47037550-40887165-instalatia-de-guvernare

5/12/2018 47037550-40887165-instalatia-de-guvernare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/47037550-40887165-instalatia-de-guvernare 1/15

Instalaţia de guvernare are rolul de a menţine nava pe drum în timpul navigaţiei şi de arealiza schimbarea direcţiei de drum în conformitate cu cerinţele navigaţiei, prin aplicareala comandă a unor momente verticale de rotire, care acţionează simultan cu forţa axialăde propulsie [1].

Instalaţia de guvernare realizează rotirea navei în jurul centrului de giraţie în timpulmanevrelor de acostare şi plecare de la cheu.

O instalaţie de guvernare este formată dintr-un element de comandă (timona), otransmisie de comandă, o maşină de forţă (maşina cârmei), o transmisie de forţă şi unulsau mai multe elemente de execuţie, organele de guvernare (cârmele).Forţa laterală necesară guvernării navei pe traiectoria dorită se realizează cu ajutorul orga

nelor de guvernare. În funcţie de modul de obţinere a acestor forţe, sedeosebesc:

• organe de guvernare pasivă, care realizează forţa laterală necesară guvernării, folosind

curentul de apă întâlnit de navă în deplasare;• organe de guvernare activă, care realizează forţa laterală necesară guvernării printransformarea energiei mecanice pe care o primesc direct şi special pentru guvernare.

Guvernarea pasivă este larg răspândită, cel mai utilizat organ de guvernare fiind cârma pasivă. Cârma pasivă este o suprafaţă portantă care se înclină în jurul unui ax vertical,formată dintr-un profil simetric faţă de coarda sa, plasat în planul diametral al navei, deobicei în pupa.

Guvernarea activă este mai puţin utilizată, datorită costurilor şi tehnologiilor de realizare,cel mai simplu organ de guvernare activă fiind cârma activă, formată dintr-un profil

simetric faţă de coarda sa şi care se înclină în jurul unui ax vertical, amplasat în planuldiametral al navei, în pupa acesteia, având un propulsor ataşat bordului de fugă.Împingerea propulsorului este orientabilă odată cu safranul cârmei.Maşinile de cârmă au rolul de a realiza momentul necesar de acţionare a cârmei, conformcomenzilor primite de la timonă. Maşinile de cârmă, de regulă, pot fi: cu hidromotor liniar, respectiv cu hidromotor rotativ.

Maşinile de cârmă cu hidromotor liniar sunt realizate cu ajutorul unor perechi dehidromotoare liniare cu simplu efect, cu axe orizontale, care acţionează asupra echei decârmă prin intermediul unor pietre de culisă.Maşinile de cârmă cu hidromotor oscilant sunt constituite dintr-un hidromotor cu (2...4)

perechi de paleţi rigizi, încastraţi pe rotor şi stator.Pentru mai multe informatii vizitati forumul dedicat Enciclopediei Navale :Instalaţii de guvernare şi propulsie cu tunele hidrodinamice transversaleMaşini de cârmă navale

http://forum.famouswhy.ro/index.php?s=&showtopic=3507&view=findpost&p=35279






Maşini de cârmă navale

Maşini de cârmă cu hidromotor liniar

Maşinile de cârmă cu hidromotor liniar sunt realizate cu ajutorul unor perechi de

hidromotoare liniare cu simplu efect, cu axe orizontale, care acţionează asupra echei decârmă prin intermediul unor pietre de culisă.În figura de mai jos este reprezentată schema unei maşini de cârmă cu o pereche dehidromotoare liniare cu simplu efect.

Semnificaţia notaţiilor din figură este următoarea: 1 - piston; 2 - cilindru; 3 - eche; 4 - piatră de culisă; 5 - pompă cu debit variabil; 6 - electromotor de acţionare; 7 - bară decomandă; 8 - cârmă; 9 - conducte hidraulice; 10 - bara legăturii inverse; 11 - tija decomandă a pompei; c – element de comandă.Elementul c primeşte comanda de la timonă, deplasându-se în c’ şi efectuând cursa c(a).Articulaţia d de bară ajunge în d’ , iar tija 11 realizează la pompă excentricitatea e = dd’ .Pompa cu debit variabil începe să debiteze în ramura Bb, alimentând hidromotorul liniar Bb, iar hidromotorul Tb refulează în pompă. Echea se mişcă în sensul acelor de ceasornic,deplasând punctul b de pe bara de legătură inversă în b’ , ceea ce însemnă că d’ ajunge înd . În această situaţie excentricitatea e se anulează, pompa funcţionează cu debit nul şiechea de cârmă se opreşte.

