosfera idilica. Un anumit rol joaca si fenomenele de contagiune din grup, precum siclimatul psihosocial dominant intr-un colectiv. O persoan prost dispus tinde s perceap

realitatea n culori ntunecate, s ia decizii greite i s creeze situaii conflictuale n familie saun grupul n care i desfaoar activitatea. Dispoziiile prin care trecem sunt vesele sau triste,calme sau anxioase (ncordate), individuale sau colective, dispoziii de srbtoare.

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

7/20

Afecte,Emotii,Sentimente,Pasiuni

Emotiile, sentimentele, dispozitiile si pasiunile anima viata cotidiana si reprezinta elementele

fundamentale ale acesteia. Conventiile sociale ne obliga insa adesea sa le canalizam intr-o

anumita directie sau sa ni le reprimam. Chiar si studiul lor sta sub semnul ambiguitatii: pentru

sociologi emotiile tin de psihologie, iar psihologii nu le analizeaza decit sub aspect patologic.

Etologia le-a aplicat propriile metode de observare si evaluare specifice muncii de teren. Jacques

Cosnier, medic, psihiatru, psihanalist si etolog, ofera in aceasta lucrare raspunsuri personale la

citeva intrebari legate de psihologia emotiilor: Ce sint emotiile de baza si cum se definesc?

Stresul este intotdeauna nociv? Emotiile sint universale sau sint specifice fiecarei societati?

Eradicarea emotiilor este oare o perspectiva de dorit pentru umanitate?

Afectele sunt acele manifestari emotionale ce au un caracter exploziv,aparitia lor este brusca side scurta durata, se axeaza pe un singur element, avand la baza o expresivitate destul dedezorganizata.Acestea pot fi atat pozitive(bucuria, euforia), cat si negative(furia, teama,disperarea).

Sentimentele sunt structuri de tendinte si aspiratii foarte ample, in general sunt stabile, sunt binecristalizate, orienteaza, declanseaza si regleaza conduita .Se structureaza si reflecta doar situatiilesociale, continutul realtiilor interpersonale si sistemul de valori .In elaborarea sentimentelor seimplica si procesele cognitive, de aici reiese superioritatea psihologica a sentimentelor incomparatie cu celelalte procese psihice.In aparitia, constituirea si manifestarea sentimentelor, unrol important il are mediul social.In constituirea sentimentelor insa, spre deosebire de celelalte,intalnim cateva etape: cristalizarea sentimentelor, maturizarea lor, urmata de uzura sau disparitiaacestora.Sentimentele sunt cele care structureaza dorinte, emotii, atitudini personale, toateacesteea intrand in relatie, formandu-se astfel o interconexiune.

Pasiunile sunt forme complexe de manifestare a afectivitatii care pun in comun intensitateaemotiei si durabilitatea sentimentelor, ajungandu-se la unilateralitatea vietii, intregul universreducandu-se la un singur obiect, domeniu, persoana.Acestea au fost impartite in douacategorii:pozitive-sunt acelea ce imogatesc viata intr-un domeniu si permitrealizariimportante(pasiunea-iubire; pasiunea-sociala; pasiunea- artistica; pasiunea- sportiva) sinegative-cele ce duc la degradarea morala si fizica(zgarcenia, dependenta de alcool, de droguri,de jocuri de noroc.)

Teorii ale emotiei

Emotiile se definesc ca stari afective, de scurta durata, care traduc un specific al relatiilor mele

cu un obiect sau o situatie, deci au un caracter situational (Andrei Cosmovici). Emotiile pot fi

declansate de o imprejurare reala sau de una imaginara (gandul ca politia poate fi pe urmele sala

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

8/20

sperie talharul care are banii furati in geamantan). Intensitatea lor e foarte variata: poate fi vaga,

mijlocie, dar si foarte mare , zguduind intregul organism.

