4_5A

25

T. PROFILUL TERITORIAL PATJ BRAOV 4

T. PROFIL TERITORIAL

T.1. PROTECIA MEDIULUI T.1.1. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU T.1.2. DEEURI MENAJERE I INDUSTRIALE T.1.3. RISCURI NATURALE I ANTROPICE T.2. DISFUNCIONALITI T.2.1. AER T.2.2. APA I SOLUL T.2.3. DEEURILE T.3. PROPUNERI I REGLEMENTRI T.3.1. DIMINUAREA SURSELOR DE POLUARE T.3.2. DEEURI T.3.3. DELIMITAREA ZONELOR ECOLOGICE FRAGILE T.3.4. DELIMITAREA ZONELOR NATURALE PROTEJATE T.4. PLAN DE MSURI T.5. DISFUNCIONALITI CADRUL CONSTRUIT T.5.1. REEAUA DE LOCALITI T.5.2. CATEGORII I REPARTIIE N TERITORIU T.5.3. LOCUIREA T.5.4. PRINCIPALELE DOTRI PUBLICE T.6. ZONIFICAREA TERITORIULUI T.6.1. ZONE FUNCIONAL SPAIALE

26


T.6.2. DISFUNCIONALITI N REEAUA DE LOCALITI T.6.3. INFRASTRUCTURA TEHNIC T.7. PROPUNERI CADRUL CONSTRUIT T.7.1. ZONIFICAREA TERITORIULUI T.7.2. BILANIL TERITORIAL T.7.3. DEZVOLTAREA REELEI DE LOCALITI T.7.4. LOCUIREA I DOTRILE PUBLICE T.7.5. PATRIMONIUL CULTURAL T.8. PLAN DE MSURI T.9. MSURI INFRASTRUCTUR PRIORITARE

T.1.1. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Poluarea aerului Se datoreaza :

- activitatilor industriale : Industria extractiv - NITRAMONIA Fagaras,

exploatari de materiale de constructie (Racos, Hoghiz, Codlea, Cristian,

Rasnov, Zarnesti, Fagaras, etc; Industria alimentara - zahar (Bod, Brasov),

dulciuri (Kraft Iacobs Brasov), alcool (Brasov), lactate si carne (Brasov,

Prejmer, Fagaras, Homorod); Industria textila - Brasov, Codlea, Prejmer

T.1. PROTECIA MEDIULUI

27


(vopsirea si prelucrarea pieilor); Industria lemnului - Zarnesti, Codlea,

Rasnov, Sacele, Brasov, Fagaras, Victoria; Fabricarea hartiei - Zarnesti

(Celohart SA), Ghimbav (AMCO) si Brasov (pentru tipografie); Industria chimica - Fagaras (NITRAMONIA), Victoria (VIROMET), Brasov

(EUROPHARM SI FARMACOM), Rasnov, Codlea (COLOROM SA); Industria materialelor de constructie - mun. Brasov si Hoghiz (ROMCIM); Industria constructiilor de masini - cel mai puternic sector industrial din judetul Brasov,

concentrat in special in mun. Brasov (ROMAN SA, TRACTORUl SA,

METROM), Codlea (ASCO), Sacele (ELECTROPRECIZIA), Ghimbav (IAR),

Zarnesti (Tofan).

- traficului auto si CF;

- arderii combustibililor fosili incalzirea locuintelor pe timp de iarna (fie in

sistem centralizat i individual) si prepararii apei calde menajere, prepararii

hranei;

- activitatilor din agricultura (raspandirea ingrasamintelor si a pesticidelor,

eroziunea solului datorit vntului), exploatarilor de materiale de constructii

(cariere, drumuri, terenurile virane, etc.) si, incinerarii deseurilor menajere i

industriale.

n urma msurtorilor efectuate de Inspectoratul de Protecia Mediului Braov i

a simulrii numerice efectuate n cadrul P.A.T.J. au rezultat urmtoarele :

Mun. Brasov si localitatile limitrofe (Sacele, Cristian, Codlea si Rasnov) se

afla sub impactul unei poluari deosebit de ridicate, cu frecvente depasiri ale

normelor sanitare pentru NO2 si particule in suspensie dar si cu valori ridicate

la toti ceilalti poluanti investigati. Principalul responsabil este traficul rutier,

nivelul scazut de tehnologizare a industriei din zona (industrie poluanta si cu

consumuri energetice mari), CET Brasov ce functioneaza pe carbuni,

centralele termice - in general depasite moral, si pentru mun. Brasov

proastele conditii de dispersie a poluantilor atmosferici: zona se afla intr-o

depresiune.

28


Localitatile Fagaras si Victoria se afla sub impactul unor poluanti ce provin in

special din industria chimica si care, chiar si la concentratii mai scazute,

prezinta un risc major asupra sanatatii populatiei.

Zona Hoghiz se afla pe o curba descendenta in privinta poluarii aerului in

special cu particule in suspensie datorita modernizarii sistemului de

productie de la Romcim Lafarge, singura sursa majora de poluare cu

particule din zona ramanand exploatarea de suprafata din apropiere si care,

in conditii meteorologice nefavorabile (vant puternic si seceta) determina

antrenarea prin eroziune eoliana a particulelor.

Circulatia pe drumurile nationale judetene (in special pe DN 1) determina

niveluri ridicate ale concentratiei de NO2.

In localitatile rurale apar probleme legate de poluarea aerului in anotimpul

rece datorita folosirii lemnelor si a carbunilor si datorita inaltimii mici a

cosurilor de evacuare (de la sobe).

Poluarea apei

Apa de suprafa

Sursele de poluare sunt pentru : Olt evacurile de ape uzate neepurate

sau insuficient epurate din jd. Harghita, Covasna, Braov (municipiului Braov,

localitile Zrneti, Codlea, Hoghiz, Fgra, Victoria); Ghimbel evacurile

de ape uzate neepurate din canalizarea Braov direct n canalul Timi i Timiul

Sec; Brsa evacurile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate de pe platformele SC CELOHART Zrneti, ROMARM Tohan Zrneti, Serviciul

Public Zrneti, SC ROMACRIL Rnov, halda de nmol a Companiei de Ap

Braov; Homorod evacuarea de ape uzate din localitatea Rupea Homorod i

de pe teritoriul jd. Harghita; Canal Timi apele uzate evacuate de unitile

industriale i o parte din apele uzate menajere din Braov; Pnicel - platforma

SC ROMACRIL Rnov ; Vulcnia evacurile de ape uzate de la SC CELOHARD Zrneti, ROMARM Tohan-Zrneti, Serviciul Public Zrneti, SC

29


COLOROM Codlea, Seviciul Comunal Codlea; Hamaradia Vulcnia evacurile de ape uzate de la SC CELOHARD Zrneti, ROMARM Tohan-Zrneti,

Serviciul Publi Zrneti, SC COLOROM Codlea, Seviciul Comunal Codlea, SC

Luca SUINPROD Codlea, PROTAN Codlea, Avicola Codlea; Racovia

evacurile de ape uzate de la SC NITRAMONIA Fgra, ROCLIP Fgra;

Corbul Ucei calitatea apei s-a mbuntit datorit repunerii n funciune a

colectorului Virone Olt, ca i a trecerii n conservare a instalaiilor de fabricare

a acidului sulfuric i a nitrocelulozei SC VIROMET Victoria; Ucea evacurile de

ape uzate de la SC VIROMET Vicoria;

Conform datelor IPM Braov, calitatea apelor de suprafa analizat

conform Ordinul MAPPM nr. 377/2001 i al STAS 4706/88 este urmtoarea :

Rul

Indic. regim oxigen Categoria

Concentraia

medie ponderat CBO5 CC-Mn CCO-Cr

Gradul de mineralizare Categoria

Indicatori toxici i

specifici Categoria

Olt Intrare jude III nesemnificativ I II

Ieire jude III nesemnificativ I II

Ghimbel

Amonte Rnov I Uoar scdere

Amonte confl.

Brsa III uoar I Degradat

Brsa

Amonte Zrneti degradat Scdere I Degradat

Aval SC Celohart

Zrneti degradat

Scdere

spectaculoas I II

Amonte confl. Olt III Scdere I II

30


Pnicel-amonte confl. Brsa II Scdere I II

Canal Timi amonte confl.

Ghimbel III Scdere I Degradat

Vulcnia aval St. epurare

COLOROM Degradat Cretere I Degradat

Turcu amonte St. tratare

COLOROM I I I

Hamaradia Vulcnia amonte

confl. Olt Degradat Staionar I III

Crizbav amonte captare

Primria Feldioara I I I

Homorod la Rupea Gar III Scdere I II

Racovia amonte confluena

contra canal acumularea Voila III Scdere uoar I II

Corbul Ucei amonte confluena

Olt

Degradat

Cretere la

CCO-Cr

I degradat

Ucea amonte confluena Olt II scdere I II

Ucea, Ucioara, Pojorta,

Brescioara i Vitea amonte

captare VIROMET VICTORIA

I I I

- Lacul Trlung Scele i Lacul de acumulare Dopca se ncadreaz n categoria I-a de calitate la toi indicatorii;

- Lacurile Veneia, Voila, Virtea sunt destinate producerii de energie electric.

n ultimii trei ani s-a constatat mbuntirea calitii apelor de suprafa.

Apa subteran

31


Pe teritoriul judeului Braov se gsesc formaiuni poros - permeabile

constituite din nisip, pietri i bolovni care se dezvolt pn la adncimea de

peste 150 m. Acolo unde stratul permeabil nu are un tavan acoperitor, apa este

cu nivel liber, stabilindu-se ntre 2-4 m de la suprafaa terenului, constatndu-se

o scdere a calitii acesteia

Poluarea acestui strat este produs att de unii ageni economici ct i de

gospodriile individuale ale cresctorilor de animale care deverseaz la

suprafaa solului diferite substane nociven lipsa unui sistem centralizat de

canalizare.

Zonele cele mai afectate sunt:

Victoria - Ucea - datorit descrcrii indirect a apelor uzate de ctre SC

Viromet Victoria. In urma analizelor efectuate s-au constatat valori critice la

nitroderivai i CCO-Cr.

Codlea - datorit descrcrii indirecte a apelor uzate de ctre SC Colorom

Codlea. n urma analizelor efectuate s-au nregistrat valori critice la

nitroderivai, CCO-Cr, amoniu, azotai, azotii.

Fgra - datorit descrcrii indirectea apelor uzate de ctre SC Nitramonia Fgra. n urma analizelor efectuate s-au nregistrat valori critice la

nitroderivai, CCO-Cr, amoniu, azotai, azotii, fosfor.

Rotbav - datorit descrcrii indirecte a apelor uzate de ctre CNU Sucursala Feldioara.

n general, n urma analizelor efectuate, s-a constatat c n nici unul din forajele

monitorizate apa freatic nu este potabil.

