ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

„Moldovenii nuprea au mersul la cinema `n listade distrac]ii“

Interviu realizat de Iulia Blaga

„Suplimentul de cultur\“ v\ pro -pune un interviu cu DumitruMarian, unul dintre ini]iatoriiLegii Cinematografiei din Repu-blica Moldova, care va reformadin temelii industria de film.

» pag. 8-9

„COLORS OF MARIA“ — 11 CONCERTE ~N 10 ORA{E

Muzica Mariei T\nasepe ritmuri orientale

Citi]i un text semnat de R\zvan Chiru]\ `n » paginile 2-3

Festivalul de FilmCentral Europeann-a clintitMedia[ul dintorpoare

Iulia Blaga

Nu [tiu unde au fost cei „peste10.000 de spectatori“ ai Festivaluluide Film Central European de la Me-dia[ (MECEFF), dar sigur s-au dusla filmele la care eu n-am fost.

» pag. 11

Cronic\ de carte

Ice BucketChallenge: cât de r\u este„narcisismulcaritabil“?

Drago[ Cojocaru

~n luna august `ntreaga planet\ afost cuprins\ de nebunie. Mii [i miide oameni, de la vecini la vedete, au`nceput s\ ̀ [i toarne g\le]i cu ap\ [ighea]\ `n cap, nominalizând altetrei persoane care s\ fac\ acela[igest. Totul a fost filmat [i postatimediat pe YouTube sau Facebook.

» pag. 14

Când a ap\rut pe re]elelesociale melodia MarieiT\nase „Pân\ când nu teiubeam“ `n interpretareaPink Martini, videoclipula devenit viral printretinerii intelectuali cu ac-ces la share. Proiectul„Colors of Maria“ pro -pune ceva similar, darmult mai complex. Arti[tidin [apte ]\ri vin cu pro-pria viziune asupramuzicii cântate de MariaT\nase [i o prezint\ `n11 concerte care voravea loc `n 10 ora[e ale]\rii `n perioada 23 sep-tembrie – 12 octombrie.Iar „Lume, lume“ cu in-fluen]e iraniene nu sun\r\u deloc.

Drumulcapodoperei spre ea `ns\[i

Cristian Teodorescu

De[i dornic s\ debuteze, ca tot scrii-torul, spune legenda, Agop se ab -]ine s\ scoat\ mai `ntâi Manualul`ntâmpl\rilor la iveal\ [i `ncepe cuZiua mâniei, un roman istoric pecare o parte a criticii care conta ladata apari]iei c\r]ii l-a primit ca peo produc]ie minor\.

» pag. 10

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

2 » actualitate

„Colors of Maria“ sau despre muzicaMariei T\nase pe ritmuri orientale

R\zvan Chiru]\

Ideea unui turneu na]ional `n caremuzica Mariei T\nase s\ fie „tra -s\“ pe ritmuri orientale, bul g\ re[tisau spaniole i-a apar]inut artistu-lui iranian Mehdi Aminian. El`nsu[i virtuoz al unui instrumenttradi]ional oriental, ney-ul, s-a`ndr\gostit `n 2011 de folclorul ro -mânesc dup\ ce a participat la Fes-tivalul Interna]ional „George Enes-cu“. „Mehdi s-a sim]it puternicatras de universul muzicii tra -di]ionale române[ti, astfel c\ s-a de-cis s\ c\l\toreasc\ `n Maramure[,unde a studiat folclorul specificzonei respective. Aceste c\ut\ri audus la elaborarea unui proiect mu -zical unic: Roots Revival Romania,dedicat `n primul rând reinvieriitradi]iilor muzicale [i adapt\rii lorla vremurile `n care tr\im“, st\

scris `n prezentarea artistului ira -nian de pe site-ul dedicat proiectu-lui Roots Revival Romania. Expe -rien ]a din Maramure[, dar [i dinprima serie de turnee dedicat\muzicii din nordul României s-amaterializat [i `ntr-un disc „Chap-ter One: Maramure[“.

Ulterior, Mehdi Aminian a des -coperit-o [i pe Maria T\nase, a de-venit un pasionat al muzicii inter-pretei românce [i i-a venit ideea s\ofere cântecelor ei o influen]\ ori-ental\, dar [i contemporan\. Totartistul iranian a adunat `nc\[apte arti[ti din România, Bulga -ria, Turcia, Spania, Fran]a [i Ar-menia pasiona]i de melodiile Ma -riei T\nase [i a decis s\ `i plim beprin zece ora[e ale României pen-tru a le prezenta compozi]iile. Evi-dent c\ exist\ din nou [i un disc,intitulat chiar Co lors of Maria.

„Suplimentul de cultur\“ a statde vorb\ cu Mehdi Aminian, dar [icu doi dintre arti[tii implica]i `nturneul „Colors of Maria“ desprefolclorul românesc, despre intere-sul lor pentru aceast\ muzic\ [i, evident, despre Maria T\nase.

Când a ap\rut pe re]elele sociale melodia Mariei T\nase „Pân\ când nu te iubeam“ `n interpretarea Pink Martini, videoclipul a devenit viral printre tineriiintelectuali cu acces la share. Proiectul „Colors of Maria“ propune ceva similar,dar mult mai complex. Arti[ti din [apte ]\ri vin cu propria viziune asupra muziciicântate de Maria T\nase [i o prezint\ `n 11 concerte, care vor avea loc `n 10ora[e ale ]\rii `n perioada 23 septembrie – 12 octombrie. Iar „Lume, lume“ cu influen]e iraniene nu sun\ r\u deloc.

» Ora[ele `n careajunge turneul „Colors of Maria“,organizat de TwinArts: Craiova,Timi[oara, Oradea,Cluj-Napoca, Sibiu,Bra[ov, Ia[i, Gala]i,Constan]a, Bucure[ti.

Mehdi Aminian: „Praful adus de comunism acoper\ realitatea despre Maria T\nase“

Cum a]i descoperit-o pe Maria T\ nase?

La `nceputul [ederii mele `n România,am tot ascultat câteva melodii de la unprieten de-al meu, f\r\ s\ [tiu ale cuisunt cântecele. Apoi, dup\ ce am auzitmuzica Ma riei T\nase `n original, pur [isimplu m-am `ndr\gostit. {i a devenit oimportant\ surs\ de inspira]ie pentrumine.

Ce v-a atras la muzica ei [i, mai ales,de unde vine aceast\ pasiune a dum-neavoastr\ pentru folclorul românesc?

La Maria T\nase, am g\sit [i Vestul, [iEstul. Probabil c\ acesta este cel mai fasci-nant lucru care m-a inspirat cu privire laopera sa. Am c\l\torit mult nu doar `n Eu-ropa, dar [i `n jurul lumii [i, dup\ ce amasimilat toate influen]ele pe care diferiteculturi ale lumii le-au avut asupra mea, m-am decis s\ creez Roots Revival, care `[ipropune o abordare proasp\t\ [i dinamic\asupra muzicii tradi]ionale a României.

„Sper ca românii s\ vad\ prin ochiimei ce bog\]ii de]in“, declara]i pe pa -gina de prezentare a turneului „Co -lors of Maria“. A]i avut sentimentulc\ românii nu o apreciaz\ destul peMaria T\nase sau tradi]iile lor?

Nu spun c\ nu o apreciaz\ destul, dar amsentimentul c\ praful adus de unele eveni-mente istorice din România, cum a fost comunismul, acoper\ realitatea despreMaria T\nase. Noi, ca muzicieni str\ini,nu avem aceast\ prejudecat\ [i putemprivi subiectul dintr-o perspectiv\ nou\. Pede alt\ parte, nici unul dintre noi nu opoate `n]elege pe Maria T\nase cum o facromânii.

A]i locuit doi ani `n m\n\sti rile sufitedin Bosnia. Cum v-a marcat aceast\perioad\ [i de ce a]i plecat de acolo?

Cred c\ acolo a fost prima dat\ când amdescoperit motivul pentru care am fostatras de acest instrument (ney – n.r.). Pu -terea sunetului s\u unic care te duce `ntr-o

stare de extaz [i dragoste a fost ceea ceaveam `n comun cu sufi]ii. Dar eram preacurios s\ v\d restul lumii cu propriii ochi.A[a c\ am continuat s\ c\l\toresc.

Ce influen]e aduce]i dumneavoastr\repertoriului Mariei T\nase?

Cei opt muzicieni din acest proiect carevin din [apte ]\ri ca ilustratori ai MarieiT\nase aduc propriile sentimente [i pro -priul fundal cultural. Românii pot asista cumândrie la un moment `n care alte culturise inspir\ din cultura lor [i melodiileromâne[ti sunt prezentate prin filtrul altorna]ii. Pot sim]i cum o doin\ din Maramure[`i poate aduce `ntr-o stare de medita]ie ex-trem\ `n fuziune cu o tem\ persan\, saucum un cântec de-al Mariei T\nase `i poateface s\ danseze [i pe muzic\ bulg\reasc\.La urma urmei, Roots Revival este tocmaidespre modul cum diverite fundaluri muzi-cale sunt `mbinate de muzicieni tineri [i ino-vativi, care sporesc elementele de frumosdin fiecare cultur\.

Monica Madas a `nceput s\cânte jazz mai mult dintr-uncapriciu, ea absolvind sec]iade p\pu[i [i marionete aUniversit\]ii Na]ionale deArt\ Teatral\ [i Cinema -tografic\ Bucure[ti. Apoi arealizat un prim proiect `ncare a combinat free jazz [icântece tradi]ionale româ -ne[ti, „Doina jazzului“. ~n2007 a emigrat `n MareaBritanie, dar pasiunea eipentru jazz [i folclor româ -nesc nu a disp\rut. A creatMonooka’s Caravan, care`mbin\ muzica româneasc\cu cea a rromilor.

„Cânt\rea]\, compozitoare [ip\pu[ar\“, astfel sunte]i pre -zen tat\ pe site-ul turneului„Colors of Maria“. Cum se `m -pac\ cele trei „domenii“?

Se `mpac\ bine [i cu folos. Cântde când eram mic\, am studiatp\pu[i la UNATC [i creez ̀ n fiecarezi, de la compozi]ii muzicale la spec-tacole de teatru pentru copii [iadul]i [i, mai nou, ilustra]ii grafice[i terapie prin muzic\ [i art\ plas-tic\.

Cum a]i trecut de la marionetela jazz?

Am `nceput s\ cânt pe scen\ `niarna lui 2005, dup\ ce am participatla un workshop de jazz vocal sus]i -nut de Anca Parghel. Dup\ lec]ie,Anca m-a invitat s\ cânt o pies\ tra-di]ional\ româneasc\ cu impro -viza]ie de jazz `n urm\torul ei con-cert la Art Jazz Club. Totul s-a legatfiresc [i am continuat drumul ex-perimentelor sonore. Eu nu am stu-diat muzica, cânt cum sunt, cântcum simt. Atâta timp cât oameniiempatizeaz\ cu sunetele mele, iareu m\ simt liber\ s\ creez, e tot ceconteaz\ pentru mine. Nu caut s\urmez forme [i conven]ii presta-bilite. Sunt destui care o fac foartebine.

Când am `nceput s\ cânt `n ]ar\,muzicieni de specialitate au criticatfelul „neconven]ional“ de abordarea improviza]iei. Atunci am plecatdin România u[or ne`n]eleas\, oi]aneagr\ din muzica de jazz autoh -ton\. Din pricin\ c\ improvizammult, eram `ncadrat\ `n stilul„jazz“, dar de fapt eu ̀ mi f\ceam sin-gur\ terapie cu sunete. {i mie, [icelor care ascultau.

Nu ̀ mi place s\ m\ ̀ ncadrez ̀ n tr-ungen muzical anume: pop, folclor sau

jazz. ~mi place s\ cânt [i atât. {i maiales s\ m\ joc cu sunetele.

A]i creat `n Marea BritanieMonooka’s Caravan. Cum aupri mit britanicii combina]iade folclor românesc [i muzicarromilor?

~n Londra am ̀ nceput s\ compuncântece cu versuri ̀ n englez\, acom-paniindu-m\ la chitar\. Tot a[a, unmix de sunete [i armonii cu mult\improviza]ie. Totul bazat pe propri-ile experien]e de via]\: adaptarea lamarele ora[, prietenii [i pove[tilelor, rela]ii interpersonale, cu pa r -tenerul de via]\, cu familia, veci nii,dorurile mele [i ale cunos cu ]ilormei, ne`mpliniri sau momente defericire atunci când un vis frumosprindea contur ̀ n realitate sau cândpur [i simplu `mi ie[ea vreun pro -iect [i totul avea sens.

Intrasem `n cercul singer-song-writers din nord-estul metropolei.Mergeam la multe open mics [i jamsessions [i `ncepusem s\ organizezun club lunar de concerte `ntr-ocafenea ̀ n Stoke Newington (un mic[i artistic cartier londonez), undeinvit\m muzicieni locali. ~mi cân-tam [i eu repertoriul, dar de fiecaredat\ sim]eam nevoia s\ cânt [i piesetradi]ionale române[ti, `n specialdoine f\r\ acompaniament instru-mental. Dor de cas\. Publicul era fas -cinat. De unde e muzica asta? Care epovestea? {i plecau acas\ cu unstrop de magie româneasc\.