Atat in vorbirea curenta , cat si in lucrarile de specialitate psihologica, emotiile sunt

frecvent identificate cu sentimentele , cum ar fi iubirea si ura (dar sunt multe feluri de iubire: de

tata , de sot , de prieten , dragoste de munca, de patrie etc. dupa cum exista si variate obiecte aleurii: fata de un rival , de un dusman , hot, secta, o ideologie etc). Intorcandu-ne la marii filozfi

care au analizat afectivitatea , constatam o asemenea lipsa de diferentiere. Astfel, Rene

Descartes, in lucrarea sa Les passions de lame (Pasiunile Sufletului) descrie 40 de pasiuni,

printre care figureaza , pe langa emotii , sentimente , dorinte si chiar trasaturi de caracter. Dar

marele filosof francez considera ca toate isi au originea in numai 6 pasiuni primitive: mirarea,

iubirea,ura,dorinta,bucuria si tristetea. Toate celelalte n-ar fi decat varietati ale acestora sau

rezultatul unor combinari ale lor. Cum se vede 3 din pasiunile fundamentale sunt emotii,doua-

sentimente,iar una,dorinta, constituie o denumire generica in care pot figura nenumarate

aspiratii.1

Emotiile se asociaza in cupluri contradictorii (bucurie-tristete, manie-relaxare, admiratie-

dispret, simpatie-antipatie ), imprimand polaritatea caracteristica vietii afective. De aici si

dihotomia clasica : emotii stenice care sporesc activitatea, maresc forta si energia persoanei, si

emotii astenice , care diminuiaza energia si activismul persoanei. Aceasta polaritate rezulta din

corespondenta, respectiv discordanta dintre nevoile, convingerile , obisnuintele individului si

situatiile sau evenimentele vietii. 2

a)Teoria intelectualista

Teoria intelectualista a fost elaborata la inceputul secolului trecut si apartine lui Herbart siNahlowski. Ei erau adeptii unei psihologii asociationiste, care dadea o mare importantareprezentarilor si asocierilor . Acesti filosofui au explicat emotiile prin dinamica reprezentarilor.O stare afectiva ar lua nastere din interactiunea imaginilor. De exemplu, acordul dintrereprezentari produce bucurie, in timp ce conflictul dintre ele genereazaa tristetea. Trairileafective odata aparute dau nastere unei serii de modificari organice. Astfel, vestea mortii unuibun prieten imi aduce imaginea lui in minte, care imi evoca numeroase amintiri fericite ,petreceri,glume,discutii, dar acestea sunt stavilite de noua reprezentare a trupului sau

neansufletit, imobil si rece.Ciocnirea lor brutala constituie ceea ce noi presimtim ca fiind oadanca tristete,durere.

Conceptia intelectualista era unilaterala si simplista facand emotia reductibila la actul decunoastere.

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

9/20

b)Teorii fiziologice periferice

Teoria fiziologica periferica e legata si ea de doua nume: William James si Carl Lange; intre eiau fost unele deosebiri , dar James , cunoscut filosof este acela care a contribuit la raspandireapunctului sau de vedere-o viziune paradoxala. Potrivit versiunii clasice, succesiunea cauzala in

determinismul emotiei ar fi: stimulul( situatia)perceptia situatieiemotiaexpresia emotiilor(mimica,modificari fiziologice). William James rastoarna aceasta ordine si propune alta:

stimulperceptia stimululuiexpresia emotionalaemotia. Noi rationam gresit , spunea el.Consideram ca, vazand ursul in padure, ma sperii si atunci devin palid, mi se zbarleste parul,tremur , etc . De fapt ordinea ar fi inversa: vad ursul, incep sa tremur, palesc etc ,si constiintaacestor modificari fiziologice este ceea ce numesc eu frica. Deci perceptia atrage dupa sinemodificarile fiziologice. Iar constiinta acestora constituie ceea ce eu numesc emotie. Nu fiindcasunt trist plang , ci invers, fiindca plang ma simt trist.

