4

15
CURSUL 4 PARTICULARITĂŢILE DINŢILOR TEMPORARI 1. Particularităţi generale 2. Particularităţi de grup 3. Particularităţi individuale PARTICULARITĂŢILE GENERALE ÎN COMPARAŢIE CU DINŢII PERMANENŢI COROANELE 1. Particularităţi de număr Sunt în total 20, câte 5 pe fiecare hemiarcadă : IC, IL, C, M1, M2 2. Particularităţi de culoare - alb albăstrui lăptoasă la DT/ alb gălbuie la DP Implicaţii clinice : culoarea compozitelor, CIS 3. Particularităţi dimensionale - DT sunt mai mici fie decât DP cu 1/3 în toate dimensiunile: frontalii faţă de succesori şi molarii faţă de molarii permanenţi (dinţii accesori) Implicaţii clinice : evoluţia rapidă a proceselor de carie, deschiderea c.p., retenţia cavităţilor este deficitară (modificarea retenţiei) 4. Particularităţi de poziţie de erupţie - DT erup într-o poziţie mai verticală decât DP 5. Particularităţi morfologice (FORMA) - în general DT se aseamănă ca formă cu cea a DP: frontalii cu dinţii succesori iar molarii cu dinţii accesori

description

m

Transcript of 4

Page 1: 4

CURSUL 4 PARTICULARITĂŢILE DINŢILOR TEMPORARI

1. Particularităţi generale

2. Particularităţi de grup

3. Particularităţi individuale

PARTICULARITĂŢILE GENERALE ÎN COMPARAŢIE CU DINŢII PERMANENŢI

COROANELE

1. Particularităţi de număr

Sunt în total 20, câte 5 pe fiecare hemiarcadă : IC, IL, C, M1, M2

2. Particularităţi de culoare

- alb albăstrui lăptoasă la DT/ alb gălbuie la DP

Implicaţii clinice: culoarea compozitelor, CIS

3. Particularităţi dimensionale

- DT sunt mai mici fie decât DP cu 1/3 în toate dimensiunile: frontalii faţă de succesori şi

molarii faţă de molarii permanenţi (dinţii accesori)

Implicaţii clinice: evoluţia rapidă a proceselor de carie, deschiderea c.p., retenţia cavităţilor

este deficitară (modificarea retenţiei)

4. Particularităţi de poziţie de erupţie

- DT erup într-o poziţie mai verticală decât DP

5. Particularităţi morfologice (FORMA)

- în general DT se aseamănă ca formă cu cea a DP: frontalii cu dinţii succesori iar molarii

cu dinţii accesori

- toate coroanele sunt mai mai rotunjite, mai globuloase şi mai înguste la colet datorită

convexităţii V pronunţate (creastă de smalţ) şi a constricţiei cervicale accentuate care

descresc spre distal

- convexităţile şi constricţia cervicală orale sunt mai reduse faţă de cele V, descrescând

dinspre anterior spre posterior

- toate feţele proximale au o convergenţă pronunţată spre colet

Implicaţii clinice: montarea matricilor şi portmatricilor pt obturaţiile proximale este dificilă

- linia cervicală mezială este mai ondulată decât cea distală

CAMERA PULPARĂ

Page 2: 4

- camera pulpară este proporţional mai mare faţă de DP, în raport cu volumul coroanei

Implicaţii clinice: se deschide repede camera pulpară

- forma camerei pulpare urmăreşte conturul extern al dintelui:

- nr. coarnelor pulpare este cât nr. cuspizilor

- coarnele pulpare sunt mult mai apropiate de suprafaţă (MV) ca şi zonele pulpare MV

ale frontalilor

Implicaţii clinice: risc crescut de deschidere a cp şi adâncimea cavităţilor

RĂDĂCINILE

- nr 1-3

- dimensiune: rădăcinile sunt relativ mai lungi (de 2x) şi mai subţiri în comparaţie cu

coroanele

Implicaţii clinice: la extracţie se poate fractura apexul, tratament endodontic cu ace Kerr

subţiri pentru a nu subţia şi mai mult rădăcina

PARTICULARITĂŢI DE GRUP ŞI INDIVIDUALE

INCISIVII

Caractere generale

Caractere de grup

- nr. 8: 4 sup (2Ic+2Il) şi 4 inf (2Ic+2Il)

- poziţie: a I-a şi a II-a

- forma incisivilor se aseamănă cu cea a succesorilor

- incisivii prezintă: 4 feţe (v,o,m,d) şi o muchie incizală cu 2 unghiuri

- unghiul mezial este drept iar cel distal este rotunjit

- faţa V este convexă în special spre colet

- faţa orală este concavă cu un cingulum de mărimi diferite, nu au foramen caecum