~n 2010 am cunoscut-o pe MegHamilton, violonista mea de sufletdin Londra, mare iubitoare de mu -zic\ l\ut\reasc\ [i tot ce `nseamn\folclor din zona balcanic\, care astu diat sârguincios acest gen [iacum e o mare specialist\ `n inter-pretarea folclorului românesc. Ampus bazele grupului Monooka’s Car-avan `mpreun\ cu al]i doi muzi-cieni britanici, Matt Bacon – chi-tar\ [i Paul Moylan – contrabas.Mai avem colabor\ri cu un ]amba -list talentat din Bac\u, Vasile Coz-ma, sau al]i muzicieni. Cânt\mmuzic\ din zona Carpa]ilor româ -ne[ti cu oarecare improviza]ii vo-cale. {i din pricina faptului c\ muzi-cienii sunt totu[i englezi. Oricât deminuna]i [i talenta]i ar fi ei, tot nusun\ tradi]ional [i autohton. {iatunci, c\l\torim pu]in prin zonaexperimentalului [i acest fapt neconfer\ un sunet mai aparte. {inou\ ne place, [i publicului deasemenea.

Iar ca s\ v\ r\spund [i mai `n de-taliu la `ntrebare: multe dintrepiesele alese au fost promovate demuzicieni de la noi. {i m\ refer aici

la clasicii din muzica l\ut\reasc\româneasc\, [i nu la kitch-ul ce sescoate acum pe pia]\. Acei mae[tri,care la rândul lor au cules folclorromânesc, au ad\ugat firesc izul lor[armant prin interpretarea instru-mental\ [i vocal\, au folosit instru-mente muzicale acustice [i tradi -]ionale, [i nu „clape electronice“sau alte efecte sonore de prost gust.Acei mae[tri de demult care au pusmult\ pasiune [i m\estrie [i au in-spirat genera]ii de muzicieni. ~n ul-timii ani, mai ales dup\ fenomenulTaraful Haiducilor, mul]i muzi ci enistr\ini vor s\ cânte muzic\ ro mâ -neasc\. Din fericire, vin gene ra]iinoi de muzicieni care readuc sune-tul frumos [i curat al muzicii vechi.~n proiectul Roots Revival Romaniacolaborez cu o voce excep]ional\din Maramure[, Maria CasandraHau[i, care cânt\ cu Ba dea Piti[adev\rate bijuterii de folclor auten-tic. Un alt excelent exemplu este for-ma]ia Trei Parale pe ca re eu o ad-mir enorm.

Ce v\ atrage la muzica MarieiT\nase [i ce `nseamn\ pen trudumneavoastr\ conceptul „RootsRevival Romania“?

Vocea ei plin\ de culoare [idramatism, felul unic `n care inter-preteaz\ cântecele populare. Amcitit acum câteva luni un comenta -riu la unul din clipurile muzicaleafi[ate pe pagina Roots Revival Ro-mania `n care cineva zicea de voceamea c\ „nu e nici `ntr-o sut\ de anivoce de muzic\ popular\“. Iacabine. Nu cred c\ Roots Revival Ro -mania `[i propune s\ fac\ un nouansamblu de folclor. Proiectul esuma unor muzicieni din multe alte[i diferite culturi, care s-au cunos-cut ̀ n toamna lui 2013 ̀ n România [icare, datorit\ lui Mehdi Aminian [ilui Peter Hurley (pe care eu i-am`ntâlnit `n 2012) [i mai ales sus]ine -rii extraordinare din partea firmeiSensiblu, au avut ocazia s\ aduc\`mpreun\ diversitate cultural\ [i s\concerteze `n multe ora[e din ]ar\.C\l\torim `mpreun\ `n spa]iul ro -mânesc, `nv\]\m de fiecare dat\, cufiecare loc, tradi]ii, oameni, cân-tece. Anul trecut am fost inspira]ide muzica din Maramure[. Anul\sta, Maria T\nase. Poate la anul vomc\l\tori `n Armenia, Turcia, Sco]ia[i vom fi fascina]i de tradi]iile popu-lare din zonele respective. MariaT\nase a tradus din piesele popu-lare române[ti [i le-a cântat `nfrancez\. Un act creativ [i elegantde promovare a valorilor culturaleromâne[ti.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

actualitate « 3

Ce este oud-ul [i cum a]i ajuns s\ `l folosi]i?

Ud (cum se scrie `n turc\) este str\mo[ul chitarei din ziua deazi, este un instrument vechi de 5.000 de ani, folosit des `n ]\riledin Orientul Mijlociu. Diferite forme ale sale pot fi g\site [i `n Eu-ropa Occidental\, cum ar fi l\uta, `n Iran ca barbat, `n România [iUngaria cobz\. Am `nceput s\ `l studiez când aveam 17 ani, `n Is-tanbul. ~nc\ de la prima atingere, de la prima `ncercare, m-am`ndr\gostit de acest instrument, apoi a devenit pasiunea mea.

Ce [ti]i despre Maria T\nase?

Maria T\nase a fost o cânt\rea]\ legendar\, un simbol foarteimportant al folclorului românesc. Frumuse]ea minunat\ a vociiei [i buna st\pânire a artei cântatului, `mpreun\ cu [armul ei, aur\mas `n inimile românilor.

Compozi]iile dumneavoastr\ combin\ influen]e din maimulte culturi. Ce c\uta]i când intra]i `n contact pentru pri-ma dat\ cu muzica tradi]ional\ a unui popor?

~n func]ie de caracterul particular al fiec\rei muzici tra di -]ionale, abordarea mea poate fi diferit\. De exemplu, nu te po]iapropia de muzica persan\ `n acela[i mod cum abordezi muzicacubanez\. A[tept ca muzica tradi]ional\ s\ m\ ating\ [i s\ m\ lases\ m\ mi[c `n spa]iul ei de emo]ie, gândire [i bucurie.

Ce a]i p\strat din cultura româneasc\ `n muzica dumnea -voastr\?

Iubesc modul românesc de articulare [i ornamentare a me -lodiei, ritmurile [i virtuozitatea. Le folosesc des `n timpul solo-urilor [i `mi ofer\ noi idei compozi]onale.

Monica Madas: „Mul]i muzicieni str\inivor s\ cânte muzic\ româneasc\“

Mehmet Polat:„Maria T\nase a fost o cânt\rea]\ legendar\“Turcul Mehmet Polat este unul dintre cei maicunoscu]i interpre]i la oud, un instrument cucoarde, vechi de peste 5.000 de ani. Muzica sacunoa[te numeroase influen]e, africane [iindiene, persane, turce[ti. De asemenea, ainventat o nou\ tehnic\ de cântat la oud pentru mâna stâng\, care permite abordareaunor teme mai dificile.

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

Nu fac lucrul \sta cu masochism –dac\ a]i observat, nu am mai scrisde foarte mult timp aici despre pro-duc]ii TV pe care nu le agreez. Daro fac, câteodat\, cu aceea[i curiozi-tate cu care m\ uit, uneori, la Ani-mal Planet. Evident, nu includ toa-te talk-show-urile sportive `n cate-goria asta – dar unul dintre ele me-rit\ o mic\ analiz\.

Este vorba despre, cred, singuraemisiune de la televiziunile româ-ne[ti care s-a mutat, cu tot cu pre-zentator, pe la vreo patru-cinci pos-turi tv. Nebunii ca mine careurm\resc de ani de zile produc]iileastea [tiu deja c\ m\ refer la „Fana-tik Show“, f\cut\ de un domn cor-polent, cu un debit verbal de codro[u [i o voce de sopran\ ame -nin]at\ cu cu]itul, care [tie s\-[icultive invita]ii cu care, b\nuiesc,e interesat s\ aib\ rela]ii foarte bu-ne. Nu am s\ uit niciodat\, spreexemplu, câteva discu]ii purtate de

cei doi de-a lungul timpului, ̀ n caredomnul moderator Horia Ivanovici`l peria pe acest personaj cu trecuttulbure. M\ refer la celebrul NicuGhear\, care [i acum `l face pedomnul Ivanovici s\ tresar\ [i s\ se`ncline respectuos, atunci când `iaude numele. ~n fapt, domnia saaduce pu]in cu un Dan Diaconescumai rotofei, cu un debit verbal la felde ridicat, cu la fel de fixe [i pu]ineidei, cu aceea[i [mecherie `n felulde a adresa `ntreb\ri unor invita]idispu[i s\ accepte orice fel de poan-te. Peisajul unui platou de talk-show de la „Fanatik Show“ – v\ re-comand s\ v\ uita]i o dat\ pe LookTV – aduce, de multe ori, cu acela als\lii `n care tocmai s-a terminat onunt\, iar nunta[ii – ce pân\ `n ur -m\ cu cinci minute chiuiau – s-auoprit brusc din reprezenta]ie, fi-indc\ s-a aprins butonul pe carescrie „`n direct“.

~ns\ trebuie, probabil, s\ existe

[i astfel de emisiuni [i asemenearealizatori, desprin[i parc\ dintr-oalt\ dimensiune. Altfel, ar fi, poate,mai greu s\ apreciem faptul c\, peun post precum DigiSport, avemparte de talk-show-uri care se ri-dic\ [i se men]in la un nivel foartebun. Unul dintre ele, care se difu-zeaz\ seara la ora zece, „Fotbal eu-ropean“, se desf\[oar\, ca, de altfel,toate emisiunile de acest profil, `nformatul gazd\ plus trei invita]i.Gazda e, de regul\, un realizator alpostului TV, iar printre invita]i sereg\sesc speciali[ti, nu p\rerologi,

a[a cum se mai `ntâmpl\ pe la alteposturi. Ceea ce am apreciat `ntot-deauna a fost limba român\ destulde bun\ pe care unii dintre fo[tiifotbali[ti au `nv\]at s-o vorbeasc\.{i e de l\udat lucrul \sta, mai alesdin partea unor oameni c\rora nuli se cere a[a ceva niciodat\ atâtatimp cât joac\, dar pe seama c\rorase fac mereu bancuri. Unul dintreei este Ilie Dumitrescu, fostul mareinterna]ional, despre care am citit,`n urm\ cu mai bine de cincispreze-ce ani, c\ [i-a angajat profesor delimba român\. M\ ̀ ntreb, oare, câ]i

politicieni sau câ]i colegi debreasl\ ai domnului Dumitrescu arface lucrul \sta, ca pe ceva absolutfiresc?

~n fond [i la urma urmei, lumeaemisiunilor de dezbateri sportiveeste la fel de pestri]\ precum cea afotbalului. N-am s\ fiu r\u [i n-ams\ spun c\ avem parte de emisiunide prima [i de a doua divizie, daravem parte de câ]iva realizatori decalitate – Radu Naum, George Do-bre [i al]ii – [i ne mai putem „delec-ta“, atunci când ne plictisim de nor-malitate, cu domnul Ivanovici.

Câ]iva moderatori de emisiuniplus Horia Ivanovici

1.M\ uit tâmp la laptop, beau cafea [im\ `ntreb cum m\ cheam\, ce cauteu ̀ n via]a mea, unde sunt fulgii de-alt\dat\, care-i sensul vie]ii [i alpoe ziei, cine naiba m-a pus etc. Du -p\ ani `ntregi de program f\cutdup\ cum vor mu[chii mei, azi eprima mea zi de serviciu.

Cum nu pot adormi mai de-vreme de 3 diminea]a, cum e luni,cum e dup\ concediu, mi se paremai grav decât `nceputul pe fa]\ alr\zboiului cu ru[ii. {i nimeni num\ plânge, nu m\ conduce pân\ lama[in\ – toat\ lumea râde de ce mise `ntâmpl\. ~mi iau laptopul [i m\duc.

2.Nu-mi dau seama precis de ce-miamintesc asta fix acum, pe a[a z\ -pu[eal\, `n buc\t\rie: mergem cuma[ina undeva prin Mun]ii Vran-cei [i insist s\-i ar\t Raluc\i o ches -tie care m\ impresionase mai de-mult: Focul Viu. Nu mare lucru, `nesen]\, dar totu[i, pentru unul camine, fascinat `ntotdeauna de focprecum str\mo[ii no[tri din pe[ -ter\, de v\zut: un loc din care iesfl\c\ri din piatr\. Nici alea super -impresionante, ni[te scurgeri fira-ve dintr-o pung\ de gaz metan sub-teran\, dar ori[icât, iese foc dinpiatr\. Ar fi [i mai fain s\ le vedemnoaptea, m\ gândesc, dar `s faine [i

ziua. Pe drum, plou\ cu g\leata.Efect magic garantat, foc ie[it dinpiatr\ pe ploaie.