Aceasta conceptie a lui James isi are radacina intr-o intamplare din copilarie.Un veterinarse ocupa de un cal bolnav.La un moment dat , sectionand o artera a tasnit un suvoi de sange.James, care asista, a lesinat fara sa fi avut timp de reflexiune.

Fiziologic,succesiunea evenimentelor apare astfel: stimulul (S)percepereastimulului(PS)excitatia reflexa a organelor interne si a musculaturii striate (EO)perceptia

reactiilor viscerale si somaticeemotia (E). Sursa emotiilor o constituie dupa James excitatiile , semnalele provenite de la viscere, muschi, etc, reflectarea in creier ca senzatii.Trairea emotionala nu ar fi decat o reverberatie a viscerelor, o cenestezie somatica,o colectie desemnale interoceptive.3

Teoria lui James Lange are meritul de a fi subliniat importanta modificarilor fiziologice mai ales in cazul emotiilor-soc (afectelor), care fusese neglijate de teoriile intelectualioste,incolo sunt multe argumente impotriva punctului lor de vedere. Mai intai fiziologic, inregistrandprecis diferitele transformari fiziologice produse in emotii, n-au reusit sa stabileasca un profilabsolut specific pentru fiecare emotie, intrucat, asa cum am vazut , exista manifestari care apar in

2-3 emotii distincte, apoi chjiar aceeasi emotie se poate exterioriza in moduri diferite, aproapecontrarii.

Apoi, intensitatea unei trairi afective nu e deloc proportionala cu cea a exteriorizarilor si amanifestarilor corporale.De pilda la o inmormantare o ruda plange, se vaieta,se framanta, darpeste cateva ore o gasim intr-un restaurant glumind si razand cu prietenii.pe cand o alta persoanacare sta mai mult imobila si nu spune nimic, este influjentata de aceasta pierdere luni de zile,ceeace se observa din modul ei de comportare, din tristetea prezenta, prin felul ei de a gandi si priviviata. E clar ca ea a fost mai puternic afectata de acest deces , insa manifestarile ei exterioare, casi modificarile fiziologice au fost mult mai slabe decat in primul caz.

La intrebarea Ce este primar si Ce este secundar in emotie, se raspunde: Primar esteevenimentul neurovegetativ, iar secundar este trairea emotionala. In consecinta, emotia apare ca

un simplu epifenomen, un fapt subiectiv fara eficienta.Ea ar avea doar functia de a dubla , peplanul constiintei , o stare organica , fiind proiectia simpla a acesteia. In sens mai larg , constiintaar fi un simplu dispozitiv de inregistrare a datelor intero - si proprioceptive furnizate de periferiaorganismului. Teoria lui James a fost numita periferica , intrucat reduce continutul emotional lasenzatii de ordin periferic si in acelasi timp, fiziologica, pentru ca reactiile fiziologice apar cafiind determinate in constituirea semnificatiei afective constiente.

Totusi , incidentul relatat de James(lesinul provocat de vederea sangelui) ne atrage atentiaca uneori o reactie emotiva poate fi in relatie cu un instinct.Puiii de cimpanzeu se sperie foarte

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

10/20

tare vazand un sarpe, inainte de a avea vreo experienta legata de aceasta varietate. Tot asa uncopil de numai cateva luni se sperie tare, daca te faci a-l scapa din brate, fara sa fii cazutvreodata.In asemenea cazuri, In adevar, simpla perceptie declanseaza o emotie , inaintea oricareiinterpretari. Dar astfel de situatii sunt foarte rare, cel putin la om.

Aproximativ in acelasi timp deceniul ultim al secolului trecut medicul filozof danez

Lange reducea emotia la modificarile vasomotorii , adica la ceea ce simte individul ca efect aldilatarii si constrictiei vaselor sanguine , a modificarii afluxului sanguin in organe. Daca laJames, emotia era cauzata de feed-back-ul modificarilor organice (somatice si vegetative) fiindtrairea subiectiva a acestor modificari la C. Lange acest feed_back era doar vascular ,vasomotor. Oricum emotia este redusa la perceptia schimbarilor corporale (Schimbarilecorporale sunt emotii-spunea Lange).

