7/28/2019 46657094 Povara Bunatatii Noastre

1/5

Romanul "Povara bunatatii noastre", n doua volume, este redactat la Chisinau si la Moscova n anii

1961,1967 si 1984. Apare n mai multe variante, cea mai completa fiind varianta Editurii Minerva,

editata n 1992, cu prefata semnata de criticul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din

Republica Moldova. Asemeni altor scriei ale sale, cu deosebire "Clopotnita" si "Biserica alba", romanul

"Povara bunatatii noastre" este o carte a locului, care consacra un topos miraculos n constiinta

universalitatii. Perspectiva acestei predestinari este afirmata programatic de autor ntr-un interviu din

1981 ,unde spune: "cel mai greu lucru n arta: a porni de la un petec de cer concret, cunoscut tie, si apoi

a vedea cerul n ntregime". Idealul de a legitima "ceea ce ai mai sfnt", l conduce la poemul ntoarcerii

si regasirii esentiale n spatiul copilariei, al marilor traditii istorice nationale. Pentru Ion Druta acest

spatiu este Cmpia Sorocii, leganata de dealurile alunecnd printre padurile Basarabiei lui Stefan cel

Mare, din apele Nistrului pna n apele Prutului. Ridicat la valoarea unui spatiu sacru, potrivit definitiei

lui Mihai Cimpoi, acest univers de vitalitate are n centru cteva simboluri energice ale locului: biserica

alba de pe deal, veghind la rascrucea vnturilor apele Nistrului, prin vremile "mncate de gargarita

rautatii", clopotnita de pe vremea lui Stefan cel Mare si Sfnt - adevarat altar al rezistentei neamului, iar

pentru cazul romanului "Povara bunatatii noastre" - o vatra de sat, care are mai degraba aspectul unui

leagan imemorial, dect o identitate istorica absoluta. Satul "Ciutura" este plasat undeva, n apropiere

de o asezare mai mare - oraselul "Pamnturi", de care este legat printr-o cararuta batuta cu pasul

taranilor de veacuri, taiata cu gard de srma ghimpata de stapnul pravoslavnic rus de la nceputul

veacului, veghiata de jandarmul regal romn, care se amesteca cu obiceiurile locului si este suspendat,

n cele din urma sfrtecata cu tractoarele colhoznice, dar niciodata spulberata din memoria taranilor,

care o refac necontenit, cu o ndaratnicie la fel de sugestiva cum este si numele satului, ca o moara a

vremilor nvalmasite.

Perceptia acestui spatiu este trasata n cteva graniti istorice vagi:

delamarearevolutieruseasca.prinrazboiul mondial care-i surprinde pe moldoveni n situatia de gubernie,

ca cea mai de vest gubernie a Imperiului tarist, din care trec la statutul de stat independent, ca sa

sfrseasca razboiul ca provincie, ca cea mai de est provincie a Romniei. Cteva repere istorice tot att

de vagi (prezenta nvatatorului Micu Miculescu din Romnia, nvatarea imnului despre un rege iubitor si

aparator de tara) trec povestirea prin spatiul istoriei europene dintre cele doua razboaie mondiale,

pentru ca drama Pactului Ribbentrop-Molotov sa-l surprinda pe eroul romanului pe podul dintre Iasi si

Ungheni, cu spatele la granicerul romn si cu fata la granicerul rus, ca urmare a obligatiei, decurse din

Pact, ca toti ostasii moldoveni din armata romna sa fie predati armatei sovietice. Limita cea mai

apropiata a timpului narativ este trasata n anii marilor mutatii colhoznice, cnd prietenii din copilarie,

tractoristul din Ciutura si rivalul pribegit n Romnia se ntlnesc la culesul rasaritei, se omenesc frateste

cu saracia care este si fumeaza mpreuna mahorca amara din punga de piele. Timpul psihologic al

naratiunii condenseaza asemenea referinte istorizate n ordinul estetic al povestirii. Romanul ncepe

ntr-o iarna grea, cu fulgii mascati ca un potop de ninsoare, cu casele si gradinile troienite, cu haitele de

lupi adulmecnd pasul drumetului peste cmp, dnd trcoale gospodariilor de sub fuioarele de fum.

Sfrsitul romanului readuce cmpurile sub depozitele de zapada, ntr-o ninsoare de Craciun si ntr-un alb

imaculat, ca cel de la nceput, cufundat ntr-un imperiu al linistii desavrsite.