Ajungem la fa]a locului [i cancifoc viu. E stins. M\ uit cu jale `ng\urile alea din piatr\, verific perând dac\ nu cumva m\car unap\s treaz\ un sâmbure de flac\r\.Nimic. B\, m\ mai gândesc eu, darnu cumva ̀ mi pot aduce o umil\ con -tribu]ie la reaprinderea foculuiviu? {i, ̀ ntr-un avânt de entuziasm –mai ales, de inteligen]\ –, bag mânacu bricheta `ntr-o gaur\, apoi ca-pul, ca s\ v\d mai bine pe unde bol-borose[te scurgerea de gaz metan.{i scap\r bricheta. Reu[e[c s\-laprind. Cu o flam\ din aia tipic\ fa-zelor din desenele animate, `n ur-ma c\reia eroul r\mâne un mor-man de cenu[\, dup\ o frac]iune desecund\. Din fericire, eu mi-ampârlit doar genele.

3.Le-am cump\rat p\rin]ilor o con -serv\ cu caracati]\ din Lisabona,

c\ poate n-au mâncat oamenii `nvia]a lor caracati]\. Mama a dus obucat\ la nas, a strâmbat din el, a`nchis ochii [i s-a f\cut c\ gust\.Cic\-i bun\, dar nu-i place. S-o m\ -nânce tata. Tata a luat o bucat\ zdra -v\n\ – „Ce are, d\-o dracu’, tot ani-mal e?!“ – [i a mestecat-o comen-tând c\-i cam tare carnea. P\rea in-decis. A mai luat o bucat\, cum\m\lig\ – „Aha, s\ [tii c\-i chiarbun\“ –, apoi a dat sentin]a defini-tiv\: „E fix ca iepurele!“.

4.Cum luni am zis de r\u, trebuie s\ spun [i de bine: vineri pe la[ase, când am coborât de la volan,am luat o pung\ de cartofi pe careo uitasem de zile `ntregi `n port -bagaj, am `nchis ma[ina [i amsim]it brusc o euforie vecin\ cuorgasmul. ~mi venea s\-l pup peb\trânul care sear\ de sear\ fie`[i repar\ Trabantul, fie `[i plim -b\ copilul handicapat, de vârstamea, prin fa]a blocului. Voiam s\

mângâi pe cap pechinezul careumbl\ creanga la zece metri de st\ -pân\ [i se repede mereu isteric lapicioarele mele. Când am trecutcardul prin interfon, un rânjet cre-tin mi s-a `ntins pân\ la urechi, ca[i cum cineva mi-ar fi `mpins col -]urile gurii cu degetele. Ce s\ fie, ces\ fie, ce-am, b\, nene?! M-am prins`n lift, `n timp ce-mi priveam `noglind\ rânjetul [i ochii cu cear -c\ne cât puii de mâ]\.

Odat\ cu noul job [i programullui fix, mi-am reg\sit vechile in- s tincte proletare intacte: luni di-minea]\ – depresie, vineri seara –euforie. S-a mai dus `n m\-sa os\p t\mân\ [i, dac\ ai dat `ntretimp la [aib\, ignori sau ui]i c\via]a e lipsit\ de noim\. Vii acas\sim ]ind c\ ai `n buzunarul de lapiept un certificat [tampilat care-]i valideaz\, `]i justific\ existen]a.Nici nu pot dormi de bucurie c\ `ncâteva ceasuri nu trebuie m\ ducla serviciu.

Jurnal de fost\ vacan]\

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Nu [tiu dumneavoastr\ cum sunte]i, dac\ ave]iemisiuni TV la care v\ uita]i cu patim\ vecin\ cunebunia. Eu, recunosc, am a[a ceva. Iar unele dintreemisiunile astea sunt – unii ve]i râde, s\ fi]i s\n\to[i –cele de dezbateri pe teme fotbalistice.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Auzim des verdicte ca la Tribunaldate pe strad\ `n cazul celor carepopuleaz\ scena politic\. Nu ne maiintereseaz\ ce spune candida tul, ceproiecte are sau ce vrea s\ fac\ dup\ce ajunge `n func]ie. Nu vrem s\-lcunoa[tem sau m\car s\-l ascult\mcu aten]ie. Nici s\-l trecem prin fil-trul propriu, ca s\-l judec\m apoi cala un examen. Poate fi oricât de com-petent, deja a picat testul. Profesorinu suntem noi, ci moderatorii TV:Mihai Gâ dea, Dana Grecu, RobertTurcescu sau Lavinia {andru.

~l urâm pe candidatul X de cum ros-te[te primele vorbe, c\ am auzit noicum a zis idolul-moderator c\ omul aredunga la pantaloni strâm b\.

Nu avem r\bdare s\-l ascult\m,nici nu conteaz\ ce zice, e deja eti -che tat. I-am trage una peste cap`nainte de a vedea prima sa apari ]iepublic\, pentru c\ a dat ceva tr\snet

la TV despre el cu vreo cinci seri `nurm\.

De ce s\ facem compara]ii ̀ ntre X[i Y, nu are rost, [tim noi c\ X esteprostul satului, iar Y e de[teptulplanetei. Clar, da?

{i ce dac\ vin candida]ii la noi `ntârg? Pierdere de timp, ne uit\m laTV, c\ acolo le zice bine. Câ]ialeg\tori au r\bdare s\-i analizeze larece pe candida]i, pentru ca apoi s\hot\rasc\ ̀ n cuno[tin]\ de cauz\ cuidau votul? Foarte pu]ini.

Ne plac servitele analogice saudigitale, ne reg\sim `n `ntrebareaadesea cretin\ a moderatorului,aproape intr\m `n platou pentru a-ipupa sau `njura pe to]i. Nu vrem s\gândim sau s\ vot\m pragmatic, cicu ur\, condu[i de r\zbunarea cucare ne-am tot hr\nit `n ultimii ani.

Peste vreo [apte s\pt\mâni mer -gem la urne. Dar [tim cum s\ ale gem?

Ei, a[! Avem m\car câteva criterii`n minte ̀ nainte de a ne repezi c\trep\tr\]elul negru de pe buletinul devot? Hai c\ e deja comic! Cine maiare timp `n ziua de azi s\ stea laanalizat...

Ne-a min]it vreodat\ candida tul?A promis ceva `n ultimul mandat [inu s-a ]inut de cuvânt? Dac\ da, decâte ori? Care a fost proiectul s\u cucare se poate l\uda? E om de `ncre -dere sau o ]oap\ care râde la `ntre -b\rile incomode [i plânge când nu el\sat s\ vorbeasc\ m\car ju m\tatede or\ când i se ridic\ mingi la fileu?

De ce ar trebui s\ fim aten]i laalegerile din noiembrie? Ultimiizece ani ne-au dovedit cât de impor-tante sunt alegerile preziden]iale.Pre[e dintele nu decide doar politicaextern\ sau pune [efii de servicii, ciare suficiente pârghii pentru a influ-en]a [i jocul intern.

Aminti]i-v\ de puterea pe carepre[edintele Traian B\sescu o avea`n 2005, la scurt timp dup\ ce aajuns [ef al statului. E adev\rat c\ ajucat pe muchia Constitu]iei, darnimeni nu e naiv s\ cread\ c\ noullocatar de la Cotroceni va sta deo -parte, uitându-se de diminea]\

pân\ seara `n oglinda din birou. Pe 2 [i 16 noiembrie nu vom ale ge

doar pre[edintele, ci [i drumul nos-tru pentru urm\torii zece ani. Adic\vom stabili [i guvernarea. Dac\ ieseVictor Ponta, PSD r\ mâ ne indis-cutabil vioara `ntâi la Pa la tul Victo-ria. Dar [i aici exist\ multe semne de`ntrebare, pentru c\ am putea asistamai repede decât am crede acum la olupt\ pentru putere `n interiorulpartidului. Cine va fi premierul luiPonta? Vor accepta baronii PSD s\aib\ pre[e dintele, dar s\ nu simt\ c\au toat\ puterea ̀ n mân\? Crede]i pede alt\ parte c\ Victora[ va fi o sim-pl\ p\ pu[\, [tiind c\ va sta m\carcinci ani[ori la Cotroceni?

Lucrurile devin [i mai intere-sante dac\ triumf\ dreapta, adic\ Io-hannis. Cât va rezista actuala ma-joritate guvernamental\ creat\ `njurul PSD? Nu i-a[ da mai mult decâteva luni, pentru c\ deh, ale[ii trecdintr-o parte `n alta `ntr-o noap te,dac\ interesul na]ional o cere. C\dreapta ar gre[i s\ for]eze preluareaguvern\rii e deja chestie de strate-gie, `ns\ nici un liberal sau pedelistn-ar accepta s\ r\mân\ `n opozi]iedac\ ar sim]i vântul schim b\rii prinParlament.

Pe de alt\ parte, `n 2016, avemalegeri parlamentare, `n timp ceurm\toarele preziden]iale vor fiabia `n 2019. Crede]i c\ noul pre[e -dinte, oricare va fi el, nu se va implica

`n formarea guvernului [i nu vaavea cuvântul decisiv `n stabilireapremierului?

Scrutinul din noiembrie e maiimportant a[adar decât pare la pri-ma vedere. Alegerile astea nu suntdespre B\sescu, nici despre Antena 3,ci despre România urm\tori lor zeceani.

Vor fi multe fumigene `n s\pt\ -mânile care urmeaz\. Unele le ve-dem deja. Un sfat la care ar trebui s\medita]i: nu `nghi]i]i tot ce vede]i latelevizor. Gândi]i-v\ c\ nu vota]ivedete TV [i nici moderatori care lespun bine. Asculta]i-i pe can dida]i,vede]i ce propun [i ce vor s\ fac\,apoi decide]i singuri ce ave]i de f\cut`n cabina de vot.

Dac\ votul va fi unul ra]ional, pu -tem spera ca lucrurile s\ se schimbe`n bine din decembrie `ncolo. Uita]ide telecomand\ m\ car când merge]ila urne.

Altfel, s-ar putea s\ regret\m cuto]ii peste ceva timp, iar când ne vomda seama de eroarea f\cut\, va fiprea târziu. Ne vom a[eza din nou ̀ nfotolii, c\utând nervo[i telecomandasalvatoare. ~ns\ nu va fi decât`nceputul unei alte am\giri. Exact ca`n povestea amorezilor care s-aug\sit pe internet. {i-au vor bit frumosun an de zile, ba [i-au jurat dragosteve[nic\, dar când s-au ̀ ntâlnit [i s-aucunoscut mai bine nu [tiau cum s\scape mai repede unul de altul.

Cu telecomanda `n mân\,`nainte mar[ c\tre urna de vot

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

opinii « 5

Exist\, din fericire, oameni care lu-creaz\ la rezolvarea problemei: po-liticieni, jurnali[ti, români verzi...ca la Caragiale. Astfel, cele mai fai-moase personaje declarate „de]i -nu]i politici“ ̀ n ultimii doi ani suntfostul premier al României AdrianN\stase [i fostul informator al Se-curit\]ii Dan Voiculescu, azi multi-milionar [i om de afaceri prosper.~i aureoleaz\ cu aceast\ titulatur\nu doar jurnali[tii de la posturilede televiziune de]inute de familiade]inutului politic Voiculescu, ci [ipersonaje cu – s-ar zice – un mini-mum de competen]\ sau prestigiu`n domeniu. De exemplu, o distins\doamn\ de la televiziunea public\,realizatoarea unei serii de docu-mentare despre condamna]ii politici

din `nchisorile comuniste, nu pares\ aib\ nici o problem\ s\-l plasezepe Adrian N\stase ̀ ntr-o nobil\ des-cenden]\ a suferin]ei, al\turi de Iu-liu Maniu sau Mircea Vulc\nescu.

Am `nv\]at `n ultimii ani c\ lateleviziune se poate orice. Totu[im\ `ntreb cum ar ar\ta un memo-rial al durerii lui Adrian N\stase,de]inut politic. Cât de frig `i va fifost `n celula `n care a stat (totu[i)mai pu]in decât st\teau doar la an-chet\ de]inu]ii politici din regimulcomunist? Nici nu mai ]in minte:oare Maniu ̀ [i f\cea publice opinii-le [i ideile politice pe vremea cândst\tea `n `nchisoarea de la Sighet?Evident c\ pe vremea aceea nuexistau nici internet, nici bloguri,ca pe vremea domnului N\stase,

dar poate c\ Iuliu Maniu `[i scriatextele `n celul\ [i le d\dea gardie-nilor, pentru ca a doua zi ele s\ fiepublicate ca editoriale `n „Sc`nte-ia“. Poate c\ i se luau interviuri `ncare era `ntrebat ce crede despre li-derii comuni[ti [i despre condam-narea sa, iar românii `i citeau opi-niile ̀ n ziarele vremii sau ̀ i auzeaudeclara]iile la postul de radio na]io-nal. Z\u c\ nu mai re]in. Nu [tiunici dac\ Mircea Vulc\nescu sauGheorghe Br\tianu au scris `n`nchisoare vreo carte care le-ar firedus condamnarea dac\ nu s-ar figr\bit s\ moar\ acolo.

