-

,ANTEN,{nRtrI

::::t::::.=+.- ,k

1723

DIN{I'TRNE CAN]IEN{NR

OPERE

DIVANUL

Edigie ingrijiti, studiu introductiv, comentarii gi iconografie,lraducerea versiunii din limba greacd

de Virgil CANDEA

$tiinta

rbitorule de osteneli sufletegti, aprrin_roi apdrute si minunate cdr,ti (pe cuccul gi strilucitul domn,Ioan D-iminhlcituit-o desivirgiti gi a impodobit-oLtru mai marele folos sufletesc al cres_vegnici a strllucirii sale a gi tipirit_o

, iati, noi, cei care ostenim in meste*lorIm ca, citind-o, de s-au strecurtlitere, fb.cute fie din neatenfie, fie dindn(i, iarti-ne, pentru acela care ne_acite gapte celor ce ne-au gregit. -Cid1", mai cu seamd gtiind ci-do", o n .rli. Cici culmea infailibilitnfii nrrmeisi fie cu noi cu tofii. Amin!

Ostenitorii tipogra$eigi rugitori a tot binele,

ATFLC,NASIE qi DIONISIE,impreuni cu ucenicii lor,

cerem iertare

'{f =:::.:::::::::::.:

CUPRINS

Studiu introductiv (Virgil Cdndea) ...................... 5

Notd asupra ediliei (YirgiCdndea) .................. 8t

DIVANULDivanul sau gilceava in{eleptuluicu Lumea sau giudelul Sufletului cu Trupul ................... 87

Dimitrie Cantemir, Carte de inchiniciune ...... 90

Dimitrie Cantemir, Carte citri cetitoriu ......... 94

Ieremia Cacavelas, Prealuminatului, blagocestivuluigi preacuvintlrelului Ioan Dimitrie Constantin-Voievoda ....................... 98

CARTEA iNrAre ........................ i00

CARTEA A DOA ......................... t44CARTEA A TRrrA ........................ 205

Scari a Cirlii dintdi si a doa ...... 25I

Scari a Cirlii a triia .............Comentarii .............259

Glosar ...................... 290

Indice de nume ......299

Indice de autori s,i opere

Iconografie ............. 317

ADDENDADivanul sau disputa infeleptuluicu Lumea sau judecata Sufletului cu Trupul(Traducerea versiunii grecegti de Virgil Cindea) .......... 345

Dimitrie Cantemir, Epistoli dedicatorie ........ 346

Dimitrie Cantemir, Epistold citre cititor ........ 350

513

lllilllill I il, -.sIeremia Cacavelas, Prealuminatului, preacucerniculuigi mult invi{atului Ioan Dimitrie Constantin-Voievod ......354CARTEA iNrim .. 3s6CARTEA A DOUA ....................... 400cARTEA A rRErA ....:,.........:..............:::.:....:.:... -.,Indice al Cirlii intii Ei al celei de-a doua ........ 505

Indicele C[rfii a treia ............ ...... 509

5r4

rI

DIVANULSAU

c1LCEAVA iNlErenrulur cu LUMEASAU

GIUDETUL SUFLETULU CU TRUPULI, i

PRIN DE TRUDA $I DE osTEmNlA IUBIREA

A LUI

IOAN DIMITRIE CONSTANTIN-VO{EVOD'

iNrAru rzvoDrr $r DE rzNoevA orN vECHruL $r NouLTESTAMENT,, iN SLAVA $I FOLoSINTA MoLDOVENEScULUI NIAM4

iN vREurrE e uARrsr-sALE BLAGocESTrvuLUr,PREALUMINATULUI MoLDAVIII onIAouIToRIu

IOAN ANTIOH CONSTANTIN-VOIEVODs

ercArurr,

TURMA A PRAVoSLAVNICULU MoLDoVENESCULUI TvARooDE PREAoSVINTITUL pARIUTITE SAVVA, ARHIEPISCoPUL sI

MITROPOLITUT SUCEVIIU

otcinuurmou-sA.