Dimensiunea transistorica a spatiului este tradusa si n retorica textului. Compozitia frazei, cu virtuti

7/28/2019 46657094 Povara Bunatatii Noastre

2/5

simfonice nendoielnice, dar si maniera de a evoca ntmplarile, nu de a le descrie, ci de a le povesti, fara

ca naratiunea sa se miste dupa regulile autenticitatii, antreneaza romanul lui Ion Druta spre categoriile

prozei poetice, att de bine evidentiata ntr-o anumita etapa a prozei rusesti si ucrainiene din epoca.

Maniera aceasta de evocare, cu accent pe povara bunatatii sufletesti, elimina experientele raului, stinge

conflictele si dilueaza densitatea, ajungnd sa fie, n regimul estetic al imaginii, o povara a romanului

nsusi. Scoasa de sub regulile jocului tensional, regiunea imaginii nu mai este nici diurna si nici nocturna.

Ea apare spalata de nervozitati si angoase, devine neutra n raport cu miscarile psihologice, si adera la un

regim auroral, la un regim crepuscular, cu identitate estetica particulara. In acest cadru ntmplarea este

decupata din fluxul real si trecuta ntr-un registru al imaginarului, nu este documentata ci povestita, este

evocata dupa regulile povestii. Haitele de lupi naimite n calea matusii plecate n padure dupa vreascuri

sau n calea nuielusenilor aburiti de parfumul vinului sunt nblnzite de duhul povestii, care le scoate n

fata o vietate nemaivazuta, pe "Marele Aparator al Cmpiei", fiara cea buna, ivita n ajutorul bietului om

ajuns la ananghie, n acelasi regim al imaginii este evocata Molda, cateaua legendara a pamntului, dar

si lupul ce intra la prada n casa omului cu spatele nainte, iar gospodarul l prinde zdravan de coada si

trage: trage el, trage si lupul, pna ce coada se disloca din radacina. Descrierea cadrului si a personajelor

este proiectata din acelasi unghi usor disimulat. "Doua casute nghesuite ntr-o ograda, ce se asemanau

ntre ele: aceleasi usi, aceleasi ferestre. Seamana ntre ei si stapnii caselor: acelasi umblet, aceeasi

vorba,aceeasi cautatura. Singurul lucru care-i desparte este felul cum si purtau ei palariile: Niculae abia

o prinde pe ceafa, Grigore o coboara pe frunte, pna aproape de sprncene". Dominte Secara este "un

razes zdravan ct un munte si smecher ct patru vulpi prinse coada la coada". Ciutura este "o adunatura

de oameni buni si rai", care plecau de acasa "sa mai petreaca, sa-si mai sporeasca neamurile, sa

cumpere ori sa vnda, dar principalul e ca se duceau sa se mai laude si ei un pic, pentru ca altminteri nici

iarba, daca n-o lauzi din cnd n cnd, nu mai creste".

Ct se risipeste n fluxul narativ prin asemenea procedee metaforice se recupereaza n bogatia expresiei,

n frumusetea spunerii si n farmecul graiului, unde Ion Druta se ndeparteaza de Dostoievschi si de

Rebreanu dar se contopeste cu Ion Creanga si cu Mihail Sadoveanu. Textul cstiga o nsufletire de

povestitor htru, cu vorba nflorita, ca un fagure de miere. Un studiu calificat al vocabularului, n

aspectele sale variate, de la arhaismele pline de miez, la rusismele de nedigerat, de la formele populare

ale sintaxei, cu ntorsaturile ei neasteptate, pna la formele gnomice ale expresiei, Ion Druta practica o

limba de mare bogatie, cu virtuti exemplare n realitatea scrisului romnesc de azi. Afara, spune autorul,

vremea pare molosag (moina), javrele sunt pclisite, seara oamenii spun ocinasul (Tatal nostru); un titlu

de capitol se numeste Mituire, altul Seminte de voie buna; omului, daca scris i este s-o traga, are s-o

traga pna la urma, n-are ncotro. Nu numai matusa sparieta de lupi este aici poeta (autorul spune

"matusa este poeta si ea"), dar toti eroii romanului sunt poeti n felul lor, ntr-o limba poetica distincta,

care este proprie autorului si este o categorie estetica a prozei romnesti, foarte bine reprezentata mai

ales la scriitorii din Moldova de dincolo si de dincoace de Prut.

In acest spatiu al povestirii, cu puternice virtuti orale, personajele au mai degraba o identitate simbolica.