Stratele acvifere de adncime au apa cu nivel ascensional, aceasta stabilindu-se

la adncimi de cca. 40 m. Forajele executate n Zona Bod, CET Braov, au pus

n eviden existena acestor strate care conin ap care se ncadreaz n limitele

STAS 1342/91 de potabilitate .

Apele uzate evacuate

32


Nu se ncadreaz n norme, polund emisarul. Principalele surse de ape

uzate sunt :

unitile industriale cu profil chimic (SC Viromet SA Victoria, SM Virolite Victoria i Rompiro Victoria, SC COLOROM SA Codlea, SC NITRAMONIA SA Fgra, SC ROMACRIL SA Rnov); UPS Fgra (produce explozivi);

unitile cu profil zootehnic ( SC SUINPROD Codlea, SC SUINPROD SA

ercaia, AVICOLA Codlea, AGROINDUSTRIALA Prejmer, etc);

unitile de gospodrie comunal ( COMPANIA AP Braov, SERVICIILE

COMUNALE Codlea, RASC Fgra;

unitile spitaliceti, cldirile publice, de nvmnt, etc ( Spitalul TBC

Snpetru, hanul Bran, spitalul Bran, UM Bran, coala ajuttoare Brdet, etc.)

Poluarea solului i a vegetaiei

Sursele de poluare a solului sunt aceleai ca i cele care poluiaz aerul.

Conform Raportului I.P.M.Braov privind Aspecte ale sntii mediului n

judeul Braov 2002 rezult c solurile sunt afectate de fenomene cu risc pentru

cadrul natural i construit : eroziuni de suprafa, alunecri de teren, depozita de

deeuri menajere i industriale .

Avnd n vedere eforturile care se fac pe plan internaional pentru

conservarea resurselor genetice forestiere, pdurea avnd rol economic dar i

de protecie, recreere, balneoclimateric, se precizeaz c pe teritoriul judeului

Braov, starea de sntate a pdurilor merit o atenie deosebuit. Aceasta

este parial afectat de : insecte i parazii vegetali , factori antropici ( manevrele

greite din timpul exploatrii, defririle necontrolate), factorii climatici (seceta,

etc.), poluarea aerului, radioactivitate.

T.1.2. DEEURILE MENAJERE I INDUSTRIALE

33


Sursele de producere a deeurilor sunt : populaia, agenii economici ,

deeuri stradale, pieele comerciale, nmolul de la staiile de epurare, agenii

economici industriali . In judetul Brasov ciclul de viata al deseurilor cuprinde

urmatoarele faze: colectarea deseurilor de la producatori, compactarea

deseurilor (in anumite cazuri); transportul la rampa si depozitarea finala. Fluxul

deseurilor nu cuprinde, in momentul de fata, nici un fel de tratare a deseurilor.

In categoria materialelor recuperabile si reciclabile intra hartia, cartonul si

metalele feroase si neferoase. n judetul Brasov exist ase agenti economici

care recupereaza si recicleaza aceste materiale: CELOHART S.A. Zarnesti,

REMAT Braov, SC Ape limpezi SRL, SC Rad SRL, Rusu RMW SRL,

CompElectroRic. Unitatile care valorifica aceste deseuri sunt urmatoarele:

Industria Sarmei Campia Turzii, Siderurgica Hunedoara, Metrom Brasov,

Electrical-mas Brasov, Neferal Bucuresti.

Colectarea, transportul si depozitarea deseurilor urbane, precum si

serviciile aferente de salubrizare sunt asigurate prin organizarea de servicii

publice in cadrul Consiliilor locale (in special in zona rurala) sau de catre

operatori de salubritate specializati. In judetul Brasov exista aproximativ 27

operatori de salubritate, din care un procent de 37 % sunt operatori integral

privati. Deeurile industriale sunt de o mare complexitate, o parte se recupereaz

n vederea valorificrii iar restul se depun n comun cu deeurile menajere i n

depozite unitilor respective.

Depozitarea deseurilor menajere i industriale

34


In prezent, in judetul Brasov exista 63 de rampe pentru depozitarea

deseurilor. Nici unul din aceste depozite nu este autorizat din punct de vedere al

protectiei mediului. O treime din aceste depozite sunt mixte, aici fiind depozitate

atat deseuri menajere, cat si deseuri de tip industrial.

O situaie special o reprezint sterilul radioactiv care rezult din procesul

tehnologic de prelucrare a minereurilor uranifere de la CNU SA Sucursala

Feldioara care sunt transportate prin pompare la iazul de decantare Cetuia II -

Mitelzob. (iazul Cetuia I este nchis).

Soluia limpezit este trimis parial la staia de epurare radiochimic, parial la

Secia tehnologic. Apele uzate sunt evacuate n r. Olt i n prul Crisbazel.

n anul 2000, IPROMIN Bucureti a elaborat studiul Expertizarea strii de

siguran a iazurilor de decantare Cetuia II, Mitelzop i a lacului de acumulare

ap ndustrial Cetuia I. Unitatea are plan de prevenire i acionare n caz de

poluare accidental i plan de aprare mpotriva inundaiilor datorit lacului de

acumulare ap industrial, plan care urmeaz a fi reactualizat conf. HG 638/1999

(conf. Proces verbal SGA Braov CNU S.A. Feldioara nr. 762 / 05.02.2002).

Starea tehnic a lucrrilor de aprare este bun.

T.1.3. RISCURI NATURALE I ANTROPICE

Zonele supuse periodic inundaiilor

Sunt determinate de revrsarea cursurilor de ap - Oltul i afluenii si pe

dreapta (Aita, Baraolt, Varghis, Homorod, Felmer, Rodbav etc.) i de stanga

(Tarlung, Ghimbav, Barsa, Sercaia, Sebes, Vastea) i de viituri.

Teritoriile supuse cel mai frecvent inundaiilor sunt : Braov, Scele, Budila,

Poiana Mrului, Raco, Trlungeni, Soar, Zrneti, Buneti, Teliu, Hoghiz,

Ungra, Comana, Pru, ercaia, Mndra, Vama Buzului, Predeal.

Pentru remedierea lor s-au executat unele lucrri : pentru combaterea

revrsrilor de cursuri de ape baraje de retenie aluviuni, diguri i pentru

combaterea viiturilor ziduri de sprijin i praguri. Au fost executate ample lucrri

35


de regularizare i ndiguire la o serie de aflueni ai r. Olt : Ghimbel, Vulcnia,

Hamaradia, Brsa, Homorodul Mare, Valea Mare, Felmerul, etc. Aceste lucrri

sunt corelate cu lucrri de desecare n luncile cu exces de umiditate i cu lucrri

antierozionale pe versani .

Pentru viitor sunt necesare fonduri pentru lucrrile ntreinerea lucrrilor

menionate i pentru cele noi.

Zonele cu eroziune a solurilor

Categoriile de degradri care afecteaz solurile judeului sunt : soluri

erodate 38.000 ha, din care 27.000 ha afectate de alunecri; soluri cu pericol

de eroziune 282.000 ha din care 97.000 ha sunt terenuri agricole; soluri

aluviale 56.000 ha; soluri acide 94.000 ha. Avnd n vedere c suprafaa

arabil reprezint 22% din total suprafa funciar, pe teritoriul judeului s-au

executat lucrri de mbuntire a potenialului productiv : irigaii, desecri

(Hrman Prejmer, Bod, Crisbal, Brsa Vulcnia, Vldeni Dumbrvia

Feldioara, Olt Snpetru Apaa, Homorodu Mare, Veneia ercaia, ercaia

Mndra, Terasa Fgra, Netotu Breaza, Breaza Smbta, Smbta

Vitea, Vitea Ucea), combaterea eroziunii solului (Vrghi Augustin, Etalon

Apaa, Snpetru Apaa, Trlung, Hrtibaciu super., Lua Hreni, Veneia

ercaia, Sona Halmeag, ercaia Mndra, Ticu Cobor, Cozd, Homorodul

Mare, Palas, Screafa Buneti, Homorodul Mic).

Zonele cu alunecri de teren

Zonele cu alunecri de teren, nsumeaz cca. 400 ha, sunt determinate

de configuraia ternului, condiiile climatice (precipitaii), procesele

36


geomorfologice i procesele antropice (ncrcarea suplimentar a terenului cu

construcii, realizarea de cariere pentru extragerea de materiale de construcii) i

necesit msuri de remediere (modificarea configuraiei geometrice, drenaje).

Zonele cele mai afectate de alunecri de teren sunt : Buneti Cri

Mesendorf Roade Viscri, Cincu Tei Toarcla, Comana de Jos Comana

de Sus Crihalma, Dumbrava Vldeni, Fundata, Jibert Dacia Grnari

Lovnic Vleni, Lisa Breaza, Mieru Arini Rodbav Brcu, Trlungeni,

Ticusu Ticusu Vechi, Ticusu Nou Comana, Vama Buzului, Voila Criscior

(vezi Tabel 1.2.3 1).

Zonarea seismic

Teritoriul judeului Braov se situiaz ntr-o zon cu gradul 6 7 de

seismicitate.

Radioactivitatea

Sursa de radioactivitate a judeului Braov este Uzina R Feldioara ituat

la 20 Km distan de municipiul Braov.

Radioactivitatea factorilor de mediu analizai s-a situat n limitele fondului natural

de radiaii (Conform Raportului Ageniei pentru Protecia Mediului Braov pentru

anul 2001).

Zone cu risc climatic

Fiind amplasat ntr-o depresiune, municipiul Braov nu beneficiaz de

conditii de dispersie a poluantilor atmosferici. Acest fapt reclam ca modul de

orientare / amplasare a construciilor i a spaiilor plantate s favorizeze crearea

de cureni de aer.

37


T. 2.1. AER

Mun. Brasov si localitatile limitrofe (Sacele, Cristian, Codlea si Rasnov) se

afla sub impactul unei poluari deosebit de ridicate, cu frecvente depasiri ale

normelor sanitare pentru NO2 si particule in suspensie, dar si cu valori

ridicate la toti ceilalti poluanti investigati. Principalul responsabil este traficul

rutier, nivelul scazut de tehnologizare a industriei din zona, CET Brasov ce

functioneaza pe carbuni, centralele termice - in general depasite moral, si

pentru mun. Brasov proastele conditii de dispersie a poluantilor atmosferici .

Localitatile Fagaras si Victoria se afla sub impactul unor poluanti ce provin in

special din industria chimica si care, chiar si la concentratii mai scazute,

prezinta un risc major asupra sanatatii populatiei.

Zona Hoghiz se afla pe o curba descendenta in privinta poluarii aerului in

special cu particule in suspensie datorita modernizarii sistemului de

productie de la Romcim Lafarge, singura sursa majora de poluare cu

particule din zona ramanand exploatarea de suprafata din apropiere si care,

in conditii meteorologice nefavorabile determina antrenarea prin eroziune

eoliana a particulelor.