IARA CU OSIRDIIA $I EPITROPIIA CINSTITULUI $I BLAGORODNICULUIBoIAR, DUMNEALUI LUPUL BoGDAN HATMANULUIT, S-AU TTpARIT iN

oRA$uL ScAUNULUI DoMNIII, iN ngt'.

vA rEet DE LA ADAM 7206,nnA lp re uiNtuINTA LUMII 1698, MESETA AVGUST 30r.

$r s-AU trpARrt pRrN osrENrALA sMERITILoR $r MAr MrcrLoRATHANASIE IEROMONAHUL $I DIONISIE MONAHUI, l,tOllOVENtl'.

-

{rt,

Stihuri

!1rii,

AINTIOH]

vlorEvoDlM[rLOSTrrU]

zlEMLrl

Soarele cu luna pre

unde luc6qte

pre he[r]bulstih[uri] 7

cloNSTANTrNl

BlolrEru]

GlosPoDARl

MIOLDAVSKOT]

Adec6-n tot locul,slivit sd griiaEtell.

r[oAN]

,, }nroff ryi.

,!>,,(f lXr F

bK

w Herbul firii, vechii g-au fost ales buir,Numele vestindu-gi ca tunul prin nuir.

Noii mai pre urmi, avindu-l moqie,

Tot acel vechiu nume mai vestindu-l gie.

intr-aceasti vr6me cine-l stipin6gte

O, Dumnidziu svinte, tu il ocrot6gte,

Ci mina ta svint[ l-au incorunatu-l

$i bratul tiu tare l-au intemeiatu-l.

Pirinfasca scari 9i scaunul dindu-i,

Ceriasca ta armi, crucea, intindzindu-i,

Spata-i povi!6gte biruind pre toatiVidzut, nevddzuti vr[jmigasca gloatl,

Cirunt6le vadz6, bitrin6l- agiungi,

Slivit feric6qte-l cu viafi indelungil2.

irilddi,?rfr1I rla$ A .a-Irm tIt D trtll llll.rriirin ucurTr .for, ririrfrfot.

76^ dii;fr16.r;.3151r1r gt9t?rrrirlra*r r&s.ir*dl"r$'*)rEr{r ffl$ttr

EXnS!389

,i

BLAGOCESTIVULUI,PREALUMINATULU $I NOAA CINSTITULUI,

DULCELUI $I MAI MARETUI FRATE,

IOAN ANTIOH CONSTANTIN-VOIEVOD,

CU DUMNADZAIASCA MILA DOMN,. OBLADUTTORTU TARir MOLDOVTT,DE LA AL MARIII-SALE MAI MIC $I PLECAT FRATE

IOAN DIMITRIE CONSTANTIN-VOIEVOD

CARTE DE INCHINACIUNE',

Astronomii, adeci a st6lelor cunoscitori - prealuminate, cinstite, iubitulmieu frate - intru toate cite intru a ceriului trup st6le si poarti, doai numaineclititoare Ei nemutito are a fi. arati", carile una in partea ceriului diasupra,iari alta in partea ceriului dedesupt a si afla povestesc: anapolus arcticus,iard, alta polus antarticus le numisc, prin carile a ceriului trup gi ritundzalisd invirt6gteta-.

Ac6ste dari doai stdle, mai marele mieu qi iubit frate, macar ci cu sta-rea una de la alti lungi depirtare gi mare deosdbire au, insi iarigi - dupisocotiali - pururea nedespirfite gi totdeauna nedeosibite sint; gi a loruna citrd alta ddapte potrivire si una impotriva altiia neclititi odihnire girdldzimare, nici a ceriului lati ligime, nici a sferii pimintului groasi grosi-me a o opri sau a o despdrfi pot. ci precum 2 roate intr-o osie s6liagd, aq6

* R.P. Petri Berchorii pictaviensis Repertorium moraley,3l (De polo): polus eststella minima, immobilis, in superiori parte coeli, et est duplex, potu, ,rilirri orcticus etantarcticus. Et inter istos duos polos transit axis, linea iniellectualis circa quam totumcoelum mouetur sicut circulus circa centrum.