Onache Carabus, figura centrala a romanului traieste ntr-un univers compact mitologic, n care ecourile

istoriei patrund cu dificultate, fara a clatina structurile spiritualitatii: temeinice, ndaratnice,

traditionalizate, imposibil de dislocat. De la naltimea acestei filosofii este construita natura

7/28/2019 46657094 Povara Bunatatii Noastre

3/5

disimulatorie a personajului central, dupa un model aplicat si celorlalte personaje, cu deosebire ginerelui

sau, Mircea. Aceasta natura disimulatorie, de un tip aparte, alta dect disimularea morometiana,

traduce drama omului situat de istorie ntre lumea ruseasca si lumea europeana, drama pe care omul o

depaseste n universul spiritual, n mit "Povestit" de lautarii satului pentru numele sau de domnitor si

pentru ca ba se ntoarce din armata romna caporal, ba se ntoarce din armata sovietica sergent, eroul

romanului aduce n constiinta literara mesajul unei personalitati imposibil de sfarmat prin morile

timpului istoric vremuitor si vremelnic, el este purtatorul unui "suflet blnd, mpovarat de propria sa

bunatate", ramas n cmpia Sorocii dintr-o "mare limpede si blnda", ce va fi fost aici cu mii si mii de ani

n urma si care va dainui n eternitate, aparata de profunzimea filosofiei sale existentiale, prin care "nici

mai mult nu a avut, dar nici mai putin n-a vrut sa aiba".

CARACTERIZAREA PERSONAJELOR

Onache Crbu

Ocup locul principal n oper .Onache Crbu realizeaz imaginea generalizat a omuluidin spatiul mioritic,al omului car ntruchipeaz n timp i n spaiu concepia i destinulpoporului nostru.Personaj exponenial al crui destin simbolizeaz soarta unui ntreg sat..

La prima vedere este un ran obinuit, harnic,vesel avnd darul de a povesti frumosullegat de comunitatea satului su.La nceputul operei el este considerat un nebun care vreas mpart satul n doua pari.Dar totui i atinge scopul de ai construi cas pe deal cu

gndul ca consatenii i vor cere iertare i-i vor urma calea.Era un om norocos,braele luiau fost cele mai cutatea printre Ciutureni,era mindru cnd era rugat sau satul cereausfaturi de la el.

nainte de moarte btrnul nu nelege de ce s-a schimbat strvechea relaie dintre popor ipmnt.

Privit n profunzime Onache are relaii cu Sacrul.

In opinia ciuturenilor a fost miruit de Dumnezeu,bagloslovit sa aib noroc.nainte demoarte btrnul audeclopote a treizeci de biserici i si amintete de nunile la care

fusese.

7/28/2019 46657094 Povara Bunatatii Noastre

4/5

2. Nua

Nua deine locul de baz n oper.Este vocaia nobleei i a frumuseei.

Dup caracterizarea autorului,Nua este o fat plin de via,ginga,care pastreazdemnitatea familiei..Este un personaj sentimental cstorit cu Mircea Moraru,cu caretriete toat viaa.La un moment dat ntre Nua i tatl ei apare o rceal din cauzanenelegerilor dintre socru i ginere.

Nua va realiza cu perseveren menirea femeii pe pmnt,avnd curajul i nelepciunea s-i zic ritualic lui Mircea:cnt amu ct i-i a cnta,pe urm,cine tie...

Nua este un chip monumental,edificat de popor de-a lungul secolelor n existena saspiritual.

Nuta poart o veneraie constant care la baz st ordinea familiei.

3. Mircea Moraru

Mircea Moraru reprezint o parte din Ciutur,o anumit tendin din viaa ei.El esteexponentul luptei intre statornicie i degradearea spiritual prin care a trecut satul n aniide dup rzboi.El refuz spaiul sacru costruindu-si cas n vale,ceea ce ne arat carelaiile mui Onache cu Mircea sunt de alt natur.

La fel refuz s vad fata esenial a socrului su,pe care l aduce la condiia slbiciuniiumane.Intrat n vrtejul schimbrilor sociale,Mircea suporta robia fierului i apoi robia

politicului,devenind un nstrinat.Moraru face parte din generaia celor care i-au lasat semanaturile neculese,adica unlsat sacru s se piard.

Dup prerea mea Mircea era el mai harnic el mai bun ginere,sttea ca un munte,ca undestin era barbatul ideal pentru Nua.

7/28/2019 46657094 Povara Bunatatii Noastre

5/5

4. Satul Ciutura

Satul ciutura este locul unde se petrec evenimentele din oper.Satul era vesel i plin de voie

bun.Ciutura este un sat cu multe case nvechite,care stau grmjoar.. Oamenii din acestsat erau mncitori, ocupaia de baz fiind pmntul care le oferea hrana de toate zilele. Satulera vechi, de rzeti, se afla la ncheietura a dou dealuri:dealul mic si dealul mare.

Casele sunt facute din lut i vruite,acoperite cu paie i stuf semnnd toate una cu altaEraun sat frumos i vrednic sa poarte acest nume doarece ciutura semnific venicia de la ara.