CONTABILITATEA ŞI GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE -lungu vasile

1

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA IMOBILIZARILOR CORPORALE LA SC Trident SRL

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI FINANŢE CÂMPULUNG MUSCEL

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

PROIECT DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ

Cadrul didactic îndrumător: lect. Univ. Dr. ODI MIHAELA ZARNESCU

Student: LUNGU V. VASILE

ANUL: III FR

CENTRUL TEHNOLOGIC: FOCSANI

Câmpulung Muscel,

2010-2011

1

2


UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI FINANŢE CÂMPULUNG MUSCEL

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

SC TRIDENT SRL

Cadrul didactic îndrumător: lect. Univ. Dr. ODI MIHAELA ZARNESCU

Student: LUNGU V. VASILE

ANUL: III FR

CENTRUL TEHNOLOGIC: FOCSANI

Câmpulung Muscel,

2010-2011

2

3


Cuprins:

INTRODUCERE…pag.04

Capitolul I. Contabilitatea imobilizărilor corporale

1.1 Definiţie şi recunoaştere…pag.07

1.2. Contabilitatea operaţiunilor privind intrarea şi ieşirea imobilizărilor

corporale…pag.12

1.3. Contabilitatea amortizării…pag.16

Capitolul II. Studiu de caz, privind imobilizările corporale la SC TRIDENT SRL

2.1 Descrierea Societăţii Comerciale…pag.18

2.2 Contabilitatea imobilizărilor la SC TRIDENT SRL…pag.22

Capitolul III. APLICAŢIE INFORMATICĂ DE GESTIUNE

3.1.Aplicatie: Înregistrarea unui mijloc fix, completarea planului de amortizare

aferent mijlocului fix şi generarea notei contabile de amortizare lunară…pag.25

Capitolul IV.Concluzii şi propuneri…pag.27

Bibliografie…pag.31

3

4


Motto:

,, Contabilitatea este una din cele mai sublime creații ale spiritului omenesc

pe care fiecare bun gospodar ar trebui s-o folosească în gospodăria sa.”

INTRODUCERE:

Contabilitatea a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societății

omenești, din nevoia de a cunoaște volumul de muncă vie și materializată

cheltuită și rezultatele producției și schimbului. Ea a izvorât din cerințele activității

practice și s-a perfecționat continuu ca o consecință firească a dezvoltării relațiilor

economice de producție și de schimb.

Prima definiție dată contabilității aparține italianului Luca Paciolo, fiind

formulată în lucrarea sa “Summa de Arittmetica, Geometria, Propotioni et

Proportionalita’’ care a apărut în Veneția în anul 1494. El analizează contabilitatea

ca un ansamblu de principii și reguli privind înregistrarea în partida dublă a averii

ce aparține unui negustor, precum și la toate ce aparțin acestuia, în ordinea în

care au loc. În concepția sa, partida dubla este definită prin prisma ecuației de

schimb dintre avere și capital. Fiecare mișcare sau tranzacție intervenită în masa

averii implicit a capitalului este reprezentată ca un raport dintre primire și dare ,

respectiv între debitor , cel care primește valoarea și creditor , cel care o

avansează .

4

5


Contabilitatea este astăzi o știință economică specializată în gestiunea

valorilor separate patrimonial inclusă în familia științelor sociale. De aceea,

împreună cu alte științe de aceeași vocație, sunt tratate ca o grupa distinctă de

științele economice generale.

Obiectul contabilității constă în evidenta, calculul, analiza și controlul

raporturilor de schimb dintre alocarea și finanțarea, destinația și proveniența,

utilizarea și reproducția valorilor economice separate patrimonial, cu dezvăluirea

situației nete financiare a patrimoniului , precum și a rezultatelor obținute.

În prezent actul normativ de bază care reglementeaza modul de

organizare și de conducere a evidenței contabile este Legea Contabilității

nr.82/1991. Acest act normativ conține reglementări unitare cu privire la

organizarea sistemului contabil din România atât pentru agenții economici cât și

pentru celelalte entități, inclusiv pentru instituțiile publice.

Pentru agenții economici evoluția sistemului contabil a cunoscut schimbări

structurale importante marcate prin:

-H.G. nr.704/1994 – odată cu aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii

Contabilității a apărut și planul de conturi aplicabil tuturor agenților economici;

-O.M.F.P. nr.94/2001 – aprobă Reglementările contabile cu Directiva a IV-a a

Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de

Contabilitate aplicabile unităților economice care îndeplinesc criteriile de marime

menționate în actul normativ;

5

6


-O.M.F.P.nr.306/2002– aprobă reglementările contabile simplificate,

armonizate cu Directivele Europene aplicabile unităților economice care se

situează sub limita stabilită, considerate că fac parte din întreprinderile mici și

mijlocii care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2003.

-Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 3055/2009-pentru aprobarea

Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 766 și 766

bis din 10 noiembrie 2009, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2010.

- Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 1752/2005 privind aprobarea

Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 1080 bis

din 30 noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

- Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea

Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura

activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009.

-Ordinul Ministerului Economiei si Finanțelor nr. 3512/2008

Se poate afirma că o dată cu aplicarea ultimelor patru acte normative, sistemul

contabil românesc al agenților ecomomici a fost reformat răspunzând atât

necesităților de informare a utilizatorilor cât și cerințelor de armonizare cu

Directivele Europene și cu Standardele internaționale de Contabilitate.

Gestiunea financiar-contabila cuprinde ansamblul activităților prin care se

realizează obiectivele privind obținerea și folosirea mijloacelor financiare

necesare desfășurarii normale a producției, înregistrarea și evidența în expresie

valorică a activității economice din cadrul întreprinderii; urmărește utilizarea

6

7


eficientă a resurselor, desfășurarea ritmică a activității, semnalează fenomenele

care influențează nivelul profitului și reducerea costurilor etc.

Funcțiunea financiar-contabilă are implicații în activitatea generală de

gestiune, în asigurarea fondurilor necesare pentru salarii, materii prime și

materiale, utilaje etc.

Un rol important revine activităților ce țin de exercitarea funcțiunii financiar-

contabile cu privire la contractarea creditelor în momentele potrivite pentru

desfășurarea normală a producției, folosirea judicioasă a disponibilităților banești,

încasarea creanțelor, dimensionarea corectă a rezervelor etc.

