45354312-CONTABILITATEA-ÅžI-GESTIUNEA-IMOBILIZÄ‚RILOR-CORPORALE-lungu-vasile

1

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA IMOBILIZARILOR CORPORALE LA SC Trident SRL

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI FINANŢE CÂMPULUNG

MUSCEL

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

PROIECT DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ

Cadrul didactic îndrumător: lect. Univ. Dr. ODI MIHAELA

ZARNESCU

Student: LUNGU V. VASILE

ANUL: III FR

CENTRUL TEHNOLOGIC: FOCSANI

Câmpulung Muscel,

1

2


2010-2011

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI FINANŢE CÂMPULUNG

MUSCEL

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR

CORPORALE

SC TRIDENT SRL

Cadrul didactic îndrumător: lect. Univ. Dr. ODI MIHAELA

ZARNESCU

Student: LUNGU V. VASILE

ANUL: III FR

CENTRUL TEHNOLOGIC: FOCSANI

2

3


Câmpulung Muscel,

2010-2011

Cuprins:

INTRODUCERE…pag.04

Capitolul I. Contabilitatea imobilizărilor corporale

1.1 Definiţie şi recunoaştere…pag.07

1.2. Contabilitatea operaţiunilor privind intrarea şi ieşirea

imobilizărilor corporale…pag.12

1.3. Contabilitatea amortizării…pag.16

Capitolul II. Studiu de caz, privind imobilizările

corporale la SC TRIDENT SRL

2.1 Descrierea Societăţii Comerciale…pag.18

2.2 Contabilitatea imobilizărilor la SC TRIDENT SRL…pag.22

Capitolul III. APLICAŢIE INFORMATICĂ DE GESTIUNE

3.1.Aplicatie: Înregistrarea unui mijloc fix, completarea

planului de amortizare aferent mijlocului fix şi generarea notei

contabile de amortizare lunară…pag.25

Capitolul IV.Concluzii şi propuneri…pag.27

Bibliografie…pag.31

3

4


Motto:

,, Contabilitatea este una din cele mai sublime creații ale

spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui s-o

folosească în gospodăria sa.”

INTRODUCERE:

Contabilitatea a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a

societății omenești, din nevoia de a cunoaște volumul de muncă

vie și materializată cheltuită și rezultatele producției și

schimbului. Ea a izvorât din cerințele activității practice și s-a

perfecționat continuu ca o consecință firească a dezvoltării

relațiilor economice de producție și de schimb.

Prima definiție dată contabilității aparține italianului Luca

Paciolo, fiind formulată în lucrarea sa “Summa de Arittmetica,

Geometria, Propotioni et Proportionalita’’ care a apărut în Veneția

în anul 1494. El analizează contabilitatea ca un ansamblu de

principii și reguli privind înregistrarea în partida dublă a averii ce

aparține unui negustor, precum și la toate ce aparțin acestuia, în

ordinea în care au loc. În concepția sa, partida dubla este definită

4

5


prin prisma ecuației de schimb dintre avere și capital. Fiecare

mișcare sau tranzacție intervenită în masa averii implicit a

capitalului este reprezentată ca un raport dintre primire și dare ,

respectiv între debitor , cel care primește valoarea și creditor , cel

care o avansează .

Contabilitatea este astăzi o știință economică

specializată în gestiunea valorilor separate patrimonial

inclusă în familia științelor sociale. De aceea, împreună cu alte

științe de aceeași vocație, sunt tratate ca o grupa distinctă de

științele economice generale.

Obiectul contabilității constă în evidenta, calculul,

analiza și controlul raporturilor de schimb dintre alocarea și

finanțarea, destinația și proveniența, utilizarea și reproducția

valorilor economice separate patrimonial, cu dezvăluirea situației

nete financiare a patrimoniului , precum și a rezultatelor

obținute.

În prezent actul normativ de bază care reglementeaza

modul de organizare și de conducere a evidenței contabile este

Legea Contabilității nr.82/1991. Acest act normativ conține

reglementări unitare cu privire la organizarea sistemului contabil

din România atât pentru agenții economici cât și pentru celelalte

entități, inclusiv pentru instituțiile publice.

5

6


Pentru agenții economici evoluția sistemului contabil a

cunoscut schimbări structurale importante marcate prin:

-H.G. nr.704/1994 – odată cu aprobarea Regulamentului de

aplicare a Legii Contabilității a apărut și planul de conturi aplicabil

tuturor agenților economici;

-O.M.F.P. nr.94/2001 – aprobă Reglementările contabile cu

Directiva a IV-a a Comunității Economice Europene și cu

Standardele Internaționale de Contabilitate aplicabile unităților

economice care îndeplinesc criteriile de marime menționate în

actul normativ;

-O.M.F.P.nr.306/2002– aprobă reglementările contabile

simplificate, armonizate cu Directivele Europene aplicabile

unităților economice care se situează sub limita stabilită,

considerate că fac parte din întreprinderile mici și mijlocii care au

intrat în vigoare la 1 ianuarie 2003.

-Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 3055/2009-

pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu

directivele europene, M. Of. nr. 766 și 766 bis din 10 noiembrie

2009, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2010.

- Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 1752/2005 privind

aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene, M. Of. nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005, cu

modificările și completările ulterioare.

- Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2.861/2009

pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea

6

7


inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și

capitalurilor proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009.

-Ordinul Ministerului Economiei si Finanțelor nr.

3512/2008

Se poate afirma că o dată cu aplicarea ultimelor patru acte

normative, sistemul contabil românesc al agenților ecomomici a

fost reformat răspunzând atât necesităților de informare a

utilizatorilor cât și cerințelor de armonizare cu Directivele

Europene și cu Standardele internaționale de Contabilitate.

Gestiunea financiar-contabila cuprinde ansamblul activităților

prin care se realizează obiectivele privind obținerea și folosirea

mijloacelor financiare necesare desfășurarii normale a producției,

înregistrarea și evidența în expresie valorică a activității

economice din cadrul întreprinderii; urmărește utilizarea eficientă

a resurselor, desfășurarea ritmică a activității, semnalează

fenomenele care influențează nivelul profitului și reducerea

costurilor etc.

Funcțiunea financiar-contabilă are implicații în activitatea

generală de gestiune, în asigurarea fondurilor necesare pentru

salarii, materii prime și materiale, utilaje etc.

Un rol important revine activităților ce țin de exercitarea

funcțiunii financiar-contabile cu privire la contractarea creditelor

în momentele potrivite pentru desfășurarea normală a producției,

7

8


folosirea judicioasă a disponibilităților banești, încasarea

creanțelor, dimensionarea corectă a rezervelor etc.