- incisivii nu au lobi de creştere

- până la 3-4 ani prezintă puncte de contact

- spaţierea fiziologică apare în zona frontală după 3-4 ani: spaţiul pre şi retrocanin şi

interincisivi

- Camera pulpară este mare de formă de trapez pe secţiune frontală cu baza mare spre

incizal cu 2 prelungiri pulpare M ŞI D dintre care cea mezială este mai superficială

Implicaţii clinice: asigură alinierea corectă a frontalilor permanenţi

Page 3: 4

- monoradiculari cu 1 canal ovoidal pe secţiune. ½ apicală a rădăcinilor se înclină spre V

pt a permite oral să se dezvolte dinţii succesori

Caractere individuale

Incisivii centrali maxilari:

- cei mai mari dintre incisivi

- diametrul mezio-distal mai mare/egal cu diametrul incizo-cervical (lăţimea ≥ h)

- au cingulum-ul cel mai bine dezvoltat.

Incisivii centrali mandibulari:

- cei mai mici dinţi temporari fiind înalţi şi subţiri

- zona mezială a camerei pulpare este cea mai superficială unde se deschide cp precoce

de carie sau terapeutic

- creste marginale şi cingulum atenuate

- coroana lor clinică este mai lungă în sens incizo-cervical faţă de mezio-distal

- MV se deschide camera pulpară la 1,5 mm.

Incisivii laterali superiori:

- se aseamănă cu incisivii centrali dar sunt mai mici în toate sensurile

- au coroana mai puţin convexă

- înălţimea lor este mai mare decât lăţimea.

Incisivii laterali inferiori:

- se aseamănă cu incisivii centrali dar sunt ceva mai laţi

CANINII

Caractere generale

Caractere de grup

- nr. 4: 2 sup (dr/stg) şi 2 inf (dr/stg)

- poziţie: a III-a de la linia mediană

- forma caninilor temporari se aseamănă cu cea a succesorilor

- prezintă 4 feţe (v,o,m,d), un cuspid cu 2 pante M,D de dimensiuni diferite

- prezintă cingulum şi creste marginale oral bine evidenţiate

- au creste longitudinale de smalţ oral şi vestibular ambele formează 2 fosete M şi D

- frecvent caninii prezintă uzura vârfului cuspidului (la copiii mai mari)(recunoaştere)

Page 4: 4

- camera pulpară este mare de formă de romb pe secţiune frontală cu zona pulpară

mezială mai superficială

Caractere individuale

Caninul maxilar:

- mai mare, robust, globulos

- panta mezială a cuspidului este mai lungă

- toaste elementele anatomice sunt mai mari

Caninul mandibular:

- mai mic, înalt şi zvelt

- toate elementele anatomice sunt mai reduse

- panta distală este mai lungă.

MOLARII

Caractere generale

Caractere de grup

- număr: 8 (4 maxilari şi 4 mandibulari)

- poziţie: a IV a şi a Va

- M1 sunt mai mari decât succesorii lor (PM) şi M2 sunt mai mici decât M permanenţi

- molarii temporari sunt mai mari decât premolarii, în special în dimensiune mezio-distală,

diferenţa variază de la 0,1-2,7 mm:

Implicaţii clinice: asigură o rezervă de spaţiu după exfolierea DT care poate compensa

incongruenţele dento-alveolare cu înghesuire uşoare

- coroana prezintă: 5 feţe (ocluzală,V,O,M,D)

- feţele ocluzale au un număr variabil de cuspizi: 3-5 cuspizi, trei fosete la fiecare molar

(centrală, mezială, distală)

- au creste marginale puternice.

- cuspizii sunt mai ascuţiţi înaintea instalării atriţiei (recunoaştere)

- ariile de contact sunt mai plate şi mai întinse în S.

Implicaţii clinice: carii proximale frecvente, extenzia preventivă dificilă

- pluriradiculari cu 2-3 rădăcini divergente, fără trunchi comun şi 3-4 canale

- deşi cp este mare înălţimea ei este proporţional mai redusă:

Implicaţii clinice: risc crescut de perforaţii interradiculare

Page 5: 4

- pluriradiculari cu 2-3 rădăcini cu 3-4 canale

- rădăcinile puternic divergente (coroana DP) fără trunchi comun

Implicaţii clinice: risc de perforaţie interradiculară

- canalele radiculare sunt înguste şi aplatizate în formă de panglică, prezentând

numeroase canale accesorii, aberante, comunicari pulpo-parodontale sau intercanalare

în special la M1 superior

Caractere individuale

Molarul unu superior:

- este molarul temporar cel mai mic

- ø M-D al M1maxilar > PM1 cu 0,1mm (7,3 / 7,2)