7

8


Capitolul I Contabilitatea imobilizărilor corporale

1.1 Definiţie şi recunoaştere

În martie 1982 Consiliul IASC a aprobat norma IAS 16, Contabilitatea

imobilizărilor corporale. Ultima revizuire a Standardului a avut loc în anul 2009,

acesta intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2010.

Ca şi celelalte Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, Standardul

nr. 16 se referă, în traducere strictă, la, Terenuri, clădiri, construcţii şi

echipamente “, preluat în versiune românească prin, Imobilizări corporale.

Obiectivul

Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 16, Imobilizări corporaleare ca

obiectiv, descrierea tratamentului contabil pentru imobilizări corporale astfel

încât utilizatorii situaţiilor financiare să poată discerne cu privire la informaţiile

despre investiţia unei entităţi în imobilizările sale corporale şi la modificările dintr-

o astfel de investiţie. Problema principală în contabilizarea imobilizărilor

corporale este identificarea momentului de recunoaştere a acestor active, a

valorii contabile şi a cheltuielilor cu amortizarea şi cu pierderile din depreciere

aferente “.IAS 16 este aplicabil contabilizării imobilizărilor corporale, cu

următoarele excepţii:

8

9


- Imobilizările corporale deţinute pentru vânzare, întrucât ele constituie obiectul

IFRS 5” Active imobilizate obţinute pentru vânzare şi activităţi întrerupte “;

- Activele biologice aferente activităţilor agricole – intră în aria de aplicabilitate

a IAS 41 “Agricultura”;

- Activele de exploatare şi de evaluare – constituie obiectul IFRS 6 “Exploatarea şi

evaluarea resurselor minerale”;

- Concesiunile miniere şi rezervele minerale: petrol, gaze naturale, cărbune,

resurse naturale neregenerabile.

Terminologia utilizată de Standard

Potrivit Standardului, imobilizările corporale sunt acele active care îndeplinesc

cumulativ două condiţii:

A) sunt deţinute pentru a fi utilizate în producţia de bunuri şi prestarea de servicii,

pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;

B) se preconizează a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.

În Standard mai sunt folosiţi şi următorii termeni:

- Valoare contabilă – este valoarea la care un activ este recunoscut în bilanţ

după scăderea amortizării acumulate până la acea dată, precum şi a pierderilor

cumulate din depreciere;

- Valoarea amortizabila – reprezintă costul activului sau o altă valoare

substituita costului în situaţiile financiare, din care s-a scăzut valoarea reziduală;

- Valoarea reziduală – este suma estimată pe care o entitate ar putea să o

otina în momentul de faţă din cedarea unui activ, după deducerea costurilor

estimate ale cedării, dacă activul ar fi deja de varstasi condiţiile preconizate

pentru finalul duratei sale de viaţă;

9

10


- Amortizarea – este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe

întreaga sa durata de viaţă utilă;

- Valoare justa – reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de

bună voie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii

cu preţul bunului determinat obiectiv;

- Valoarea recuperabila – este cel mai ridicat preţ net de vânzare al unui activ

şi valoarea sa de utilizare;

- Costul – reprezintă suma plătită în numerar sau echivalente de numerar, ori

valoarea justă a altor contraprestaţii efectuate pentru achiziţionarea unui activ, la

data achiziţiei sau la data construcţiei acesteia;

- Pierderea din depreciere – reprezintă diferenţa dintre valoarea contabilă şi

valoarea recuperabilă;

- Durata de viaţă utilă – este perioada în care un activ este prevăzut a fi

disponibil pentru utilizare de către o entitate, sau numărul de unităţi de producţie

similare preconizate să se obţină din active de către o entitate;

- Durata de viaţă utilă – este fie perioada de timp de-a lungul căreia un activ se

aşteaptă a fi utilizat de către întreprindere fie numărul unităţilor de producţie sau

al unităţilor similare ce se aşteaptă a fi obţinute de către întreprindere din

utilizarea activului.

Recunoaşterea ca active a imobilizărilor corporale

Un element de imobilizări corporale este recunoscut că activ dacă sunt

îndeplinite simultan două condiţii:

- Activul va genera beneficii economiceviitoare pentru entitate;

- Costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

10

11


Un element satisface prima condiţie de recunoaştere că activ, stabilind gradul

de certitudine a fluxului beneficiilor economice viitoare pe baza evidentei

disponibile în momentul recunoaşterii iniţiale. Ca urmare a acestei certitudini,

întreprinderea trebuie să preia atât beneficiile, cât şi riscurile aferente activului.

Al doilea criteriu de recunoaştere, evaluarea credibilă a costului activului, este

de obicei satisfăcut deoarece la cumpărarea activului costul de achiziţie sau

cheltuielile ocazionate de achiziţie sunt identificabile în mod cert. În cazul

obţinerii unui mijloc fix în regie proprie, măsurarea obiectivă a costului poate fi

obţinută luând în considerare tranzacţiile efectuate cu terţii pentru achiziţionarea

de materiale, forţa de muncă şi alte intrări efectuate în procesul de producţie.1

Majoritatea pieselor de schimb şi a echipamentului de service sunt înregistrate,

de regulă, ca stocuri şi sunt recunoscute în profit sau pierdere atunci când sunt

consumate. Atunci când o entitate se aşteaptă să folosească piesele de schimb şi

echipamentele pe mai multe perioade, acestea se pot încadra în categoria

terenurilor şi a mijloacelor fixe. Sunt considerate mijloace fixe şi acele piese de

schimb sau echipamente de service care se folosesc numai în legătură cu un

element de imobilizări corporale.

Dacă părţile componente ale unei imobilizări corporale au durate de viaţă utilă

diferite sau aduc beneficii întreprinderii într-un mod diferit, utilizându-se rate şi

metode de amortizare diferite, standardul recomanda recunoaşterea lor separată.

Elementele individuale din cadrul terenurilor şi al mijloacelor fixe se identifica

utilizând raţionamentul profesional în funcţie de specificul întreprinderii. Uneori

1 Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2007.

11

12


este indicat să se grupeze elementele individuale nesemnificative (de exemplu

matriţe, unelte etc.) iar criteriile de definire şi recunoaştere să se aplice valorii

totale.