Capitolul I Contabilitatea imobilizărilor corporale

1.1 Definiţie şi recunoaştere

8

9


În martie 1982 Consiliul IASC a aprobat norma IAS 16,

Contabilitatea imobilizărilor corporale. Ultima revizuire a

Standardului a avut loc în anul 2009, acesta intrând în vigoare de

la 1 ianuarie 2010.

Ca şi celelalte Standarde Internaţionale de Raportare

Financiară, Standardul nr. 16 se referă, în traducere strictă, la,

Terenuri, clădiri, construcţii şi echipamente “, preluat în versiune

românească prin, Imobilizări corporale.

Obiectivul

Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 16, Imobilizări

corporaleare ca obiectiv, descrierea tratamentului contabil

pentru imobilizări corporale astfel încât utilizatorii situaţiilor

financiare să poată discerne cu privire la informaţiile despre

investiţia unei entităţi în imobilizările sale corporale şi la

modificările dintr-o astfel de investiţie. Problema principală în

contabilizarea imobilizărilor corporale este identificarea

momentului de recunoaştere a acestor active, a valorii contabile

şi a cheltuielilor cu amortizarea şi cu pierderile din depreciere

aferente “.IAS 16 este aplicabil contabilizării imobilizărilor

corporale, cu următoarele excepţii:

- Imobilizările corporale deţinute pentru vânzare, întrucât ele

constituie obiectul IFRS 5” Active imobilizate obţinute pentru

vânzare şi activităţi întrerupte “;

- Activele biologice aferente activităţilor agricole – intră în aria

de aplicabilitate a IAS 41 “Agricultura”;

9

10


- Activele de exploatare şi de evaluare – constituie obiectul IFRS 6

“Exploatarea şi evaluarea resurselor minerale”;

- Concesiunile miniere şi rezervele minerale: petrol, gaze

naturale, cărbune, resurse naturale neregenerabile.

Terminologia utilizată de Standard

Potrivit Standardului, imobilizările corporale sunt acele active

care îndeplinesc cumulativ două condiţii:

A) sunt deţinute pentru a fi utilizate în producţia de bunuri şi

prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi

folosite în scopuri administrative;

B) se preconizează a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.

În Standard mai sunt folosiţi şi următorii termeni:

- Valoare contabilă – este valoarea la care un activ este

recunoscut în bilanţ după scăderea amortizării acumulate până la

acea dată, precum şi a pierderilor cumulate din depreciere;

- Valoarea amortizabila – reprezintă costul activului sau o altă

valoare substituita costului în situaţiile financiare, din care s-a

scăzut valoarea reziduală;

- Valoarea reziduală – este suma estimată pe care o entitate ar

putea să o otina în momentul de faţă din cedarea unui activ, după

deducerea costurilor estimate ale cedării, dacă activul ar fi deja

de varstasi condiţiile preconizate pentru finalul duratei sale de

viaţă;

- Amortizarea – este alocarea sistematică a valorii amortizabile

a unui activ pe întreaga sa durata de viaţă utilă;

10

11


- Valoare justa – reprezintă suma pentru care un activ ar

putea fi schimbat de

bună voie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul

unei tranzacţii cu preţul bunului determinat obiectiv;

- Valoarea recuperabila – este cel mai ridicat preţ net de

vânzare al unui activ şi valoarea sa de utilizare;

- Costul – reprezintă suma plătită în numerar sau echivalente

de numerar, ori valoarea justă a altor contraprestaţii efectuate

pentru achiziţionarea unui activ, la data achiziţiei sau la data

construcţiei acesteia;

- Pierderea din depreciere – reprezintă diferenţa dintre valoarea

contabilă şi valoarea recuperabilă;

- Durata de viaţă utilă – este perioada în care un activ este

prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate, sau

numărul de unităţi de producţie similare preconizate să se obţină

din active de către o entitate;

- Durata de viaţă utilă – este fie perioada de timp de-a lungul

căreia un activ se aşteaptă a fi utilizat de către întreprindere fie

numărul unităţilor de producţie sau al unităţilor similare ce se

aşteaptă a fi obţinute de către întreprindere din utilizarea

activului.

Recunoaşterea ca active a imobilizărilor corporale

Un element de imobilizări corporale este recunoscut că activ

dacă sunt îndeplinite simultan două condiţii:

- Activul va genera beneficii economiceviitoare pentru entitate;

11

12


- Costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

Un element satisface prima condiţie de recunoaştere că activ,

stabilind gradul de certitudine a fluxului beneficiilor economice

viitoare pe baza evidentei disponibile în momentul recunoaşterii

iniţiale. Ca urmare a acestei certitudini, întreprinderea trebuie să

preia atât beneficiile, cât şi riscurile aferente activului.

Al doilea criteriu de recunoaştere, evaluarea credibilă a costului

activului, este de obicei satisfăcut deoarece la cumpărarea

activului costul de achiziţie sau cheltuielile ocazionate de achiziţie

sunt identificabile în mod cert. În cazul obţinerii unui mijloc fix în

regie proprie, măsurarea obiectivă a costului poate fi obţinută

luând în considerare tranzacţiile efectuate cu terţii pentru

achiziţionarea de materiale, forţa de muncă şi alte intrări

efectuate în procesul de producţie.1

Majoritatea pieselor de schimb şi a echipamentului de service

sunt înregistrate, de regulă, ca stocuri şi sunt recunoscute în

profit sau pierdere atunci când sunt consumate. Atunci când o

entitate se aşteaptă să folosească piesele de schimb şi

echipamentele pe mai multe perioade, acestea se pot încadra în

categoria terenurilor şi a mijloacelor fixe. Sunt considerate

mijloace fixe şi acele piese de schimb sau echipamente de service

care se folosesc numai în legătură cu un element de imobilizări

corporale.

1 Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2007.

12

13


Dacă părţile componente ale unei imobilizări corporale au

durate de viaţă utilă diferite sau aduc beneficii întreprinderii într-

un mod diferit, utilizându-se rate şi metode de amortizare diferite,

standardul recomanda recunoaşterea lor separată.

Elementele individuale din cadrul terenurilor şi al mijloacelor

fixe se identifica utilizând raţionamentul profesional în funcţie de

specificul întreprinderii. Uneori este indicat să se grupeze

elementele individuale nesemnificative (de exemplu matriţe,

unelte etc.) iar criteriile de definire şi recunoaştere să se aplice

valorii totale.