Maşini de cârmă cu hidromotor oscilant

Maşinile de cârmă cu hidromotor oscilant sunt constituite dintr-un hidromotor cu (2...4) perechi de paleţi rigizi, încastraţi pe rotor şi stator.În figura de mai jos este prezentată schema de principiu pentru acţionarea hidrostatică cuhidromotor oscilant a instalaţiei de guvernare.

Semnificaţia notaţiilor din figură este următoarea: 1 - hidromotor liniar; 2 - pompă cudebit variabil cu pistonaşe radiale; 3 - pompă liniară de reacţie; 4 - pompă liniară atransmisiei de comandă; 5 - transmisie mecanică de comandă cu cremalieră; 6 - armăturăde avarie; 7 - timonă; 8 - hidromotor liniar al transmisiei de comandă.

Armăturile de avarie 6 rămân închise la regimul normal de acţionare electrohidrostatică şise deschid manual în regim de avarie, când acţionarea instalaţiei se face manual, pompaliniară 4 devenind pompă de acţionare a transmisiei de forţă.Hidromotorul oscilant are două perechi de paleţi, pentru a permite realizarea de unghiurimari de bandare aşa cum este necesar la instalaţiile de guvernare cu cârmă activă. Lacalculul acestui tip de maşină de cârmă, reducerea numărului de palete provoacă creştereadimensiunilor maşinii. Totuşi, faţă de instalaţiile de guvernare cu hidromotoare liniare,

http://forum.famouswhy.ro/index.php?app=core&module=attach&section=attach&attach_rel_module=post&attach_id=1600

http://forum.famouswhy.ro/index.php?app=core&module=attach&section=attach&attach_rel_module=post&attach_id=1599



cele cu hidromotor oscilant au dimensiuni reduse, mai ales pentru unghiuri mari de bandare.

iNSTALATII DE GUVERNARE A NAVELOR

5.11.1. Destinatie si cerinte generale

Instalatiile de guvernare a navelor au rolul de a asigura respectarea drumului

impus navei, prin aplicarea la comanda a unor momente verticale de rotire, careactioneaza simultan cu forta axiala de propulsie.

O instalatie de guvernare este formata dintr-un element de comanda(timona), o transmisie de comanda, o masina de forta (masina carmei), otransmisie de forta si unul sau mai multe elemente de executie, organele deguvernare (de exemplu carmele).

Conditii generale impuse instalatiei de guvernare:

- sa asigure forta laterala necesara giratiei navei si sa mentina valoareaei pana la urmatoarea comanda;

- valoarea fortei laterale trebuie sa fie obtinuta intr-un anumit timpimpus;

- la organul de comanda trebuie sa fie asigurat controlul elementului deexecutie (de exemplu, unghiul de bandare a carmei pasive sau active);

- in transmisia de forta trebuie prevazuta posibilitatea limitarii forteilaterale, pentru a nu distruge organele transmisiei;

- sa aiba siguranta mare de functionare, realizata prin existenta uneiactionari de avarie.

5.11.2. Organe de guvernare



Forta laterala necesara guvernarii navei petraiectoria dorita se realizeaza cu ajutorul organelor deguvernare.

In functie de modul de obtinere a acestei forte, sedeosebesc:

- organe de guvernare pasiva, care realizeaza forta laterala necesaraguvernarii, folosind curentul de apa intalnit de nava in deplasare;

- organe de guvernare activa , care realizeaza forta laterala necesaraguvernarii prin transformarea ene 15515j911p rgiei mecanice pe care o primesc direct si special pentru guvernare.

Carma pasiva este cel mai raspandit organ de guvernare pasiva, care reprezinta osuprafata portanta inclinabila in jurul unui ax vertical, formata dintr-un profil simetricfata de coarda sa, plasat in planul diametral al navei, de obicei in pupa acesteia (figura demai jos).