În anumite situaţii se pot achiziţiona terenuri şi mijloace fixe cu scopul sporirii

gradului de siguranţă sau de protecţie a mediului şi al obţinerii de către

întreprindere a unor noi beneficii viitoare.

Achiziţionarea unor asemenea imobilizări, chiar dacă nu cresc în mod direct

beneficiile economice viitoare ale unui mijloc fix, poate fi necesară pentru că

întreprinderea să obţină beneficii economice viitoare din celelalte active ale sale.

Costurile ulterioare recunoaşterii iniţiale a unui element de imobilizări

corporale suporta două tratamente:

1. Costurile cu întreţinerea şi reparaţiile curenteale imobilizărilor corporale nu

sunt recunoscute în valoarea contabilă a elementelor respective, întrucât ele nu

respectă cele două conditiii pentru recunoaserea ca active. Acest tip de costuri va

fi recunoscut în profitul sau pierderea perioadei.

2. Dacă o anumită componentă a activului corporal trebuie înlocuită, atunci costul

ei va majoră valoarea activului corporal respectiv numai dacă sunt îndeplinite cele

două condiţii de recunoaştere că active.

Sistemul de documente financiar contabile

Obiectul evidentei operative îl constituie înregistrarea şi reflectarea

fenomenelor primare care au loc în unitate, adică intrarea şi ieşirea de valori

materiale şi băneşti, introducerea în comun sau în folosinţă, precum şi existenţa

lor într-un anumit loc al unităţi sau la o anumită dată.

12

13


Documentele justificative trebuie să cuprindă ca elemente:

- denumirea documentelor;

- denumirea şi sediul unităţii care a întocmit documentul;

- numărul şi denumirea părţilor care participă la efectuarea operaţiunilor;

- conţinutul operaţiunilor şi temeiul legal al efectuării ei;

- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate;

- semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii, ale

persoanelor însărcinate cu exercitarea vizei de control financiar preventiv şi a

persoanelor în drept să aprobe operaţiunea respectivă;

- alte elemente impuse de caracterul operaţiunii.

Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pastă, creion chimic,

maşina de scris, fără ştersături şi răzături. Erorile se corectează prin tăierea cu

linie a textului şi a cifrelor greşite, astfel ca acestea să poată fi citite, iar deasupra

lor se scrie textul său cifră corectă.

Documentele care stau la baza intrării mijloacelor fixe în unitate sunt:

1. , Procesul verbal de recepţie” pentru mijloacele fixe independente care nu

necesită montaj şi nici probe tehnologice;

2. , Procesul verbal de recepţie” (preliminară sau definitivă) în cazul utilajelor

care necesită montaj, dar nu necesită probe tehnologice, precum şi a clădirilor şi

construcţiilor speciale cu caracter administrativ şi social – cultural;

3. , Procesul verbal de punere în funcţiune” pentru utilajele care necesită

montaj şi probe tehnologice;,

13

14


Proces verbal de transformare” pentru recepţionarea inventarului gospodăresc

de natură mijloacelor fixe rezultat din prelucrarea materialelor în atelierele

proprii ale unităţii;

4. , Procesul verbal de predare – primire” a mijloacelor fixe transferate;

5. , Bonul de mişcare a mijloacelor fixe” pentru mişcarea mijloacelor fixe în

cadrul unităţii;

6. , Contractul de închiriere” sau, Procesul verbal de închiriere” pentru

luarea în primire a mijloacelor fixe închiriate;

7. , Procesul verbal de dâre în custodie” pentru mijloacele fixe primite în

custodie.

Mijloacele fixe pot ieşi definitiv din gestiune prin casare, vânzare, donaţie iar

temporar prin concesiune, locaţie de gestiune şi închiriere.

Casarea, adică scoaterea definitivă din funcţiune a mijloacelor fixe prin

demontare, dărâmare, etc. Este consemnată în următoarele documente:

- Specificaţia privind mijloacele fixe propuse spre scoaterea din funcţiune

(casare) întocmite de secţiile, laboratoarele sau serviciile care propun casarea,

prin care acestea se montează;

- Procesul verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe, de declasare

a unor bunuri materiale, elaborat de către comisia de casare, reprezintă

documentul prin care se constată îndeplinirea condiţiilor de casare, de aprobare şi

executare a ei, de consemnare a materialelor rezultate din casare, şi ca document

de înregistrare în evidenţă operativă şi în contabil.

14

15


1.2. Contabilitatea operaţiunilor privind intrarea şi ieşirea de imobilizări

corporale

Imobilizările corporale pot intra în întreprindere prin:

-aport în natura la capitalul social

-achizitionare de la furnizori interni/externi

-constructie în antrepriza sau regie proprie

-obtinere cu titlu gratuit, subvenţie, plus de inventar

Imobilizările corporale sunt contabilizate cu ajutorul conturilor sintetice

prin care se delimitează structural.

Sunt conturi de bilanţ sau de inventar care, d.p.d.v. economic sunt conturi

de activ. Se debitează cu valoarea imobilizărilor intrate ca aport în natură,

achiziţionate, realizate pe cont propriu, primite cu titlu gratuit sau constatate ca

plus de inventar. În credit se înregistrează vânzări, lipsuri de inventar, scoateri din

funcţiune. Şoldul conturilor este debitor şi reprezintă valoarea imobilizărilor

corporale existente în societate la un moment dat.

Operaţiuni privind intrarea mijloacelor fixe în folosinţă permanenta:

a)Aportul în mijloace fixe la capitalul societăţii comerciale:

-subscrierea aportului în mijloace fixe:

456,,Decontări cu asociaţii = %

privind capitalul” 1011,,Capital subscris nevărsat”

1043,,Prime de emisiune sau aport”

15

16


-aducerea aportului în mijloace fixe:

212,,Construcţii” = 456,,Decontări cu asociaţii

privind capitalul”

1011,,Capital subscris nevărsat” = 1012,,Capital subscris vărsat”

b)Achiziţionarea mijloacelor fixe în baza facturii şi a procesului verbal de

recepţie se reflecta în contabilitate la preţul de achiziţie astfel:

% = 404,,Furnizori de imobilizări”

212,,Construcţii”

4426,,TVA deductibila”

c)Primirea mijlocului fix cu titlu sau constatate plus cu ocazia inventarierii la

valoarea actuala: 212,,Consructii”