În anumite situaţii se pot achiziţiona terenuri şi mijloace fixe cu

scopul sporirii gradului de siguranţă sau de protecţie a mediului şi

al obţinerii de către întreprindere a unor noi beneficii viitoare.

Achiziţionarea unor asemenea imobilizări, chiar dacă nu cresc în

mod direct beneficiile economice viitoare ale unui mijloc fix, poate

fi necesară pentru că întreprinderea să obţină beneficii economice

viitoare din celelalte active ale sale.

Costurile ulterioare recunoaşterii iniţiale a unui element de

imobilizări corporale suporta două tratamente:

1. Costurile cu întreţinerea şi reparaţiile curenteale imobilizărilor

corporale nu sunt recunoscute în valoarea contabilă a

elementelor respective, întrucât ele nu respectă cele două

conditiii pentru recunoaserea ca active. Acest tip de costuri va fi

recunoscut în profitul sau pierderea perioadei.

2. Dacă o anumită componentă a activului corporal trebuie

înlocuită, atunci costul ei va majoră valoarea activului corporal

13

14


respectiv numai dacă sunt îndeplinite cele două condiţii de

recunoaştere că active.

Sistemul de documente financiar contabile

Obiectul evidentei operative îl constituie înregistrarea şi

reflectarea fenomenelor primare care au loc în unitate, adică

intrarea şi ieşirea de valori materiale şi băneşti, introducerea în

comun sau în folosinţă, precum şi existenţa lor într-un anumit loc

al unităţi sau la o anumită dată.

Documentele justificative trebuie să cuprindă ca

elemente:

- denumirea documentelor;

- denumirea şi sediul unităţii care a întocmit documentul;

- numărul şi denumirea părţilor care participă la

efectuarea operaţiunilor;

- conţinutul operaţiunilor şi temeiul legal al efectuării ei;

- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii

efectuate;

- semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea

operaţiunii, ale persoanelor însărcinate cu exercitarea vizei de

control financiar preventiv şi a persoanelor în drept să aprobe

operaţiunea respectivă;

- alte elemente impuse de caracterul operaţiunii.

14

15


Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pastă,

creion chimic, maşina de scris, fără ştersături şi răzături. Erorile

se corectează prin tăierea cu linie a textului şi a cifrelor greşite,

astfel ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul

său cifră corectă.

Documentele care stau la baza intrării mijloacelor fixe în

unitate sunt:

1. , Procesul verbal de recepţie” pentru mijloacele fixe

independente care nu necesită montaj şi nici probe tehnologice;

2. , Procesul verbal de recepţie” (preliminară sau definitivă)

în cazul utilajelor care necesită montaj, dar nu necesită probe

tehnologice, precum şi a clădirilor şi construcţiilor speciale cu

caracter administrativ şi social – cultural;

3. , Procesul verbal de punere în funcţiune” pentru utilajele

care necesită montaj şi probe tehnologice;,

Proces verbal de transformare” pentru recepţionarea

inventarului gospodăresc de natură mijloacelor fixe rezultat din

prelucrarea materialelor în atelierele proprii ale unităţii;

4. , Procesul verbal de predare – primire” a mijloacelor fixe

transferate;

5. , Bonul de mişcare a mijloacelor fixe” pentru mişcarea

mijloacelor fixe în cadrul unităţii;

6. , Contractul de închiriere” sau, Procesul verbal de

închiriere” pentru luarea în primire a mijloacelor fixe închiriate;

15

16


7. , Procesul verbal de dâre în custodie” pentru mijloacele

fixe primite în custodie.

Mijloacele fixe pot ieşi definitiv din gestiune prin casare,

vânzare, donaţie iar temporar prin concesiune, locaţie de

gestiune şi închiriere.

Casarea, adică scoaterea definitivă din funcţiune a mijloacelor

fixe prin demontare, dărâmare, etc. Este consemnată în

următoarele documente:

- Specificaţia privind mijloacele fixe propuse spre

scoaterea din funcţiune (casare) întocmite de secţiile,

laboratoarele sau serviciile care propun casarea, prin care

acestea se montează;

- Procesul verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor

fixe, de declasare a unor bunuri materiale, elaborat de către

comisia de casare, reprezintă documentul prin care se constată

îndeplinirea condiţiilor de casare, de aprobare şi executare a ei,

de consemnare a materialelor rezultate din casare, şi ca

document de înregistrare în evidenţă operativă şi în contabil.

1.2. Contabilitatea operaţiunilor privind intrarea şi

ieşirea de imobilizări corporale

Imobilizările corporale pot intra în întreprindere prin:

-aport în natura la capitalul social

16

17


-achizitionare de la furnizori interni/externi

-constructie în antrepriza sau regie proprie

-obtinere cu titlu gratuit, subvenţie, plus de inventar

Imobilizările corporale sunt contabilizate cu ajutorul

conturilor sintetice prin care se delimitează structural.

Sunt conturi de bilanţ sau de inventar care, d.p.d.v.

economic sunt conturi de activ. Se debitează cu valoarea

imobilizărilor intrate ca aport în natură, achiziţionate, realizate pe

cont propriu, primite cu titlu gratuit sau constatate ca plus de

inventar. În credit se înregistrează vânzări, lipsuri de inventar,

scoateri din funcţiune. Şoldul conturilor este debitor şi reprezintă

valoarea imobilizărilor corporale existente în societate la un

moment dat.

Operaţiuni privind intrarea mijloacelor fixe în folosinţă

permanenta:

a)Aportul în mijloace fixe la capitalul societăţii comerciale:

-subscrierea aportului în mijloace fixe:

456,,Decontări cu asociaţii = %

privind capitalul” 1011,,Capital subscris

nevărsat”

1043,,Prime de emisiune

sau aport”

17

18


-aducerea aportului în mijloace fixe:

212,,Construcţii” = 456,,Decontări cu

asociaţii

privind capitalul”

1011,,Capital subscris nevărsat” = 1012,,Capital subscris

vărsat”

b)Achiziţionarea mijloacelor fixe în baza facturii şi a procesului

verbal de recepţie se reflecta în contabilitate la preţul de achiziţie

astfel:

% = 404,,Furnizori de

imobilizări”

212,,Construcţii”

4426,,TVA deductibila”

c)Primirea mijlocului fix cu titlu sau constatate plus cu ocazia

inventarierii la valoarea actuala:

212,,Consructii” = 131,,Subvenţii pentru

investiţii”

d)Mijloace fixe intrate în patrimoniu ca urmare a terminării

lucrărilor de investiţii terminate,recepţionate şi trecute în

categoria mijloacelor fixe:

212,,Construcţii” = 231,,imobilizări corporale în

curs”

18

19


Operaţiuni privind intrarea terenurilor:

a)Terenuri achiziţionate de la terţi la preţ de cumpărare

-achizitionarea terenurilor de la terţi:

% = 404,,Furnizori de imobilizări”

2111,,Terenuri”

4426,,TVA deductibila”

-plata furnizorilor de imobilizări prin viramente bancare:

404,,Furnizori de imobilizări” = 5121,,Conturi la bănci în lei”

b)Terenuri aduse ca aport la capital de către întreprinzătorii

individuali sau de către asociaţi la valoarea de aport:

2111,, Terenuri” = 456,,Decontări cu asociaţii privind

capitalul”

c)Terenuri primite cu titlu gratuit:

2111,,Terenuri” = 131,,Subvenţii pentru investiţii”

d)Amenajări de terenuri realizate pe cont propriu la cost de

producţie:

2112,,Amenajări de terenuri” = 722,,Venituri din producţia de

imobilizări

corporale”

Contabilitatea operaţiilor privind ieşirea imobilizărilor

corporale

19

20


Imobilizările corporale pot ieşi din patrimoniul întreprinderii

prin :

- casare, vânzare, lipsuri constatate la inventar, cedări cu titlu

gratuit, schimb de active, alte cazuri de forţă majoră.

1. Ieşirea prin casare constituie o modalitate complexă

cuprinzând operaţii : demolarea, demontarea sau dezmembrarea

imobilizărilor corporale, valorificarea subansamblelor,

ansamblelor, pieselor componente şi a materialelor rezultate şi

scăderea din evidenta contabilă a acestor imobilizări corporale.

Scoaterea din funcţiune a imobilizărilor corporale cu

valoarea de intrare complet amortizata sau cu valoarea de intrare

parţial recuperată se face cu aprobarea Consiliului de

administraţie. După obţinerea acestei aprobări se valorifica

componentele rezultate din casare fie prinvanzare, fie prin

utilizarea lor la executarea altor imobilizări corporale.2

Operaţiile economico-financiare de scoatere din funcţiune a

imobilizărilor corporale prin casare sunt :

1. Scăderea din evidenta contabilă a imobilizărilor

corporale:

Aceasta se face diferit în funcţie de valoarea recuperată

integral sau parţial pe calea amortizării şi se inregistreza pe baza

procesului verbal de scoatere din funcţiune astfel :

2 Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti, 2009

20

21


a) dacă valoarea este recuperată intergral pe calea

amortizării

281 = grupa 21

b) dacă valoarea de intrare este recuperată parţial pe seama

amortizării

% = grupa 21 valoarea intrata

281 amortizarea cumulata

6583 VCN

2.Cheltuieli ocazionate de scoaterea din funcţiune a

imobilizărilor corporale:sunt înregistrate după natura elementelor

de cheltuieli prin folosirea conturilor din clasa 6. Documentele pe

baza cărora se înregistrează aceste cheltuieli sunt :

- bon de consum

- stat de plată a salariilor

- situaţia de calcul a contribuţiei la asigurările sociale.

Clasa 6 = % total cheltuieli

Clasa 3

Clasa 4

3. Valorile materiale rezultate în urma

dezmembrărilor:constituie pentru întreprindere venituri şi se

înregistrează pe baza bonurilor de intrare astfel :

21

22


Clasa 3 = 7588 valoarea materialelor

recuperate

1.3. Contabilitatea amortizării

În economia unităţilor patrimoniale,mijloacele de producţie,de

natură imobilizărilor corporale sau a capitalului

permanent,ocupă un loc important,fiind acea componentă a

patrimoniului care defineşte capacitatea tehnică de producţie sau

potenţialul de a crea venituri,în concordanţă cu obiectul de

activitate.

Grupa imobilizărilor corporale se împarte în două

categorii:terenuri şi mijloace fixe.

Pentru evidenţierea existentului şi mişcării(intrărilor şi ieşirilor)

imobilizărilor corporale sunt utilizate următoarele conturi

sintetice de gradul I :

211,,Terenuri şi amenajări de terenuri

212,,Construcţii

213,,Instalaţii tehnice,mijloace de transport,animale şi plantaţii

214,,Mobilier,aparatura birotica,echipament de protecţie a

valorilor materiale şi umane şi alte active corporale

22

23


Contul sintetic de gradul I 211 ,,Terenuri şi amenajări de

terenuri funcţionează desfăşurat pe două conturi de gradul II

(subconturi),astfel:

2111 ,,Terenuri

2113 ,,Amenajări de terenuri

Contul sintetic de gradul I 213,,Instalaţii tehnice,mijloace de

transport,animale şi plantaţii funcţionează desfăşurat pe conturi

de gradul II,astfel:

2131 ,,Echipament tehnologic(maşini,utilaje şi instalaţii de

lucru)

2132 ,,Aparate şi instalaţii de măsură,control şi reglare

2133 ,,Mijloace de transport

2134 ,,Animale şi plantaţii

Toate aceste conturi sunt conturi de active imobilizate,cu

funcţie contabilă de conturi de active,deci îşi încep funcţiunea

prin debitare.3

Debitul acestor conturi reflecta intrările de imobilizări corporale

în întreprindere pe diverse căi:achiziţionate de la furnizori,aduse

3 Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti, 2009

23

24


ca aport la societate,primate prin donaţii cu titlu gratuit, investitii-

constructii,plusuri constatate la inventariere.

Creditul acestor conturi reflecta ieşirile de imobilizări corporale

din patrimonial întreprinderii pe diverse

căi:casare,vânzare,donaţii,lipsuri constatate,distrugeri datorită

calamitaţilor naturale.

Au şolduri debitoare care reflectă existentul la un moment dat.

Pentru evidenţierea amortizării imobilizărilor corporale se

utilizează contul sintetic de gradul I 281 ,,Amortizarea

imobilizărilor corporale__,care funcţionează desfăşurat pe conturi

de gradul II,astfel:

2811 ,,Amortizarea amenajărilor de terenuri

2812 ,,Amortizarea construcţiilor

2813 ,,Amortizarea instalaţiilor,mijloacelor de

transport,animalelor şi plantaţiilor

2814 ,,Amortizarea altor imobilizări corporale

Toate aceste conturi au funcţie de conturi rectificate ale valorii

de înregistrare a imobilizărilor corporale şi funcţie contabilă de

conturi de pasiv.Deci încep să funcţioneze prin creditare.