α

Py v

La deplasarea navei cu viteza v, in apa de densitate ρ w , pe carma desuprafata Sc bandata cu unghiul α , conform teoriei lui Jukovski, apare o fortalaterala (portanta) Py, perpendiculara pe vectorul vitezei curentului de apa intalnit,de marime Py=CycScρ wv2/2, in care Cyc este coeficientul de portanta a carmei, caredepinde de unghiul de bandare si de forma profilului.

Carma pasiva este cel mai simplu organ de guvernare, utilizat la marea

majoritate a navelor; are insa dezavantajul ca forta laterala Py depinde de vitezanavei. Atunci cand nava trebuie sa manevreze in locuri strimte (cheuri, bazine portuare) eficienta carmei este foarte redusa sau chiar nula. Pentru aceste situatiide exploatare anumite tipuri de nave trebuie sa aiba organe de guvernare activa, acaror eficienta sa nu depinda de viteza de mars a navei.



Carma activa este un organ de guvernare activa , formatdintr-un profil simetric fata de coarda sa, inclinabil in jurul unui axvertical, plasat in planul diametral al navei, in pupa acesteia, profil alcarui bord de fuga este atasat un propulsor suplimentar (fig.44) acarui impingere este orientabila odata cu safranul carmei. Carma

activa realizeaza moment de giratie nenul, indiferent de viteza navei.

Fig.44.

Guvernarea activa a navei se poate realiza si prin orientarea impingerii propulsorului principal, astfel incat componenta transversala a impingerii saconstituie forta laterala a guvernarii.

Orientarea impingerii propulsorului principal se poate realiza in cazul

transmisiilor in Z cu coloana orientabila, al diuzelor orientabile (fig.45) si al propulsoarelor cu aripioare (Voight- Schneider).

Fig.45.

Instalatiile de guvernare cu jet transversal dispun de un tunel transversal desectiune S, plasat la extremitatile navei (sau numai in prova), in care este montat un rotor axial (fig.46).

Fig.46.

5.11.3. Schema bloc a instalatiei de guvernare

Dupa modul de executare a comenzii date de la timona, instalatiile de guvernarese pot realiza cu comanda in circuit deschis sau cu legatura inversa.



In fig. 47 este reprezentata schema bloc a unei instalatii de guvernare incircuit deschis. Instalatia este formata din timona de comanda 1, transmisia decomanda 2, masina de carma 3 (amplificatorul), transmisia de forta 4 si carma 5(elementul de executie). Prin transmisia de control 6, la elementul de executie 5este racordat axiometrul 7, care indica unghiul de bandare a carmei.

Fig.47

La o astfel de instalatie de guvernare timonierul poate comanda doar intrarea in functiune a masinii de carma 3, trebuind sa urmareasca la axiometrul 7unghiul de bandare al carmei. Cand aceasta a realizat unghiul dorit, timonierultrebuie sa anuleze comanda data initial, oprind functionarea masinii de carma. Necesitatea urmaririi permanente a axiometrului micsoreaza eficienta conduceriiinstalatiei de guvernare, timonierului reducandu-i-se mult posibilita-tile de aurmarii evolutia navei in giratie.

In fig.48 este reprezentata schema bloc a instalatiei de guvernare cucomanda in circuit inchis, formata din timona de comanda 1, elementul

comparator 2, masina de carma 3, organul de executie (carma) 4, transmisia decomanda 5, transmisia de forta 6, legatura inversa (reactia) 7, transmisia de control8 si axiometrul 9. Prin transmisia de comanda 5, care poate fi mecanica, hidraulicasau electrica, timonierul comanda unghiul de bandare α . Prin rotirea timonei launghiul dorit, aceasta marime unghiulara de intrare α I este pastrata in forma eiinitiala sau este transformata intr-o alta marime mecanica (de exemplu, deplasarealiniara), electrica (intensitate sau pensiune) sau hidraulica (presiune), cu care vaopera elementul comparator 2. La acelasi element comparator este racordata silegatura inversa 7, care transmite informatia de pozitie a unghiului de bandare acarmei, care constituie marimea de iesire α e , pe care legatura inversa trebuie s-o

furnizeze intr-o forma de energie de aceeasi natura (mecanica, electrica sauhidraulica) pentru a putea calcula diferenta α I-α e . elementul comparator 2 permite transmiterea comenzii spre masina de carma 3 atat timp cat α I-α e ≠ 0,anuland-o atunci cand s-a ajuns la α I-α e=0. Carma se opreste la unghiul de bandare comandat α I , fara interventia supli-mentara a timonierului.