Circulatia pe drumurile nationale judetene (in special pe DN 1) determina

niveluri ridicate ale concentratiei de NO2.

In localitatile rurale apar probleme legate de poluarea aerului in anotimpul

rece datorita folosirii lemnelor si a carbunilor si datorita inaltimii mici a

cosurilor de evacuare (de la sobe).

Fa de cele de mai sus se evideniaz conturarea a trei zone de poluare :

- Zona central : Braov Scele Cristian Codlea Rnov;

- Zona central nordic : Hoghiz Raco Rupea;

T.2. DISFUNCIONALITI PROTECIA MEDIULUI

38


- Zona central vestic : Fgra Victoria.

T.2.2. APA I SOLUL

Apa de suprafa

Deversarea n apa de suprafa de ctre agenii economici i gospodriile

individuale ale cresctorilor de animale a apelor uzate insuficient epurate sau

neepurate;

Unele cursuri de ap sunt ncadrate la categoria de potabilitate degrdat

(Oltul de la Hoghiz la confluena cu Ghimbel, Brsa amonte de Zrneti i

n aval de CELOHART, Vulcnia aval de staia de epurare COLOROM,

Hamaradia i Vulcnia amonte de confluena cu Oltul, Corbul Ucii

amonte de confluena cu Oltul, etc.)

Apa subteran

Scderea calitii apei freatice datorit siturii ei foarte aproape de suprafaa

solului poluat . n niciunul din forajele monitorizate n jude nu se ncadreaz

n prevederile STAS 1342/91.

Se evideniaz unele zone critice din punct de vedere al vulnerabilitii apei

subterane datorit prezenei surselor de poluare :

- Zona Victoria Ucea;

- Zona Codlea;

- Zona Fgra;

- Zona Rotbav.

Alimentarea cu ap

Din cele 42 comune numai 20 au alimentare cu ap n sistem centralizat;

39


Populaia din comunele fr sistem centralizat de alimentare cu ap se

alimenteaz din pnza freatic poluat;

Ape uzate

Din cauza degradrii staiilor de epurare, agenii economici deverseaz n

reeaua de canalizare ape uzate care nu se ncadreaz n parametri cerui de

norme;

n general sistemul de canalizare i procesul de epurare a apelor uzate este

deficitar.

Solurile

Sunt afectate de eroziuni de suprafa (localitile Cincu, Drueni, Grnari,

Perani, Rotbav, Ticusu Vechi, Valea Timiului) (38.000 ha);

Zona afectat de alunecri de teren se situiaz n aria localitilor Cincu,

Galai, Homorod, Rosnov, Crihaia (4546 ha);

Solul este poluat de depunerile de deeuri industriale nsumeaz 29 ha.(cele

mai mari suprafee aflndu-se pe teritoriul localitilor Braov, Zizin, Prejmer,

Hoghiz) i de depunerile de deeuri menajere nsumeaz 16 ha.( cele mai

importante aflndu-se pe teritoriul localitilor Braov, Zrneti, Budila),

Zonele de mai sus se constituie n zone de risc pentru cadrul natural i

construit.

T.2.3. DEEURILE

In nici una din localitatile judetului nu sunt amenajate rampe ecologice.

Apele pluviale cazute pe aceste deponii nu sunt colectate si epurate, existand

pericolul infiltrarii in panza de apa freatica. Aceste deponii constituie si un

focar de infectii si boli.

40


Un numar de 79.968 locuitori ai judetului nu sunt deserviti de operatori de

salubritate, ceea ce inseamna un procent de 12,72% din populatia judetului.

Constituie o problema colectarea deseurilor menajere in localitatile situate in

zone montane, cu sate dispersate, unde caile de acces pe timp de iarna

devin impracticabile( zona Predeal, Vama Buzaului).

Un impact deosebit il au deeurile biodegradabile sau sunt foarte greu

degradabile (ambalajele din materiale plastice, textilele si unele deseuri din

lemn).

T. 3.1. DIMINUAREA SURSELOR DE POLUARE

AER

n vederea reducerea emisiilor de poluani pn la ncadrarea n

standardele de calitate se impun urmtoarele :

Pentru zona municipiului Brasov :

Construirea unei sosele de centura care sa preia traficul auto de tranzit

(orasul este practic sufocat de numarul mare de masini care il tranziteaza cu

efecte grave asupra poluarii aerului, solului, vegetaiei, poluarii fonice,

sigurantei cladirilor i pietonilor) ;

Schimbarea combustibilui la CET Brasov deoarece arderea carbunelui intr-o

centrala situata in mediu urban este periculoasa prin emisiile in atmosfera ;

Pentru toate zonele urbane intens poluate :

T.3. MEDIU - PROPUNERI I REGLEMENTRI

41


Modernizarea tehnologiilor din industria locala in scopul reducerii emisiilor

atmosferice; Introducerea taxei asupra emisiilor in atmosfera ;

Utilizarea de sisteme de retinere si neutralizare la cosurile de evacuare a

noxelor in atmosfera in special pentru industria chimica din zona Fagaras

Victoria ;

Modernizarea parcului auto (in special a celui de mare tonaj) prin trecerea la

sistemele EURO 3 si dezafectarea autovehiculelor depasite moral.

Un rol deosebit in respectarea calitatii aerului va reveni I.P.M.Braov care,

odat cu integrarea Romaniei in structurile europene si implicit prin adoptarea

noilor norme privind protectia aerului, va trebui sa decida masurile necesare

privind respectarea calitatii aeruli.

APA

ncadrarea n normele de calitate a apelor de suprafa prin prevenirea

descrcrii apelor uzate de la agenii economici care nu se nscriu n norme ;

Combatere a polurii stratelor acvifere de mic i medie adncime prin :

- prevenirea descrcrii la suprafaa solului a apelor uzate, n special n

localitile rurale, prin extinderea sistemelor de canalizare centralizat,

- introducerea obligativitii pentru cresctorii de animale de a transforma

dejeciile animaliere n composturi, iar depozitarea lor pe cmp s fie

monitorizat;

- Extinderea sistemului de alimentare cu ap centralizat a localitilor, pe

termen scurt ( 2002 2006) i pe termen lung ( 2006 - 2020) (vezi Tabel).

- Extinderea i retehnologizarea sistemului de canalizare existent precum i

modernizarea i eficientizarea procesului de epurare (vezi Tabel) n vederea

ncadrrii n standardele de calitate a emisiilor de poluani din apele evacuate

de agenii economici.

42


SOL

Este necesar recuperarea terenurilor degradate prin :

nlturarea surplusurilor de ap de pe terenurile agricole;

Irigarea unor suprafee agricole aride;

Recuperarea unor terenuri prin mpduriri, consolidri, terasare;

Consolidarea unor versanti supui alunecrilor;

Combaterea eroziunii de adncime a versanilor supui fenomenului de

ravenare (eroziunea dealungul vilor datorat apei de ploaie) ;

Urmrirea agenilor economici care desfoar aciuni de depozitare,

comercializare i utilizare de substane fitosanitare;

nchiderea i reconstrucia ecologic a carierelor de materiale de construcii,

haldelor de steril, depozitelor existente de deeuri neecologice

Stoparea aciunilor de incendiere a punilor.

T.3.2. DEEURI

Odata cu cresterea veniturilor se prevede cresterea consumului de

produse ambalate, ducand la o cantitate mare de deseuri de ambalaje, a caror

reciclare va trebui sa constituie cea mai importanta preocupare in acest domeniu.

n acest sens se propune :

Solutia propusa din punct de vedere al fluxului de deseuri prevede ca etape:

- colectarea selectiva concomitent cu desfasurarea de programe de

constientizare in randul populatiei a importantei colectarii selective la

sursa a deseurilor.

- preluarea de catre unitatile de recuperare si reciclare a materialelor

reciclabile (metale, hartie si carton, sticla, plastic);

43


- transportul deseurilor catre statia de transfer (unde este cazul) sau catre

depozitul controlat;

- compostarea fractiei organice;

- depozitarea deeurilor nededradabile n depozite ecologice.

Organizarea de facilitati n mediul rural prin realizarea n gospodariile

individuale a unor platforme de gunoi de grajd care sa fie transformat n

compost, care s fie folosit exclusiv ca fertilizant natural. Depozitarea pe

cmp a compostului s fie monitorizat. S se organizeze campanii de

educare a populaiei.

Pentru rumegusul rezultat de la prelucrarea lemnului se impune gasirea unor

eventuali beneficiari pentru a produce diferite materiale (PFL, PAL etc.) s-au

sa fie folosit la incalzirea locuintelor.

In cadrul studiului de solutie elaborat de S.C. E.P.C. Consultanta de mediu S.R.L. Bucuresti Managementul regional al deeurilor n judeul Braov s-au propus sase variante de arondare a localitatilor din judet fie pe statii de

transfer, fie direct pe depozit. Alternativa cea mai fezabila tehnico-economic

pentru managementul regional in judetul Brasov (Alternativa E) propune organizarea judetului in doua zone de colectare a deseurilor si ca urmare

organizarea a doua depozite de deseuri, respectiv in apropierea oraselor

Brasov (pentru 500.000 locuitoro) si Fagaras (pentru 120.000 locuitori ). Pentru fiecare din aceste depozite sunt propuse cate doua statii de transfer:

pentru depozitul Brasov statii de transfer la Zarnesti si Prejmer, iar pentru depozitul Fagaras statii de transfer la Hoghiz si Voila. Pentru aceasta alternativa se propun, de asemenea, statii de compost care vor fi amplasate

in apropierea fiecarui depozit. Aceasta alternativa implica costuri mai reduse

de investitii circa 21 milioane EURO.

n prezent in vecinatatea municipiului Brasov, in localitatea Sacele, se afla in

constructie un depozit zonal (investitie privata) pentru circa 450.000 locuitori.

44


45


T.3.3. DELIMITAREA ZONELOR ECOLOGICE FRAGILE

Studiul Coridoare utilizate de speciile carnivore mari (urs, lup, rs) pentru deplasarea ntre masivul Piatra Craiului i M. Bucegi, elaborat de

Institutul de Cercetri Agro-silvice (ICAS) n scopul implementrii n Romnia a

Proiectului Managementului Conservrii Biodiversitii , finanat de Guvernul

Romniei i Banca Mondial, are drept scop conservarea ecosistemelor,

habitatelor, speciilor, diversitii genetice i a peisajului, ntre ariile protejate

Piatra Craiului i Bucegi, permind protejarea faunei respective n vederea

migrrii i dispersrii. S-au determinat astfel trei coridoare :

-Coridorul I : se dezvolt sub forma a dou ramuri la NE i S de

localitatea Dmbovicioara i care se unesc ntre localitile Fundata i Podul

Dmboviei.

- Coridorul II : este situat pe de o parte ntre localitile irna i Fundata iar

pe de alt parte ntre Moeciu de Jos i Moeciu de Sus.