= 131,,Subvenţii pentru investiţii”

d)Mijloace fixe intrate în patrimoniu ca urmare a terminării lucrărilor de

investiţii terminate,recepţionate şi trecute în categoria mijloacelor fixe:

212,,Construcţii” = 231,,imobilizări corporale în curs”

Operaţiuni privind intrarea terenurilor:

a)Terenuri achiziţionate de la terţi la preţ de cumpărare

-achizitionarea terenurilor de la terţi:

% = 404,,Furnizori de imobilizări”

16

17


2111,,Terenuri”

4426,,TVA deductibila”

-plata furnizorilor de imobilizări prin viramente bancare:

404,,Furnizori de imobilizări” = 5121,,Conturi la bănci în lei”

b)Terenuri aduse ca aport la capital de către întreprinzătorii individuali sau de

către asociaţi la valoarea de aport:

2111,, Terenuri” = 456,,Decontări cu asociaţii privind capitalul”

c)Terenuri primite cu titlu gratuit:

2111,,Terenuri” = 131,,Subvenţii pentru investiţii”

d)Amenajări de terenuri realizate pe cont propriu la cost de producţie:

2112,,Amenajări de terenuri” = 722,,Venituri din producţia de imobilizări

corporale”

Contabilitatea operaţiilor privind ieşirea imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale pot ieşi din patrimoniul întreprinderii prin :

- casare, vânzare, lipsuri constatate la inventar, cedări cu titlu gratuit, schimb

de active, alte cazuri de forţă majoră.

1. Ieşirea prin casare constituie o modalitate complexă cuprinzând operaţii :

demolarea, demontarea sau dezmembrarea imobilizărilor corporale, valorificarea

subansamblelor, ansamblelor, pieselor componente şi a materialelor rezultate şi

scăderea din evidenta contabilă a acestor imobilizări corporale.

17

18


Scoaterea din funcţiune a imobilizărilor corporale cu valoarea de intrare

complet amortizata sau cu valoarea de intrare parţial recuperată se face cu

aprobarea Consiliului de administraţie. După obţinerea acestei aprobări se

valorifica componentele rezultate din casare fie prinvanzare, fie prin utilizarea lor

la executarea altor imobilizări corporale.2

Operaţiile economico-financiare de scoatere din funcţiune a imobilizărilor

corporale prin casare sunt :

1. Scăderea din evidenta contabilă a imobilizărilor corporale:

Aceasta se face diferit în funcţie de valoarea recuperată integral sau parţial

pe calea amortizării şi se inregistreza pe baza procesului verbal de scoatere din

funcţiune astfel :

a) dacă valoarea este recuperată intergral pe calea amortizării

281 = grupa 21

b) dacă valoarea de intrare este recuperată parţial pe seama amortizării

% = grupa 21 valoarea intrata

281 amortizarea cumulata

6583 VCN

2.Cheltuieli ocazionate de scoaterea din funcţiune a imobilizărilor

corporale:sunt înregistrate după natura elementelor de cheltuieli prin folosirea

conturilor din clasa 6. Documentele pe baza cărora se înregistrează aceste

cheltuieli sunt :2 Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti, 2009

18

19


- bon de consum

- stat de plată a salariilor

- situaţia de calcul a contribuţiei la asigurările sociale.

Clasa 6 = % total cheltuieli

Clasa 3

Clasa 4

3. Valorile materiale rezultate în urma dezmembrărilor:constituie pentru

întreprindere venituri şi se înregistrează pe baza bonurilor de intrare astfel :

Clasa 3 = 7588 valoarea materialelor recuperate

1.3. Contabilitatea amortizării

În economia unităţilor patrimoniale,mijloacele de producţie,de natură

imobilizărilor corporale sau a capitalului permanent,ocupă un loc important,fiind

acea componentă a patrimoniului care defineşte capacitatea tehnică de producţie

sau potenţialul de a crea venituri,în concordanţă cu obiectul de activitate.

Grupa imobilizărilor corporale se împarte în două categorii:terenuri şi mijloace

fixe.

19

20


Pentru evidenţierea existentului şi mişcării(intrărilor şi ieşirilor) imobilizărilor

corporale sunt utilizate următoarele conturi sintetice de gradul I :

211,,Terenuri şi amenajări de terenuri

212,,Construcţii

213,,Instalaţii tehnice,mijloace de transport,animale şi plantaţii

214,,Mobilier,aparatura birotica,echipament de protecţie a valorilor materiale

şi umane şi alte active corporale

Contul sintetic de gradul I 211 ,,Terenuri şi amenajări de terenuri funcţionează

desfăşurat pe două conturi de gradul II (subconturi),astfel:

2111 ,,Terenuri

2113 ,,Amenajări de terenuri

Contul sintetic de gradul I 213,,Instalaţii tehnice,mijloace de transport,animale

şi plantaţii funcţionează desfăşurat pe conturi de gradul II,astfel:

2131 ,,Echipament tehnologic(maşini,utilaje şi instalaţii de lucru)

2132 ,,Aparate şi instalaţii de măsură,control şi reglare

2133 ,,Mijloace de transport

2134 ,,Animale şi plantaţii

20

21


Toate aceste conturi sunt conturi de active imobilizate,cu funcţie contabilă de

conturi de active,deci îşi încep funcţiunea prin debitare.3

Debitul acestor conturi reflecta intrările de imobilizări corporale în

întreprindere pe diverse căi:achiziţionate de la furnizori,aduse ca aport la

societate,primate prin donaţii cu titlu gratuit, investitii-constructii,plusuri

constatate la inventariere.

Creditul acestor conturi reflecta ieşirile de imobilizări corporale din patrimonial

întreprinderii pe diverse căi:casare,vânzare,donaţii,lipsuri constatate,distrugeri

datorită calamitaţilor naturale.

Au şolduri debitoare care reflectă existentul la un moment dat.

Pentru evidenţierea amortizării imobilizărilor corporale se utilizează contul

sintetic de gradul I 281 ,,Amortizarea imobilizărilor corporale__,care funcţionează

desfăşurat pe conturi de gradul II,astfel:

2811 ,,Amortizarea amenajărilor de terenuri

2812 ,,Amortizarea construcţiilor

2813 ,,Amortizarea instalaţiilor,mijloacelor de transport,animalelor şi

plantaţiilor

2814 ,,Amortizarea altor imobilizări corporale

Toate aceste conturi au funcţie de conturi rectificate ale valorii de înregistrare

a imobilizărilor corporale şi funcţie contabilă de conturi de pasiv.Deci încep să

funcţioneze prin creditare.

