CANTEMIR D

Domnitor, patriot si mare carturar, Dimitrie Cantemir este una din figurile cele mai de seama de

la sfirsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea. Prin lui activitate,

reprezinta in cultura romaneasca un moment hotaritor, in evolutia spre lumea moderna.

A fost un deschizator de drumuri noi, in multiple domenii de creatie, istoric, literat, geograf,

dar mai presus de toate un filozof in toate aceste ramuri de activitate intelectuala. D Cantemir s-

a nascut la Iasi, la 26 octombrie 1673, ca fiu al viitorului domn al Moldovei, Constantin

Cantemir (1685-1693). Familia este de origine razaseasca din tinutul Faldului, impresurata de

nevoi in secolul al XVII-lea, dar mindra si activa in societatea moldoveana. Tatal sau era pe

atunci un mic boier ce-si petrecuse timpul legat de cariera armelor.

Primele studii de limba si literatura greaca, retorica, logica, filozofie naturala si teologie

ortodoxa le-a facut in tara, sub conducerea invatatului grec Ieremia Cacavelas. Trimis in 1688

ca ostatic al tatalui sau pe linga Poarta otomana, urmeaza cursurile Academiei grecesti de pe

linga Patriarhia din Constantinopol, studiind limbi straine, indeosebi greaca si latina, literatura

clasica, istorie si, bineinteles, iarasi teologie ortodoxa.

Dupa terminarea studiilor, el ramine, cu mici intreruperi, in capitala Imperiului otoman,

ca reprezentant al fratelui sau Antioh Cantemir, pina in 1710, pastrind strinsa legatura cu

cercurile diplomatice de acolo, dar si cu cele culturale, grecesti si turcesti. La 10 decembrie

1710, la 33 de ani, Dimitrie Cantemir ajunge domn al Moldovei ca un credincios al Imperiului

otoman.Pierderea bataliei cu turcii din 8-12 iulie 1711, la care Dimitrie Cantemir a luat parte

alaturi de rusi, a determinat plecarea lui in Rusia.

Contactul cu Rusia reformelor lui Petru cel Mare deschide in bibliografia cantemiriana seria

unor lucrari fundamentale, care se resimt de pe urma influentelor iluminismului timpuriu,

alimentat de valorile europene cultivate de cercurile Academiei ruse, atasate ideilor leibniziene.

A fost nu numai sfetnicul avizat al lui Petru cel Mare in problemele lumii orientale, turcesti in

mod deosebit, dar si un carturar atasat politicii de renovare a societatii rusesti. Mediul prielnic

de la Curtea lui Petru cel Mare a favorizat activitatea sa stiintifica si dezvoltarea gindirii sale

filozofice si social-politice care, cu toate limitele ei idealiste, cuprinde valoroase elemente

progresiste. Prin eruditia sa a stirnit curiozitatea si interesul Academiei din Berlin, al carei

membru a fost ales la 11 iulie 1714. n 1722 participa la campania intreprinsa de Rusia

1

impotriva Persiei,in acest timp, boala de care suferea de multa vreme, diabet, se agraveaza si

este nevoit sa se intoarca la resedinta sa din Dimitrovka.

n seara zilei de 21 august 1723, Dimitrie Cantemir se stinge din viata Corpul neinsufletit i-a

fost transportat la Moscova si acolo a fost inmormintat in mica biserica Sfintii Constantin si

Elena, zidita de el. Osemintele i-au fost aduse in tara in 1935 si reinhumate in biserica Trei

Ierarhi din Iasi.

Opera: Cunoscnd literatura european i cea oriental persan, arab i turc D.Cantemir,

dei a avut puin rgaz pentru scris, a elaborat un numr impresionant de opere, care trateaz

probleme de istorie, geografie, teologie, moral, etic, filosofie, etnografie etc. M voi referi la

cteva lucrri care constituie debutul activitii tiinifice i literare a savantului nostru.