- Coridorul III : prezint alternativa ocolirii localitilor prin spaiul agricol

dintre Tohanul Nou i Bran .

Ca urmare a studiilor efectuate n 1995 de Ministerul Sntii prin Institutul

de Medicin Fizic, Balneoclimatologie i Recuperare Fizic Bucureti privind

Ierarhizarea Zonelor naturale protejate de importan balneoclimateric s-a

stabilit lista localitilor balneoclimaterice din judeul Braov ca fiind format din

Prul Rece, Poiana Braov, Predeal, Rotbav, Timiul de Sus, Bran, Scele,

Trlungeni, Zizin, Perani, Rupea Veneia de Jos i Homorod, care constituie

fond balnear de rezerv (unele au funcionat ca bi pn n 1960 / 1970). Avnd

n vedere calitile factorilor locali naturali terapeutici (clim, ape minerale,

nmoluri, gaze naturale, vegetaie natural) este necesar s se instituie un regim

sever de protecie a acestora.

46


Conform literaturii de specialitate privind condiiile hidro-geologice i analizele

chimice i balneologice care caracterizeaz apele minerale din jd. Braov,

acestea sunt ape minerale srate, sulfuroase i carbogazoase i se ntlnesc la :

Rotbav, Homorod, Veneia de Jos, Perani, Rupea, Zizin i Grid (Artemiu

Pricjan Apele minerale i termale din Romnia, Mircea R. Pascu Apele

subterane din Romnia, El. Berlescu Enciclopedia de Balneo-climatologie din

Romnia, Dr. L. Munteanu, Dr.C.Stoicescu, Ludovic Grigore Ghidul staiunilor

balneo-climaterice din Romnia, Costin tefnescu Staiuni balneare i

climaterice din Romnia.

T.3.4. DELIMITAREA ZONELOR NATURALE PROTEJATE

Conform Deciziei nr.124 / 02.11.1995 a Consiliului Judeean Braov,

modificat prin Hotrrilor nr. 9/03.02.1997 i 79/2000 au fost delimitate 27 de

rezervaii naturale protejate pentru a ocroti eantioane reprezentative ale unor

ecosisteme deosebite, cu o biodiversitate mare, cele mai multe cu o stare de

echilibru bun i cu o apreciabil valoare tiinific i peisagistic.

Abordarea acestor rezervaii naturale, declarate anterior i reconfirmate,

s-a fcut n studiul realizat de Academia Romn Institutul de Geografie

Zonele Naturale protejate din Judeul Braov Faza 1998 Definirea geosistemelor i localizarea rezervaiilor i Faza 1999 Studiul sistemic a 26 rezervaii din judeul Braov.

Repartiia rezervaiilor naturale protejate pe uniti de relief este

urmtoarea :

UNITI MONTANE

Carpaii Meridionali : 1. Parcul naional Piatra Craiului

2. Rezervaia mixt Bucegi (abruptul Bucoiu, Mlieti, Gauara)

3. Parcul naional Bucegi

4. Rezervaia speologic Petera Liliecilor

5. Rezervaia paleontologic Vama Strunga

47


Carpaii de curbur : 6. Rezervaia speologic Petera Valea Cetii

7. Rezervaia mixt Muntele Postvaru

8. Rezervaia mixt Tmpa

Clbucetele ntorsurii 9. Rezervaia paleontologic Purcreni

Munii Perani 10. Rezervaia geologico-morfologic Piatra Cioplit

11. Rezervaia geologico-morfologic Microcanion Hoghiz

12. Rezervaia geologico-morfologic Coloanele de bazalt de la Raco

13. Rezervaia carstic Cheile Dopca

14. Rezervaia mixt Pdurea Bogata

15. Rezervaia speologic Petera Brlogul Ursului

16. Rezervaia paleontologic Ormeni

17. Rezervaia paleontologic Carhaga

18. Rezervaia zoologic Cotul Turzunului

UNITI COLINARE

Podiul Hrtibaciului 19. Bazaltul de la Rupea

20. Petera Comana

Subcarpaii Transilvneni 21. 12.Vulcanii noroioi de la Bile Homorod

UNITI DEPRESIONARE

Depresiunea Fgraului 22. 13.Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului

Depresiunea Braovului 23. Stejeriul Mare

24. Cheile Zrnetilor

25. Dealul Cetii Lempe

26. Mlatina Hrman

27. Pdurea i mlatina de la Prejmer.

48


DURILE

49


50


T.4. PLAN DE MSURI

51


DOMENIUL/SUBDOMENIUL

DISFUNCIONALITI

VIITORUL POSIBIL

OBIECTIVE

PRIORITI

MSURI GENERALE MIJLOACE DE

IMPLEMENTARE

CADRU INSTITUIONAL

T1. MEDIUL NCONJURTOR - Accentuarea polurii

sinergice a aerului, apei i

a solului, n principal

datorit surselor

industriale, a traficului, a

proastei gestionri a

deeurilor i a arderii

combustibililor

Reabilitarea, protecia i

conservarea calitii aerului, apei i

a solului ca surs de sntate a

populaiei

- Modernizarea tehnologic a

industriei locale, inclusiv a

sistemelor de reinere i

neutralizare a noxelor emise

- Modernizarea i extinderea

sistemului centralizat de

alimentare cu ap i

canalizare, precum i

eficientizarea procesului de

epurare a apelor uzate

- Prevenirea descrcrii n apele

de suprafa a apelor uzate

care nu se nscriu n norme

- Realizarea de depozite de

deeuri ecologice la Braov i

Fgra i a unor staii de

transfer complementare la

Zrneti i Prejmer i la Hoghiz

i Voila

- Prevenirea polurii

industriale prin realizarea unor

mecanisme financiare de promovare a retehnologizrii.

- Intoducerea taxei asupra emisiilor conf.

principiului poluatorul pltete .

- Organizarea n cadrul I.P.M. a

unor compartimente pentru

gestionarea problemelor de

mediu, pentru implementarea

legislaiei naionale i europene

i pentru urmrirea

52


- Realizarea unor artere

ocolitoare care s preia traficul

de tranzit pentru localitile

aflate pe drumurile naionale

programelor de conformare a

activitii unitilor economice

pe baza studiilor de impact i a

bilanurilor de mediu

- Ignorarea cadrului natural ca

resurs

- Recuperarea terenurilor

degradate

- Consolidarea unor versani supui

alunecrilor prin

mpduriri, terasare - Combaterea eroziunii de

adncime a versanilor supui

fenomenului de ravenare

- Indeprtarea surplusului de

ap de pe terenurile agricole

- Urmrirea agenilor economici

care desfoar aciuni de

depozitare, comercializare i

utilizare a substanelor

fitosanitare i de incendiere a

miritilor

- Inventarierea terenurilor

degradate

- Efectuarea de studii de

specialitate n vederea

recuperrii terenurilor

degradate

53


- Protejarea resurselor de ape

minerale

- nchiderea i reconstrucia

ecologic a carierelor de

materiale de construcii, a

haldelor de steril i a

depozitelor de deeuri

neecologice

- Valorificarea resurselor de ap

mineral de la Homorod,

Racou de Sus, Scele,

Trlungeni, Veneia, Zizin,

Periani, Rodbav n cadrul

unor staiuni

- Agresarea zonelor naturale

protejate

- Protejarea i conservarea

zonelor declarate ca zone

protejate care adpostesc

eantioane reprezentative ale

unor ecosisteme valoroase

- Delimitarea unor noi zone

ecologice fragile pe baza unor

studii

- Respectarea n cadrul P.U.G.-

urilor a regimului ariilor

protejate i a conservrii

biodiversitii speciilor

- Realizarea Coridoarelor

utilizate de speciile carnivore

mari pentru deplasarea ntre

Masivele Bucegi i Piatra

Craiului, conf. studiului

I.C.A.S.,pentru implementarea

n Romnia a Proiectului

Managementului Conservrii

- Realizarea i respectarea

regulamentelor locale de

urbanism pentru zonele

protezate existente i propuse

- Aprobarea prin Hotrre a

Consiliului Judeean Braov a

realizrii zonelor protejate noi

- Asigurarea fondurilor necesare

din partea Guvernului

Romniei, a Bncii Mondiale i

a Consiliului Judeean Braov

- Luarea de msuri din partea

54


Biodiversitii

- Declararea i protejarea

zonelor naturale de importan

balneoclimatic stabilite

conform Clasificrii Ministerului

Sntii Inst. Medicin

Fizic, Balneologie i

Recuperare Fizic 1995.

administraiei locale de

nlturare a interveniilor

antropice n zonele protejate

-

55


71


T.5.1. REEAUA DE LOCALITI

Judetul Brasov face parete din Regiunea 7 Centru, cu o Suprafa de 34.099,4 km2 (14,31% din suprafata rii) si o Populaie de 2 642 242 locuitori (la 1iulie 2000).

Dezvoltarea Retelei de Localitati Procesul istoric de formare a localitatilor judetului Brasov poarta o

puternica amprenta a caracteristicilor cadrului natural geografic si a conditiilor

economice specifice teritoriului, care au influentat modul de organizare al

asezarilor, imprimand trasaturi specifice fiecarei zone, diferentiindu-se in functie

de specificul diferitelor situri, urmatoarele asezari :

Tara Barsei care cuprinde localitati cu structura compacta, caracterizate printr-un regim inchis de constructii, tratate intr-o arhitectura sobra, cu

fronturi inguste inchise cu ziduri si porti masive spre strada, gospodariile

desfasurandu-se in profunzimea unor loturi lungi de teren, structura

acestor localitati reflectandu-se atat printr-un nivel economic mai ridicat,

datorita activitatilor comerciale si mestesugaresti, cat si prin preocuparea

din trecut pentru o aparare cat mai eficienta a asezarilor.

Tara Fagarasului si Tara Rupei, in care conditiile geografice si bogata retea hidrografica au favorizat dezvoltarea unor localitati insiruite de-a

lungul cailor de comunicatii situate pe cursurile apelor. La structura libera,

mai aerata, a acestor asezari se adauga preocuparea pentru imbogatirea

arhitecturala cu elemente de veche traditie romaneasca.

T.5. DISFUNCIONALITI CADRUL CONSTRUIT

72


Numarul considerabil de localitati, desi relativ restrans, explica

densitatea lor ridicata, care inregistreaza 36 la 1000 kmp.

Scurt Istoric al judetului Situat in inima tarii, a vetrei de geneza si continuitate, teritoriul judetului

Brasov are o istorie multimilenara, inscriindu-se intr-un cadru geo-morfologic si

climatic care a oferit conditii prielnice locuirii, apararii si procurarii hranei. O serie

de descoperiri din epoca veche a pietrei sunt importante : unelte de piatra si os

descoperite in asezarile de la Rupea si Crizbav, in Pestera Gura Cheii si Valea

Coacazei, restul fosil uman din Pestera Mare ( Comuna Moeciu ), descoperiri

care contribuie la cunoasterea aspectului tipo-somatic al omului paleolitic din

Romania.