Creditul acestor conturi reflecta amortizarea calculată şi inclusă în cheltuieli.

3 Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti, 2009

21

22


Debitul acestor conturi reflecta amortizarea aferenta imobilizărilor corporale

ieşite din patrimoniul întreprinderii.Au şolduri creditoare care reflectă

amortizarea înregistrată a imobilizărilor corporale.

Capitolul II Studiu de caz, privind imobilizările corporale la SC TRIDENT SRL

2.1 Descrierea Societăţii Comerciale

SC TRIDENT SRL, persoană juridică de nationaliatate romana îşi desfăşoară

activitatea în conformitate cu legile în vigoare şi cu statutul societăţii.

Forma juridică a societăţii este de Societate cu Răspundere Limitată.

Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată în timp, cu începere de la

data înmatriculării acesteia la Registrul Comerţului.

Aportul asociatului unic la capitalului social nu este purtător de dobândă.

Părţile sociale sunt egale ca valoare şi indivizibile, coferind asociatului unic

dreptul de a şi primi dividentele.

Societatea este administrată şi reprezentată, pe durata nelimitată , de către

asociatul unic, cu drepturi şi puteri depline.

22

23


Societatea va putea angaja personal cu contract de muncă, cu repectarea

prevederilor Codului Muncii şi regimului de asigurări sociale. Are în prezent 40

salariaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Necesarul de personal,

angajat pe bază de contract de muncă,în condiţiile codului muncii este stabilit de

către conducerea firmei.

Societatea se dizolvă prin hotărârea asociatului unic, imposibilitatea realizării

obiectului de activitate, faliment, micşorarea capitalului sub limita legală,

pierderea unei jumătăţi din capitalul social, fuziunea sau dizolvarea societăţii

comercial sau depăşirea duratei de fuctionare prevăzută în actul constitutiv.

Lichidarea se face de unul sau mai mulţi lichidatori numiţi de asociatul unic,

sau de către acesta.

Din momentul intrării în fuctiune a lichidatorilor, mandatul adminitratorului

încetează, acesta nemaiputând întreprinde noi acţiuni în numele societăţii.

Misiunea TRIDENT este să furnizeze cu promptitudine servicii de încredere,

care se dezvolta permanent.

SC TRIDENT SRL este compania furnizoare de servicii care stabilește standardele

în România, depașind așteptarile clienților, angajaților şi acționarilor, în domeniul

furnizării de soluțîi de comunicații, şi consultanţă de cea mai bună calitate.

Orientare către client

23

24


Misiunea noastră este "Clientul pe locul 1". Poartă-te cu clientul așa cum ți-ar

plăcea să fii tratat. Misiunea se considera îndeplinită atunci când ai vrea să fii

propriul client.

Angajament

A spune înseamnă a face: promisiunea făcută trebuie să fie ținuta. Fără nici o

excepție.

Respect

Respecta-ți clientul, respecta-ți colegii și de asemenea, respecta-ți muncă. Arata-ți

respectul pentru ceilalţi şi este foarte probabil să fii răsplătit în acelaşi mod.

Integritate

În orice faci trebuie să demonstrezi că etică şi afacerile sunt compatibile. Fii cinstit

– cinstea este răsplătită.

Lucrul în echipă

Caștiga lucrând în echipă. Sărbătoreşte succesul în acelaşi fel. Învaţă să

împărtăşeşti cu ceilalţi, învaţa să ai încredere.

Conştientizarea costurilor

Cheltuiește ca și cum ai face-o din propriul buzunar. Păstrarea sub control a

costurilor este cea mai simplă modalitate pentru a avea un business sănătos și un

loc de muncă bun.

24

25


Structura organizatorică

Nivelul ierarhic reprezintă treaptă organizatorică pe care se situează diverse

organisme ale întreprinderii situate la aceeaşi distanţă faţă de vârful piramidei

manageriale. Numărul nivelelor ierarhice diferă de la o întreprindere la alta în

funcţie de natura activităţii, dimensiunea firmei, complexitatea activităţilor,

competenta managerilor, Relaţiile organizatorice exprima totalitatea relaţiilor

dintre diferite organisme ale întreprinderii care vizează fluxurile de materii prime,

produse finite, bani, informaţii şi resurse umane şi sunt determinate de

regulamentul de organizare şi funcţionare a întreprinderii sau alte documente

oficiale. Într-o întreprindere se pot identifica relaţii organizatorice:

ˇ de autoritate;

ˇ de cooperare;

ˇ de control.

Relaţiile de autoritate sunt legăturile care se manifestă în procesul managerial

între manageri şi salariaţi inclusiv că urmare a delegării de autoritate. Ele pot fi:

- relaţii ierarhice atunci când exprimă raporturile dintre titularii posturilor

de conducere şi titularii posturilor de execuţie;

- relaţii funcţionale atunci când exprimă legăturile dintre două organisme

în care unul dispune de autoritate funcţională asupra celuilalt;

- relaţii de stat major atunci când exprimă raporturile dintre diverse

organisme între care unul dispune de autoritate delegata din partea conducerii

privind anumite activităţi.

25

26


Relaţiile de control se manifestă între organismele cu atribuţii de control şi

celelalte verigi ale întreprinderii supuse activităţii de verificare.

Organigramă este o reprezentare grafică a structurii organizatorice sub forma

unor cadrane corelate care exprimă relaţiile organizatorice dintre diverse

organisme ale întreprinderii.

Regulamentul de organizare şi funcţionare este o detaliere a structurii

organizatorice în care se includ atribuţiile, competentele şi responsabilităţile

specifice funcţiilor existente în întreprindere. El cuprinde o bază legală care

vizează obiectul de activitate, organigrama, obiectivele detaliate şi

responsabilităţile diverselor funcţii şi o descriere amănunţită a compartimentelor

existente.

FIŞA POSTULUI - CONTABIL

Obiectiv:

· Efectuarea tuturor înregistrărilor contabile primare, curente ale activităţii

companiei.