Pe de alt\ parte, nu [tiu nicidac\ domnul N\stase sau domnulVoiculescu vor fi fost b\tu]i de gar-dieni cu bocancii, dac\ au fost sco[ila munc\ for]at\, dac\ au fost l\sa]is\ fl\mânzeasc\, au fost pu[i s\-[iconsume propriile excremente sauli s-a refuzat dreptul la tratamentmedical. Dar presupun c\ pentrumul]i astea sunt doar detalii ce ]inde o epoc\ sau alta. S-au schimbatvremurile, s-au mai schimbat [ide]inu]ii politici. Nu pot decât s\sper c\ memorialul durerii domnu-lui N\stase ne va l\muri `n curândpe to]i, de vreme ce Domnia Sa aie[it din `nchisoare dup\ câteva

luni, de[i fusese condamnat la pa-tru ani de deten]ie (iat\, pentru de -]inu]ii politici din România de azitimpul zboar\, nu alta!).

A[adar, dac\ e s\ ne lu\m dup\declara]iile unora sau altora, amrezolvat par]ial problema de]inu -]ilor politici: avem câ]iva, ale[i pesprâncean\. Singura nemul]umire –pe care n-am auzit-o exprimat\ pu-blic – e c\ deocamdat\ avem preapu]ini. Doi-trei, maximum patru (m\gândesc, de exemplu, la de]i nutulpolitic Gheorghe Becali). {i câ]i ast-fel de de]inu]i avea `n palmares

regimul comunist? Zeci, sute demii... cine s\ mai [tie exact? Ori-cum, nici nu sufer\ compara]ie cus\r\cia de acum.

Dac\ tot e s\ rezolv\m aceast\lips\ a regimului actual, m\car s-ofacem cum trebuie. S\ se mai strân -g\ vreo câteva mii de de]inu]i poli-tici de teapa domnilor N\stase [iVoiculescu, ca s\ facem o treab\ se-rioas\. C\ci `n ceea ce prive[te me -morialele dedicate durerii lor, nu-mifac griji: se vor g\si oricând profe-sioni[ti care s\ le-o investighe ze, s\le-o aline [i s\ le-o prosl\veasc\.

Pe principiul statutat de Caragiale `n O scrisoare pierdut\prin vocea lui Ca]avencu, modelul nedeclarat al claseipolitice române[ti, cum c\ trebuie s\ avem [i noi fali]iino[tri, de câtva timp s-a iscat prin media o nou\ nevoie: ceade de]inu]i politici. Regimul comunist a avut de]inu]ipolitici, dictatura antonescian\ a avut [i ea; chiar [i `naintede asta România mare sau mic\ a avut mereu de]inu]ipolitici. Numai `n regimul democratic de dup\ 1989 nu s-amai pomenit de a[a ceva. P\i, e bine? Nu e bine. Au trecuttotu[i dou\zeci [i cinci de ani – un sfert de secol. Pân\ cânds\ n-avem [i noi de]inu]ii no[tri politici?

Românii e de[tep]i

Radu Pavel GheoDe]inu]ii no[tri politici

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

„Ai v\zut, drag\, ce-a zis la televizor despre X? Cum s\fac\ a[a ceva? Aveam `ncredere `n el, dar m-a dezam\git.“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

6 » muzic\

PASIUNILE UNUI DIRECTOR DE FESTIVAL MUZICAL:

De vorb\ cu Hubert Wendella Wissembourg (II)

Pasiunea lui Hubert Wendel are odubl\ explica]ie, dincolo de rela]iaspiritual\ profund\ pe care o are`n mod evident cu profesorul s\u,el fiind editorul mo[tenirii muzi-cale a lui Pierre Vidal. Un somp -tuos album, Hommage a Pierre Vi-dal, con]inând [ase CD-uri, publi-cat sub egida Festivalului Interna-tional de Muzic\ de la Wissem-bourg, `n 2006, st\ m\rturie.„Aces te `nregistr\ri m\ acompa-niaz\ de 35 de ani [i suscit\ `n mi-ne permanent un sentiment pro-fund de uimire admirativ\, emo]iila fel de vaste [i diverse precum lu-mea. ~nregistr\rile demonstreaz\c\ orga poate fi `n serviciul muzi-cii [i c\ esen]a unei lucr\ri seg\se[te dincolo de note.“

{i Hubert Wendel `mi explica:„Pierre Vidal a fost `ntr-adev\rsuccesorul lui Marcel Dupré, dar`ntre ei nu a existat nici o leg\tur\muzical\. Pierre Vidal este un or-ganism solitar, care a urmat c\i cutotul noi, atât `n ce prive[te con-cep]ia instrumentului, cât [i

maniera de a cânta la org\. A[aminti ceea ce mi-a povestit, anu-me c\ `n tinere]ea sa obi[nuia s\citeasc\ o partitur\ de Bach, pe ca-re o «auzea» imediat `n minte.Apoi, când o asculta cântat\ de unorganist, `[i spunea mereu: cevanu merge! Ceva dispare atuncicând piesa este cântat\ la org\.

Dup\ foarte multe reflec]ii [icercet\ri a ajuns la convingerea c\pentru org\ trebuie s\ te folose[tide ton. Contrar altor instrumente,orga, prin ea `ns\[i, nu permite re-darea expresivit\]ii, nu po]i reali-za o dinamic\, sunetul fiind deter-minat ̀ n avans. Singurul mijloc dea fi expresiv, pentru a crea o struc-tur\, o dezvoltare, s\ dai o dina-mic\, este s\ folose[ti tonul. Tre-buie s\-l `nt\re[ti, s\-l relaxezi, iarPierre Vidal s-a ata[at acestei con-cep]ii. Vidal a cunoscut, desigur,f\r\ s\ aib\ vreo leg\tur\ direct\,mari interpre]i ca Landowska,Men gelberg etc. I-a auzit pe to]i `ntinere]ea lui [i a realizat c\ la eimuzica «exist\». Dar când or-gani[tii o cânt\, muzica nu maiexist\; doar note care se `nl\n -]uiesc, numai sunete, dar `n fondmuzica nu exist\. {i el a reu[it ce-va cu adev\rat extraordinar – iareu i-am fost martor `n timp ce `[iefectua cercet\rile –, anume a des-coperit lucruri uitate, declara]ii aleunor elevi etc. care atestau, spu-neau, c\ Bach nu cântase astfel...

De exemplu, exist\ o scrisoare`n care Mozart poveste[te c\ i-a`ntâlnit pe cei doi «tireurs de jeux»ai lui Bach, care relatau c\ lucru-rile erau `ntr-o schimbare perma-nent\. Un lucru foarte complicat,deoarece teoreticienii pretind c\registrul nu trebuie schimbat vre-me `ndelungat\.“

Vorbind cu o doz\ de emo]iere]inut\, Hubert Wendel `mi spu-nea la Wissembourg c\ „Vidal afost, `n consecin]\, motorul `ntre-gii mele dezvolt\ri de-a lungulvie]ii. Am p\strat contactul cu elpân\ `n s\pt\mâna dinainteamor]ii lui. ~n to]i ace[ti ani ne tele-fonam cel pu]in o dat\ la fiecaredou\ s\pt\mâni, iar el a urm\ritde departe tot ceea ce f\ceam aici[Wendel a fost timp de dou\ dece-nii organistul Catedralei din Wis-sembourg], `mi d\dea sfaturi deinterpretare [.a.m.d.

~n plus, tot gra]ie lui, l-am des -coperit pe [Willem] Mengelberg.~mi aducea, pentru a lucra, a stu-dia, discuri: simfoniile lui Bee -thoven dirijate de Furtwängler, deexemplu, [i `mi spunea: trebuie s\le ascul]i, trebuie s\ descoperiaceast\ muzic\! El era, `nainte detoate, spre deosebire de al]i or-gani[ti, un mare muzician, unulcare cânta la org\. Era de altfel [ipianist, cânta `ntreaga oper\ a luiChopin la pian. A fost un caz cu to-tul special!“

Editor al lui Pierre Vidal, Hu-bert Wendel este `n acela[i timpcel care a reeditat cel mai specta -culos calitativ, `n ultimele dou\decenii, mo[tenirea dirijoruluiolandez Willem Mengelberg, ̀ ntr-oserie de peste 30 de discuri, comer-cializate pe internet. Gra]ie lui Hu-bert Wendel, cu siguran]\, a[acum o spune el cu modestie, „Men-gelberg nu mai este ast\zi atât denecunoscut [cum ajunsese `n anii’70, când `nregistr\rile sale erauaccesibile doar `n Japonia, la pre -]uri fabuloase]. Dar, printre tineriimuzicieni, numele lui abia dac\este cunoscut. ~ncerc, la rândulmeu, s\ `i fac s\ asculte `nre -gistr\rile [i le fac copii, deoareces\ descoperi astfel muzica este oinfinit\ pl\cere, iar eu am avutaceast\ mare [ans\ `n tinere]eamea, s\ descop\r muzica cu Men-gelberg.“ Sper [i eu s\ v\ fi f\cutm\car curio[i `n a-i asculta pePierre Vidal [i Willem Mengel-berg...

Documentându-m\pentru preg\tireainterviului cu HubertWendel, directorulFestivalului Muzical dela Wissembourg, dinnordul Alsaciei, am cititc\ este elevul unui mareorganist francez, PierreVidal (1927-2010), pe ofilia]ie ce vine de la unalt nume sonor almuzicii franceze:compozitorul,pedagogul, pianistul [iorganistul Marcel Dupré(1886-1971). Nu mi-amputut `nchipui `ns\ c\flac\ra muzical-spiritual\ a fosttransmis\ de la unul laaltul cu o asemeneaintensitate, `ncâtdiscu]ia – mai curândmonologul pasionat –pe care a declan[at-o o simpl\ `ntrebareadresat\ lui HubertWendel s\ ajung\ s\ m\ fascineze.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Mi-e greu s\ transcriu sentimen-tele ce m\ fac melancolic, f\r\ s\adaug nici o pic\tur\ de t\riepentru „combaterea“ sindromu-lui. Realitatea `ns\ e una [i ne -`ndu r\toare: copiii epocii flower-power au ajuns babalâci, dac\ nuoale [i ulcele; ignoran]a noilorgenera]ii este `ntrecut\ doar deuimirea lor c\ tot ce-[i imagi-neaz\ a fi inedit s-a mai f\cut;gustul publicului `n materie deshowbizz a coborât a[a de jos,`ncât o ironie sim pl\ trece neob-servat\, iar o grosol\nie face va-luri [i bani etc. etc. Nu m\ `m -pov\reaz\ nostalgia lucrurilorbune de alt\dat\; m\ amuz\ con-statarea de-acum aproa pe o ju -m\tate de secol, emis\ de tat\lunui coleg de liceu: „S-a tâmpitomenirea [i se va mai tâmpi!“.Când via]a pe Terra e la limitac\derii `n râpa dezastrului final,s\ te lup]i pentru sfere de influ-en]\, teritorii vitale [i petrol ieftinsau „s\ asiguri securitatea popo-rului“ omorând fiin]e nevinova-te mi se pare tot atât de productivca aducerea luminii `ntr-un becicu bani]a, cum proceda persona-jul pove[tii lui Ion Crean g\. Iarcând fanaticii ucid `n numele di-vinit\ ]ii lor, incapabili s\ pri-ceap\ c\ Divinitatea este Una(sau nu este deloc!), chiar c\ ni-mic nu mai e de f\cut cu omeni-rea. {i-atunci, dorin]a unui per-sonaj, precum Comandantul Tay-lor, din Planeta maimu]elor (va-rianta original\, 1968), ca omeni-rea s\ dispar\ pentru a permiterena[terea alteia, mai bun\, parepe undeva legitim\... Dar omeni-rea face tot ce [tie pân\ când nuva mai [ti ce s\ fac\.

Ajuns aici cu gândul, nu [tiuce s\ cred despre obstina]ia b\ -trânilor rockeri de-a face exactce-au mai f\cut, folosind noilemijloace tehnice pentru men]ine-rea unui standard ridicat al mu-zicii lor. Nu de pu]ine ori ei re-pun `n func]iune vechile scule [i[mecherii, de data asta la o calita-te superioar\. Efectul ob]inut di-fer\ ca amploare, fiindc\ depindeatât de c\ile sonore prin care e transmis, cât [i de preg\tireacelor care `l recepteaz\. Una e s\ auzi un slide de chitar\ elec-tric\ pe un telefon mobil, cum aumajoritatea tinerilor, alta e s\

bubuie `n boxele ma[inii de ag\ -]at pi]ipoance, alta e s\ r\ sunedelicat `n dou\ boxe normale,eventual de pe un disc de vinil.Am avut recent confirmarea, as-cultând un Cream – Best of... ~l[tiam de patru decenii, ce puteas\-mi spun\ nou? Benzile, casete-le, CD-urile, pl\cile iugoslave,chiar ni[te SACD-uri nu au dina-mica, distinc]ia, acurate]ea [ifrumuse]ea vinilului reeditat re-cent, f\r\ ca benzile originale s\fie remasterizate. {i chiar dac\„produc]ia“ poart\ marca anilor1966-1968, când a fost `nregistrat(dezechilibrul stereofonic e per-ceptibil), fabuloasa coeren]\ a ce-lor trei britanici se impune clar[i luminos.