Alte descoperiri importante sunt: Cultura Cris, cultura ceramicii liniare,

cultura Boian,etc. Pe teritoriul judetrului Brasov s-au inregistrat sute de asezari,

fortificatii, vestigii dacice, etc.

Orasul Brasov, centru polarizator al judetului Datorita conditiilor de relief in care este situat, orasul Brasov are posibilitati

de extindere limitate. Aceasta limitare este determinata, de asemenea si de

prezenta zonelor industriale care sunt dispuse in jurul orasului.

Prin relatiile functionale si teritoriale cu orasele din apropiere, se contureaza o

puternica aglomeratie de tip urbana, in care apar formatiunle de tip satelit, care

preiau treptat o parte din functiile orasului central.

Directii de dezvoltare in teritoriul judetului Brasov Din Brasov pornesc o serie de linii urbane care urmaresc vechile drumuri

comerciale sau vaile apelor. Una dintre directiile de dezvoltare porneste pe Valea

Oltului , trecand prin Sf. Gheorghe, Baile Tusnad, Miercurea Ciuc, Gheorgheni,

Balan, printr-un sir de depresiuni loc de interferenta, in acelasi timp, a unor

importante drumuri transcarpatice. O a doua directie de dezvoltare urbana

73


importanta, porneste spre sud-est , pe Valea Prahovei, prin Predeal, Sinaia,

Comarnic, Breaza, Campina, creand conditii optime pentru o axa preferentiala cu

doi poli: Brasov Ploiesti. Celelalte orase mai distantate, ca Targu Secuiesc,

Covasna, Intorsura Buzaului, Baraolt, sunt situate, de asemenea, pe drumuri

vechi, generate de prezenta Brasovului si din necesitatea de schimburi cu

regiunile indepartate ale Moldovei sau Munteniei.

T.5.2. CATEGORII I REPARTITIE IN TERITORIU

Conform Legii nr. 2/ 1968 cu privire la organizarea administrativ-teritoriala a

Romaniei si a modificarii ulterioare Decretul nr. 38/1990, prin care comunele

suburbane au trecut in categoria comunelor, Judetul Brasov prezinta urmatoarea

structura administrativa:

4 municipii ( BRASOV, CODLEA, FAGARAS, SACELE);

5 orase ( PREDEAL, RASNOV, RUPEA, VICTORIA, ZARNESTI );

43 comune ( GHIMBAV, APATA, BECLEAN, BOD, BRAN, BUDILA, BUNESTI, CATA, CINCU, COMANA, CRISTIAN, DUMBRAVITA,

FELDIOARA, FUNDATA, HALCHIU, HARMAN, HARSENI, HOGHIZ,

HOMOROD, JIBERT, LISA, MAIERUS, MANDRA, MOIECIU, ORMENIS,

PARAU, POIANA MARULUI, PREJMER, RACOS, RECEA, SERCAIA,

SINCA, SANPETRU, SOARS, TARLUNGENI, TELIU, TICUSU, UCEA,

UNGRA, VAMA BUZAULUI, VISTEA, VOILA, VULCAN ).

150 de sate

Din punct de vedere al gradului de urbanizare, rezultat din distribuia

populaiei pe medii, cu 75,6% populaie n mediul urban i numai 24,4% n mediul rural*, Judeul Braov se claseaz pe primul loc la nivel naional, fa de o medie pe ar care este de 54,6% populaie urban i 45,4% populaie rural si

la un nivel foarte ridicat n comparaie cu judeele Regiunii i cu judeele care

74


cuprind orae cu peste 300 000 de locuitori (naintea Jud. Constana cu 72,6%

populaie urban, Jud. Cluj cu 68,6% populaie urban, Jud. Timi cu 61,6%

populaie urban i fa de judee vecine ca Arge cu 47,9 pop. urban sau

Buzu - cu numai 41,1% pop. urban)

Judeul Braov are o densitate medie de 116,7 locuitori/kmp, aproape echivalent cu media european, dar mult peste densitatea populaiei n celelalte

judee ale Regiunii Centru (Judeul Alba - 63,4 loc/kmp; Judeul Covasna 62,1

loc/kmp; Judeul Harghita 51,4 loc/kmp; Jud. Mure 89,6 loc/kmp; Judeul

Sibiu 81,7).

Densitile n mediul urban variaz, faa de o medie de 396,0 loc/kmp,

ntre valori foarte ridicte: 1156,4 loc\kmp Mun. Braov; 1125,2 loc\kmp Mun.

Braov; 1160,7 loc\kmp - Oraul Victoria; valori medii: 203,2 loc\kmp Codlea;

130,2 loc\kmp Zrneti; 115,5 loc\kmp Scele; 112,1 loc\kmp - Predeal i

valori mici: 98,0 loc\kmp - Rnov, 84,0 loc\kmp - Rupea.

Densitatea medie n mediul rural (care include n teritoriile sale administrative ntinse zone nelocuite, cu relief montan) este de 36,2loc/kmp fiind

semnificativ depit de comunele Ghimbav -193,8 loc\kmp; Bod 127,6

loc\kmp; Cristian- 144,9 loc\kmp Prejmer 141,2 loc\kmp; Snpetru-94,3

loc\kmp, unele dintre acestea fiind limitrofe sau in zona de influien a

Municipiului Braov care au relaii funcionale intense cu acesta:

Alte comune au densiti foarte sczute, ca de exemplu: Jibert - 8,2

loc\kmp; Lisa 9,8 loc\kmp; Soars 12,0 loc\kmp; Ticusu 13,2 loc\kmp;

Fundata 13,5 loc\kmp, etc.

T.5.3. LOCUIREA

Se constata existenta a 214611 locuinte in Brasov, fata de 7907352 in Romania, 493380 camere de locuit 493380 in Brasov, fata de 19688770 in

75


Romania, suprafaa locuibil de 7710000 in Brasov, fata de 273897000

In judetul Brasov sunt 48087 locuinte cu proprietate majoritara de stat, fata de 378968 in Romania, si 166524 locuinte aflate in proprietate majoritar privata, fata de 7528384. Se constat o mbuntire a situatie din 2000, fata de 1992 , dar diferenele nu sunt foarte mari. Att n 1992 ct i n 2000, indicatorii

locuirii relev un grad mai sczut al calitii locuirii din punctul de vedere al

stocului de locuine. Doar suprafaa medie a unei locuine este mai mare n

judeul Braov dect media la nivel naional.

Densitatea de ocupare a locuintei era de 3,04 in 1992, in Brasov si de 2,93 in anul 2000, fata de o medie de 1,21 in 1992 si 1,14 in 2000 pe tara.

Densitatea de ocupare a camerei era de 1,34 in 1992, in Brasov si de 1,27 in anul 2000, fata de o medie de 2,98 in 1992 si 2,84 in 2000 pe tara.

Suprafata locuibila /persoana era de 11,52 in 1992, in Brasov si de 12,2 in anul 2000, fata de o medie de 11,33 in 1992 si 12,2 in 2000 pe tara.

Numarul mediu de camere pe locuin era de 2,27 in 1992, in Brasov si

de 2,30 in anul 2000, fata de o medie de 2,46 in 1992 si 2,30 in 2000 pe tara.

Suprafaa medie a unei locuine era de 35,02 in 1992, in Brasov si de

35,93 in anul 2000, fata de o medie de 33,8 in 1992 si 34,64 in 2000 pe tara.

n ceea ce privete calitatea locuirii dotarea locuinei cu instalaie de alimentare

cu ap, instalaie de ap cald, canalizare, instalaie electric judeul Braov se

situa n 1992 printre primele judee, alturi de alte judee din vestul rii: Cara-

Severin, Cluj, Harghita, Hunedoara, Mure, Sibiu, Timi i municipiul Bucureti.

De altfel, judeul Braov avea cea mai bun situaie i n ceea ce privete

proporia populaiei fr acces la serviciile de alimentare cu ap 13,3%, mai puin

dect municipiul Bucureti (14,6%) i mult mai puin fa de media naional

(45,6%).

76


Evoluia stocului de locuine arat c n judeul Braov construcia de

locuine a avut o amploare mai mic, n anul 2000 revenind doar 0,7 locuine nou

construite la 1000 de locuitori, n timp ce la nivel naional, aceast rat este mai

mare (1,2). Trebuie remarcat c mai mult de 90% dintre locuinele nou

construite sunt realizate din fonduri integral private.

T.5.4. PRINCIPALELE DOTARI PUBLICE

Dotari in domeniul Invatamantului In municipiul Brasov existau 164 unitati de invatamant si un numar de

4117 personal didactic in anul 1990 si 162 unitati de invatamant si un numar de 4990 personal didactic in anul 1996. In Municipiul Fagaras existau 26 unitati de invatamant si un numar de 567 personal didactic in anul 1990 si 33 unitati de invatamant si un numar de 845 personal didactic in anul 1996. In orase ( Codlea, Predeal, Rasnov, Rupea, Sacele, Victoria si Zarnesti)

existau 87 unitati de invatamant si un numar de 1474 personal didactic in anul 1990 si 91 unitati de invatamant si un numar de 1829 personal didactic in anul 1996.

Dotari in domeniul sanatatii In municipiul Brasov existau 36 515 paturi de spital in domeniul public si

535 de medici in anul 1990 si cu 3450 paturi de spital si 669 medici mai mult in anul 1996.In Municipiul Fagaras existau 640 paturi de spital in domeniul public si 84 de medici in anul 1990 si cu 420 paturi de spital si 56 medici mai mult in anul 1996. In orase ( Codlea, Predeal, Rasnov, Rupea, Sacele, Victoria si

Zarnesti) existau 1250 paturi de spital in domeniul public si 192 de medici in anul 1990 si cu 628 paturi de spital si 329 medici mai mult in anul 1996.

77


Dotari Culturale

In municipiul Brasov existau 115 biblioteci in anul 1990 si 101 biblioteci in anul 1996. In Municipiul Fagaras existau 20 biblioteci in anul 1990 si 12 biblioteci in anul 1996. In orase ( Codlea, Predeal, Rasnov, Rupea, Sacele, Victoria si Zarnesti) existau 48 biblioteci in anul 1990 si 38 biblioteci in anul 1996.

T.6.1. ZONE FUNCIONAL SPAIALE

Terenul agricol Este situat preponderent pe relief constand in podis si munte, fiind dominat de puni i fnee (59,4% din totalul suprafeei agricole); terenul arabil

ocup un procent de aproximativ 39,7 % din totalul suprafeei agricole i 22% din

suprafaa total. Agricultura ocup locul a doilea n activitatea economic a

judeului Braov, cu o pondere mai mic n valoarea produciei globale dect

industria. Structura agriculturii acestui jude este adecvat specificului zonei.