Aceasta teorie a fost infirmata de fapte .Experiente- facute pe animale de separarea creierului , de viscere , au aratat ca reactiile

emotionale nu se suprima.In consecinta, emotia nu poate fi redusa la constiinta reactiilorviscerale si glandulare perifcerice.De asemenea ea nu poate si redusa la constiinta expresiilormotorii (mimica , gesturi). Dovada sunt faptele din clinica: bolnavii parkinsonieni , care au

pierdut capacitatea de expresie mimica , pastreaza viata emotiva nuantata.Tot asa si bolnavii zisipseudobulbari , atuinsi de ras si plans spasmodic, se constata usor rasul fara bucurie si lacrimilefara tristete.

Aceleasi date fiziologice arata ca modificarile viscerale au o aparitie si o evolutie destulde lenta pentru a putea fi considerate sursa de emotie. S-a verificat apoi ca producerea artificialaa unor modificari viscerale tipice prin injectarea de substante de tipul andrenalinei nu aducdupa sine trairea univoca a unei emotii specifice.

Teoria fiziologica periferica include o parte de adevar.Avand in vedere caracterulprocesual al emotiei feed-back-ul vegetativ al organelor efectuare joaca un anumit rol: acestaintretine si uneori exagereaza intr-o anumita masura emotia. Este cunoscut de pilda, fenomenulde eurotototfobie (teama de a rosi) la adolescenti. Faptul ca tanarul roseste usor ceea ce devine

perceptibil pentru altii-creeaza un sentiment negativ care , adaugandu-se la socul emotiv initial ,intensifica emotia inclusiv sensibilitatea organica.Tot asa transpiratia , ca efect al emotiei , prinfaptul ca este inregistrata de altii se transforma oarecum in cauza intensificand reactia insasi ceea ce eclipseaza aspectul adaptiv al vietii de relatie (prin concentrarea asupra sa)

c)Teorii fiziologice centrale

Cea mai importanta este aceea cunoscuta sub numele de teoria lui Cannon-Bard, formulata deprimul si dezvoltata de al doilea.Nu toti psihologii au fost de acord cu aceasta idee. Interesant,Walter Cannon, care a descoperit reactia de lupta sau fuga, a elaborat o teorie complet diferitaasupra modului in care iau nastere emotiile. Potrivit acestei teorii, trairea emotionala constituieprin excelenta un eveniment central.

W. Cannan, efectuand numeroase studii experimentale asupra creerului pisicii, ademonstrat rolul important pe care il are talamusul in declansarea expresiilor emotionale, cat siinfluienta inhibitoare a cortexului asupra acestei formatii subcorticale. Ca urmare , el a formulato teorie dupa care rolul esential in emotii il are talamusul (de aceea a mai fost denumita si teoriatalamica a emotiei). Succesiunea evenimentelor ar fi (dupa Cannon) urmatoarea: stimularea lanivelul receptorului determina impulsul catre talamus. De aici descarcarile talamice produc-la

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

11/20

nivelul viscerelor si muschilor striati-modificarile vegetative si motorii caracteristice, iarsimultan-gratie descarcarii ascendente spre contex-apare trierea emotionala. Este vorba de unaspect de simultaneilitate in principiu.