Creditul acestor conturi reflecta amortizarea calculată şi inclusă în

cheltuieli.

Debitul acestor conturi reflecta amortizarea aferenta

imobilizărilor corporale ieşite din patrimoniul întreprinderii.Au

şolduri creditoare care reflectă amortizarea înregistrată a

imobilizărilor corporale.

24

25


Capitolul II Studiu de caz, privind imobilizările corporale

la SC TRIDENT SRL

2.1 Descrierea Societăţii Comerciale

SC TRIDENT SRL, persoană juridică de nationaliatate romana

îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile în vigoare şi cu

statutul societăţii.

Forma juridică a societăţii este de Societate cu Răspundere

Limitată.

Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată în timp, cu

începere de la data înmatriculării acesteia la Registrul Comerţului.

Aportul asociatului unic la capitalului social nu este purtător de

dobândă.

Părţile sociale sunt egale ca valoare şi indivizibile, coferind

asociatului unic dreptul de a şi primi dividentele.

Societatea este administrată şi reprezentată, pe durata

nelimitată , de către asociatul unic, cu drepturi şi puteri depline.

25

26


Societatea va putea angaja personal cu contract de muncă, cu

repectarea prevederilor Codului Muncii şi regimului de asigurări

sociale. Are în prezent 40 salariaţi cu contract de muncă pe

perioadă nedeterminată. Necesarul de personal, angajat pe bază

de contract de muncă,în condiţiile codului muncii este stabilit de

către conducerea firmei.

Societatea se dizolvă prin hotărârea asociatului unic,

imposibilitatea realizării obiectului de activitate, faliment,

micşorarea capitalului sub limita legală, pierderea unei jumătăţi

din capitalul social, fuziunea sau dizolvarea societăţii comercial

sau depăşirea duratei de fuctionare prevăzută în actul constitutiv.

Lichidarea se face de unul sau mai mulţi lichidatori numiţi de

asociatul unic, sau de către acesta.

Din momentul intrării în fuctiune a lichidatorilor, mandatul

adminitratorului încetează, acesta nemaiputând întreprinde noi

acţiuni în numele societăţii.

Misiunea TRIDENT este să furnizeze cu promptitudine servicii

de încredere, care se dezvolta permanent.

SC TRIDENT SRL este compania furnizoare de servicii care

stabilește standardele în România, depașind așteptarile clienților,

angajaților şi acționarilor, în domeniul furnizării de soluțîi de

comunicații, şi consultanţă de cea mai bună calitate.

Orientare către client

26

27


Misiunea noastră este "Clientul pe locul 1". Poartă-te cu clientul

așa cum ți-ar plăcea să fii tratat. Misiunea se considera îndeplinită

atunci când ai vrea să fii propriul client.

Angajament

A spune înseamnă a face: promisiunea făcută trebuie să fie

ținuta. Fără nici o excepție.

Respect

Respecta-ți clientul, respecta-ți colegii și de asemenea, respecta-

ți muncă. Arata-ți respectul pentru ceilalţi şi este foarte probabil

să fii răsplătit în acelaşi mod.

Integritate

În orice faci trebuie să demonstrezi că etică şi afacerile sunt

compatibile. Fii cinstit – cinstea este răsplătită.

Lucrul în echipă

Caștiga lucrând în echipă. Sărbătoreşte succesul în acelaşi fel.

Învaţă să împărtăşeşti cu ceilalţi, învaţa să ai încredere.

Conştientizarea costurilor

Cheltuiește ca și cum ai face-o din propriul buzunar. Păstrarea

sub control a costurilor este cea mai simplă modalitate pentru a

avea un business sănătos și un loc de muncă bun.

Structura organizatorică

27

28


Nivelul ierarhic reprezintă treaptă organizatorică pe care se

situează diverse organisme ale întreprinderii situate la aceeaşi

distanţă faţă de vârful piramidei manageriale. Numărul nivelelor

ierarhice diferă de la o întreprindere la alta în funcţie de natura

activităţii, dimensiunea firmei, complexitatea activităţilor,

competenta managerilor, Relaţiile organizatorice exprima

totalitatea relaţiilor dintre diferite organisme ale întreprinderii

care vizează fluxurile de materii prime, produse finite, bani,

informaţii şi resurse umane şi sunt determinate de regulamentul

de organizare şi funcţionare a întreprinderii sau alte documente

oficiale. Într-o întreprindere se pot identifica relaţii

organizatorice:

ˇ de autoritate;

ˇ de cooperare;

ˇ de control.

Relaţiile de autoritate sunt legăturile care se manifestă în

procesul managerial între manageri şi salariaţi inclusiv că urmare

a delegării de autoritate. Ele pot fi:

- relaţii ierarhice atunci când exprimă raporturile dintre

titularii posturilor de conducere şi titularii posturilor de execuţie;

- relaţii funcţionale atunci când exprimă legăturile dintre

două organisme în care unul dispune de autoritate funcţională

asupra celuilalt;

28

29


- relaţii de stat major atunci când exprimă raporturile

dintre diverse organisme între care unul dispune de autoritate

delegata din partea conducerii privind anumite activităţi.

Relaţiile de control se manifestă între organismele cu

atribuţii de control şi celelalte verigi ale întreprinderii supuse

activităţii de verificare.

Organigramă este o reprezentare grafică a structurii

organizatorice sub forma unor cadrane corelate care exprimă

relaţiile organizatorice dintre diverse organisme ale întreprinderii.

Regulamentul de organizare şi funcţionare este o

detaliere a structurii organizatorice în care se includ atribuţiile,

competentele şi responsabilităţile specifice funcţiilor existente în

întreprindere. El cuprinde o bază legală care vizează obiectul de

activitate, organigrama, obiectivele detaliate şi responsabilităţile

diverselor funcţii şi o descriere amănunţită a compartimentelor

existente.

FIŞA POSTULUI - CONTABIL

Obiectiv:

· Efectuarea tuturor înregistrărilor contabile primare,

curente ale activităţii companiei.

· Îndosarierea cronologică şi arhivarea documentelor

primare, a contractelor, a confirmărilor de şold, a corespondentei

29

30


şi a altor documente financiar-contabile.

· Efectuarea componentelor de şold lunare pentru conturile

contabile din balanţă lunară.

· Efectuarea periodică a confirmărilor de şold cu partenerii

(client, furnizori, bănci).