La fel de clar sun\ [i ultimuldisc al lui Johnny Winter – StepBack (2014, Megaforce Records).Aici avem un exemplu elocventde adecvare a mesajului la mij-loace, de `mpletire a facilit\]ilortehnice cu virtuozitatea instru-mental\ [i tr\irea (mai mult saumai pu]in jucat\ a) sentimentu-lui de melancolie ruginit\, speci-fic bluesului. Johnny Winter amurit pe 16 iulie, `n cursul ulti-mului turneu, `ntr-o camer\ dehotel din Zürich, Elve]ia. Discula devenit, prin for]a destinului,testamentar. Nu `n asta const\valoarea sa, care se simte `n fie-care not\ imprimat\, ci, a[ `n -dr\zni s\ opinez, `n senza]ia de`mplinire pe care blues-rockul al-binosului o stârne[te cu opu-len]\. De mult n-am primit unasemenea cadou de la el! La r\s -f\] contribuie, desigur, [i priete-nii care l-au `nso]it la cân t\ri:Blues Brothers, Ben Harper, EricClapton, Brian Setzer, Billy Gib-bons, Joe Bonamassa, LeslieWest, Jason Ricci, Joe Perry, Dr.John. {i trupa sa: Paul Nelson,chitar\, Scott Spray, bas, TommyCuriale, tobe, la care se adaug\Mike DiMeo, clape.

Grandios amurg!

Amurgulzeilor

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

teatru « 7

Dovedind o creativitate ce nu doarc\ nu se diminueaz\, ba se ampli -fic\ cu fiecare nou\ crea]ie, Castel-lucci a tratat povestea mitic\ `ncheia prezentului, al\turând poeti-ca [i [tiin]a `n `ncercarea de-a vor-bi prin limbajul artei despre temeeterne: iubirea, via]a, moartea. Maiales c\ `n filosofiile ultimelor de -cade, intersti]iul acesta misteriosdintre fiin]\ [i nefiin]\ revine atâtde des, e atât de prezent ̀ n discursulpublic [i de fascinant prin imposi-bilitatea spargerii cifrului s\u. Nu-lvom [ti niciodat\!

Castellucci declara ̀ n ̀ ntâlnirilecu publicul premerg\toare premie -rei, c\, ascultând Glück, imagineaasociativ\ a fost a unei femei `n co -m\. S-a consultat cu cercet\tori [i medici neurologi pentru a aflamai multe despre aceast\ stare cli -nic\ a organismului care ipos ta -ziaz\ `ntr-un fel intervalul dintre

animat [i inert. Apelând la medi-cin\, Castellucci [i-a construit spec-tacolul pornind de la sindromullocked-in, „falsa com\“, maladie `ncare pacien]ii, de vârste tinere, dincauza unui atac cerebral inexplica-bil, r\mân constien]i, simt, dar, cuexcep]ia pleoapelor [i globilor ocu-lari, nu-[i mai pot mi[ca nici unmu[chi! Pacien]ii sunt institu]io -naliza]i sub supravegherea spe-ciali[tilor, iar medicii `ncearc\ `nprimul rând stabilirea unui sistemde comunicare cu ei. Din perspecti-va regizorului, Euridice versiunea2014 se afl\ `ntr-o asemenea situ -a]ie: captiv\ `n lumea propriuluispirit, de unde nu poate reveni,unde nimeni nu poate r\zbate. Pen-tru a cobor` mitul din abstrac]iune[i a-i da con]inut actual, regizorul aidentificat cazuri de sindrom loc -ked-in pe care le-a dramatizat `nspectacol. ~ntregul spectacol e unparcurs `n paralel al muzicii cla-sice, epicului mitic [i prezentareaunor pove[ti reale. La Bruxelles, alui Els; la Viena, a balerinei KarinAnna Giselbrecht. Mai `ntâi, subforma unor scurte informa]ii bio -grafice care curg pe fundal, apoiprin intermediul imaginii video re-alizate `n sanatoriul unde este bol-nava `ngrijit\ de cadre medicale [ivizitat\ de familie, prieteni. Docu-mentarea destinului lui Els, vari-anta v\zut\ de mine, re`ncarc\emo]ional nefericita istorie de iu-bire dintre Orfeu [i Euridice, adu -când-o printre oamenii obi[nui]i deazi care tr\iesc `ntâmpl\ri relativsimilare. Dou\ tipuri de mimesiscurg `ntr-un paralelism perfect:fic]iunea mitic\ [i biografia uneitinere revelatoare pentru tema uni-versal\ a iubirii [i mor]ii, a imposi-bilei re`ntoarceri din sfera spi -ritelor. Teatralitatea e decorticat\de conven]ie [i artificial; nu exist\decor, doar un ecran/paravansemitransparent `n proscenium,care separ\ cele dou\ lumi; `n fa]alui, un microfon la care o mezzoso-pran\, `n varianta bruxellez\, uncontratenor, la Viena, sus]in parti-tura vocal\ a lui Orfeu, voit static,exprimându-[i tr\irile exclusivprin mimic\ [i rostire, cu accent pefrazare [i prozodie. Cântat, cuvân-tul cap\t\ `n spectacolul de oper\un rol substan]ial, subliniind dra-ma, muzicalitatea [i lirismul in-trinsec al limbii franceze. „De co -rul“ e compus din imagini filmatealb-negru, care nareaz\ povestealui Els/Euridice. Nara]iunea cine-matografic\ `ncepe cu c\l\toria zil-nic\ a so]ului-Orfeu, care nu aparefizic, dar ne partajeaz\ vizual, via

obiectivul camerei de filmat, mersulcu ma[ina pân\ la sanatoriu – 140km str\b\tu]i zilnic –, parcul dim-prejur, camera lui Els, privirea ei.Imaginile sunt blurate, doar decâteva ori `n clar, iar impactulemo]ional e sfâ[ietor, `ntruchi -peaz\ tragismul `n esen]\ pur\. Elspoart\ c\[ti, pentru c\ audiaz\fiecare reprezenta]ie gra]ie unordispozitive wireless, iar `n sala despectacol, `n dreapta scenei, unmonitor medical prezint\ publicu-lui, prin leduri colorate pâlpâind ̀ nro[u [i verde, reac]iile ei neuronalela auzul muzicii live. Urzeala re -la]iilor scenice e elaborat\, dis-tan]a fizic\ dintre cele dou\ cu-pluri de `ndr\gosti]i – cel legendar[i cel real – e indicat\ prin po -zi]ionarea scenic\ [i recursul laapa ratura medical\, dar [i efectiv,prin Els care devine din subiect real,personaj. De[i nu e fizic acolo, eprezent\ prin filmarea anterioar\[i prin monitorizarea `n v\zul tu-turor a ceea ce simte tradus prinprocesele din creierul ei. Dar caredevine [i spectator, pentru c\ audetotul `n timp real. Muzica livedevine pentru Els un soi de lir\ alui Orfeu! Câmpiile ei Elizee suntspitalul din apropierea Bruxelles-ului, Inkendaal, `nconjurat de unparc cu vegeta]ie extraordinar\,care degaj\ serenitate, un aer ex-tralumesc. ~n scen\, soprana carecânt\ partitura lui Euridice eplasat\ `n spatele ecranu lui/per -dea de proiec]ie, care devine din su-port al filmului, element separatoral spa]iilor existen]iale.

Spectacolul este construit pe dualit\]i: dou\ lumi, dou\ st\ri,dou\ istorii. Discursul regizoral seaxeaz\ pe raporturile dintre trup [isuflet, conflictul dintre ele, pier -derea controlului asupra corpuluinostru, subiect abordat de Catelluc-ci, `ntr-un cu totul alt fel desigur, [i`n Sul concetto di volto nel Figlio diDio.

Finalul e tulbur\tor: t\cere, zoompe fa]a lui Els, mângâierea so]ului,cu o tandre]e indescriptibil\ `n cu-vinte. Els/Euridice nu se va re -`ntoarce printre ai ei, indiferent câtde frumos a sunat lira lui Orfeu.A[a arat\ infernul! Infernul teres -tru, care ne bântuie, pe care `l pur -t\m cu noi e o tem\ de interes pen-tru Italian – ipostaziat teatral [i `nInferno –, redat acum printr-unprim-plan asupra corpului inert allui Els, `nchisoarea sufletului ei.{tiin]a poate b\nui ce tr\iesc `n in-terioritatea lor ace[ti bolnavi, spec-tacolul ne `ndeamn\ s\ ne ima -gin\m. Ideea lui Castellucci de a

ata[a o dimensiune [tiin]i fi c\/medical\ unei pove[ti mitice exem-plare pentru „nevoia de afec ]iune aumanului“ e nu numai inovativ\,dar are [i spor de emo]io nalitate.Mitic, liric, video, teatral, medical,fic]iune, realitate se topesc firesc

`ntr-o viziune care impresioneaz\prin originalitate, profunzime [iunitate estetic\. Acela[i concept,interpre]i diferi]i [i o alt\ Euridicelocked-in, la Viena [i Bruxelles.Un spectacol de autor. Acelea[iemo]ii.

Orfeu [i Euridice ai vremurilor noastreNoul proiect de oper\ allui Romeo Castellucci e undiptic ini]iat de Teatrul La Monnaie Bruxelles [i`nf\ptuit `n parteneriat cu Wiener Festwochen.Aceea[i viziune scenic\,distribu]ii diferite! LaTeatrul Regal din capitalaBelgiei, italianul a debutat`n genul muzical `n urm\cu câ]iva ani, montândParsifal, iar acum aten]iai-a fost captat\ dedragostea dintre Orfeu [iEuridice, a[a cum a fostabordat\ liric de Glück [iBerlioz.

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Suplimentul lui Jup

8 » interviu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

DUMITRU MARIAN, UNUL DINTRE INI}IATORII LEGII CINEMATOGRAFIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA:

„La `nceput nu `n]elegeanimeni ce vrem s\ facem [i unde `[i ia statul ]eap\“

Interviu realizat de Iulia Blaga

La conferin]a de pres\ a fil-mului lui Igor Cobileanski, Lalimita de jos a cerului, inter-pretul Sergiu Voloc a spus c\`n Moldova nu se mai fac fil -me, dar o [tire recent\ neanun]\ c\ Parlamentul moldo -vean a votat Legea Cinema -tografiei, care prevede `nfiin -]area CNC-ului moldovean.Sunte]i unul dintre co-autoriilegii, presupunem deci c\ sun -te]i printre cinea[tii actividin Moldova. Cine sunt cei -lal]i ini]iatori [i ce va schim-ba aceast\ lege?

~n Republica Moldova nu exist\cinematografie, dar filme se fac. Eu[tiu cel pu]in trei proiecte cu poten -]ial interna]ional care sunt acum

`n diferite faze de produc]ie – 100 demovile, de Max T. Ciorb\, Ani[oa-ra, de Ana-Felicia Scutelnicu, [i ~nata[, de Mircea Bobân\ –, iar eu nu[tiu tot. Nu exist\ ceea ce ar trebuis\ fie un sistem organizat de fi-nan]are, produc]ie, distribu]ie, darexist\ oameni care fac filme pe ba-nii lor sau pe bani din surse str\i -ne. Nu exist\ o comunitate bine de-finit\ a cinea[tilor, dar separat [isporadic se `ntâmpl\ tot felul dechestii. Coagularea for]elor `ntr-oindustrie distinct\ este anume sco-pul legii despre care vorbim.

Sunt unul dintre cinea[tii vizi-bili, mai degrab\. Organizez anim’estChi[in\u, unul din dou\ cele maimari evenimente cinematograficedin ]ar\ (al doilea e Cronograf, dejabienal\); am ini]iat [i participat lascrierea acestei legi; produc publi-citate la cel mai mare studio de pro-duc]ie din ]ar\ [i mai predau mon-taj la cea mai popular\ [coal\ destudii avansate `n jurnalism; amlucrat o vreme [i `n televiziune,deci cunosc [i m\ cunosc o gr\ma -d\ de jurnali[ti. Conjunctura faces\ fiu des men]ionat `n pleiada ci-nea[tilor de baz\, dar de fapt exist\mul]i al]ii talenta]i [i aproape ano-nimi. Aici intervine aceast\ lege,care are drept scop instaurareaunei cutume, a unui sistem autosu-ficient care s\ se numeasc\ Cine-matografie moldoveneasc\.

La scrierea legii s-a implicat celmai mult Sergiu Prodan, actualulpre[edinte al Uniunii Cinea[tilordin Moldova, dar ne-au ajutat `n di-ferite faze [i al]i cinea[ti – VirgiliuM\rgineanu, Igor Cobileanski, Mihai Poiat\. Partea grea, implemen-tarea, abia urmeaz\, iar aici vor tre-bui s\ se implice to]i cinea[tii. Sco-pul nostru este s\ le d\m o [ans\ celor talenta]i [i s\ d\m o [ans\ sta-tului s\ contribuie la dezvoltareacelui mai eficient instrument depromovare interna]ional\ care afost inventat vreodat\ – filmul.

Vor `ncepe cinea[tii s\ fac\filmele pe care le vor?