Judetul Braov beneficiaz de un fond funciar agricol important

(reprezentnd peste 55,4% din suprafaa total). Structura suprafetei agricole

este urmatoarea: teren agricol - 297.397 ha, reprezentand 55,4% (din total), teren arabil - 118.179 ha, reprezentand 39,7% (din agricol) si 22% (din total), livezi i pepiniere pomicole - 2.561 ha, reprezentand 0,9 % (din agricol), vii i

pepiniere viticole - 233 ha, reprezentand 0,08% (din agricol), puni - 119.890

T.6. ZONIFICAREA TERITORIULUI

78


ha reprezentand 40,4 % (din agricol) si 22,4% (din total) , fnee - 56.579 ha ,

reprezentand 19,0% (din total).

Relieful dominant montan al judeului determin tipul caracteristic de sol.

Prezena unitilor montane i de podi are drept consecin o difereniere

altitudinal a condiiilor climatice, etajarea vegetaiei i un nveli de sol variat i

complex.

Suprafeele acoperite cu lucrri de desecare (sisteme locale, sisteme mai

mari i mai mici de 1000 ha.) acoper 81.300 ha. (68,8% din suprafaa arabil).

Pe suprafee importante (50.040 ha 9,3% din totalul fondului funciar) au fost

executate lucrri de combatere a eroziunii solului. Lucrrile de mbuntiri

funciare, executate n majoritate nainte de 1990, necesit msuri de reabilitare i

modernizare.

n zona studiat, agricultura se practic pe trei uniti geografice diferite:

cmpie, lunc, podi. Din punct de vedere morfologic, pedologic i climatic

primele dou categorii geografice ntrunesc potene optime pentru anumite

grupuri de culturi.

In teritoriul administrativ exista terenuri importante ocupate cu dotari si

cladiri specifice activitatii de crestere a animalelor, ferme, platforme, etc, precum

si pentru parcul de tractoare i mainile agricole din sectorul proprietii private.

Pdurile Fondul forestier cu componentele principale (pdurea, alte terenuri

acoperite cu vegetaie forestier, fondul cinegetic i fondul piscicol) reprezint

una din resursele naturale importante i de prim ordin ale economiei judeului

Braov. Exista pe teritoriul judetului Brasov, portiuni importante din terenurile

situate in zona de podis, coline si o parte mare a zonei montane ocupate de

paduri, desi numarul acestora a inceput sa scada, ca urmare a extinderilor de

teritorii in intravilan, pentru cartierele de case si vile. La nivel naional, judeul

79


Braov ocup locul al treisprezecelea n ierarhia judeelor, dup gradul de

acoperire cu pduri, fiind considerat ca un jude bogat n pduri.

Fondul forestier ocup o suprafa de circa 200.000 ha i reprezint circa 37 % din suprafaa judeului.Un procent de 99 % din paduri aparin domeniului public, 0,2 % ali deintori i 0,8 % proprieti particulare. Fondul forestier

proprietate public este gestionat de filiala Romsilva Braov i respectiv prin

ocoalele silvice: Braov, Codlea, Fgra, Mieru, Rnov, Rupea, Scele,

ercaia, Feliu, Voila i Zrneti.

Suprafaa medie de pduri i alte terenuri forestiere, ce revine unui

locuitor este de 0,315 ha, fiind superioar mediei pe ar (0,294 ha). Suprafaa

de fond forestier care revine la 100 ha este de 37,2 ha, avnd de asemenea o

valoare superioar medie pe ar (28,0 ha).

Accesibilitatea fondului forestier este bun, fiind asigurat de o reea de drumuri forestiere n lungime de 1.122 km, revenind n medie o densitate de 6,9

m/ha, fiind superioar mediei pe ar (5,4 m/ha).

Potenialul natural Frumuseea i varietatea cadrului natural, precum i bogia elementelor cu

caracter cultural, confer judeului Braov un potenial turistic mare. Relieful

preponderent montan, cu forme deosebit de atractive, ofer posibilitatea

practicrii unor forme variate de turism i n toate anotimpurile.

Se remarc prezena a dou parcuri naionale Bucegi (Abruptul, Bucoiu,

Mlieti, Gaura) i Piatra Craiului i a unui numr important de rezervaii i

monumente ale naturii reprezentate de chei, peteri, vulcani noroioi, locuri

fosilifere, pduri de mare valoare estetic i tiinific etc.

80


81


T.6.2.DISFUNCIONALITI N REEAUA DE LOCALITI

Principalele disfunctii sunt : densitatea in judet in comparatie cu cea la nivel national; accesibilitate scazuta la unele sate care sunt izolate, datorita

reliefului inalt; recentele extensiuni de suprafete de intravilan, pentru noile

cartiere si parcelarile de vile, extensii realizate in dauna naturalului ; confort

urban scazut al locuirii in anumite zone ; disfunctii in ceea ce priveste fondul de

locuit care se degradeaza sau existenta a numeroase suprafete agricole

nelucrate, datorita scaderii populatiei, ca fenomen general, mai ales la sate, nivel

scazut de educatie si instruire care duce la degradarea fondului de locuinte si

dotari ; disfunctii ale fondului de locuinte si a calitatii vietii, ca urmarea a cresterii

fenomenului de migrare dinspre urban spre rural ; lipsa fortei tinere de munca ;

inexistenta programelor pentru a atrage si mentine tinerii in zona ; nivel scazut de

educatie si instruire care duce la degradarea fondului de locuinte si dotari, dar

mai ales, existenta unor comune cu densiti foarte sczute ( Jibert - 8,2

loc\kmp; Lisa 9,8 loc\kmp; Soars 12,0 loc\kmp; Ticusu 13,2 loc\kmp;

Fundata 13,5 loc\kmp, etc.)

T.6.3. INFRASTRUCTURA TEHNICA

Retele rutiere Principalele disfunctii sunt : stare tehnic considerat n general

nesatisfctoare a drumurilor locale, cele judeene in proportie de 20%, iar cele

comunale n jur de 70% ( drumurile judeene sunt de clas tehnic IV i V, iar

cele comunale, sunt de clas tehnic V ); drumurile comunale de pmnt

82


ngreuneaz accesul ntre centrele de comun i satele aparintoare, ct i

accesul la drumurile naionale i judeene; existenta drumurilor comunale de

pmnt din judeul Braov; drumurile publice, n cea mai mare parte, traverseaz

localiti, viteza de circulaie fiind redus pe aceste sectoare. De asemenea,

limea platformei drumului nu este corespunztoare, datorit frontului ngust al

limitei de proprietate; drumurile

judeene i comunale, n mare parte nu asigur o suprafa de rulare

corespunztoare pentru desfurarea unui trafic de cltori n condiii de

siguran i confort ct mai optime; realizarea unor legturi directe cu judeele

nvecinate trebuie mbuntit, analiznd situaia drumurilor judeene care

ndeplinesc condiii pentru a fi clasate ca drumuri naionale; realizarea unei

legturi mai directe ntre drumurile judeene existente, cu cele naionale, cu

centrele de comun, sau ntre satele aparinnd unor comune nvecinate;

accesul de la centrul comunei la satele componente, legtura ntre satele

aparinnd comunelor nvecinate i legtura direct a unor localiti cu drumurile

naionale i judeene, trebuie rezolvat, analiznd situaia drumurilor care pot fi

clasate ca drumuri comunale; existenta unor sectoare afectate de fenomene ale

naturii, cum sunt alunecrile de teren; revrsari ale cursurilor de ap pe

aproximativ 126,4 km de retele stradale ; scurgeri de torenti 5,6 km in Municipiul

Brasov si in Vama Buzaului si un total de 49 de podete

Cai ferate Principalele disfunctii sunt : magistrala 300 prezint limitri de viteze

tehnice generate de razele mici ale curbelor cii i de profilul cu rampe i pante

accentuate a cii . Astfel vitezele de deplasare sunt cuprinse ntre 70 95 km/h

pe tronsoanele cu restricie, existnd ns i tronsoane cu viteze maxime de 120

km/h; existenta sectoarelor afectate de fenomene ale naturii cum sunt inundaiile:

0,5 km de CF in Predeal; existenta zonelor cu alunecari de teren : 300 m de CF

la Dumbravita Gospodrirea apelor

83


Principalele disfunctii sunt : poluarea grav n zona oraelor Codlea,

Zrneti i a municipiului Fgra; exploatarea neraional a captrilor (fr

aparatur de msur i control, fr desnisipri); folosirea apei subterane pentru

scopuri industriale; promovarea unor noi captri, n lipsa factorilor de specialitate;

existenta de pierderi de ap n reea sunt apreciate in capitolul referitor la

Gospodaria de apa Situatia existenta; gradul de echipare al tramei stradale cu

reea de distribuie a apei nu este corespunzator; sistemul de canalizare i

procesul de epurare al apelor uzate nu este suficient dezvoltat; in mediul urban

procesul de epurare al apelor uzate se desfoar la parametrii proiectai n toate

oraele cu excepia oraului Zrneti, unde capacitatea staiei n funciune este

depit; eficiena staiilor de epurare este sczut. Sunt necesare lucrri de

extinderi i retehnologizri ale sistemului de canalizare precum i modernizarea

i eficientizarea procesului de epurare ;in oraele Predeal, Scele i Zrneti

gradul de echipare este mult sub 50 %;in mediul rural au sistem de canalizare

numai patru comune. Dintre acestea numai dou au staii de epurare.

Reele de energie termic i gaze naturale Principala disfunctie este degradarea retelei de termoficare si extinderea

necontrolata a retelei de gaze naturale.

Reele energetice Principalele disfunctii sunt : liniile de transformare a energiei electrice,

majoritatea realizate nainte de 1990 nu au beneficiat de reparaii capitale ;

datorit gradului naintat de uzur al unor echipamente i materiale

electroenergetice, se poate spune c starea tehnic a acestor reele nu este

satisfctoare ; majoritatea echipamentelor primare i secundare din staiile de

transformare au o uzur fizic i moral ; sistemele de teleconducere i

telecomunicaii sunt n general insuficient dezvoltate, cu performane sczute ;in

unele zone ale localitilor urbane reelele edilitare nu sunt sistematizate ceea ce

face ca n cazul unor lucrri de intervenie la reelele de ap canal s perturbe

84


reelele electrice i invers ;iluminatul public este deficitar n unele localiti rurale

din jude.

Alimentarea cu energie electrica Principala disfunctie este reprezentata de cele cca. 10 sate care necesit

extinderi ale reelelor de medie i joas tensiune n vederea electrificrii

gospodriilor neracordate la reea.

T. 7.1. ZONIFICAREA TERITORIULUI

Principala propunere de zonificare a teritoriului consta in reconsiderarea

organizarii in cele trei zone ( Tara Barsei, Tara Fagarasului si Tara Rupei) care

au o fundamentare istorica, economica si culturala : Tara Barsei zona muntoasa, cu profil mixt, dens locuita si populata, cu concentrare masiva in nordul zonei ; Tara Fagarasului zona premontana la nord, cca 30%, cu profil mixt, preponderent agrar, relativ stabila ; Tara Rupei zona de podis, cu migratii accentuate, profil agrar si probleme in teritoriu.