Sursa trairii afective rezida-dupa Cannon-in procesele talamice nu in cele vegetative.Conform cercetarilor modificarile organice apar aproape simultan cu trairea emotionala, fara a fi

cauza acestuia. Mecanismul fiziologic al emotiei se transfera-in optica lui Cannon-intre diencefalsi scoarta celebrala.In concluzie, teoria Cannon-Bard afirma ca emotia pe care o simtim, cu alte cuvinte,

starea psihologica pe care o avem, si reactia fiziologica care are loc sunt complet distincte siindependente intre ele. Desi Cannon a investigat aceste modificari fiziologice, el credea camintea si corpul sunt complet separate si ca starea organismului nu influenteaza in nici un felpsihicul. Acest tip de abordare este cunoscut sub denumirea de dualism deorece aspectelepsihologice si fiziologice sunt vazute separat.4

Teoria lui Cannor-Bard se deosebeste mult de punctul de vedere a lui W. James 5 Inconceptia lui James, talamusul nu joaca nici un rol, cortexul declansand reactiile periferice, iarperceperea lor constituind emotia.Dupa Cannon-Bard, excitatiile senzoriale ajung in talamus,

care le transmite la cortex : talamusul,dezinhibat de cortex, declanseaza modificarile muscularesi viscerale, simultan informand si cortexul. Deci sursa trairii afective o constituie proceseletalamice. Modificarile organice apar aproape instantaneu cu trairea emotionala si nu ele suntcauza emotiei,emotia rezulta dintr-o excitare concomitenta a talamusului si cortexului.

In deceniile urmatoare (studiile lui Cannon-Bard datand din perioada 1920-1950)neurofiziologii au pus in lumina si rolul pe care-l au in emotii si alte formatii din creier,indeosebi sistemul limbic. Ca si Cannon, nu s-a mai negat rolul cortexului, dar atentia lor a avutin centru formatiile subcorticale.

Cercetarile ulterioare au scos in relief participarea si altor regiuni ale creerului incolaborarea emotiei.Papezi si apoi McLean au propus explicatii bazate pe conexiuni corticatalamice, aratand ca

participarea scoartei cerebrale este esentiala in ceea ce priveste aspectul subiectiv al emotiei, intimp ce hipotalamusul ramane centrul efector al expresiei emotionale ipoteza sistemului limbic afost treptat completata si validata . Caracteristic acestui grup de teorii este faptul ca pun pe seamaactivitatii sistemului nervos central atat componenta subiectiva,cat si controlul, starilorvegetative si comportamentele. De regula, autorii amintiti extrapoleaza la om concluziile unorexperiente efectuate pe animale. Ramane deschisa problema daca varietatea si complexitateaemotiilor umane admite o asemenea extindere.

d)Teorii cognitive fiziologice

Sistematizarea datelor culese in experientele fiziologice au dus la modele partiale, care ajung safie depasite progresiv prin integrarea unor informatii inedite in modele mai cuprinzatoare. Secontureaza ideea ca emotia reprezinta un sindrom organizat in care dimensiunea cognitiv-subiectiva, cea vegetativa si manifestarile motorii comportamentale isi au fiecare importanta lor.Oricum diversitatea trairilor emotionale este departe de a fi egalata de varietatea relativ redusa atablourilor fiziologice corelate.

Teoriile cognitiv-fiziologice care domina scena psihologiei emotiei in ultimii douazeci deani, se bazeaza pe datele unei experiente-efectuate mai ales cu subieti umani-in care se

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

12/20

manipuleaza doi factori: componenta neurovegetativa si cortextul cognitiv-social.Se urmarestemodul in care un anumit dublaj informational ce insoteste modificari fiziologice controlate ,determina tipul de evaluare subiectiva in procesul emotional.