90

r-

IVULUI,IOAA CINSTITULUI,ARETUI FRATE,

q,NTIN-VOIEVOD,

A MIIA DOMN,lir Molnovrr,MIC $I PLECAT FRATE

ANTIN-VOIEVOD

INACIUNE"

rri - prealuminate, cinstite, iubitului trup st6le si poartb, doai numaiile una in partea ceriului diasupra,afla povestesc: :una polus arcticus,carile a ceriului trup gi ritundzali

ieu gi iubit frate, macar ci cu sta-e deosibire au, insi iarigi - dupileauna nedeosibite sint; qi a lorpotriva altiia neclltiti odihnire gii a sferii pimintului groasd grosi-rm 2 roate intr-o osie si liagi, ag6

ium moraleV,3l (De polo): polus esti, et est duplex, polus scilicet arcticus et;, linea intellectualis circa quam totum

ac6le printr-o o mintiasci osie (carea axon sL chiami) una cu alta s[, prin

atita de meidian despirlire, lntrulocadzi*.intr-acdste 2 st6le chendrul, adeci linta a mijlocirii citinlii ceriului, si

inmijlociadzi, gi in acea adevirati mijlocire a rltundz6lii pimintului siagadzit, carile, din virtutea a acelor 2 drept-cumplnite 9i potrivite st6le,

acdlea cite deasupra chentruluil5 intemeiate sint, nicicum in sus sau in gios,

in driapta sau in stinga a si muta sau a si cliti pot; ce oricite in a citin-

lii ceriului cuprindere s[ cuprind, toate intr-acel in mijloc drept-mijlocit

chentru si radziml sPreste tot.

Ca ac6ste dar62st6le - dulcele mieu iubit mai mare frate - doi frali sau

doai inimi a doi (insi adevlrali) s-ari as[mina putea frali, carii cu starea

locului qi cu depirtarea deosibirii (trupeqti) macar ci cit departe deplr-

ta!i16 Ei cu petr6cerea neintrulocali ari fi, insi dup[ a sufletelor de nemici

cevagi opriti pltrundere (de vr6me ce sufletul neoprit qi prin toate pitrun-

dzitoriu iast.j po.or"u rredepirtafi, totdeauna qi-n toate date intrulocali I sl

afld.

,,Acmu dari ce-i bine sau ce-i frumos, decit a petr6ce fralii impreuni'l

dzice Psalmul 132. 496 darl, intre doi frali dragostea (ca intre doai st6le

chentrul) nemutatl, prea intemeiati sl mijlociadzi; adeci, intre doai inimi

a doi frali, nesmintiti gi nebetejiti si agadzi; 9i a96, din doai inimi o ade-

viratiL dragoste izvor6gte, carea ca al triilea frate a fi si socot6gte' Acegtia

dar[, cu acel de aur al dragostii fri]egti legindu-sl 9i impletindu-s[ lanfuh,

nerupt gi neindoit va fi; mirturis6gte infeleptul: ,,Funea intreitl anevoie si

va rumpd' (Eclisiastulgl. 4, sh. 12). AceEtia totdeauna in toate Ei pretutindi-

rea bine vor imbla; adever6qte iarigi inleleptul: ,,Trei sint carile bine imbll"

(Pilde gl.30, sh. 29).