De asemenea, o alta propunere este rezolvarea problemelor de zonificare

functionala in teritoriu in ceea ce priveste zonele de risc natural, ecologic,

tehnologic, a zonelor poluate, a zonelor cu deficiente de apa, etc, precum si a

problemelor legate de cadrul natural-peisagistic, tehnic-organizatoric, baza

T.7. PROPUNERI CADRU CONSTRUIT

85


materiala, zonele de maxima atractivitate, disponibilitati de teren si posibilitati de

investitie.

Este necesara precizarea marilor culoare integrate de circulaie, transport i

comunicaii, delimitarea zonelor din extravilanele localitilor care, datorit

calitilor proprii, nu vor fi incluse n niciun circuit utilitar, viitoare rezerv pentru

situaii speciale, monitorizarea zonelor extravilane destinate dezvoltrii

activitilor de producie i servicii, realizrii de locuine de vacan, extinderii

gospodriilor comunale, zonarea funcional a fondului forestier de protecie i

agrement, cu evidenierea ariilor de extindere, care necesita lucrari de replantare

si a celor care contribuie la redresarea mediului natural, valorificarea pdurii ca

element constitutiv al marelui peisaj si valorificare spatial- configurativa a cadrului

montan specific prin masuri de evitare si diminuare a impactului vizual negativ

asupra peisajului

T. 7.2. BILANUL TERITORIAL

Pe baza datelor furnizate de Direcia Judeean de Statistic rezult c a

sczut cu 0,1% ponderea terenurilor agricole, crescnd cu aceleai 0,1% teritoriul

afectat construciilor. In ceea ce privete fondul forestier pare c nu au intervenit

modificri, dei se tie c exportul de material lemnos a crescut. Se constat, de

asemenea, ponderile relativ reduse ale terenurilor afectate circulaiilor i

intravilanelor. In acest context, se sugereaz urmtoarea evoluie a bilanului

teritorial , bazat pe conceptul de dispersare concentrat a localitilor :o

cretere sensibil a terenurilor impdurite n mod real pentru echilibrarea dintre

natural i mineral la nivel de regiune i susine economia turistic, o uoar

extindere a terenurilor afectate intravilanelor i reelei de circulaie, o relativ

mrire a suprafeelor (oglinzilor) de ap, o reducere echivalent a terenurilor

cultivate (agricole i pomicole, prin renunarea la cele slab productive).

Aceste modificri de bilan teritorial s-ar plasa mai cu seam n Tara

Fgraului i Zona (Tara) Rupea unde ar trebui ncurajate amplasarea de zone

86


de activiti, concentrarea locuinelor de vacan, localizarea amenajrilor de

sport i agrement precum i a reelelor de loisir i distracie pentru turism.

Concomitent s-ar reduce presiunea cantitativ asupra Trii Brsei unde ar urma

s creasc pdurile de protecie, ntre altele i prin realizarea unui green-

yellow belt n jurul municipiului Braov. In felul acesta activitile, rezidena

secundar etc. ar putea pune accentul pe creterea calitii n condiiile unei

gospodriri mai strnse a terenurilor.

BILANT TERITORIAL1

1992 2002 Propuneri

HA % HA %

TEREN AGRICOL, din care :

297.519

55,5

297.367

55,4

o arabil o livezi, vii o pasuni,

fanete

118.175

2.888

176.456

22,0

0,6

32,9

118.151

2.749

176.467

22,0

0,5

32,9

TEREN NEAGRICOL,din care:

238.790

44,5

238,942

44,6

1 Sursa: Directia Judeteana de Statistica

87


o paduri2 o ape o drumuri o constructi

i si curti

o altele

199.315

6.645

6.391

17.576

8.865

37,2

1,2

1,2

3,2

1,6

199.315

6.645

6.391

17.726

8.865

37,2

1,2

1,2

3,3

1,6

TOTAL GENERAL 536.309 100,0 536.309 100,0

Este de precizat c din teritoriul ocupat de cldiri i curi (suprapus ntr-o

msur cu teritoriul intravilan) de c.17726 ha, c. 1200 ha (echivalnd cu c.7,0%)

sunt propuse s aibe statut de zon construit protejat. In ceea ce privete

zonele protejate naturale (incluse n teritoriul agricol i n teritoriul ocupat de

pduri, nsumnd 375782 ha) acestea acoper c. 12453 ha, ceea ce echivaleaz

cu c.3% din teritoriul menionat.

T.7.3. DEZVOLTAREA RETELEI DE LOCALITATI

Setul de propuneri pornete de la considerarea principiului privind dreptul

echilibrat la dezvoltare a tuturor colectivitilor din jude. In plan teritorial rezult

dezvoltarea cantitativ a celor 2 zone cu probleme (Tara Fgraului i, mai ales,

Tara Rupei) concomitent cu dezvoltarea calitativ a Trii Brsei (care este

aproape de atingerea nivelului de saturare).

Aceasta nseamn c o serie de activiti, funciuni, procese din Tara

Brsei se vor tranfera n Tara Rupei i Tara Fgraului, care reprezint c. 20%

respectiv 30% din teritoriul judeului. (Unele servicii administrative, de sntate,

2 Suprafata destinata padurii, nu neaparat impadurita.

88


89


nvmnt la nivel judeean pot trece la Fgra i Rupea, alte funciuni i vor

crea filiale acolo). Se sugereaz ca dezvoltarea zonelor cu case de vacan ale

populaiei din Tara Brsei s fie ndrumat n prile de nord i vest ale judeului.

In sprijinul echilibrrii procesului de dezvoltare a celor 3 zone, se propune

stimularea unor contacte funcionale ntre ele, contacte ctre care se

pot ndrepta energiile evolutive. Relaionrile funcionale vor putea lua forma unui

parc tiinific n partea de sud-vest (sub patronajul Universitii Transilvania), a

unei reele de amenajri de distracii tematice ntre Feldioara i Rupea i a unei

zone de sport i agrement n lungul lacului de la Veneia, contactnd Zona Rupea

cu Tara Fgraului, dar fiind accesibil i din Tara Brsei.

In acest context se au n vedere urmtoarele propuneri: organizarea statutului

administrativ al unor localitati, prin trecerea lor in categorii superioare, conform

PATN-ului. Poiana Brasov poate deveni oras si orasul Rupea poate deveni oras

de importanta regionala si cu rol de echilibru in reteaua de localitati, conform

PATN ; de asemenea Baile Homorod si Rodbav pot deveni statiuni balneo-

climaterice ; Rupea impreuna cu Homorod, Hoghiz si Ungra pot accentua rolul de

polarizare si revigorare in zona de nord a judetului ; realizarea unui echilibru din

punct de vedere al omogenitatii retelei de localitati, al structurii si repartitiei

localitatilor in teritoriu ; astfel, in Tara Rupei, trebuie constituit un nucleu

polarizator puternic care sa echilibreze zona de sud a sistemului urban,

constituita din Municipiul Brasov si localitatile vecine ; realizarea unor centre

polarizatoare rurale dotate corespunzator, mai ales in zona de nord, in Tara

Rupei ;

Alte propuneri privesc: echiparea localitilor rurale viabile la nivel urban,

schimbarea statutului celor mai dezvoltate (Prejmer, Trlungeni); dezvoltarea

unor relatii de cooperare intre localitati ; eliminarea zonelor de conflict functional

si Imbunatatirea relatiilor intre zone functionale compatibile; stabilirea unor

90


prioritati si repartizarea in profil teritorial a principalelor investitii din programelor

de dezvoltare a dotarilor si echiparilor tehnico-edilitare; comasarea comunelor

odata cu depopularea masiva a unor localitati (Cincu, Soars, Jibert, Ticusu,

Comana, etc); pastrarea ierarhizarii satelor pe categorii de marime ale populatiei

; propunerea unei noi configuratii spatiale a retelei de localitati, axe de dezvoltare

si relatii prioritare de importanta locala:un culoar Est-Vest pe traseul Sercaia-

Mandra-Fagaras-Beclean-Voila-Ucea , pentru a contrabalansa configuratia

spatiala existenta in sud (Municipiul Brasov si vecinatati); sustinerea economico-

sociala a localitatilor situate in nordul judetului, in special a celor in care se

manifesta fenomene demografice negative; gestionarea mixitatii functionale in

teritoriul urban si cel extraurban.

T.7.4. LOCUIREA SI DOTARILE PUBLICE

Diminuarea disfunctionalitatilor legate de locuire prevd: reconversii

functionale ale fondului locativ excedentar parasit, de mare valoare arhitectural-

urbanistica si folosirea eficienta a fondului locativ excedentar, ramas in urma

depopularii in zona Rupea si in unele zone din Tara Fagarasului, prin marirea

confortului si/sau prin folosirea pentru locuintele temporare de vacanta.Fondul de

locuinte existent necesita lucrari de reparatii si modernizari, pentru ridicare

sigurantei si confortului locuirii, precum si renovarea fondului vechi locativ valoros

din centrele localitatilor si integrarea acestora in actiunile de reconstructie .

Este necesara monitorizarea arealelor de locuinte de vacanta si

interzicerea construirii lor in zone naturale protejate ; asigurarea necesarului de

teren destinat constructiei de locuinte, in intravilanul sau extravilan, in localitatile

unde este necesara cresterea suprafetei locuibile, in care s-au inregistrat cresteri

semnificative de populatie ; monitorizarea densitatilor construite, exprimate prin

parametrii spatiali ai dezvoltarii zonelor de locuit, respectiv forma urbanistica si

tipologia constructiva ; pastrarea celor doua conceptii spatial-arhitecturala si

91


spatial-urbanistica, concretizate in forme ale locuintelor de tip compact sau

deschis;

Se propune dezvoltarea sistemului de dotari publice de interes teritorial ;

imbunatatirea repartitiei dotarilor si echipamentelor sociale in teritoriu; ridicarea

parametrilor cantitativi si calitativi, care influenteaza activitatea si distributia

teritoriala ; mentinerea si/sau dezvoltarea ( marirea capacitatii sau infiintarea de

noi unitati) dotarilor sociale( sanitare, de invatamant si cultura), la nivel teritorial

In ceea ce priveste dotarile de invatamant este necesara stimularea dotarilor de invatamant la nivel teritorial ( licee, scoli postliceale, tehnice si

profesionale, etc), in noi centre ( Rupea ) sau in localitatile unde capacitatile sunt

depasite( Brasov) ; infiintarea de dotari de invatamant suprateritoriale : pol de

cercetare-inovare-informare ; transformarea unor dotari scolare excedentare in

scoli polarizatoare (in comunele constituite din sate cu numar mic de elevi) ;

dezvoltarea altor forme de invatamant facultative de diferite grade ( scoli de vara,

tabere de creatie, seminarii, etc) ;

In cadrul dezvoltarii dotarilor de sanatate se propune descentralizarea unitatilor sanitare si de asigurari sociale ; corelarea capacitatii dotarilor sociale

cu numarul utilizatorilor din zonele respective ; plafonarea capacitatii spitalelor

din Municipiul Brasov si incurajarea diversificarii si specializarea dotarilor sanitare

in Rupea si in comunele din Tara Rupei . Se propune, de asemenea realizarea

unei zone balneare in zona centrala a judetului , acolo unde exista potential in

Tara Rupei ( Baile Homorod si Rodbav) ; noi dotari de sustinere a categoriilor

defavorizate si persoane cu handicap ( centre de asistenta sociala specializate).