Magda Arnold (in 1950) a subliniat rolul evaluarii stimulilor situatiei. In primul randaprecierea se face prin prisma impresiilor de placut-neplacut,dar survine si memoria dand un

continut specific trairii emotionale. Cortextul se manifesta si activ,el da un impuls care initiazareactia organismului.Desigur talamusul ramane initiatorul principalilor expresii emotionale, insain urma unei excitari specifice primite de la formatiiile superioare iar modificarile periferice ,printr-un feed-back, sunt sesizate de cortext ceea ce intensifica , de obicei emotia.Succesiuneafenomenelor ar fi urmatoarea: stimularea de origine senzoriala, perceptia, evaluarea,impulsulcatrea actiune , expresiile emotionale (cu monificarile vegetative insotitoare) perceperea acestorreactii organice si reevaluarea emotionala.6

Intr-adevar , o situatie pentru a declansa o emotie trebuie sa fie interpretata siapreciata.Ursul liber in padure poate constitui un pericol,dar acelasi animal la circ dupa gratiilecustii sale nu prezinta nici o amenintare.

Cu atat mai mult,reusita la un examen se citeste la fisier, deci implica o prelucrare

abstracta si concluzii de ordin social, evaluarea fiind foarte complexa. Astfel activitatea corticalaare un rol esential.Acest lucru a fost evidentiat de o serie de cercetatori prin experimentele organizate.S.Schachter si J.Singer (1962 au organizat un experiment interesant care a fost reluat apoi indiferite variante 7

Sub motivul ca testeaza un produs farmaceutic, ei au format doua laturi de camparatiedintre studenti pe baza acceptului benevol. Primul lot experimental i s-a administrat sub forma deinjectie o solutie de epinefrina, iar lotului de control o solutie salina cu efecte neutre (placebo)Epinefrina ca substanta adrenalinica produce aproximativ aceleasi efecte cu acelea aledescarcaturilor sistemului nervos, simpatic: creste tensiunea sistolica, se accelereaza pulsul siritmul respirator, se mareste concentratia de zahar in sange, eventual tremur muscular, etc. In

cadru lotului experimental impartit la randul sau in trei grupe, se va obtine o activare a sistemuluisimpatic, marcata de modificarile amintite ceea, ce va lipsi in lotul de control la care s-a utilizat osolutie placebo.

Al doilea factor manuit in experiment a fost in formatia furnizata subiectilor. Primul grupdin lotul experimental a primit o informatie exacta despre simptomele fiziologice pe care le va resimti fiecare subiect intr-un interval de circa douazeci minute.Cel de-al doilea grupexperimental nu primea nici o explicatie cu privire la efectele fiziologice ale injectiei in timp ceal treilea grup experimental era dezimformat,adica era avertizat asupra urmarilor injectiei intermeni inexacti.Pe scurt , cele trei conditii experimentale s-ar putea nota:Epi-Inf , Epi-Noninf siEpi-Dezinf.

In timpul celor 20 de minute, la care injectia urma sa-si faca efectul s-a adaugat o nouaprocedura.In camera in care se desfasura experienta se introducea,alaturi de subiectulexperimental,un partener,un complice al cercetatorului, care era prezentat a fi in aceeasisituatie. Sarcina persoanei-complice era de a simula fie o stare de euforie,fie una de manie,infunctie de programul stabilit, in vederea crearii unui context sugestiv controlat.Sensul proceduriiera usor intrevazut:in conditiile in care subiectul experimental nu-si va putea explica starea sapsiho-fiziologica va accepta probabil sugestia contextului cognitiv creat ad-hoc.Rezultatul a fostca grupul Epi-Noninf si Epi-Dezinf au imprumutat in mai mare masura sugestia contextuluicognitiv, ceea ce releva importanta dublajului informational in evaluarea timpului de emotie.In

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

13/20

acelasi timp, subiectii din grupul informat (Epi-Inf)si cei din lotul de control s-au lasat mult maiputin influentati de comportarea persoanelor-complice. Reiese ca o stare de activare pentru a fiincadrata intr-o emotie de frica sau de bucurie, este necesar sa fie dublata de anumiti factoricognitivi. Emotia cu eticheta ei , traite diferentiat ca mania sau dezgust etc. poate sa aparadoar atunci cand cei doi factori-activarea fiziologica si momentul cognitiv-sunt integrati intr-o

unitate.