· Îndosarierea cronologică şi arhivarea documentelor primare, a

contractelor, a confirmărilor de şold, a corespondentei şi a altor documente

financiar-contabile.

· Efectuarea componentelor de şold lunare pentru conturile contabile din

balanţă lunară.

· Efectuarea periodică a confirmărilor de şold cu partenerii (client,

26

27


furnizori, bănci).

· Pariticiparea la efectuarea inventarului anual.

Experienţa necesară:

· Absolvent al unui Liceu cu profil economic / student într-o Universtitate

cu profil economic;

· Experienţa 2 ani în domeniul financiar , însumând bune cunoştinţe

contabile pe anumite segmente ale activităţii financiar-contabile;

· Cunoştinţe bune de MSOffice, cunoaşterea bună a unui program de

contabilitate reprezentând un avantaj;

Profil:

· Bune cunoştinţe profesionale financiar-contabile;

· Viteza de prelucrare şi introducere a datelor;

· Capacitate bună de organizare şi atenţie distributiva;

· Capacitate de comunicare;

· Capabil de a lucra cu date limite, sub stres, program prelungit;

· Personalitate integra;

Responsabilităţi:

· Responsabil cu introducerea corectă a documentelor primare în

27

28


sistemul software contabil;

· Responsabil cu îndosarierea cronologică a tuturor documentelor şi

actelor financiar-contabile;

· Responsabil cu respectarea procedurilor financiar-contabile interne;

· Responsabil asupra componentei clare şi corecte a conturilor contabile

la sfârşit de lună;

· Cooperarea alături de Contabilul Senior asupra corectitudinii informaţiei

prezentate în Situaţiile Financiare;

· Responsabil pentru întocmirea raportărilor interne solicitate de

Contabilul Senior;

2.2 Contabilitatea imobilizărilor la SC TRIDENT SRL

Un mijloc fix la valoarea de intrare de 50.000lei, amortizat 90%, iar preţul de

vânzare este de 60.000lei, TVA 24%.

Vânzarea mijlocului fix se evidenţiază în contabilitate asfel:

a)Vânzarea în baza facturii:

461,,Debitori diverşi” = % 71.400lei

7583,,Venituri din cedarea 60.000lei

activelor şi altor operaţii de capital”

28

29


4427,,TVA colectata” 11.400lei

b)Scoaterea din inventar a mijlocului fix vândut:

% = 212,,Clădiri” 50.000lei

6583,,Cheltuieli privind 5.000lei

activele cedate şi alte operaţii

de capital”

281,,Amortizări privind 45.000lei

imobilizările corporale”

Operaţii privind cedarea de mijloace fixe fără plată din diminuarea

capitalului social se evidenţiază astfel:

% = 2133,,Mijloace de transport” 1.000lei

281,,Amortizări privind 200lei


1012,,Capital subscris vărsat” 800lei

Operaţii privind mijloacele fixe care fac obiectul participării în natura la

capitalul social al unei societăţi nou înfiinţate şi care se evidenţiază:

29

30


% = 213,,Echipamente tehnologice” 4.000lei

281,,Amortizări privind 1.000lei


6641,,Cheltuieli privind 3.000lei

imobilizările financiare cedate”

261,,Acţiuni deţinute la entităţi = 7641,,Venituri din imobilizări

afiliate” financiare cedate”

Operaţiuni privind închirierea(intrarea şi ieşirea temporară) mijloacelor fixe:

La chiriaşi organizarea contabilităţii mijloacelor fixe luate cu chirie de la

terţi se realizează cu ajutorul contului în afară bilanţului 8031,,Mijloace fixe luate

cu chirie”. În debitul contului se înregistrează, pe baza contractelor sau proceselor

verbale de închiriere, valoarea de intrare a mijloacelor fixe luate cu chirie. În

creditul contului se înregistrează valoarea aceloraşi mijloace fixe restituite în baza

proceselor verbale de predare. Şoldul contului arata valoarea mijloacelor fixe

luate cu chirie la un moment dat.

Investiţiile efectuate de chiriaş la mijloacele fixe închiriate sunt supuse

amortizării,de regulă, pe perioada aferenta închirierii contractului de închiriere.În

acest caz, atât lucrările de investiţii cât şi amortizarea acestora se vor reflecta în

contabilitatea chiriaşului.

30

31


Capitolul III. Informatica de gestiune

3.1. Înregistrarea unui mijloc fix, completarea planului de amortizare aferent

mijlocului fix şi generarea notei contabile de amortizare lunară.

Din meniul principal vom intra în “Operaţiuni ->Mijloace fixe”. Aici vizualizam

mijloacele fixe existente în patrimoniul societăţii de lucru curente.

Apăsam pe butonul “Adăugă” sau “insert” de la tastura şi vom adăuga un nou

mijloc fix.

Completăm pe rând numărul de inventar, denumirea, valoarea de inventar,

codul de clasificare, durata amortizării, data intrării în evidenţă (vom completa

data intrării în gestiune deoarece programul va recalcula automat amortizările de

la data intrării până în prezent, cât şi valorile amortizării lunare şi a valorii rămase

de amortizat pa baza valorii de inventar introduse mai sus şi a datei intrării).,

gestiunea, documentul şi numărul documentului cu care mijlocul fix a intrat în

31

32


patrimoniul agentului economic, amplasarea mijlocului fix şi dacă dorim şi alte

observaţii suplimentare. Apăsam pe butonul “Salvează”.

În momentul în care alegem gestiunea unde înregistrăm mijlocul fix, o vom

defini în cazul în care nu există (de exemplu: gestiunea “Mijloace de transport”)

apăsând pe butonul "Adăugă" din cadrul nomenclatorului de gestiuni:

· denumire gestiune: “Mijloace de transport”

· tip gestiune: depozit

· cont “2133”

· cont venit: “758”

· cont cheltuieli: “658”

După ce am adăugat mijlocul fix, vom apăsa pe butonul “Plan de amortizare”

pentru a genera planul de amortizare pentru mijlocul fix de la data intrării a

acestuia în patrimoniu şi până în prezent. În cadrul ferestrei plan de amortizare

vom efectua click stânga pe butonul “Generare automată” pentru refacerea

planului de amortizare începând cu data intrării mijlocului fix în patrimoniu.