Fig.48

Instalatiile de guvernare cu comanda in circuit inchis se utilizeaza camijloc principal la majoritatea navelor, iar cea in circuit deschis, ca mijloc derezerva pentru navele cu propulsie mecanica si ca mijloc principal pentruambarcatiuni si nave fara instalatie de propulsie.

5.11.4. Actionarea instalatiilor de guvernare

In functie de marimea momentului necesar la arborele carmei, actiona-reainstalatiilor de guvernare poate fi manuala, electromecanica sau electrohi-draulica. Incazul actionarii manuale, lipsesc transmisia de comanda si masina de carma, intre timonade comanda si carma existand doar o trnsmisie de forta, care poate fi mecanica, prin trote,lanturi sau elemente rigide (parghii si tije) sau hidrostatica, cu hidromotor actionat directde la timona. Datorita simplitatii sale, aceasta actionare este utilizata si ca sistem deavarie pentru guvernarea navelor mari.

5.11.4.1. Conditii impuse masinii de carma

Masina de carma are rolul de a realiza momentul necesar de actionare a carmei,conform comenzilor primite de la timona. Ea trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

- pornirea masinii de carma trebuie sa se realizeze cu ajutorul timonei,indiferent de pozitia carmei;

- masina de carma trebuie sa fie reversibila, pentru a permite deplasareacarmei in cele doua borduri;

- carma trebuie sa se roteasca in acelasi sens cu timona;

- la oprirea timonei trebuie sa se opreasca si masina carmei si, in acelasi timp,trebuie sa inceteze deplasarea carmei;

- in pozitiile extreme corespunzatoare unghiurilor maxime de bandare, masinade carma trebuia sa opreasca automat;



- masina de carma trebuia sa poata fi comandata din mai multe locuri, safunctioneze silentios si sa aiba siguranta mare de functionare.

5.11.4.2. Instalatii de guvernare cu actionare electromecanica

Folosesc electromotoare de curent continuu sau alternativ, raportul total detransmitere al instalatiei fiind i=2000 … 4000. Este preferata actionarea in curentalternativ, datorita maselor si gabaritelor mai reduse, simplitatii constructive si exploatariimai facile. La instalatiile de guvernare cu actionare electromecanica, transmisiile decomanda sunt electrice, iar legatura inversa se realizeaza cu traductoare unghiulareelectrice, selsine. La capetele de cursa sunt dotate cu limitatori electrici, care actioneazacu (2 … 3)° inainte de limitatorii mecanici, intrerupand alimentarea electromotorului deactionare.

Transmisiile de forta ale acestor instalatii sunt mecanice, cu arbori, parghii sauroti dintate.

5.11.4.3. Instalatii de guvernare cu actionare electrohidrostatica

Au avantajele instalatiilor electrice: simplitate constructiva, gabarit redus si seautomatizeaza usor. Spre deosebire de instalatiile electrice, insa, nu au statii automate pentru comanda electromotorului de actionare, functioneaza silentios, au fiabilitate maresi pot transmite momente mult mai mari de catre instalatiile electrice. Actionareahidrostatica a instalatiilor de guvernare se realizeaza cu hidromotoare liniare, orizontalesau verticale (cu piston si surub) si cu hidromotoare oscilante. In schema de actionare seutilizeaza pompe hidrostatice cu pistonase axiale sau radiale, cu debit variabil, antrenatede electromotoare de curent alternativ, fara inversare de sens.

Excentricitatea necesara a pompei cu debit variabil se obtine cu ajutorultransmisiilor care pot fi mecanice, electromecanice sau hidrostatice.

5.11.4.3.1. Masini de carma cu hidromotor liniar . Sunt realizate cu ajutorul unor perechi de hidromotoare liniare cu simplu efect, cu axe orizontale, care actioneaza asupraechei de carma prin intermediul unor pietre de culisa. In fig.49 este reprezentata schemaunei masini de carma cu o pereche de hidromotoare liniare cu simplu efect (1- piston; 2-cilindru; 3- eche; 4- piatra de culisa; 5- pompa cu debit variabil; 6- electromotor de

actionare; 7- bara de comanda; 8- carma; 9- conducte hidrostatice; 10- bara legaturiiinverse; 11- tija



de comanda a pompei; c- element de comanda).