tratis filosoful, carile dintre cei g6pte ai grecilor inlelepli unul era, pen-

tru trei lucruri bodzilor sii mullimiti 9i blagodarenie a face obiciuit era**:

intiiu cici om gi nu dobitoc, a doa cici birbat 9i nu fbm6ie, a treia cici ellin

gi nu varvar l-au fbcut17. A96 dari eu, dulcele mieu, cinstite 9i mai mare frate,

pentru trei lucruri celui in troi(d, de o fiinll Dumnidzlu, v6cinic atotfiitoriu

gi chivernisitoriu impirat, slavi, cinste 9i inchiniLciune trimlt: intiiu, cici

nezloslavnic, innoplemennic, ce I pravoslavnic cregtin; a doa, c6ci nu altii

bes6rici, ce ai Risd'ritului urm[toriu; a treia, c[ci nu altuia, ce miriii-tale

- p*t B*.h*tt Repertorium morale,Y,T (De axe): Axis estlinea intellectualis quae in-

ter duos polos et stellas immobiles protenditur, circa quae coelum diametraliter circumfertur.** Diogene Laerliu I, 33.

9l

r

III'

dintr-un pirinte gi dintr-o maici m-au ftcut gi m-au ndscut frate, pre carileca pre o intemeiati gi virtoasd sprijeniald gi cetate te !iiu. Adever6gte im-piratul solomon dzicind: ,,Fratele carile si agiutor6qte de frate, ca o cetatevirtoasdi' (Pildele gl. 18, sh. l9). Agijdirea, precum izvorul mic in apa marea da ndzuiagte, ag6 eu citri miriia-ta gi cltrd a miriii-tale cinste alergind,cinstea si mi sd miriasci; precum frumos grilaqte Esthir: ,,Izvorul mic inapa mare si mir6qte" (gl. 10, sh. 6). $i macar c6 de un filosof oarecarele s-augr5.it: ,,Gura carea singuri pre sine si laudi si fie pufind'rs (mai virtos ciale miriii-tale laude ale m6le sint), insi precum adevirul pre toate biruiag-te si preste toate stipindgte, adeverit gi gtiut im iaste. cu a acestuia dari, aadevirului vegmint imbrlcindu-mi, ,,mirosul vegmintelor m6le ca mirosulzmirnii'lmirturis6gte ctntarea ctntdrilor (gl. +, sh. 1l). pentru acestea cin-sti-voiu, lduda-voiu gi aceasta tuturor mirturisi-voiu cici mie in cinste, inlaudi gi - cu a lui Dumnidziu agiutoriu - agiutind im egti. Dar6 pre cinevoiu cinsti? Prorocul mi invafi: ,,Nu da altuia slava ta, gi I vredniciia taniamului strein' (varuhgl.4, sh. 3); pentru aceasta cu cinste,." a"-""r"igi fratelui mieu mai mare, mi voiu lnchina. $i cum nu te voiu cinsti? Iardgivoiu dzice; 9i cum nu voi mirturisi? iarigi voiu grii. ci eu de voiu ticea, auinima gi dragostea cum nu va striga? Au ac6lea ale miriii-tale citri minenenumirate de bine faceri nu vor mirturisi? Au cu prorocul impreuni nuvoi cinta: ,,Pirintele mieu gi maica mea m-au l6sat pre mine, iari domnulmieu gi fratele mieu m-au luat pre mine"? lps.26,16l.

Pentru acdstea darl, a miriii-tale totdeauna gi-n toate dzile citri mine,dintru acea adevirati frifasci dragoste izvorite, ca de viiafi ficitoare debine faceri izvoard, aritate, cirora risplitire gi la pre! pretuire a da vr6dnicnefiind, acest al mieu pu{inteluq pentru mult, mititelug pentru mare dar curugiminte spre priimire il aduc - carele dintii ndscutul a proastii gi new6d-nicii m6le minti, ca un de floric6le cules gi legat minuncheaq, carele intiia aosteninlii m6le rizsidire gi odrislire iaste, spre a miriii-tale bun6 mirosalil-am, alegindu-l gi gitindu-I, adusle.

insd cu oarece gi osirdie gi osteninfi, din a multora, nu de pemintesti,ce ceregti ogoari, nevegtedzitoare floric6le, cu nestricitoriu miros aduna-te si-ntrulocate li-am prefbcut.*. linsi cu aceasti indemnare, pre miriia-ta