După ce am adăugat mijlocul fix în nomenclator, şi am generat planul de

amortizare avem acces la raportările pe care ni le pune la dispoziţie butonul

“Listare F10”.

Pentru a seta nota contabilă aferenta amortizării lunare a mijloacelor fixe din

gestiunea “Mijloace de transport” vom apăsa pe butonul “Setare N.C”. Selectam

apoi gestiunea mijloace de transport, apăsam pe butonul modifică şi completăm

32

33


“2811” în dreptul contului debitor şi “2813” în dreptul contului creditor după care

putem salva.

Capitolul IV. Concluzii şi propuneri

33

34


În final se impun câteva propuneri cu privire la îmbunătățirea activității de

ansamblu a SC TRIDENT SRL:

1. Sistemul de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei unități

patrimoniale trebuie să asigure condițiile necesare efectuării controlului legal. La

elaborarea și adoptarea programelor informatice se vor avea în vedere

următoarele:

a) în privința controlului intern: asigurarea cuprinderii în procedurile de

prelucrare a prevederilor reglementărilor în vigoare și posibilitatea amortizării

acestora în funcție de modificările intervenite în legislație; cunoașterea adecvată

a funcțiilor sistemului de prelucrare a datelor de către personalul implicat și

respectarea acestora; gestionarea produselor program, asigurarea protecției lor

impotriva unor accese neautorizate, realizarea confidențialității datelor în

sistemul informatic (sistemul de parole); stabilirea tipului de suport pentru

păstrarea datelor de intrare, intermediare sau de ieșire și timpul aferent păstrării

acestora; optimizarea sistemului de programe folosit.

b) în privința controlului extern: verificarea completă sau prin sondaj a

modului de funcționare a procedurilor de prelucrare prevăzute de sistemul

informatic; verificarea totală sau prin sondaj a operațiilor economico-financiare

înregistrate în contabilitate, astfel încat acestea să fie în concordanță cu

prevederile actelor normative care le reglementează; verificarea prin teste de

control a programului informatic utilizat.

2. Sistemele de prelucrare automată a datelor în domeniul financiar-contabil,

trebuie să respecte anumite criterii minimale:

34

35


a) să asigure concordanța strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu

prevederile actelor normative care le reglementează;

b) să precizeze cu claritate sursa, conținutul și apartenența fiecărei date;

c) să asigure listele operațiunilor efectuate în evidența contabilă pe bază de

documente justificative, care să fie numerotate în ordine cronologică,

interzicându-se inserări sau eliminări ulterioare;

d) să se precizeze procedurile și suportul extern de arhivare al produselor de

program, a datelor introduse, a situațiilor financiare sau altor documente, cu

posibilitatea de integrare în sistem a datelor arhivate;

e) să asigure confidențialitatea și protecția informațiilor;

f) să asigure listarea unor rapoarte edificatoare și necesare pentru

întreprindere, care să conțină diferite elemente de identificare precum: tipul

documentului primar, denumirea unității patrimoniale, perioada la care se referea

informația, datarea listărilor, paginarea cronologică, precizarea programului

informatic și a versiunii utilizate;

g) să se prevadă în documentașia produsului informatic modul de organizare și

tipul sistemului de prelucrare (monopost sau rețea), multisocietate, portabilitatea

fișierelor, etc.

h) să se respecte precizările menționate în documentația tehnică de utilizare a

produselor informatice.

3. Realizatorii de programe informatice au obligația de a prevedea prin

contractele de livrare a produselor informatice clauze privind întreținerea și

adaptarea produselor livrate, precum și eliminarea posibilităților de modificare a

procedurilor de prelucrare a datelor de către utilizatori.

35

36


4. Firmele de software care realizează aceste programe poartă răspunderea

prelucrării cu exactitate a informațiilor din documente, iar beneficiarii răspund

pentru realitatea datelor transmise spre prelucrare.

Importante modificări din legislația economică a ultimilor ani, necesitatea

flexibilității producției și adaptării ei la cerințele pieței, complexitatea actului

decizional - economic, impun o informare rapidă, exactă și coerentă asupra

situației interne a societății și a conexiunilor acesteia cu exteriorul (terți, banca,

administrația financiară, etc.).

În condițiile unei economii concurențiale va fi avantajată unitatea economică

informatizată, care dispune de informațiile necesare în timp util pentru luarea

deciziilor cât mai rapid, efect ce se va reflecta în evoluția economico-financiară a

acesteia.

Toate rezultatele descrise și analizate, au determinat conducerea societății să

ia anumite măsuri ce pot genera în viitor importante creșteri ale profitului și cotei

de piață:

îmbunătățirea calității produselor prin reducerea la maxim posibil a ratei

defectelor de fabricație, precum și prin înlocuirea unor utilaje depășite cu altele

noi și performante;

creșterea productivității muncii prin folosirea judicioasă a personalului

raportată la eficiența cu care acesta realizează munca propusă;

reducerea cheltuielilor materiale;

extinderea pieței de desfacere prin promovarea firmei la târguri și expoziții

internaționale, prin reluarea unor contracte cu partenerii externi și de tradiție;

dar și recâștigarea pieței interne;

36

37


continuarea prospectărilor privind tendințele evoluției automobilelor de

teren pe plan mondial;

realizarea automatizării prelucrării datelor la nivelul întregii întreprinderi

prin realizarea unei rețele de calculatoare ce va facilita obținerea operativă a

rezultatelor financiar-contabile, gestionare și de producție.

Concluzii

Imobilizările corporale au o importanță foarte mare în ceea ce privește

rezultatele agenților economici, aceștia neputând să-și desfășoare activitatea

propriu-zisă în lipsa lor. În contextul actual al economiei de piață, o unitate

economică poate să obțină rezultate deosebite în condițiile concurenței numai

dacă produsele finite realizate, lucrările executate și serviciile prestate sunt de o

calitate bună și la un pret acceptabil. Producția destinată vânzării trebuie să fie

realizată în funcție de cerințele pieței.