Da, când legea va `ncepe s\func]ioneze cu toat\ amploarea, eale va da [anse tuturor cinea[tilor(talenta]i) s\ ̀ [i fac\ filmele. Este vor -ba, `n primul rând, de concursuri

de finan]are separate pentru debu-tan]i [i consacra]i, de finan]areaparticip\rii la festivaluri, work -shop-uri, de finan]area dezvolt\ riide proiecte, de finan]area festivalu-rilor etc. O gr\mad\ de inova ]ii ca-re nu erau posibile pân\ acum. Darpe lâng\ finan]area direct\, cel maiimportant, probabil, pentru o ]ar\mic\ cum e Moldova sunt condi]ii-le pentru produc]iile str\i ne, dez-voltarea unei industrii de postpro-duc]ie, platouri, muzic\ [i alte ser-vicii ce pot fi prestate aici pentruproduc\torii str\ini care, odat\veni]i, vor contribui la dezvoltareaindustriei cinematografice [i a eco-nomiei `n general.

Centrul Na]ional al Cinema -tografiei din România are olung\ istorie de scandaluri [inemul]umiri. De ce v-a]i ba zattocmai pe el când a]i schi ] at

CNC Moldova? De ce nu v-a]idus direct la modelul francez?

Modelul francez e foarte com-plex, el gestioneaz\ [i sus]ine undomeniu economic, pentru c\ astaeste cinematografia na]ional\ fran-cez\; or, noi acum trebuie s\ pu-nem la punct un sistem sus]inut(bazat pe subsidii, dac\ vre]i), pecare mai apoi s\ `l dezvolt\m `n bu-siness. Da, `n România sunt ne-mul]umiri [i scandaluri, dar lucru-rile se mi[c\. A[a imperfect cumeste, sistemul din România a con-tribuit la dezvoltarea cinematogra-fiei române[ti `n forma pe care oare ast\zi. Varianta noastr\ de legea fost ̀ ntâmpinat\ din start cu scep-ticism, pentru c\ opereaz\ cu ter-meni [i proceduri (aparent logice [isimple) de care func]ionarii no[trinu au auzit `n via]a lor. La `nceputnu `n]elegea nimeni ce vrem s\ fa-cem [i unde `[i ia statul ]eap\, pen-tru c\ func]ionarii cu care lucram

atunci erau siguri c\ vrem s\am\gim sistemul. {i vorbim aicidespre... 1/100 din tot ce con]ine sis-temul francez.

Plus c\ legea româneasc\ escris\ pe limba noastr\ [i a fostcumva un exemplu atunci cândf\ceam munc\ de convingere. Eraceva la care puteam face referin]\direct, ca la un sistem deja existent[i despre care func]ionarii no[tri[tiau c\ d\ rezultate, pentru c\ eisigur [tiu de Noul Val românesc,dar nu cred c\ [tiu prea multe de -spre sistemul de tax-sheltering dinFran]a. Mai mult, e absolut normalc\ vom conlucra (cel pu]in `n virtu-tea geografiei) foarte mult cu Ro-mânia; era, probabil, logic s\cre\m un sistem asem\n\tor. Poa-te ar fi fost cazul s\ studiem maiadânc sistemul românesc, poate nuam evitat ni[te gre[eli evidente pecare le are sistemul românesc, dar,oricum, cred c\ e bine la ce amajuns.

Dumitru Marian a debutat caeditor video, apoi a lucrat pen-tru OWH Studio. A tradus [idublat filme pentru FestivalulCronograf. ~n 2008 a fondatALTFilm, asocia]ie al c\reiscop ̀ l reprezint\ sus]inerea ci-nea[tilor [i dezvoltarea cine-matografiei na]ionale. Tot din2008 a `nceput s\ fac\ mentoratpentru jurnali[ti `n materie deimagine [i montaj, respectivconsultan]\ pentru cinea[tiprivind scrierea scenariului,finan]a rea [i produc]ia de film.Din 2010 e instructor pentrucursul de imagine [i montaj la{coala de Studii Avansate `nJurnalism, predând [i cursuride instruire pentru televiziuni-le din regiuni. Lucreaz\ `n pro-duc]ia de publicitate la Atelie-rul Sergiu Prodan. ~n 2009 a de-butat ca produc\tor al docu-mentarului }ara pove[tilor. Eprimul distribuitor indepen-dent de film românesc `n Mol-dova. A adus la Chi[in\u treiedi]ii de anim’est [i trei edi]iide Future Shorts. E unul dintreini]iatorii [i co-autorii proiec-tului Legii Cinematografiei,adoptat\ `n iulie 2014.

interviu « 9

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

De ce se `nfiin]eaz\ CNC Mol -dova abia acum?

Tranzi]ia la economia de pia]\,`n mintea slab\ a pseudo-politicie-nilor de pân\ nu demult, `nsemnaredresarea economiei, relansareaindustriilor, cre[terea salariilor,repara]ia drumurilor [i alte chestiivitale care necesit\ bani. Cultura eun fel de domeniu auxiliar, nu adu-ce statului profit, nu ]ine de foame.Se poate [i f\r\, dac\ e de t\iat bu-gete. Abia acum se pare c\ au `nce-put s\ `n]eleag\ importan]a cultu-rii [i faptul c\ `ntr-o ]ar\ de `ndobi-toci]i, politicienii nu pot fi decâtni[te super-dobitoci. Din orgoliu,ru[ine sau deschidere la minte, po-liticienii de azi au `nceput s\ deamai mult\ aten]ie educa]iei [i cul-turii. A[a s-a creat un dialog `ntrearti[ti [i autorit\]i. Pe de alt\ parte,crema cinematografiei de odini -oar\ ([colit\ la Moscova, `n mareparte), oameni de[tep]i, de altfel,victime ale tranzi]iei distorsionatede care vorbeam mai sus, nu areu[it s\ se adapteze [i nu cunoa[tealte tipuri de industrii cinemato-grafice decât cea sovietic\, centrali-zat\, bazat\ pe finan]\ri integrale,proiecte la comanda autorit\]ilor [idistribu]ie automatizat\, pe liniede partid.

Au trebuit s\ treac\ ani bunipân\ am mers pe la festivaluri eu-ropene [i am `n]eles cum func]io-neaz\ azi industriile cinematogra-fice. Am convocat „rechinii“, i-amconvins c\ ne trebuie lege nou\ [in-au trecut nici cinci ani pân\ s-a`ntâmplat. Plus c\ abia acum `nceps\ apar\ tineri talenta]i care vor-besc limbi str\ine, privesc filmestr\ine, merg la festivaluri, work -shop-uri, [i cred c\ abia acum sun-tem preg\ti]i de lansarea unui sis-tem nou.

Care au fost cele mai delicatepuncte `n aceast\ lege de `nfi-in]are a CNC-ului? Unde v-a]iluptat cel mai mult, unde a]icedat?

Ea se nume[te Legea cinema -tografiei, chiar dac\ principalulpunct e crearea Centrului Na]ionalal Cinematografiei, respectiv con ]i -ne mai multe mecanisme [i concep-te de implementat. Cel mai delicatpunct (eliminat deja) a fost consti-tuirea acelui Fond Cinematografic,din care s\ se finan]eze cinemato-grafia. Era vorba despre ni[te taxe,contribu]ii de la domenii conexe ci-nematografiei (a[a cum e `n toat\lumea), dar Ministerul Finan]elora insistat s\ renun]\m. Nu pentruc\ sunt zgârci]i, ci pentru c\ Moldo-va are semnate tot felul de contrac-te cu organisme interna]ionale ca-re indic\ un anumit comportamentfinanciar/fiscal al statului. Sunt si-gur c\ exist\ posibilit\]i, dar elevor fi exploatate treptat, când ci-nea[tii vor demonstra c\ ei con-teaz\. Drept compromis, ne-am pus

de acord pentru crearea treptat\ aunui sistem viabil, am decis s\mergem pe finan]area de la buget,iar `n baza acestor finan]\ri (micila `nceput) s\ ajust\m sistemul, s\elimin\m lacunele, s\ mi[c\m lu-crurile spre bine.

Alt punct delicat a fost ([i r\mâ-ne) subtitrarea filmelor. Acum `nMoldova, la cinematograf [i TV sedau filme exclusiv dublate `n rus\,minoritatea rusofon\ fiind `n jurde 20% (ru[i, ucraineni, bulgari etc.).Aceast\ problem\ e foarte com-plex\ `n condi]iile `n care [i româ-nofonii s-au obi[nuit s\ priveas c\filme dublate, de aceea am decismai `ntâi s\ punem la punct distri-bu]ia de film, s\ cre\m condi]iipen tru apari]ia distribuitorilor lo-cali [i, mai ales, a cinematografe-lor. Sincer, va trebui s\ lu\m multepietre `n cap pân\ o rezolv\m, darsigur se va rezolva `n timp.

O chestiune principial\ ini]ialera [i crearea CNC `n subordineaGuvernului. Noi pledam pentru omai mare independen]\ [i nuagream subordonarea c\tre Minis-terul Culturii. Asta venea mai alesdin activitatea paralel\ a Ministe-rului Culturii cu tot ce `nsemnacultur\. Se crea impresia c\ acololucreaz\ ni[te oameni care fac totposibilul ca ea, cultura, s\ dispar\.~n cei cinci ani (de la ini]iativ\ [ipân\ la adoptare) s-a schimbat [iministerul, au venit oameni noi,ne-au convins c\ le pas\ [i atunciam acceptat ca CNC s\ fie subordo-nat ministerului. Normal c\ „oa-menii paraleli“ nu au disp\rutcomplet, dar sper\m s\ pornim unmecanism care nu va depinde deculoarea politic\ sau de capacita-tea de ̀ n]elegere a unor func]ionaride ultim rang.

Cât de greu e s\ schimbi men-talit\]ile `n Moldova `n pri -vin ]a cinemaului?

Nu [tiu, nu am `ncercat, cel

pu]in nu direct. {tiu sigur c\ noiavem o problem\ de mentalitate `ngeneral [i sunt chestii care, teore-tic, ar fi trebuit s\ se schimbe de laindependen]\ `ncoace, dar care nus-au schimbat. Dac\ v\ referi]i lafunc]ionari, atunci cred c\ mai du-reaz\ vreo cinci-zece ani pân\ seschimb\ masa critic\ [i r\mân laconducere mai multe creiere des-chise decât funduri comode, cumeste acum, din p\cate.

Poate La limita de jos a ceru-lui func]iona `n Moldova caun fel de Marfa [i banii, adic\poate provoca schimbarea sis-temului sau m\car apari]iaunei noi genera]ii de regizori?

Poate, dar nu cred. ~n primulrând o s\ treac\ ceva timp pân\ vafi pus\ pe roate aceast\ lege [i La li-mita de jos a cerului va fi atunci unfilm „arhivat“. Cu siguran]\ Cobi-leanski e un erou `n domeniul fil-mului [i e cel mai activ cineast, darfilmul `n sine nu a declan[at ceeace a declan[at Marfa [i banii `n Ro-mânia [i, mai ales, `n Europa, pen-tru c\ asta a contat. Plus c\ Limitade jos... nici nu e un film moldove-nesc, este o coproduc]ie România-Moldova, unde contribu]ia moldo-veneasc\ e minoritar\ ([i nimicdin asta nu a dat Satul RepublicaMoldova). Cobileanski a fost osurs\ de inspira]ie pentru mul]i ci-nea[ti tineri de azi [i sunt sigur c\va mai contribui la na[terea unorgenii, dar asta depinde de noi to]i,depinde dac\ Republica Moldovadecide s\-l p\streze pe Cobileanski([i pe al]ii ca el) ca cineast moldo-vean sau `l las\ s\ devin\ cineast...român. Nu vorbesc de na]ionalitatesau identitate, vorbesc de spa]iul [icondi]iile de creare.

Sunte]i primul distribuitorindependent de film românesc`n Republica Moldova. Câte

filme a]i distribuit pân\ acum`n s\li [i care au fost cele maimari succese de public?

Am distribuit Caravana cine-matografic\, Morgen, Marfa [i ba-nii, Moartea domnului L\z\rescu,Aurora [i ni[te documentare. Irele-vant pentru un distribuitor, dar,raportat la mocirla de aici, cred c\`nseamn\ foarte mult. Nici nuvreau s\ men]ionez succesele pen-tru c\ nu au existat. Era, `n princi-piu, previzibil, pentru c\ moldove-nii nu prea au mersul la cinema `nlista de distrac]ii. Iar dac\ totu[imerg la cinematograf, vor s\ vad\efecte, ac]iune [i b\t\i. Ca [i `n Ro-mânia, oamenii nu vor s\ vad\ fil-me care s\ le confirme cât de grea evia]a. A fost o lec]ie bun\, asumat\din start [i am `nv\]at din ea ni[techestii, am clarificat ni[te dileme.A fost o tentativ\ la care nu am re-nun]at definitiv. Am luat o pauz\ca s\ schimb ceva [i am scris `ntretimp o lege. Poate revin.

Sunt discu]ii `ntre MinisterulCulturii din Moldova [i CNCRomânia ca la concursurile definan]are din România s\ par-ticipe [i case de produc]ie dinMoldova. Vi se pare o solu]ievia bil\?