* cp. saadi, Gulistan, prefald: ,,Din grddina-n care te-ai plimbat, ne-ai adus vreundar prea minunat? - M-am gindit, rispunse infeleptul, ci de-ndat6 ce voi fi aproapede-ale trandafirilor tufis,uri, rupe-voi de trandafiri o poaln, prietenilor mei si-i diru-iesc" (trad. George Dan, Bucuregti, 1964, p. 9); ,,Rozeie-n cinci zile veEtejesc pe masi,/Dar Grddinaflorilorvesnic amiroasi" (trad. cit.,p. Ig).

m

92

n

lcut gi m-au niscut frate, pre carileli gi cetate te fiiu. Adever6Ete im-r si agiutor6gte de frate, ca o cetatea, precum izvorul mic in apa marecatrd, a miriii-tale cinste alergind,os gri.iaste Esthir: ,,Izvorul mic inLcar ci de un filosofoarecarele s-auudd si fie pu1ind"ls (mai virtos ci)recum adevirul pre toate biruiag,tiut im iaste. Cu a acestuia dari., arosul vesmintelor m6le ca mirosul'(g1. +, sh. tt). Pentru acestea cin-irturisi-voiu cici mie in cinste, inL - agiutind lm eqti. Dari pre cinel altuia slava ta, gi I vredniciia talru aceasta cu cinste, ca domnuluira. $i cum nu te voiu cinsti? Iarigii voiu grii. Ci eu de voiu ticea, aur ac6lea ale miriii-tale cdtri minerisi? Au cu prorocul impreund num-au lisat pre mine, iari domnul? lPs.26, 16l.leauna si-n toate dzile cdtri mine,izvorite, ca de viiafi fbcdtoare deire gi la pre! pretuire a da vr6dnicnult, mititeluq pentru mare dar cuintii niscutul a proastii gi nevr6d-ilegat mdnuncheag, carele intiia a:, spre a mdriii-tale bund mirosali

din a multora, nu de pemintegti,le, cu nestricitoriu miros aduna-aceasti indemnare, pre mdriia-ta

-n care te-ai plimbat, ne-ai adus vreunleleptul, ci de-ndati ce voi fi aproape6ri o poali, prietenilor mei si-i diru-"Rozele-n cinci zile vegtejesc pe masi,/P.l8).

''rhr,

priimitoriu gi a osten6le ca ac6stea insolitoriu gtiind, precum gi alte intru ale

miriii-tale vremi multe s-au rlzsidit g-au inflorit20, ag6 mi rog ca si ac6stea

ale m6le osten6le (carile sint ca nigte de un prost gi neinvilat gridinariuadunate floric6le) a si simina, a si s[di, a inflori gi tuturor depreuni a siobEti si binevoiegti gi s[ nevoiegti. $i mai virtos tot moldovenescul nostruniam cu Cintarea ctntdrilor a striga, gi unul altuia in bucurie aritind a cintasd si ind6mne, dzicind: ,,Flori s-au degchis in p[mintul nostru!" (glav.2,sh. 12).

insl micar ci acest al mieu d[riEor miriii-tale nevr6dnic gi netr6bniciaste, cice mulli minunati, multe minunate, slivite gi lumii obgtite gie preurmi lisate au fbcut g-au aritat, de pomenire destoinice gi w6dnice lucruri,carele ca soarele in slnina vr6me dau radze gi ca lumina in intun6rec ce lu-miniadzi. Au poate dari luminula luminir6lii impotriva soarelui s[ strilu-ceasci? Au poate muvilila in a Olimbului munte coast5 sl si cunoasci?* Ba.

insi, precum fericitul Pavel griiagte, adevirat iaste: ,,in casa mare nu numaide aur gi de argint, ce gi de lemn gi de lut trebuiesc vase" | (Cdtrd Timothei, Iv'Cartea 2, gl.2, sh. 20). $i macar cd toate blistlmlliile gi newedniciile inmine s[ afl[, insi miriii-tale plicute gi invoite fiind, de triabi 9i vr6dnicesint; gi macari ci: aceasta a dzice nevr6dnic sint, ins[: ,,Nevredniciia mea,

ac6ia mi-au agiutat" (dzice lsaiia, gl. 63, sh. 5)21 qi cu aceasta inwednicin-du-mi, aceasti a tiner6felor m6le intiia niscuti roadi miriii-tale inchinindgi ddruind, bine invoiti, priimiti Ei plicuti a fi, cu pleciciune rog, poftesc.