Opera lui Dimitrie Cantemir este extrem de divers n ea s-au oglindit cele mai importante

probleme ridicate de dezvoltarea social-politica a Moldovei. Descrierea Moldovei (1716),

Cresterea si descresterea curtii otomane ,Viata lui Constantin Cantemir (1716-1717),

Evenimentele Cantacuzindor si ale Brincovenilor (1717-1718), Sistema religiei mahomedane

(1722),Hronicul romano-moldo-vlahilor (1719-1722), Istoria ieroglifica (1705),. De la el ne-au

ramas si importante lucrari cu caracter literar Divanul sau gilceava inteleptului cu lumea sau

giudetul sufletului cu trupul tiparita la Iasi in 1698 si dedicata fratelui Antioh, este o lucrare de

tinerete influentata de Ieremia Cacavelas fostul dascl al autorului care i exprim bucuria c

munca sa ddea roade ( ?... eu plugariul carele la holda minii tale (adic a lui D.Cantemir) am

ostenit?), ludndu-i geniul pe care l ntrevede chiar n aceast scriere de nceput.

Divanul...cuprinde trei pri i trateaz o tem larg rspndit n literatura miedeval : disputa

dintre suflet i trup, adic dintre morala cretin i concepia opus, laic. neleptul i Lumea se

prezint ca dou personaje care se nfrunt : Lumea e neltoare, se las ademenit de ispitele

i plcerile uoare, iar neleptul demonstreaz c viaa este trectoare i plin de pcate. Prin

urmare, cititorul asist parc ?la confruntarea a dou atitudini total deosebite fa de lume i

via: pe de o parte, atitudinea doctrinei cretine, care, mprind existena n temporal i

etern, atribuie celei dinti o valoare ascetic, ndemnnd spre pregtirea pentru cea de-a doua;

pe de alt parte, atitudinea omului raional i ceptic care nelege realist existena, limitat n

durata ei, dar plin de frumusei pe care omul nu trebuie s le dispreuiasc...? ( Virgil Cndea ).

2

Divanul ... este cartea lui Dimitrie Cantemir care s-a bucurat de atenia crturarilor, fapt

confirmat i de numeroase copii i ediii. B.P.Hadeu, care a reeditat aceast scriere a lui

D.Cantemir n 1865, sublinia importana cultural i filologic a ? Divanului.

Pe lng importana-i pentru studiul limbii noastre, aceast carte este un document de mare

valoare pentru istoria culturii naionale, ca cea dinti i, pare-se, singura pn acum oper

filozofic romn original?. n 1874 M.Eminescu procur cu 170 lei noi un exemplar al crii

pentru Biblioteca Universitii din Iai. Cercettorii vieii i operei lui D.Cantemir

( P.P.Panaitescu, Dan Bdru, V.Coroban, V.Cndea .a. ) demonstreaz cu argumente

concludente c ?Divanul? este una din marile opere ale gndirii romneti de la nceputul

veacului al XVIII-lea, dar, ntr-o anumit msur, i ale cugetrii Europei de sud-est din

perioada respectivea.

Abordnd tema disputei dintre suflet si trup, ndelung cercetat n literatura evului mediu,

Divanul sau glceava nteleptului cu lumea sau giudetul sufletului cu trupul este prima carte din

seria scrierilor lui Cantemir, conceput de autor n prima sa tinerete, si se bucur de o structur

tripartit, cuprinznd, pe lng corpul propriu-zis al lucrrii, cele zece porunci ale stoicilor si a

altuia nvttur n care se recomand cteva reguli de viat.

Partea nti este aceea n care nteleptul si lumea tinde divan, pe tema imperfectiunii acesteia

din urm, nteleptul reprosnd, iar lumea replicnd acuzelor. Partea a doua se bazeaz pe

capetele de nvinuire ale nteleptului, sustinute prin citate din Biblie si din filosofii antici.

Partea a III-a explic temeiurile pe care se poate realiza legmnt si asezare ntre lume si

ntelept.

Oper de debut, Divanul... oglindeste un Cantemir n perioada unor cutri, un autor nc

neformat, dar meritul lui este acela de a fi scris romneste, pentru cititorii romni, ntr-o vreme

cnd, pe teritoriul romnesc, comentariile religioase circulau n slavon, greac sau n traduceri

romnesti din scriitori strini. Scriind Divanul... la numai 25 ani (cu scopul evident de a scrie o

carte), Cantemir d neamului su o carte de moral crestin pentru mireni, pentru credinciosi

n general, care trebuie s biruiasc ispitele lumii, trind n mijlocul eii.

S-a spus deseori despre Divanul... lui Cantemir c este o oper fr cap si fr coad, o

nclceal de vorbe fr noim, deloc original, care d cititorului mult btaie de cap,

obligndu-l la o lectur greoaie..

3

i