Da, nu [tiu exact la ce faz\ auajuns discu]iile, dar mi se pare oidee foarte viabil\. Vorbim aceea[ilimb\, tr\im aproape acelea[i rea-lit\]i, dar conjunctura istoric\ neface pe noi, moldovenii, ni[te ro-mâni cu un altfel de parcurs alvie]ii, o alt\ poveste. Influen]a cul-turii ruse [i a spa]iului sovietic acultivat `n noi un umor specific [ipove[ti care se exprim\ române[te,dar care sunt total inedite pentrupublicul român [i pentru cel deafar\, obi[nuit deja cu noul val. Fil-mele lui Cobileanski au demon -strat cumva poten]ialul acesteiabord\ri [i cred c\ se pot face filme

bune din acest spa]iu. Take it orleave it. Depinde de noi.

Ave]i o leg\tur\ strâns\ cucinea[tii români. De cine v\sim]i]i mai apropiat?

Nu m\ invit\ nimeni la zilele lorde na[tere [i nici eu nu i-am invitatla botezul copiilor mei, deci nu echiar apropierea aceea `n care [tiice face omul pe zile sau s\pt\mâni,când `l dor rinichii, când are pro-bleme cu banii sau i-a murit pisica.Dar m-au ajutat foarte mult Tudor[i Oana Giurgiu; comunic din când`n când [i mi-s dragi Ada [i AlecuSolomon; Dan Nu]u, un tip extraor-dinar care a trecut prin via]a mea[i a l\sat urme; Dorian Bogu]\, unmoldovean românizat care m\ in-spir\ [i m\ cam ]ine ̀ n priz\; CristiPuiu cu filozofia lui [i abordareaoriginal\ a vie]ii, pe care am di-buit-o `n cele dou\ zile cât a stat laChi[in\u când i-am distribuit fil-mele; b\ie]ii de la anim’est – cu eine vedem cel mai des [i lucr\m`mpreun\ deja de patru ani. Suntmul]i oameni buni [i cinea[ti talen-ta]i care m-au ajutat `ntr-un fel saualtul.

Dincolo de oameni, probabil c\TIFF-ul m-a ajutat cel mai mult.Acolo am cunoscut primii cinea[tiromâni, acolo am discutat desprelegea noastr\ cu cinea[ti str\ini, deacolo s-au pornit discu]iile prin careMoldova a devenit spa]iu separatde distribu]ie pentru filmele româ-ne[ti, `n contractele pe care pro-duc\torii români le semneaz\ cucasele de distribu]ie de afar\. Mul-te chestii au pornit de acolo [i e pri-mul festival la care eu m\ simt caacas\. De fiecare dat\ când merg laTIFF, m\ `ntorc plin de energie [idorin]\ de a mi[ca lucrurile aici.Am avut norocul s\ cunosc pe cinetrebuie, `ntr-un moment favorabil.A[a am ajuns s\ facem legea asta.

Cum vede]i cinemaul moldo -vean `n cinci ani?

Colorat, digital, pe ecran mare,`n toat\ lumea.

La limita de jos a cerului, de Igor Cobileanski

Cristian Teodorescu

De ce n-a `nceput editorial Agopiancu Manualul `ntâmpl\rilor? Dindou\ motive. Primul, [i cel mai im-portant pentru el, era c\ n-ar fi avutcum. Scrisese Ziua mâniei `naintede a se apuca de Manual. Nu suntfoarte sigur c\ Agopian terminasede scris Manualul `ntâmpl\rilor`nainte de apari]ia primului s\u ro-man, care a stat mult timp lap\strare `n sertarele lui AlexandruPaleologu, pe atunci redactor laCartea Româneasc\. Sigur e c\ vi-zitatorii lui Nichita St\nescu, uniidintre ei, nu to]i, ̀ l l\udau prin târgpe Agopian pentru o carte pe careurma s-o publice, astfel `ncât Ma-nualul avea o mic\ legend\ care-lf\cea pe autorul necunoscut edito-rial un debutant despre care se vavorbi. Nichita St\nescu nu se duces\-i pun\ o pil\ la vreo editur\ luiAgopian, ca s\ nu-i strice debutul

`n calitate de om al lui Nichita. To-tu[i acum pare ciudat c\ poetul care le spunea tuturor debutan]ilorcare-i b\teau la u[\: „B\trâne, tepup ̀ n cur!“, ̀ n semn de pre]uire, n-ami[cat nici m\car un deget pentruAgopian, pe care-l decreta genial lael acas\ [i `i cerea s\ citeasc\ dinManual de fa]\ cu reprezentan]iilumii literare care veneau la el `nvizit\.

Din amintirile lui Agopian n-am`n]eles dac\ Nichita St\nescu nu i-af\cut reclam\ la vreo editur\ ca s\nu-i umbreasc\ debutul cu inter-ven]ii sau dac\, mai curând, poetulNecuvintelor nu voia din comodi-tate s\ se angajeze `n sus]inereaunui debutant pe care-l ridica `nsl\vi la el acas\, rugându-l s\ citeasc\despre Zadic Armeanul [i despreIoan Geograful lucruri care nu s-aumai auzit, doar din pl\cerea de a lemai asculta o dat\, [i de fa]\ cu oas-pe]ii s\i.

Dac\ atunci Agopian ̀ nc\ nu du-sese la cap\t Manualul, cu sigu-ran]\ c\ a f\cut-o dup\ invita]iilelui Nichita de a citi din aceast\ car-te f\r\ pereche. {i tot atunci Ago-pian a ajuns la concluzia c\ nu tre-buia s\ se gr\beasc\ publicând-o.Manualul `ntâmpl\rilor ar fi p\rutvenit de nic\ieri [i, se temea auto-rul s\u, ar fi riscat s\ treac\ drept osimpl\ ciud\]enie literar\. Cu aceas -t\ con[tiin]\ a neasem\n\rii c\r]iisale cu nici una alta, Agopian maipublic\ dou\ romane. Tache de ca-tifea [i Tobit. Cu Tache, aceas t\ bijuterie literar\, autorul Zilei mâ-niei `[i confirm\ voca]ia [i `[i im-pune numele `n plin\ domina]ie li-terar\ a optzeci[tilor `n rândul c\ rora se treze[te vârât, de[i ro-mancierul n-avea leg\tur\ cu tex-tualismul nici m\car `n calitate de„tovar\[ de drum“. Nu mult dup\aceea Agopian va primi certificatde postmodernist. N-a protestatnici atunci, de[i dezbaterea din ju-rul postmodernismului `l l\sa la felde rece ca [i discu]iile despre tex-tualismul unora dintre optzeci[ti.

Spre deosebire de prozatorii no -u lui val, Agopian n-a scris texte teo-retice de nici un fel, ci [i-a v\zut defic]iunile sale. La institutul undelucra, scrie el amuzat `n memorii,se zvone[te mai `ntâi despre ne -`nsemnatul tehnician care publicaromane c\ i-ar fi scris c\r]ile so]ialui, Cristina, apoi c\ adev\rata lorautoare era soacra lui Agopian.Ceea ce romancierul `i va povestiredactorului s\u de carte, Mir ceaCiobanu, dup\ ce s-au `m prie tenit.Ciobanu avea s\-i spun\ apoi demulte ori, `n public, s\-[i pun\ soa-cra s\ mai scrie o carte, chestie pecare un scriitor f\r\ sim ]ul umoru-lui a `ncercat s-o transforme `ntr-odezv\luire de senza]ie. Dezv\luito-rul n-a izbutit altceva decât s\ sefac\ de râs.

Când a ap\rut Manualul, cu celenici o sut\ de pagini ale sale, ZadicArmeanul, Ioan Geograful [i lumeadin jurul lor au p\rut un fel de esen -]ializare a primelor romane ale luiAgopian, un recipient miraculos `ncare unii au v\zut un roman, iaral]ii, mai aproape de adev\r, un ci-clu de povestiri legate ̀ ntre ele de unfir fantastic nemai`ntâlnit `n proza

româneasc\. Titlul le-a stârnit uno-ra b\nuiala c\ autorul `[i produseseaici arta poetic\, ̀ ntr-o form\ ̀ ncrip-tat\, f\r\ echivalent. De fapt, Ma-nualul era uvertura, publicat\ cu`ntârziere, a romanelor sale [i, ̀ n tr-unfel, un `ndreptar de lectur\ a lumiiinventate de Agopian. Aici, orice s-ar `ntâmpla, ]i se pare c\ nu se`ntâmpl\ nimic, ci doar urmeaz\ s\se produc\, `ntre un trecut prins `nc\r]i, ca `ntr-un insectar din care `[iiau zborul cuvintele `ntâmpl\rilorpetrecute, [i un viitor despre care ni-meni n-are habar.

~n aceast\ lume se pot `ntâlni, `nchipul cel mai firesc, `ngeri [i câinivorbitori, cacodemoni, p\s\roi gre-ce[ti `mpl\to[a]i [i molo[i enigma-tici f\r\ ca Zadic [i amicul s\u Geo-graful, dasc\l la [coala de la Col]ia,s\ se mire. Cei doi pierde-var\, `nlenevia lor, apar de nu se [tie unde[i dispar nu se [tie `ncotro, Geogra-ful, cu gândul la Englitera pe caren-a v\zut-o niciodat\, Zadic, tân-jind dup\ balurile musc\le[ti undese `nf\]i[a mascat `n turc. ~n tâm -pl\rile din Manual au loc `ntr-unprezent al trecutului `n care celereale sunt `nv\luite `ntr-un aburfantastic, iar cele fantastice cap\t\noima lucrurilor care se pot pip\i,prin schimbarea perspectivei, denimic vestit\ de povestitorul atoa-te[tiutor al c\r]ii, care nu-[i pierdevremea cu `ntreb\ri despre naturalor. Aidoma autorilor din vechime,cel ce consemneaz\ `ntâmpl\riledin Manual nu pune la `ndoial\ nimic din ceea ce s-a scris `naintea

lui, c\ci unde am ajunge cu aseme-nea zadarnice chi]ibu[uri?

Acest Rabelais al zilelor noastrejoac\, din pl\cerea sau mai de-grab\ ca r\spuns la porunca nu se[tie de unde venit\ de a povesti, ocomedie a credulit\]ii la care ̀ l facep\rta[ pe cititor, la fel cum Ioan [imai practicul din fire Zadic sunt`ncredin]a]i c\ `n cuvinte se ad\ -poste[te partea nepip\ibil\, dar câtse poate de adev\rat\, a lucrurilorpe care le con]in. Singura p\rerecare cutremur\ convingerile celordoi, `n timp ce se cred bolnavi decium\ [i le cresc aripi, e c\ poate orfi mor]i de li `ntâmpl\ câte li se`ntâmpl\, iar ei nu [tiu. La rânduls\u, cel care `i poveste[te, când nuciteaz\ pe larg alte personaje `nManual, nu g\se[te de cuviin]\ s\risipeasc\ incertitudinea cititoru-lui, ci doar le noteaz\ transforma-rea, cu aceea[i `ncredere de ne -str\mutat ̀ n puterea cuvântului dea purta `ntâmpl\ri [i fiin]e [i lu-cruri `n substan]a lui nepip\ibil\,dar cât se poate de adev\rat\.

Dac\ stai de vorb\ cu el desprec\r]ile lui, Agopian `]i poveste[temai degrab\ despre Tobit [i Sara [imai ales despre Tache de catifea.~ncât ai zice c\ se fere[te s\ se apro-pie prea mult de capodopera lui,Manualul `ntâmpl\rilor, ca [i cumn-ar vrea s\ intre din nou `n miste-rele c\r]ii care con]ine cheia maituturor romanelor sale.

{tefan Agopian, Manualul `ntâmpl\rilor,colec]ia „Fiction LTD“, Editura Polirom,2014

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

10 » carte

Drumul capodopereispre ea `ns\[iUnii dintre cei care au l\udat Manualul `ntâmpl\rilor, `nainte de prima apari]ie a c\r]ii,acum 30 de ani, au f\cut-o pe vremea când {tefan Agopian era un umil func]ionar alstatului. Nichita St\nescu `i cerea s\ le citeasc\ din Manual prietenilor care-l vizitau `n apartamentul din Pia]a Amzei, pe vremea când Agopian era un necunoscut cu care se `mprietenise din motive numismatice. De[i dornic s\ debuteze, ca tot scriitorul, spune legenda, Agop se ab]ine s\ scoat\ mai `ntâi Manualul la iveal\ [i `ncepe cu Ziuamâniei, un roman istoric pe care o parte a criticii care conta la data apari]iei c\r]ii l-a primit ca pe o produc]ie minor\.