$i-ntru aceasta, rlmiiuAl mdriii-tale mai mic ;i plecat frate

IOAN DIMITRIE CONSTANTIN-VOIEVODA

De la Udriiu

* Cp. Saadi, Gulistan, prefafa: ,,Piere nimbul faclei lingl soare, iar un minaret oricitde nalt, scund e lingd muntele Alvand" (trad. cit.,p.22).

93

CARTE cATnA CETIToRIU22

Cetitoriului gi de osteninli iubitoriului, bucurie!Cinstite gi de trudl iubitoriule cetitoriu, iati trei, spre a sufletului dulce

gustare, !i si intind mescioare. in cea dintiiu dari, ale lumii, adeci a trupu-lui, nebunii gi r6le, sufletului stricdtoare gi de tot omoritoare pofte - si, im-potrivi, a irileleptului, adeci a sufletului infelepciune, cunogtinfi gi spre lu-meqtile, si nu dzic trupegtile, desfrinate pofte infrinare, oprire gi pirisire -si cuprinde.

in cea a doa, pentru ale lumii griite minciuni gi birfituri gi pentru a in-leleptului vorovite adevirat cuvinte marturi gi mirturii aducindu-si, lumeade mincinoase, iari inleleptul de credincios si doved6gte.

in cea mai pre urmi, carea a treia iaste, pentru gilc6vele gi pirile carelemai denainte intre inlelept gi-ntre lume, adeci intre suflet si-ntre trup, s-aufbcut, ca piceluili, bine invoili gi dupi dumnidziiegtile porunci amlndoiimpreuni pre o cale si pre un drum a imbla gi a si indrepta ii invali; 9iprecum cea v6cinici, ag6 cea vrem6nnici, intre dins,ii a si alcitui, pace gi

prietinirea ii invitiadzi.intr-acdste trei megcioare, adecl tritijei, ca in trei luminoase gi nepril'u-

ite oglinde23, precum I a trupului, aq6 a sufletului stat gi podoabi i!i, privind,socot6gte gi ceva dintr-acdstea lipsi sau grozav vidzind, tocmdgte gi cum sicade frumos orinduiagte gi impodob6gte, gi precum lui Dumnidzda, asloamenilor pldcut gi cinstit a fi si te invrednicegti.

Aicea dari, carea grozdviia gi frums6lea trupului gi carea groziviia gi

frums6lea sufletului si fie vei afla. Cici aminduror podoabele gi dezbrlci-rile, iatd, de fap stau. intii dari lumea, adeci trupul, spre care, in adincime,nemdsurate bezne ftri fund, iaste si te ripasci gi in v6ci firi iegire si te,pripidind, chinuiasci. Agijderea inleleptul, adeci sufletul, de acea bezni gipripastie ferindu-te gi de spre a ei alergare impiedecindu-te, spre care slavi,

94

E

:ETITORIU22

ri, bucurie!iu, iati trei, spre a sufletului dulcetdiu dari, ale lumii, adeci a trupu-9i de tot omoritoare pofte - gi, im-inqelepciune, cunogtinli gi spre lu-pofte infrinare, oprire gi pirisire -

ninciuni gi birfituri gi pentru a in-uri;i mdrturii aducindu-si, lumeaios sd doveddgte.