Teoriile cognitiv fiziologice sustin ca o stare emotionala este produsul interactiunii intredoua componente: o activare fiziologica (marcata de o activitate simpatico-ridicata) si ocunoastere asupra cauzei activarii.In timp ce prima componenta este privita ca emotionalnespecifica , ea determina numai intensitatea procesului emotional, informatia , cunoasterea esteceea ce determina calitatea starii afective.

Pe marginea acestei experiente s-a facut imediat remarca de ordin critic:explicatiapropusa de autori postuleaza caracterul nespecific al activitatii simpatice,fapt contestat cel putinpentru emotiile fundamentale (mania , frica, bucuria)

Un alt experiment similar a fost imaginat de R.S.Lazarus. O serie de persoane au fost

puse sa vizioneze un film in care se derula un groaznic accident si o operatie chirurgicalaefectuata pe viu. In primul caz, aceste situatii erau insotite de un comentariu subliniinddaunele,necazurile;in cel de-al doilea caz,comentariul era o descriere obiectiva,stiintifica,iar incel de-al treilea caz,proiectia s-a efectuat fara nici o verbalizare. Inregistrarile obiective (reflexulelectrodermal si ritmul cardiac) au indicat o emotie evidenta in prima situatie-absenta in celelaltedoua. R.Lazarus a subliniat,in concluzie,rolul hotarator al factorului cognitiv8

Studii efectuate timp de 2 ani in Japonia au scos in evidenta variabilitatea expresieiemotionale in diferite culturi, care isi pun amprenta si asupra definirii spectrului de stimuliemotionali.

In procesele afective fuzioneaza asadar informatia despre situatia care produce emotia,relatia persoanei fata de situatie si modificarile vegetative si comportamentele care apar in

organism.

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

14/20

2.1. Automonitorizarea emoiilor

Tabelul 1. Frecventa trairilor emotionale

emo

ia

ziua

Furie

Fric Bucurie Tristete Uimire

(surpriz)

1. x x

2. x

3. x x x

4. x

5. x x6. x

7. x x

8. x x

9. x x

10. x x

11. x x

12. x x

13. x x

14. x x

X= de cte ori am trit respectiva emoie n acea ziIn continuare veti alege 5 emotii traite pe parcursul celor 14 zile si veti nota:

Tabelul 2. Analiza trairilor emotionale

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

15/20

Emotia

Eveniment

declansator

Rspunsuri

organice

(modificri n

organism)

Evaluri

cognitive

(gndurile care

o nsoesc)

Reacie

comportamental

1.Furie Munca de zi

cu zi

Transpir Trebuie sa fiu

atenta la ce fac

Sezut pe scaun in

fata biroului

2. Frica Examen la

scoala de

soferi

Durere de

stomac

Sigur il voi pica Cu cartea in brate

in fata

calculatorului

3.Tristete Nu am bani Ma doare

capul

De unde sa

fac rost?

In fata geamului,

ma gandesc

4.Bucurie Am reusit

laexamen!!!

Imi bate

inima

Daca il

cadeam,renuntam sa

il mai dau

Pe

canapea,vorbindcu parintii

5.Dezgust Fata de

pitipoance

Ma apuca

greata

Ahh, de ce

exista asa

ceva?

In fata blocului,le

privesc la

marginea

drumului.

*exemplele sunt preluate din Couttraux, J. (2003), Terapiile cognitive, Iasi: Polirom.

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

16/20

Ziua Dispoziia afectiv

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

17/20

Furia

Frica

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

18/20

Tristete

Dezgust

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

19/20

Uimire

7/29/2019 47463145-EMOTIILE22

20/20

BibliografieZlate, M., (1999), Psihologia mecanismelor cognitive, Iai, Editura PoliromZlate, M (2002), Fundamentele psihologiei, Ed. ProHumanitate, BucuretiCosnier, J. (2002), Introducere n psihologia emoiilor i a sentimentelor, Ed. Polirom, Iai;