Fig.49.

Elementul c primeste comanda de la timona deplasandu-se in c` si efectuand cursac(α ). Articulatia d de pe bara 7 ajunge in d`, iar tija 11 realizeaza la pompaexcentricitatea e= dd`. Pompa cu debit variabil 5 incepe sa debiteze in ramura Bb (insensul sagetilor), alimentand hidromotorul liniar din Bb, iar hidromotorul Tb refuleaza in pompa 5. Echea 3 se roteste in sensul acelor de ceasornic, deplasand punctul b de pe barade legatura inversa 10 in b`, ceea ce inseamna ca d` ajunge in d. In aceasta situatiee=dd`=0, pompa functioneaza cu debit nul si echea de carma se opreste.

Exista si masini de carma cu hidromotoare liniare cu ax vertical si anume,masinile de carma cu piston si surub. Acestea sunt cu 20% mai ieftine decat cele cuhidromotoare liniare orizontale, iar timpul de montare, la nava, este redus la jumatate. Deasemenea, ele asigura mai usor unghiurile mari de bandare necesare carmelor active. Fatade masina cu hidromotor oscilant randamentul ei este cu circa 10% mai mare, dar etansarea camerelor de lucru este mai dificila.

In fig.50 este prezentata instalatia romaneasca de guvernare cu hidromotoareliniare 1, cu tija bilaterala, articulate la un capat cu echea 2 si la celalalt capat cu batiulinstalatiei 3. Cele doua grupuri principale de pompare 4, compuse de catre unelectromotor cuplat elastic cu o pompa de debit variabil, avand functionare alternativa

sau simultana, elimina posibilitatea intreruperii functionarii masinii la defectarea unuiadintre ele. Grupul de comanda-improspatare 5 asigura presiunea necesara comenzilor, precum si alimentarea instalatiei cu ulei proaspat, racit si filtrat, pentru a compensa pierderile prin drenaje. Mecanismul de urmarire 6 serveste la bascularea pompelor catredebitul maxim la aplicarea unei comenzi si catre debit nul la disparitia ei. Principalele blocuri hidraulice ale instalatiei sunt: blocul hidraulic principal 7 , blocul de inchiderestanga si dreapta 8, blocul de comanda stanga si dreapta 9. Actionarea auxiliara 10 are



grup de pompare cu debit constant si aparatura hidraulica de comanda cu elemente dedistributie cu sertar. Rezervorul tampon

11 este conectat in permanenta, pentru a asigura uleiul necesar functionarii.

Fig.50. In vederea reducerii timpilor de stationare la aparitia unor defectiuni in instalatia

hidraulica, prin constructie au fost prevazute urmatoarele:

- in perioada in care masina este necomandata, pistoanele raman blocate in pozitia comandata anterior, datorita supapelor duble cu deblocare hidraulica8.1;

- la aparitia unei pierderi de ulei, grupul principal de pompare aflat infunctiune se opreste automat, datorita controlarii permanente a presiunii cu

ajutorul presostatului 9.1, reducandu-se astfel pierderile de ulei;- daca pierderea de ulei apare intre grupul de pompare si blocul hidraulic

principal 7, masina poate fi pusa in functiune prin actionarea celui de-aldoilea grup principal; daca acesta nu intra in functiune, inseamna ca pierderea de ulei se produce intre blocul principal 7 si unul dintrehidromotoarele liniare 1; masina poate fi repusa in functiune dupa



intreruperea circuitului cu pierderi, prin actionarea robinetului 7.1 si izolareacilindrului aferent cu ajutorul robinetului 8.2;

- masina de carma poate fi actionata prin grupul auxiliar, fara nici ointerventie suplimentara in instalatia hidraulica.