te, pentru gilc6vele gi pirile careleadeci intre suflet Ei-ntre trup, s-aulumnddzliegtile porunci amindoimbla gi a sd indrepta ii invafi; gi

i, intre dingii a sd alcitui, pace qi

ei, ca in trei luminoase si neprivu-fletului stat gi podoabi ifi, privind,rozav vddzind, tocm6gte gi cum sle, si precum lui Dumnidziltt, ag6

fuiceqti.3!ea trupului gi carea groziviia giLrninduror podoabele 9i dezbrici-leci trupul, spre care, in adincime,ripasc[ gi in v6ci firi iesire sd te,ul, adeci sufletul, de acea bezni gie impiedecindu-te, spre care slavi,

wa-r

fericire gi in v6ci fbri sfirqire bucurie te indemnind invitiadzi, carile beznaintun6recului lumisc arati gi luminiadzi gi c6lea carile cinstege gi de laudiw6dnice a fi descopere gi invafi.

Agijderea a lumii, adeci a trupului, riu cunoscute gi strimb griite min-ciuni, cu ale sale dr6pte rispunsuri gi cu vechile qi noaale Svinte Scripturiadever6gte, iv6gte gi dezvildqte, carile cu intreg suflet cercindu-le gi ispitin-du-le, v6cinica, vei afla, viiafi, precum mirturis6gte Evanghelistul: | ,,IspitifiScripturile ci vi si v6de voadL intr-insele viafa v6cilor a avea" (Ioan gl. 5,sh.39).

La ac6ste trei dari m6se, iati, gi doai !i s-au dat pighari2a, dintru cari-le, carile ili va fi voia, acela vii lua. insd unul pre denafari cu frumoasi giplicuti poleiali, iari pe dinlontru de aram6, cu cotliti gi cumplit otrivitibiuturd; iari altul nearitos gi nedrigistos pre denafari, insd de aur pre din-lontru gi de a viefii apl gi plini de dulciali biuturi plin iaste. Adeci piharulfrumos, aritos, lumea sau impiriliia ei, piharul nearitos gi cu smerit chipceriul sau impiri{ie lui iaste.

Dintr-acdste doai pighari bogootelul David bine, cum si cade, frumos,inlelepf6gte s-au ales: ,,P[gharul mintuinlii voi priimi (dzice) gi numeleDomnuluivoi striga" (Psalm 115, sh. i3[= a1;.

Pdharul vie[ii. Acesta adevirat pigharul carele viafi dr6ge si nemoar-te mest6gte iaste; a acestuia pighar dulce biuturi nu si mai sfirgdgte; aacestuia pighar plinire sufletul in vdci cu vinul cel de veselie ;i de bucu-rie adapd. Acesta-i pigharul pentru carele Domnul nostru Iisus Hristosgi mintuitoriul nostru cel cu bra! virtos dzice:' ,,Laafi, b6ti dintr-acestato[i" (Math. g1.26, sh.26l= 27]; Marco gl. 14, sh.22 [= 23]; Luca g1.22,sh. 19 [= 20]). intr-acesta pighar acea duhniciasci I adeci sufletiascl iastebiuturi ,,dintru carea toti aleEii lui Dumnldziu vor si bea', mirturis6gtePavel (Car. I Cor. g1.10, sh. 4). Pentru nearitarea dari cea pe denafari,o, iubitule, nu te scirindivi, nici te mihni, c[ci frumos iaste, numai tru-pegtilor ochi nearitos a fi li si pare; ce cu dragoste priimindu-I, ia, bea,ci sufletul siturindu-I, a necuriliilor pojar gi inillati pari va stinge gi va,potolind, stimpira.