· Pariticiparea la efectuarea inventarului anual.

Experienţa necesară:

· Absolvent al unui Liceu cu profil economic / student într-

o Universtitate cu profil economic;

· Experienţa 2 ani în domeniul financiar , însumând bune

cunoştinţe contabile pe anumite segmente ale activităţii financiar-

contabile;

· Cunoştinţe bune de MSOffice, cunoaşterea bună a unui

program de contabilitate reprezentând un avantaj;

Profil:

· Bune cunoştinţe profesionale financiar-contabile;

· Viteza de prelucrare şi introducere a datelor;

· Capacitate bună de organizare şi atenţie distributiva;

· Capacitate de comunicare;

· Capabil de a lucra cu date limite, sub stres, program

30

31


prelungit;

· Personalitate integra;

Responsabilităţi:

· Responsabil cu introducerea corectă a documentelor

primare în sistemul software contabil;

· Responsabil cu îndosarierea cronologică a tuturor

documentelor şi actelor financiar-contabile;

· Responsabil cu respectarea procedurilor financiar-

contabile interne;

· Responsabil asupra componentei clare şi corecte a

conturilor contabile la sfârşit de lună;

· Cooperarea alături de Contabilul Senior asupra

corectitudinii informaţiei prezentate în Situaţiile Financiare;

· Responsabil pentru întocmirea raportărilor interne

solicitate de Contabilul Senior;

2.2 Contabilitatea imobilizărilor la SC TRIDENT SRL

Un mijloc fix la valoarea de intrare de 50.000lei, amortizat

90%, iar preţul de vânzare este de 60.000lei, TVA 24%.

31

32


Vânzarea mijlocului fix se evidenţiază în contabilitate asfel:

a)Vânzarea în baza facturii:

461,,Debitori diverşi” = %

71.400lei

7583,,Venituri din cedarea

60.000lei

activelor şi altor operaţii de capital”

4427,,TVA colectata”

11.400lei

b)Scoaterea din inventar a mijlocului fix vândut:

% = 212,,Clădiri”

50.000lei

6583,,Cheltuieli privind

5.000lei

activele cedate şi alte operaţii

de capital”

281,,Amortizări privind

45.000lei

imobilizările corporale”

32

33


Operaţii privind cedarea de mijloace fixe fără plată din

diminuarea capitalului social se evidenţiază astfel:

% = 2133,,Mijloace de transport”

1.000lei

281,,Amortizări privind

200lei


1012,,Capital subscris vărsat”

800lei

Operaţii privind mijloacele fixe care fac obiectul participării

în natura la capitalul social al unei societăţi nou înfiinţate şi care

se evidenţiază:

% = 213,,Echipamente tehnologice”

4.000lei 281,,Amortizări privind

1.000lei


6641,,Cheltuieli privind

3.000lei

imobilizările financiare cedate”

261,,Acţiuni deţinute la entităţi = 7641,,Venituri din

imobilizări

33

34


afiliate” financiare

cedate”

Operaţiuni privind închirierea(intrarea şi ieşirea temporară)

mijloacelor fixe:

La chiriaşi organizarea contabilităţii mijloacelor fixe luate

cu chirie de la terţi se realizează cu ajutorul contului în afară

bilanţului 8031,,Mijloace fixe luate cu chirie”. În debitul contului

se înregistrează, pe baza contractelor sau proceselor verbale de

închiriere, valoarea de intrare a mijloacelor fixe luate cu chirie. În

creditul contului se înregistrează valoarea aceloraşi mijloace fixe

restituite în baza proceselor verbale de predare. Şoldul contului

arata valoarea mijloacelor fixe luate cu chirie la un moment dat.

Investiţiile efectuate de chiriaş la mijloacele fixe închiriate

sunt supuse amortizării,de regulă, pe perioada aferenta închirierii

contractului de închiriere.În acest caz, atât lucrările de investiţii

cât şi amortizarea acestora se vor reflecta în contabilitatea

chiriaşului.

34

35


Capitolul III. Informatica de gestiune

3.1. Înregistrarea unui mijloc fix, completarea planului

de amortizare aferent mijlocului fix şi generarea notei

contabile de amortizare lunară.

Din meniul principal vom intra în “Operaţiuni ->Mijloace

fixe”. Aici vizualizam mijloacele fixe existente în patrimoniul

societăţii de lucru curente.

Apăsam pe butonul “Adăugă” sau “insert” de la tastura şi vom

adăuga un nou mijloc fix.

Completăm pe rând numărul de inventar, denumirea, valoarea

de inventar, codul de clasificare, durata amortizării, data intrării în

evidenţă (vom completa data intrării în gestiune deoarece

programul va recalcula automat amortizările de la data intrării

până în prezent, cât şi valorile amortizării lunare şi a valorii

rămase de amortizat pa baza valorii de inventar introduse mai sus

şi a datei intrării)., gestiunea, documentul şi numărul

documentului cu care mijlocul fix a intrat în patrimoniul agentului

35

36


economic, amplasarea mijlocului fix şi dacă dorim şi alte

observaţii suplimentare. Apăsam pe butonul “Salvează”.

În momentul în care alegem gestiunea unde înregistrăm

mijlocul fix, o vom defini în cazul în care nu există (de exemplu:

gestiunea “Mijloace de transport”) apăsând pe butonul "Adăugă"

din cadrul nomenclatorului de gestiuni:

• denumire gestiune: “Mijloace de transport”

• tip gestiune: depozit

• cont “2133”

• cont venit: “758”

• cont cheltuieli: “658”

După ce am adăugat mijlocul fix, vom apăsa pe butonul “Plan

de amortizare” pentru a genera planul de amortizare pentru

mijlocul fix de la data intrării a acestuia în patrimoniu şi până în

prezent. În cadrul ferestrei plan de amortizare vom efectua click

stânga pe butonul “Generare automată” pentru refacerea

planului de amortizare începând cu data intrării mijlocului fix în

patrimoniu.

După ce am adăugat mijlocul fix în nomenclator, şi am generat

planul de amortizare avem acces la raportările pe care ni le pune

la dispoziţie butonul “Listare F10”.

Pentru a seta nota contabilă aferenta amortizării lunare a

mijloacelor fixe din gestiunea “Mijloace de transport” vom apăsa

36

37


pe butonul “Setare N.C”. Selectam apoi gestiunea mijloace de

transport, apăsam pe butonul modifică şi completăm “2811” în

dreptul contului debitor şi “2813” în dreptul contului creditor după

care putem salva.