5.11.4.3.2. Masini de carma cu hidromotor oscilant. Sunt constituite dintr-unhidromotor cu 2…4 perechi de paleti rigizi, incastrati pe rotor si stator. In fig.51 este prezentata schema de principiu pentru actionarea hidrostatica cu hidromotor oscilant ainstalatiei de guvernare a mineralierului romanesc de 12000 tdw (1- hidromotor oscilant;2- pompa de debit variabil cu pistonase radiale; 3- pompa liniara de reactie; 4- pompaliniara a transmisiei de comanda; 5- transmisie mecanica de comanda cu cremaliera; 6-armaturi de avarie; 7- timona; 8- hidromotor liniar al transmisiei de comanda).Armaturile de avarie 6 raman inchise la regimul normal de actionare electrohidrostatica sise deschid manual in regim de avarie, cand actionarea instalatiei se face annual, pompa

liniara 4 devenind pompa de actionare a transmisiei de forta.

Fig.51.



In fig. 52 este reprezentata schema de actionare cu hidromotor oscilant a uneiinstalatii de guvernare cu legatura mecanica de reactie ( 1- hidromotor oscilant; 2- supapadubla de presiune; 3- transmisie hidrostatica de comanda de la timona; 4- transmisiemecanica de comanda; 5- distribuitor hidrostatic cu sertar; 6- rezervor de lichid de lucru;7- supapa de presiune; 8- armatura tampon; 9- pompa cu palete, antrenata electric; 10-armaturi de trecere; 11- conductele transmisiei hidrostatice de comanda; 12- legaturamecanica de reactie).

Fig.52.

Hidromotorul oscilant are doar doua perechi de paleti, pentru a permite realizareade unghiuri mari de bandare (α ≅ 70°) asa cum este necesar la instalatiile de guvernarecu carma activa.

Etansarea camerelor de lucru se poate face cu segment metalic presat, cu garnitura



de cauciuc (fig. 53, a; 1- segment metalic; 2- garnitura din cauciuc) sau cu ajutorullichidului de lucru (fig.53,b), ori numai cu garnitura de cauciuc profilata corespunzator (fig.53,c).

Fig.53.

5.11.5. Tehnologia de probare

Probarea la cheu a instalatiilor de guvernare are ca scop descoperireaeventualelor deficiente de montaj sau executie, pentru a mari siguranta de functionare laiesirea pe mare.

La cheu se verifica timpii de bandare, se regleaza supapele hidraulice si severifica limitatorii electrici si mecanici ai penei carmei.

In mars se verifica axiometrele, timpii de bandare a carmei la viteza nominala anavei, presiunile in circuitele de actionare hidrostatica si intensitatile curentilor electricide actionare a electromotoarelor. Aceste valori pot fi obtinute grafic pe un inregistrator cudoua canale folosind doi traductori electrici de presiune si intensitate, in timp ce tamburulinregistrator este legat mecanic de arborele carmei. De asemenea, se verifica functionareasistemului de urmarire si de comanda prin butoane si se realizeaza un regim defunctionare a instalatiei de guvernare cu 350 bandari/ ora. In final se verifica comportareainstalatiei de guvernare la mars inapoi cu toata forta si carma bandata la maximum intr-un bord si se determina unghiul limita de manevrabilitate. Se verifica, de asemenea, calitatilede manevrabilitate ale navei, determinandu-se, la toata viteza si la viteze intermediare ale

navei, diametrele de giratie, la bandarea brusca a carmei intr-unul din borduri. Deasemenea se determina stabilitatea de drum a navei pentru diverse regimuri de mars, precum si functionarea carmei in regim de pilot automat.

5.11.6 Exploatarea instalatiilor de guvernare

Se desfasoara pe baza instructiunilor din cartea tehnica, urmarind ca masina decarma sa functioneze fara zgomote si la parametrii proiectati. La intervalele stabilite pentru andocare, se verifica starea safranului si a arborelui, precum si uzura in lagare.

Distanta axiala inferioara dintre balamaua carmei si etambou, sau dintre carma si calcaiulei trebuie sa fie maxim 5 mm.

Avarierea carmei sau arborelui sau in exploatare se pot datora coroziunii marine,fisurarii invelisului sau deformarii permanente a arborelui. Cuplajul dintre arbore sisafran poate fi avariat din cauza corodarii sau ruperii bolturilor.