Alta propuneri importante sunt cele de Sport-Agrement si Servicii , unde se propune dezvoltarea de noi unitati de prestari servicii si comerciale en gros,

92


cu rol de tampon intre productie si distributie si amplasarea lor in raport cu axele

majore de comunicatie si cu pietele de desfacere ;Propunerea unui pol de

distractie-agrement si servicii diversificate in nord-vestul Tarii Barsei, in sud-estul

Tarii Rupei sau pe un teritoriu aflat la limita celor doua zone, pentru gasirea unui

pol alternativ de descongestionare a zonei urbane Brasov, este o alta

propunere importanta la nivel judetean.

T.7.5. PATRIMONIUL CULTURAL

Obiective posibile

La nivel judeean se constat o difereniere a disfuncionalitilor pe zone

(din punct de vedere al cauzei i gravitii). Situaia cea mai critic pare a se

concentra n zona Rupea, ea fiind ceva mai bun n ara Fgraului, ndeosebi

n ara Brsei cu centrul n municipiul Braov.

Principalele cauze rezid n defectele inventarului i n modestia

resurselor financiare afectate punerii n valoare. Clarificarea statutului de

proprietate (inclusiv a celei publice judeene) legat de recunoaterea drepturilor

i obligaiilor deintorilor de patrimoniu cultural, nu s-a ncheiat. Utilizarea

funcional i indirect, prin activiti turistice, nu produce nc fondurile de

autontreinere. Din punct de vedere turistic lipsesc, n mare msur, elemente

ale infrastructurii conexe. n concluzie, n eforturile sale de dezvoltare, judeul

Braov nu beneficiaz de patrimoniul su cultural pe msura mrimii, diversitii

i calitii acestuia.

Obiectivul final n domeniul patrimoniului cultural const n readucerea sa

la forma iniial n condiiile unor destinaii adecvate care s permit utilizarea la

93


nivel de confort optim, potrivit regulilor economiei sociale de pia. Un asemenea

obiectiv nu poate fi atins dect treptat i local cu contribuia activ a proprietarilor,

administraiei publice locale, organizaiilor obteti (ONG) i ministerului Culturii

i Cultelor.

Pentru atingerea n faze a obiectivului, pe lng fondurile publice (centrale

i locale) i alte faciliti, trebuie atrase i alte resurse. Acestea pot proveni din

donaii i sponsorizri, din veniturile proprietilor (retrocedate), din sprijinul

organizaiilor de emigrani (HOG) , a locatarilor cu care s-au ncheiat nfriri, din

programe specifice europene sau naionale (regionale, judeene). n acest sens,

Consiliul Judeean se va ghida dup o strategie i politici adecvate.

Propuneri Proprietarii trebuie s fie informai n legtur cu statutul cultural al

proprietii imobiliare (inclusiv cu drepturile i obligaiile adiacente) i cu

modalitile de exploatare a acestora. Un rol important n informare i educare

revine administraiei i organizaiilor obteti (ONG) judeene i locale. Structura

judeean a Ministerului Culturii i Cultelor trebuie responsabilizat n mai mare

msur. Un rol important revine nvmntului care poate deschide apetitul

tinerelor generaii pentru cunoaterea i mbogirea patrimoniului cultural local.

Administraia, proprietarii i investitorii, populaia, trebuie convini c

patrimoniul cultural poate s aduc profit prin utilizare adecvat i c, n paralel,

poate constitui o parte important a bazei materiale a industriei turistice.

Utilizarea fondului de monumente corespunde principiilor dezvoltrii durabile i

se nscrie n preocuparea de protecie a mediului nconjurtor.

94


Cum n destule localiti din judeul Braov (ndeosebi n zona Rupea, mai

puin n ara Fgraului) exist cldiri vechi prsite (mai mult, folosite drept

carier de materiale) se pune problema gsiri unor destinaii. Soluia se justific

de oarece n alte localiti se constat o lips accentuat de spaiu cldit. Pentru

atragerea ofertanilor generoi este de sugerat deintorilor (persoane juridice i

fizice) acordarea de faciliti adecvate.

Situaia cea mai avantajoas este includerea n sistemul activitilor

turistice. Monumentele pot prelua destinaii specifice i pot face parte din trasee

generale i specializate. Sub acest aspect, municipiul Braov ofer o experien

important, care, completat cu programele iniiate la Prejmer i Viscri (cu

ansambluri monumentale nscrise n lista patrimoniului mondial) poate construi

model de urmat.

Chiar dac n cazul componentelor patrimoniului cultural chestiunea

amplasamentului propriu zis nu se mai pune, intervin alte probleme de factur

teritorial (accesul, vecintatea, vizibilitatea etc.) nainte de toate, ns, se

impune evidenierea la faa locului a Listei Monumentelor istorice n sensul

marcrii cldirilor.

O problem aparte o reprezint delimitarea i marcarea zonelor de

protecie fizic i estetic. Cum destule zone de protecie depesc limitele

teritoriilor administrative sau intravilane monitorizarea de ctre Consiliul Judeean

devine indispensabil. n aceeai categorie vor intra peisajele culturale, care

(potrivit recent ratificatei Convenii europene a peisajului) vor trebui adugate la

inventarul existent (care nu este exhaustiv)

Dup marcarea n spaiu a obiectivelor, se impune facilitarea (treptat) a

accesului la ele n legtur cu care vor trebui rezervate (prevzute) spaii pentru

95


dotrile (cazare, alimentaie), echipamentele (informare) i amenajrile conexe

(parcaje, benzinrii, staii ntreinere etc.).Toate aceste elemente trebuie incluse

n planuri de amenajare a teritoriului zonal (ara Brsei, zona Rupea, ara

Fgraului) i intercomunal, ca i n planurile urbanistice generale.

96


PLAN DE MASURI

DOMENIU/

SUBDOMENIU

DISFUNCIONALITAI

OBIECTIVE

VIITORUL POSIBIL PRIORITI

MASURI GENERALE MIJLOACE DE IMPLEMENTARE

CADRUL INSTITUIONAL

1-2 3-4 5-6 7-8

T. PROFILUL TERITORIAL

T2. REEAUA DE LOCALITI

- Discrepante intre nivelurile de

dezvoltare ale celor trei

concentrri de localiti

- ( Braov, Fgra, Rupea ) ;

- Comasarea excentrica a

- Ierarhizarea localitilor in

raport cu rolul si funciile lor in

teritoriu ;

- Eliminarea discrepantelor

majore produse de dezvoltarea

- Propunerea si realizarea unor

centre de dezvoltare, in cadrul

reelei de localiti, care sa

contrabalanseze greutatea data

de sistemul urban major, in prezent

- Filiale ale organizaiilor municipale si supramunicipale

in zonele de influenta a centrelor intercomunale, in Tara

Fagaraului si mai ales in Tara Rupei ;

- Secii ale unor servicii administrative municipale si

supramunicipale ( in Rupea si Fagara) ;

T.8. PLAN DE MSURI

97


serviciilor publice judeene

- ( exclusiv, in Municipiul Braov)

diferita a concentrrilor reelei

de localiti ( Municipiul Braov,

ara Fagaraului , ara

Rupei) ;

- Desaturarea zonei de

influenta a sistemului urban

major constituit in jurul

Municipiului Braov ( vezi

plana de Propuneri, Direcii de dezvoltare ) ;

- Structura urbana echilibrata a

teritoriului judeean ;

- Echilibrarea mpririi in

teritoriu a serviciilor publice

judeene in cadrul celorlalte

doua sisteme urbane ( Tara

Fagaraului si ara Rupei ).

saturat al Municipiului Braov ;

- Realizarea unor structuri de

dezvoltare funcionale , spaiale si

economico-sociale, care prin

poziionarea in teritoriu si funciile

importante ce le vor avea, vor putea

juca rolul de poli urbani de

dezvoltare ;

- Utilizarea eficienta a terenului

urban din interiorul intravilanului;

- Stimularea implantrii de servicii

de importana judetean in centre

cu funcie de echilibru in teritoriu (

Rupea si Fagara )

- Lrgirea sferei de competenta si

atribuii ale colectivitilor locale,

prin accelerarea procesului de

descentralizare a acestora de la

nivelul instituiilor centrale si

judeene ;

- Repartizarea in teritoriu a

investiiilor publice care prin

procesul decizional vor avea

stabilite prioritti de realizare;

- Promovarea unei politici funciare

- Asocierea de localiti cu deficit de dezvoltare Tara

Rupei ( intre localitile : Rupea, Homorod, Ungra,

Hoghiz, Racos, Cata) si in Tara Fagaraului ( intre

localitile : Sercaia, Mandra, Fagara, Beclea , Voila,

Vistea, Ucea, Victoria) ;

- Programe specifice de descentralizare la nivelul

instituiilor centrale si judeene ;

- Amplasarea investiiilor in localiti poteniale de

dezvoltare ;

- Sprijinirea productorilor agricoli, pentru revitalizarea

localitilor rurale, prin masuri stimulative, creterea

gradului de echipare si dotare, lucrri de amenajri

funciare ;

- Suport financiar pentru revitalizarea localitilor rurale ;

98


active si eficiente, pentru a putea fi

realizate obiectivele amenajrii la

nivel local;

- Consolidarea structurii urbane

actuale si dezvoltarea funciilor

economico-sociale ale localitilor in

declin demografic;

- Revitalizarea localitilor rurale,

prin sprijinirea productorilor

agricoli ;

99


- Dificulti de racordare la

reelele de comunicaie a unor

concentrri rurale

- ( localiti rurale cu

accesibilitate dificila ) si lipsa

legturilor de circulaie si

transport

- Imbuntirea accesibilitii in

anumite zone, in special a

localitilor izolate de munte (

vezi plana de Situaie

Existenta ) ;

- Racordarea la reelele

existente si dezvoltarea de noi

legturi necesare in teritoriu ;

- Amenajarea de noi drumuri ctre

zonele de concentrri rurale cu

accesibilitate dificila ( zona de sud-

vest si zona nord-estica ) ;

- mbuntirea strii de viabitate a

drumurilor comunale si de

exploatare existente ;

- Amenajarea de noi drumuri in urmtoarele zon

4_5A

Documents

Transcript of 4_5A