Capitolul IV. Concluzii şi propuneri

37

38


În final se impun câteva propuneri cu privire la îmbunătăţirea

activităţii de ansamblu a SC TRIDENT SRL:

1. Sistemul de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei

unităţi patrimoniale trebuie să asigure condiţiile necesare

efectuării controlului legal. La elaborarea şi adoptarea

programelor informatice se vor avea în vedere următoarele:

a) în privinţa controlului intern: asigurarea cuprinderii în

procedurile de prelucrare a prevederilor reglementărilor în

vigoare şi posibilitatea amortizării acestora în funcţie de

modificările intervenite în legislaţie; cunoaşterea adecvată a

funcţiilor sistemului de prelucrare a datelor de către personalul

implicat şi respectarea acestora; gestionarea produselor program,

asigurarea protecţiei lor impotriva unor accese neautorizate,

realizarea confidenţialităţii datelor în sistemul informatic (sistemul

de parole); stabilirea tipului de suport pentru păstrarea datelor de

intrare, intermediare sau de ieşire şi timpul aferent păstrării

acestora; optimizarea sistemului de programe folosit.

b) în privinţa controlului extern: verificarea completă sau prin

sondaj a modului de funcţionare a procedurilor de prelucrare

prevăzute de sistemul informatic; verificarea totală sau prin

sondaj a operaţiilor economico-financiare înregistrate în

contabilitate, astfel încat acestea să fie în concordanţă cu

prevederile actelor normative care le reglementează; verificarea

prin teste de control a programului informatic utilizat.

38

39


2. Sistemele de prelucrare automată a datelor în domeniul

financiar-contabil, trebuie să respecte anumite criterii minimale:

a) să asigure concordanţa strictă a rezultatului prelucrărilor

informatice cu prevederile actelor normative care le

reglementează;

b) să precizeze cu claritate sursa, conţinutul şi apartenenţa

fiecărei date;

c) să asigure listele operaţiunilor efectuate în evidenţa

contabilă pe bază de documente justificative, care să fie

numerotate în ordine cronologică, interzicându-se inserări sau

eliminări ulterioare;

d) să se precizeze procedurile şi suportul extern de arhivare al

produselor de program, a datelor introduse, a situaţiilor financiare

sau altor documente, cu posibilitatea de integrare în sistem a

datelor arhivate;

e) să asigure confidenţialitatea şi protecţia informaţiilor;

f) să asigure listarea unor rapoarte edificatoare şi necesare

pentru întreprindere, care să conţină diferite elemente de

identificare precum: tipul documentului primar, denumirea unităţii

patrimoniale, perioada la care se referea informaţia, datarea

listărilor, paginarea cronologică, precizarea programului

informatic şi a versiunii utilizate;

g) să se prevadă în documentaşia produsului informatic modul

de organizare şi tipul sistemului de prelucrare (monopost sau

reţea), multisocietate, portabilitatea fişierelor, etc.

39

40


h) să se respecte precizările menţionate în documentaţia

tehnică de utilizare a produselor informatice.

3. Realizatorii de programe informatice au obligaţia de a

prevedea prin contractele de livrare a produselor informatice

clauze privind întreţinerea şi adaptarea produselor livrate, precum

şi eliminarea posibilităţilor de modificare a procedurilor de

prelucrare a datelor de către utilizatori.

4. Firmele de software care realizează aceste programe poartă

răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din

documente, iar beneficiarii răspund pentru realitatea datelor

transmise spre prelucrare.

Importante modificări din legislaţia economică a ultimilor ani,

necesitatea flexibilităţii producţiei şi adaptării ei la cerinţele

pieţei, complexitatea actului decizional - economic, impun o

informare rapidă, exactă şi coerentă asupra situaţiei interne a

societăţii şi a conexiunilor acesteia cu exteriorul (terţi, banca,

administraţia financiară, etc.).

În condiţiile unei economii concurenţiale va fi avantajată

unitatea economică informatizată, care dispune de informaţiile

necesare în timp util pentru luarea deciziilor cât mai rapid, efect

ce se va reflecta în evoluţia economico-financiară a acesteia.

Toate rezultatele descrise şi analizate, au determinat

conducerea societăţii să ia anumite măsuri ce pot genera în viitor

importante creşteri ale profitului şi cotei de piaţă:

40

41


îmbunătăţirea calităţii produselor prin reducerea la maxim

posibil a ratei defectelor de fabricaţie, precum şi prin înlocuirea

unor utilaje depăşite cu altele noi şi performante;

creşterea productivităţii muncii prin folosirea judicioasă a

personalului raportată la eficienţa cu care acesta realizează

munca propusă;

reducerea cheltuielilor materiale;

extinderea pieţei de desfacere prin promovarea firmei la

târguri şi expoziţii internaţionale, prin reluarea unor contracte cu

partenerii externi şi de tradiţie; dar şi recâştigarea pieţei interne;

continuarea prospectărilor privind tendinţele evoluţiei

automobilelor de teren pe plan mondial;

realizarea automatizării prelucrării datelor la nivelul întregii

întreprinderi prin realizarea unei reţele de calculatoare ce va

facilita obţinerea operativă a rezultatelor financiar-contabile,

gestionare şi de producţie.

Concluzii

Imobilizările corporale au o importanţă foarte mare în ceea ce

priveşte rezultatele agenţilor economici, aceştia neputând să-şi

desfăşoare activitatea propriu-zisă în lipsa lor. În contextul actual

al economiei de piaţă, o unitate economică poate să obţină

rezultate deosebite în condiţiile concurenţei numai dacă

41

42


produsele finite realizate, lucrările executate şi serviciile prestate

sunt de o calitate bună şi la un pret acceptabil. Producţia

destinată vânzării trebuie să fie realizată în funcţie de cerinţele

pieţei.

De asemenea, o investiţie în acest domeniu poate influienţa de

asemenea rentabilitatea şi profitabilitatea firmei. Astfel, investiţia

care aduce ca rezultat achiziţia de imoblizări corporale indirect

productive sau chiar neproductive nu face decât să scadă

rezultatele agentului economic. În schimb, investiţia în imobilizări

direct productive pot să crească rezultatul economic, modificând

pozitiv situaţiile financiare. Astfel se pot atrăge investitori şi

creditori care să poată pune la dispoziţia firmei necesarul

financiar cu care să poată extinde graniţele declarate în statutul

de societate, diversificând gama de produse, deschizând filiale

sau puncte de lucru, în general, să poată urca pe scara celor mai

mari întreprinderi.