DESCRIEREA GENERALA A NAVEI SI ROLUL ACESTEIA INCONTEXTUL GENERAL AL NAVELOR CIVILEDefinirea navei pe baza criteriului functionalitatii

Nava este un sistem tehnic plutitor, complex, propulsat, remoscat sau stationat, destinataprioric pentru indeplinirea unei functii de transport sau pentru efectuarea unor anumiteactivitati in zonele maritime sau fluviale.Caractrizarea navei din punctul de vedere al mecanicii clacice.Identificarea si definirea calitatilor nauticeDin punctual de vedere al mecanicii clasice corpul navei este un solid rigid cu geometriacomplexa, care trebiue sa indeplineasca anumite conditii referitoare la plutirea sideplasarea sa prin apa, denumite calitati nautice.Calitatile nautice pe care trebiue sa le aiba un corp de nava autopropulsat sunt impartitein 2 categorii:STATICE (Flotabilitatea,stabilitatea si nescufundabilitatea)

DINAMICE ( calitatea de a oscila lin,stabilitatea de drum, si manevrabilitatea si calitatilede mars)Flotabilitatea este proprietatea navei de a pluti la suprafata apei sau de a se mentine inimersiune la o anumita adancime impusa in raport cu suprafata libera a apei.Stabilitatea este proprietatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru dupainlaturarea cauzei care a determinat scoaterea ei din aceasta pozitie. Nescufundabilitatea este proprietatea navei de a-si pastra flotabilitatea si stabilitatea incazul inundarii unui compartiment sau a unui grup de compartimente.Calitatea de a oscila lin este proprietatea navei de a efectua miscari ritmice cu perioadecat mai mari si amplitudini cat mai mici pe ape linistite sip e valuri.Manevrabilitatea este proprietatea navei aflata in miscare de a efectua schimbari de

directie rapide cu ajutorul instalatiei de guvernare.Guvernarea este proprietatea navei de a se deplasa dupa o traectorie dreapta sau curbaimpusa de conditiile de exploatare.Calitatile de mars sunt acele insusiri care confera navei posibilitatea de a se deplasa cuviteze cat mai mari la consumuri de putere cat mai mici.La o nava autopropulsata trebiue asigurata intr-o masura sau alta toate cele 7 calitatinautice definite.Gradul de asigurare depinde de functionalitatea navei.Dscrierea generala a constructiei corpului naveiUn corp de nava are 4 parti constructive:1.osatuta2. invelisul exterior

3. constructiile de rigidizare4. constructiile anexe1.Osatura este o retea spatiala de bare drepte si curbe, legate intre ele, care determina simetin formele geometrice ale corpului navei.In structura osaturii apar 2 tipuri deelemente:-elemente longitudinale-elemente transversaleOsatura indeplineste urmatoarele functii principale:



-sustine invelisul exterior in care este prinsa prin sudura sau nituire;-preia sarcinile exterioare de la invelis si le transmite contururilor de rezemare-este partea constructiva principal ace asigura rezistenta corpului la solicitarile statice sidinamice facand ca acestea sa se comporte ca o grinda.2.Invelisul exterior este partea constructiei formata din firele de tabla drepte sau curbe, cu

diferite grosimi ce imbraca osatura.Invelisul exterior indeplineste urmatoarele conditii:-asigura etanseitatea corpului navei;-preia sarcinile de la mediul exterior si le transmite osaturii;-participa la asigurarea rezistentei corpului la solicitarile statice si dinamiceDin imbinarea osaturii cu inveisul exterior rezulta planseele.Planseul naval este o structura de rezistenta formata dintr o placa dreapta sau curbarezemata pe contur intarita de o retea de bare.Constructiile de rigidizare sunt definite prin totalitatea planseelor situate in interiorulcorpului si dispuse longitudinal si orizontal; longitudinal si vertical;transversal si vertical.

Constructiile de rigidizare au urmatoarele conditii:

-impiedica deformatiile orizontale, verticale si tansversale ale corpului;-asigura compartimentarea volumului interior al corpului;-participa alatruri de osatura si invelisul exterior la rezistenta corpului.Constructiile anexe sunt acele constructii dispuse in interiorul sau in exteriorul corpuluinavei si care asigura functionalitatea acesteia.

47037550-40887165-instalatia-de-guvernare

Documents

Transcript of 47037550-40887165-instalatia-de-guvernare