De asemenea, o investiție în acest domeniu poate influiența de asemenea

rentabilitatea și profitabilitatea firmei. Astfel, investiția care aduce ca rezultat

achiziția de imoblizări corporale indirect productive sau chiar neproductive nu

face decât să scadă rezultatele agentului economic. În schimb, investiția în

imobilizări direct productive pot să crească rezultatul economic, modificând

pozitiv situațiile financiare. Astfel se pot atrăge investitori și creditori care să

poată pune la dispoziția firmei necesarul financiar cu care să poată extinde

granițele declarate în statutul de societate, diversificând gama de produse,

37

38


deschizând filiale sau puncte de lucru, în general, să poată urca pe scara celor mai

mari întreprinderi.

După 1989 s-a constatat o creștere a cererii de piață pentru produsele

moderne, eficiente și de o bună calitate. În același timp populația după aceasta

dată a avut acces la mult mai multe informații, lucru care a influiențat nivelul

cererii. Având în vedere că pe piața românească au pătruns foarte multe produse

străine similare cu cele românești, producătorii autohtoni au fost obligați să

acorde o atenție suplimentară calității.

Pentru obținerea de bunuri de calitate superioară care să se alinieze la

standardele internaționale este nevoie de materii prime de o bună calitate,

mijloace de producție performante și o forță de muncă cu un grad de calificare

superior. Având in vedere aceste 3 condiții unitățile economice s–au orientat în

utilarea cu mijloace de producție moderne, fiabile cu performanțe superioare și

cu o mare productivitate. Achiziția lor reprezintă un efort financiar pentru fiecare

unitate și de aceea operațiile de achiziție trebuie analizate foarte bine înainte de a

fi efectuate, calculând și efectele financiare pe care le implică achiziția pe întreaga

perioadă de amortizare a imobilizărilor.

Studiul de caz prezentat în prezenta lucrare este un bun exemplu pentru

demonstrarea faptului că imobilizările corporale sunt un factor major în influiența

rezultatelor economice obținute. Astfel se observă o contribuție mare a

imobilizărilor direct productive la rezultatul înregistrat în raport cu imobilizările

neproductive sau cele indirect productive.

În încheiere, se poate afirma că alegerea metodei de contabilizare a

imobilizărilor, precum și menținerea politicilor de amortizare influiențează în mod

38

39


decisiv aspectul și conținutul situațiilor financiare, iar aceste documente finale au

un grad major în ceea ce privește deciziile investitorilor.

BIBLIOGRAFIE:

Andronie Maria, Analiza si proiectarea sistemelor informatice, Ed. Fundatiei

Romania de Maine, Bucuresti, 2008.

Baluta Aurelian-Virgil, - Contabilitate si gestiune fiscala, Editura Fundatiei


Belverd E. Needles, Jr., Henry R. Anderson, James C. Coldwel, Principiile de

baza ale contabilitatii, Editia a cincea, Editura Arc, Chisinau, 2001.

Coman Florin, Contabilitatea financiara a societatilor comerciale, Editura

Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

39

40


Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiara - o

abordare europeana si internationala, vol. I si II, Editura Infomega, Bucuresti,

2008.

Fusaru Doina, Gherasim Zenovic si colab., Aplicatii economice in Visual Basic si

Access, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006.

Gherasim Zenovic, Fusaru Doina, Andronie Maria, Sisteme informatice pentru

asistarea deciziei economice, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008.

IASB, Standardele Internationale de Raportare Financiara, traducere din limba

engleza, Editura CECCAR, Bucuresti, 2007.

Ilincuta Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gadau Liana, Contabilitatea

financiara. Aplicatii practice si teste grila pentru autoevaluare, Editura Fundatiei


Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundatiei Romania de

Maine, Bucuresti, 2007.

Ionescu Cicilia - Sisteme contabile moderne, Ed. Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2005.

Ionescu Luminita - Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale, Ed. a

III-a revizuita si adaugita, Editura FRM, Bucuresti, 2007 sau editiile urmatoare.

Ionescu Luminita - Reforma bugetului public si a contabilitatii publice in

Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2005.

Popescu Lucian, Baluta Aurelian-Virgil, Metode si procedee de calculatie a

costurilor, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura

Universitara, Bucuresti, 2009 sau editiile anterioare.

40

41


Reglementari contabile si fiscale

1. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 3055/2009, pentru aprobarea

Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 766 si 766

bis din 10 noiembrie 2009, va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2010.

2. Ordinul Ministrului Finantelor nr. 1752/2005 privind aprobarea

Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 1080 bis

din 30 noiembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

3. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea

Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura

activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009.

4. Ordinul Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008, privind

documentele

financiar-contabile, M. Of. nr. 870, din 23 decembrie 2008.

5. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2226/2006 privind utilizarea unor

formulare financiar-contabile de catre persoanele prevazute la art.1 din Legea

contabilitatii nr.82/1991, M. Of. nr. 1056 din 30 decembrie 2006.

6. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2264/2001, pentru aprobarea

modelelor

formularelor specifice cu regim special privind activitatea financiara si

contabila si normelor privind intocmirea si utilizarea acestora, M. Of. nr. 136 din

21 februarie 2002.

7. Ordinul Ministrului FinanŃelor Publice nr. 1.376/2004, pentru aprobarea

normelor

41

42


metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de

fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si

retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale si

tratamentul fiscal al acestora, M. Of. nr. 1.012 bis din 3 noiembrie 2004.

8. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea

Normelor

metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor

publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a

acestuia, M. Of. nr. 1.186 din 29 decembrie 2005.

9. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Publicata in M. Of. nr. 927 din 23

decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

10. Ordonanta Guvernului Romaniei 92/2003 privind Codul de procedura

fiscala M.Of. nr. 94 din 29 decembrie 2003, republicata in M. Of. nr. 560 din 24

iunie 2004.

11. Hotararea Guvernului Romaniei 44/2004 privind normele metodologice de

aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, M. Of. nr. 112 din 6 februarie

2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

12. B.N.R. Ordinul guvernatorului B.N.R. nr.13/2008, pentru aprobarea

Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile institutiilor

de credit, institutiilor financiare nebancare si Fondului de garantare a depozitelor

in sistemul bancar, M. Of. nr. 879 din 24 decembrie 2008.

13. Legea contabilitatii nr. 82/1991 (r4). Republicata in M.Of. nr. 454 din 18

iunie 2008.

14. Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale. Republicata in M.Of. nr. 1066

din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

42

43


43

CONTABILITATEA ŞI GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE -lungu vasile

Documents

Transcript of CONTABILITATEA ŞI GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE -lungu vasile