Paharul morfii. Agijdirea, pentru a celuilalt pre denafard frims6lepighaa ochiul tiu nu si amdgiasci gi ghizdiviia lui inima ta si nu, riv-nind, poftiasci, ci intr-insul otriviti nebunie iaste, si pentru carii pigha-rul acela priimisc, Prorocul aq6 dzice: ,,Beau gi si turburi si si. nebunesc"

\ler.25,16]. Pentru biutorii lui, iarigi alt Proroc dzice: ,Iurburatu-s-augi clititu-s-au ca batul gi toati inlelepciunea lor s-au virsat" (Psalm 106,sh. 27), gi iarigi acela fericitul dzice: ,,Foc, iarbi pucioasi gi duh vivornic -

95

VI'

partea piharului lor" (Psalm 10, sh. 6). Acesta-i pigharul acela pentru cari-le iarigi acela blagoslovit griiagte: ,,A ciriia drojdii nu vor scidea gi vor bea

toli picitogii pimintulul" (Psalm74, sh.8). Acesta-i pigharul al urgiei luiDumnidzdu, pentru carele singur dzice:,,Ia pigharul a vinului urgiii m6leqi vii dr6ge dintr-insul tuturor niamurilor p[mintului gi vor bea gi si vor

I

turbura gi vor nebuni" (Ieremiia gl. 25,sh. 15-16; cautl gi Apocal. gl. 16,

sh. 19 9i gl. 14, sh. 10).

Dupd aceasta, pre megcioare2s, pre ac6stea, iatl tot f6liul de hrani, iatitot niamul de poami: iaste poama viefii, iaste poama morlii, iaste piineaviefii, iaste piinea morlii - carele vii wea, ac6lea vei minca. Frumoasi darigi aritoasi la chip Ei mingiioasl la vid6re, poama morlii; nu te amigi, ce

pomen6gte precum odlnloari cu aciast[ poami En'va s-au inqelat 9i, dindqi birbatului siu, siracul, omenescul rod, indati spre moarte s-au inturnat.Ci mincind dulce ili va pirea, insi amlrindu-si, sufletul ili va otrivi; mir-turis6gte Ioan: ,,Ficutu-s-au - dzice - gura mea ca miiarea, gi dacl mincaiu,amiritu-s-au in pinticile mieu" (Apocal. glav. 10, sh. 10).

Masa necurdfiii. Pre masa necuriliii piinea qi vinul nedreptd{ii iaste gi

carii la dinsa Eed ,,minincd piinea necuriliii gi beau vinul nedreptilii'l dzi-ce inleleptul (Pilde gl. 4, sh. 17). Pre masa licomiii bucatele nesaliului sintpuse, gi carii dintr-insa mininci, siturarea nu gtiu. Au nu pentru acegtia

dzice Prorocul: ,,Ciinii fbri ruqine nu gtiuri siturarea?" (Isaiia gl. 56, sh' 11

gilezecheil g1. Z, sh. tO).

Masa curd{ill. Agijderea, pre masa curiliii piinea viefii, vinul nemorliiiaste; I dzice Domnul: ,,Cine carnea mea mi,ninci gi singele mieu bea nu va

gusta moart€' (Ioan gl. 6., sh. 50-51). Pre aciasta masd poama a pomuluivielii si pune; cine o va minca in v6ci va trdi. Pre masa aciasta hrana dum-

nidziiescului cuvint pusl iaste: ,,Nu din singuri piinea viu va fi omul, ce

din tot cuvintul carele din gura Domnului iaste" (Devteronom gl. 8, sh. 3 9i

Math. g1.4, sh.4).Acmu dari, o, destoinicule cetitoriu, iati masa dreptilii, piinea vielii,

vinul nemorlii gi poama de via{i dit[toare gi acestora luptltoare gi inpom-ciqitoare, carile si fie aiave 9i chiar !i si arati. Ac6stea dari cu scrisoarea a

le insimna, osteninla la mine; iari dintr-ac6stea, carile a face 9i carile a nuface, invoinla la tine iaste.

Aqijdirea, aminte si-!i fie c6.in Cartea dintdiu,la care pird Cartea a doa

care mirturie sd aduce, glavinele pre margine insimnate sint pentru maipre lesne pric6perea26.

Agijdirea, c6le Pentru agedzarea pdcii 77 de ponturi, care pont, pentrucare triabi si fie, iarlEi cu glavine pre margini i(i sint aritate.

vII'

96