După 1989 s-a constatat o creştere a cererii de piaţă pentru

produsele moderne, eficiente şi de o bună calitate. În acelaşi timp

populaţia după aceasta dată a avut acces la mult mai multe

informaţii, lucru care a influienţat nivelul cererii. Având în vedere

că pe piaţa românească au pătruns foarte multe produse străine

similare cu cele româneşti, producătorii autohtoni au fost obligaţi

să acorde o atenţie suplimentară calităţii.

Pentru obţinerea de bunuri de calitate superioară care să se

alinieze la standardele internaţionale este nevoie de materii

prime de o bună calitate, mijloace de producţie performante şi o

42

43


forţă de muncă cu un grad de calificare superior. Având in vedere

aceste 3 condiţii unităţile economice s–au orientat în utilarea cu

mijloace de producţie moderne, fiabile cu performanţe superioare

şi cu o mare productivitate. Achiziţia lor reprezintă un efort

financiar pentru fiecare unitate şi de aceea operaţiile de achiziţie

trebuie analizate foarte bine înainte de a fi efectuate, calculând şi

efectele financiare pe care le implică achiziţia pe întreaga

perioadă de amortizare a imobilizărilor.

Studiul de caz prezentat în prezenta lucrare este un bun

exemplu pentru demonstrarea faptului că imobilizările corporale

sunt un factor major în influienţa rezultatelor economice obţinute.

Astfel se observă o contribuţie mare a imobilizărilor direct

productive la rezultatul înregistrat în raport cu imobilizările

neproductive sau cele indirect productive.

În încheiere, se poate afirma că alegerea metodei de

contabilizare a imobilizărilor, precum şi menţinerea politicilor de

amortizare influienţează în mod decisiv aspectul şi conţinutul

situaţiilor financiare, iar aceste documente finale au un grad

major în ceea ce priveşte deciziile investitorilor.

43

44


BIBLIOGRAFIE:

Andronie Maria, Analiza si proiectarea sistemelor informatice,

Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008.

Baluta Aurelian-Virgil, - Contabilitate si gestiune fiscala,

Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

Belverd E. Needles, Jr., Henry R. Anderson, James C.

Coldwel, Principiile de baza ale contabilitatii, Editia a cincea,

Editura Arc, Chisinau, 2001.

Coman Florin, Contabilitatea financiara a societatilor

comerciale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate

financiara - o abordare europeana si internationala, vol. I si II,

Editura Infomega, Bucuresti, 2008.

Fusaru Doina, Gherasim Zenovic si colab., Aplicatii

economice in Visual Basic si Access, Ed. Fundatiei Romania de

Maine, Bucuresti, 2006.

Gherasim Zenovic, Fusaru Doina, Andronie Maria,

Sisteme informatice pentru asistarea deciziei economice, Ed.

Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008.

IASB, Standardele Internationale de Raportare Financiara,

traducere din limba engleza, Editura CECCAR, Bucuresti, 2007.

44

45


Ilincuta Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gadau Liana,

Contabilitatea financiara. Aplicatii practice si teste grila pentru

autoevaluare, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti,

2008.

Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed.

Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

Ionescu Cicilia - Sisteme contabile moderne, Ed. Fundatiei

Romania de Maine, Bucuresti, 2005.

Ionescu Luminita - Contabilitatea aprofundata a societatilor

comerciale, Ed. a III-a revizuita si adaugita, Editura FRM,

Bucuresti, 2007 sau editiile urmatoare.

Ionescu Luminita - Reforma bugetului public si a contabilitatii

publice in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2005.

Popescu Lucian, Baluta Aurelian-Virgil, Metode si procedee

de calculatie a costurilor, Editura Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2007.

Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale,

vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti, 2009 sau editiile

anterioare.

Reglementari contabile si fiscale

1. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 3055/2009,

pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu

directivele europene, M. Of. nr. 766 si 766 bis din 10 noiembrie

2009, va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2010.

45

46


2. Ordinul Ministrului Finantelor nr. 1752/2005 privind

aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele

europene, M. Of. nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005, cu

modificarile si completarile ulterioare.

3. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 2.861/2009

pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea

inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si

capitalurilor proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009.

4. Ordinul Ministerului Economiei si Finantelor nr.

3512/2008, privind documentele

financiar-contabile, M. Of. nr. 870, din 23 decembrie 2008.

5. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2226/2006

privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre

persoanele prevazute la art.1 din Legea contabilitatii nr.82/1991,

M. Of. nr. 1056 din 30 decembrie 2006.

6. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2264/2001,

pentru aprobarea modelelor

formularelor specifice cu regim special privind activitatea

financiara si contabila si normelor privind intocmirea si utilizarea

acestora, M. Of. nr. 136 din 21 februarie 2002.

7. Ordinul Ministrului FinanŃelor Publice nr. 1.376/2004,

pentru aprobarea normelor

metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor

operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor

comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din

46

47


cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora, M.

Of. nr. 1.012 bis din 3 noiembrie 2004.

8. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1917/2005

pentru aprobarea Normelor

metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii

institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si

instructiunile de aplicare a acestuia, M. Of. nr. 1.186 din 29

decembrie 2005.

9. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Publicata in M. Of.

nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile

ulterioare.

10. Ordonanta Guvernului Romaniei 92/2003 privind Codul

de procedura fiscala M.Of. nr. 94 din 29 decembrie 2003,

republicata in M. Of. nr. 560 din 24 iunie 2004.

11. Hotararea Guvernului Romaniei 44/2004 privind

normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind

Codul fiscal, M. Of. nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si

completarile ulterioare.

12. B.N.R. Ordinul guvernatorului B.N.R. nr.13/2008,

pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu

directivele europene, aplicabile institutiilor de credit, institutiilor

financiare nebancare si Fondului de garantare a depozitelor in

sistemul bancar, M. Of. nr. 879 din 24 decembrie 2008.

13. Legea contabilitatii nr. 82/1991 (r4). Republicata in

M.Of. nr. 454 din 18 iunie 2008.

47

48


14. Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale. Republicata

in M.Of. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si

completarile ulterioare.

48

45354312-CONTABILITATEA-ÅžI-GESTIUNEA-IMOBILIZÄ‚RILOR-CORPORALE-lungu-vasile

Documents

Transcript of 45354312-CONTABILITATEA-ÅžI-GESTIUNEA-IMOBILIZÄ‚RILOR-CORPORALE-lungu-vasile