- se aseamănă ca formă cel mai bine cu PM

- tipar ocluzal cu 3 sau 4 cuspizi 2V şi 1P sau 2V şi 2P

- NU prezintă şanţuri întercuspidiene

- faţa vestibulară spre mezial poate prezenta tuberculul Zuckerkandl

- NU au şanţuri de descărcare V, O şi nici gropiţe

Implicaţii clinice: carii puţine V sau O

- are 3-4 coarne pulpare dintre care cel MV este cel mai aproape de suprafaţă

- are de obicei 3 rădăcini (P cea mai mare, MV, DV cea mai mică)

- sistem canalar complex cu 3-4 canale dintre care cel DV este cel mai greu de permeabilizat

şi instrumentat (canale aberante şi comunicări intercanalare, pulpoparodontale)

Molarul unu inferior:

- este cel mai atipic dinte temporar, nu se aseamănă nici cu molarii permanenţi nici cu PM

- ø M-D al M1mandibular >PM1 cu 0,7mm (7,7 / 7)

- ½ mezială este mai mare faţă de cea distală atât coronar caât şi radicular

- faţa ocluzală patrulateră cu 4 cuspizi (MV,DV,ML,DL), mai mică decât la colet

- are o creastă transversală de smalţ care uneşte cuspizii MV cu ML care delimitează o fosetă

mezială mică şi distală mare

Implicaţie clinică cavităţi separate

- faţa vestibulară, de la nivelul crestei de smalţ, este puternic convergentă spre ocluzal

- faţa vestibulară spre mezial poate prezenta tuberculul Zuckerkandl

Page 6: 4

- are 4 coarne pulpare dintre care cel mv este cel mai aproape de suprafaţă

- are 2 rădăcini: mezială > şi distală mai mică şi 3 canale (2 pe rădăcina M şi 1 pe cea D).

Molarul doi superior

- al II-lea dinte temporar ca mărime după M2

- ø M-D al M2 maxilar >PM2 cu 1,4 mm (8,2 / 6,8)

- diametrul V-O este mai mare ca cel M-D

- M2 de pe ambele arcade au formă şi elemente morfologice asemănătoare cu a M1 perm.

- faţa ocluzală: romboidală, 4 cuspizi (MP cel mai mare, MV,DV,DP cel mai mic) şi creastă

oblică de smalţ care uneşte cuspizii MP de DV

- Implicaţie clinică : cavităţi separate

- prezintă un şanţ V şi oral de descărcare care se termină cu câte o gropiţă largă

Implicaţii clinice: carii în gropiţă

- faţa palatinală prezintă uneori tuberculul lui Carabelli ataşat de cuspidul MP

Implicaţie clinică:

- carii frecvente prevenite prin sigilare

- camera pulpară mare şi 4 coarne pulpare dintre care cel mv este cel mai superficial

- prezintă 3 rădăcini cu 3 canale (MV,DV,P).

Molarul doi inferior

- cel mai voluminos dinte temporar

- miniatură de M 1 permanent inferior

- ø M-D al M2 mandibular > PM2 cu 2,7 mm (9,9 / 7,2).

- faţa ocluzală: dreptunghiulară cu 5 cuspizi (3 vestibulari egali mai mici şi 2 linguali mai mari)

- prezintă 2 şanţuri de descărcare V şi unul oral care se termină cu câte o gropiţă largă

Implicaţii clinice: carii în gropiţă în special V

- camera pulpară este cea mai mare

- 5 coarne pulpare dintre care cel mv este cel mai superficial

- prezintă 2 rădăcini cu 3-4 canale (MV,ML,D/MV,ML,DV,DL).

Poze curs 4

Page 7: 4

Anchiloză dento-alveolară (reincluzie uşoară)

Anchiloză dento+alveolară (reincluzie gravă 55 şi medie 65)

Reincluzie gravă a lui 55, 16 înclinat spre mezial, 14 înclinat spre mezial, 15 este inclus şi deplasat spre mezial.Reincluzie medie a lui 65. Poziţia lui 25 pare uşor modificată.

Reincluzie medie 75 şi 85.

Page 8: 4

Creasta vestibulară de smalţ proeminentă şi constricţia cervicală pronunţată

Incisivul central maxilar (feţele v,p,m,d)

Incisivul lateral maxilar (feţele v,p,m,d)

Page 9: 4

Incisivul central mandibular (feţele v,l,m,d)

Incisivul lateral mandibular (feţele v,l,m,d)

Caninul temporar maxilar (feţele v,p,m,d)

Page 10: 4

Caninul temporar mandibular (feţele v,l,m,d)

Primul molar temporar maxilar (feţele v,p,m,d)

Molarul doi temporar maxilar (feţele v,p,m,d)

Page 11: 4

Primul molar temporar mandibular (feţele v,l,m,d)

Molarul doi temporar mandibular (feţele v,l,m,d)