Pinacoteca din Petrila

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

actualitate « 11

Festivalul de Film Central Europeann-a clintit Media[ul din torpoare

Iulia Blaga

Vizion\rile mele au fost discrete:eu [i Ela (nepoata mea din Media[),la Podul Var[ovia de Pere Portabel-la; eu, Doinel Tronaru (de la „Ade -v\rul literar [i artistic“) [i scriito-rul Sebastian Reichmann (care a [iplecat) la Diamantele nop]ii de JanNĕmec; cu Ela, trei-patru localnici[i doi backpackeri ateriza]i `n plinPeisaj dup\ b\t\lie de Andrzej Waj-da, când proiec]ia s-a tot oprit pen-tru c\ erau varia]ii de tensiune(primele trei minute ale filmului sereluaser\ de trei ori pentru c\s\rea CD-ul). Iar când am fost s\ ve-dem filme idi[ la sinagog\, holulunde aveau loc proiec]iile fuseseumplut mai ales cu handicapa]i `nscaune cu rotile pe care i-a luat [isomnul la Molly Picon, vedeta fil-melor idi[. Eram ca `ntr-un film deUlrich Seidl. (Din p\cate, un docu-mentar mai vechi de-al lui Seidl,Mit Verlust ist zu rechen/ Losses toBe Expected, a fost proiectat dup\ce am plecat.)

Am mai fost la prima edi]ie aMECEFF. ~ntre 2 [i 6 septembrie2014 a avut loc edi]ia a patra. Ca ocompara]ie succint\, filmele mi s-aup\rut mai bune acum, adic\ aveaice vedea toat\ ziua, dar organiza-rea a fost stingher\, iar medie[eniila fel de neinteresa]i ca prima dat\.Scurte intermezzo-uri de muzic\popular\ `ntre Forman [i Wajda arfi fost binevenite. Nici o r\utateaici: `n Media[ nu exist\ public decinema, nu exist\ o facultate cares\ furnizeze poten]iali spectatori(cum e la Cluj-Napoca). Medie[eniise duc ziua la serviciu, iar seara sestrâng `n cas\ devreme, fie c\ seuit\ sau nu la Suleiman. Au venit,ca [i `n anii trecu]i, `n num\r maimare la proiec]iile de sear\ dinPia]a Prim\riei, dar cine se plicti-sea pleca repede. La Iubirile uneiblonde, filmul lui Milos Formandin 1965, g\seai locuri destule dac\veneai cu jum\tate de or\ ̀ ntârziere.

90 de voluntari pentru un public mic

Cred c\ acest festival organizat deRadu Gabrea prin Ecran Cinema

Management `mpreun\ cu Pri -m\ria Muncipiului Media[, ICR,Ministerul Culturii, Centrul Na]io-nal al Cinematografiei [i A.D.I. Re-giunea Târnavelor `nc\ nu e sigurcui se adreseaz\: a) oamenilor dinMedia[?; b) cinefililor din zon\?(Sighi[oara, Sibiul sunt la doi pa[i);c) invita]ilor lui Radu Gabrea ve -ni]i din Bucure[ti sau din str\i -n\tate?

Dac\ r\spunsul e a), atunci poa-te c\ un weekend cu filme proiecta-te ̀ n aer liber ar fi suficient, iar pro-gramul ar trebui s\ includ\ [i ni[tecaptatio benevolentiae cum ar fimici [i bere, nu doar simpozioanecu Emil Hurezeanu [i Cristian Tu-dor Popescu (de[i au fost medie[enicurio[i s\-[i vad\ `n carne [i oaseidolii. „B\, \la dup\ care te uitai tuera Hurezianu!!...“, i-ar fi strigat unlocalnic altuia, dup\ ce E.H. a fostv\zut bând cafia `n plin centru, peterasa Hotelului Traube).

Dac\ r\spunsul e b), atunci festi-valul ar trebui promovat `n afaraora[ului `n mod mai agresiv [i maitargetat (sic!). Media[ul `l vizitezi`ntr-un sfert de or\; dac\ n-ai o ocu-pa]ie (pl\cut\ sau nu), te `mpu[tidup\ o zi. Dac\ ar fi mai mul]i cine-fili veni]i cu rucsacul [i dispu[i s\stea pe jos pe unde apuc\, s\ m\ -nânce de la ]\ranii din pia]\ [i s\anime atmosfera de lini[tit or\[eltransilvan, ai avea `ntr-adev\r sen-za]ia c\ participi la un festival. Dardac\ totu[i r\spunsul e c), uita]i ce-lelalte dou\ puncte. Dac\ numai in-vita]ii conteaz\, dac\ ei sunt r\s -f\]a]ii, atunci s\ vad\ ei filmele.Dar atunci MECEFF n-ar mai aveade ce s\ cear\ fonduri de la stat. Re-cunosc, nu m-am dus la Media[ a[ -teptând cozi interminabile. Mi-amspus c\ nu-i nimic dac\ nu preasunt spectatori atât timp cât filme-le sunt bune. Dar nu e acela[i lu-cru. Ce folos c\ din programul uneizile era de v\zut cam tot când laMediensis (singurul cinema dinora[ [i unul din spa]iile de pro -iec]ie, pe lâng\ Sala Traube [i holulsinagogii) erau vreo 20 de voluntaricare, fiind pu[i s\ stea la proiec]iica s\ par\ c\ e public, se vânturaupe u[i `n timpul filmului, intrau,ie[eau, râdeau, vorbeau? ~[i cerscuze când le faci observa]ie (astanu s-ar `ntâmpla `n Bucure[ti), darnu [tiu ce trebuie s\ fac\ un volun-tar [i nici s\ se poarte `ntr-un cine-ma. Oricum, de ce era nevoie de 90de voluntari la un festival a[a mic?La Mediensis, cel pu]in, n-am v\zutpe nimeni din staff-ul festivalului.

Iat\ cum, contrar a[tept\rilor luiDoinel Tronaru, fostul meu coleg de

la „România liber\“, am scris aicidespre astfel de m\run]i[uri, [i nucronichete ale filmelor. Motivulmeu e simplu: nu am prea reu[it s\m\ concentrez la filme a[a cum m\a[teptam. Au fost peste 40 de titlurigrupate astfel: sec]iunea competi-tiv\ cu filmele care au luat anul tre-cut premiile na]ionale `n Cehia,Austria, Ungaria, România, Polo-nia, Slovenia [i Slovacia (din par-tea României a fost Pozi]ia copilu-lui); ]ara invitat\ – Spania, cu o pa-noram\ de titluri diverse (printrecare Torremolinos 73 de Pablo Ber-ger), plus o retrospectiv\ Pere Por-tabella; medalioane consistente Mi-los Forman, Andrzej Wajda [i Mik-lós Jancsó; sec]iunea „Panorama“cu titluri recente, dar [i o retros-pectiv\ Alexandru Tatos (la care afost invitat\ so]ia acestuia, LianaTatos). Pentru c\ festivalul as\rb\torit ̀ n acest an 25 de ani de lac\derea comunismului, programula inclus multe filme realizate ̀ n Eu-ropa de Est `n perioada comunist\,printre care Reconstituirea (r. Lu-cian Pintilie), varianta necenzu-rat\ a lui Dincolo de nisipuri (r. Ra-du Gabrea, 1973, prezentat `n com-pania protagoni[tilor Dan Nu]u [iMircea Albulescu; din p\cate, Ra-du Gabrea a suferit o interven]iechirurgical\ urgent\ [i a ajuns lasfâr[itul festivalului), Magazinulde pe strada mare (r. Ján Kadár [iElmar Klos, Cehoslovacia, 1965),

filmul-omnibus Micile perle (Ceho-slovacia, 1966, cu scurtmetraje deVĕra Chytilová, Jaromil Jireš, JiřiMenzel, Jan Nĕmec [i EvaldSchorm) sau Maica Ioana a `ngeri-lor (r. Jerzy Kawalerowicz, Polo-nia, 1961). Ca de obicei `ns\, celemai interesante mi s-au p\rut fil-mele idi[, aduse din nou de la TheNational Centre for Jewish Filmsat Brandeis University din Wal-tham, Massachusetts, care are ceamai mare colec]ie de filme idi[ pecare le [i restaureaz\. M\mica/Mamele (r. Joseph Green [i KonradTom), filmul `n care juca Molly Pi-con, fusese f\cut `n Polonia la maipu]in de un an de la invadarea ]\riide c\tre nem]i, a[a c\ `ntreaga me-lodram\ a fetei care spal\ [i g\te[tepentru nerecunosc\toarea ei fami-lie suna ca un clinchet de pahare ̀ n„euforia dezastrului“. Selec]ia a cu-prins [i alte trei filme române[ti,strânse `n sec]iunea „Selec]ia pre -[edintelui“ (adic\ a lui Radu Ga-brea), subsec]iunea „Filme româ-ne[ti altfel“: Ultimul zbur\tor (deOvidiu Georgescu), Nu sunt faimos,dar sunt aromân (r. Toma Enache)[i O poveste de dragoste. Linden-feld (r. Radu Gabrea). Despre pri-mele dou\ se poate, eufemistic vor-bind, spune c\ sunt altfel decâtPozi]ia copilului, Reconstituireasau Dincolo de nisipuri, iar ideeapre[edintelui de a deschide festiva-lul cu propriul film se practic\ [i la

case mai mari. {i Tudor Giurgiu adeschis TIFF-ul 2012 cu Despre oa-meni [i melci.

Când am plecat din Media[, m-am ̀ ntâlnit ̀ n gar\ cu Tudor Cris -tian Jurgiu care venise s\ ̀ [i vizite-ze rudele [i care pleca la Festivalulde Film de la Sighi[oara, unde ur-ma s\ fie ar\tat Câinele japonez.Am stabilit cu unchiul s\u c\ ̀ n vii-tor ar trebui s\ apar\ festivaluri defilm [i `n satele din jurul Media -[ului. Ce-a]i zice de festivalurile defilm de la A]el, Alma [i Dârlos? Nuse [tie niciodat\...

Nu [tiu unde au fost cei„peste 10.000 despectatori“ ai Festivaluluide Film Central Europeande la Media[ (MECEFF), darsigur s-au dus la filmele lacare eu n-am fost.

Palmares– Trofeul MECEFF pentru Celmai bun film: Rugul aprins deAgnieszka Holland (Cehia)

– Premiul de regie: JonášKarášek pentru Candidatul(Slovacia)

– Cea mai bun\ imagine:Riszard Lenczewski [i LukaszZal pentru Ida (de Pawel Pawli-kowski, Polonia)

– Cea mai bun\ interpreta-re: Lumini]a Gheorghiu pen-tru Pozi]ia copilului (de C\linPeter Netzer, România)

– Premiul publicului: Fru-muse]ea ta nu are nici o valoa-re de Hüseyin Tabak (Austria)

FOTO

: ww

w.a

arc.

ro

– Fragment –

O singur\ pl\cere `mi doream s\gust din nou, `n ciuda jur\mântu-lui meu c\ nu aveam s\-l mai v\dsau s\ m\ mai gândesc vreodat\ lael. Talentele de explorator aleb\rbatului pe care [tiam c\ nu-lcheam\ Honoré m\ ademeneau `ncasa de pe Rue de l’Arcade. De dou\ori am ajuns pân\ la col]ul str\zii [in-am fost `n stare s\ merg mai de-parte. ~l auzeam pe preot dojenin-du-m\; mi se n\z\rea c\ o aud pemama suspinând; ascultam ceea cemi se p\rea a fi con[tiin]a meaavertizându-m\ `n privin]a perico-le lor ce m\ a[teptau. Vocile m\f\ceau s\ m\ retrag, s\-mi `ntorcpa[ii spre Rue des Trois-Frères,spre confortul [i intimitatea man-sardei mele, spre alte capitole dinMarcel Proust.

— Bun venit `n Templul Des-frâului, a spus mon sieur Albert.Eram sigur c\ te vei `ntoarce. {tiuc\ Honoré, cel de ne`nlocuit, va fifericit s\ te vad\.

{i-a dezvelit din]ii `ng\lbeni]i`ntr-un zâmbet [i a ad\ugat:

— Pe Honoré `l vrei, nu-i a[a?— Da.— Am s\-l trezesc `ndat\. Dac\

are vreun defect, acela e c\ uneorise desfat\ cu vin [i alte alcooluri `n

exces. Azi-diminea]\ s-a `ntorsr\v\[it [i nefericit. M-a deranjata[a de tare, `ncât aproape am re-nun]at la serviciile lui. Era cât pece s\-i trântesc u[a-n nas, cândm-am gândit la tine, tân\rul meuromân bogat, [i la dezam\girea pecare ai `ncerca-o dac\ nu l-ai g\sipe Honoré gata s\-]i `ndeplineasc\cele mai mici [i mai n\b\d\ioasedorin]e. Venirea ta aici ast\zi este,z\u a[a, ceva aproape miraculos.

— Cât trebuie s\ a[tept?— Ai r\bdare. ~ncearc\ s\-]i

`nfrânezi ardoarea. F\-te comod pechaise longue-ul doamnei Proustcât timp evaluez eu starea fizic\ [imental\ a lui Honoré. O s\-i spunc\ ai sosit [i c\ e[ti ner\bd\tor –cred c\ „ner\bd\tor“ e cuvântulpotrivit – s\-l vezi.

S-a f\cut nev\zut ̀ nainte s\ apucs\-l `ntreb dac\ chaise longue-ul pecare st\team chiar `i apar]inusedoamnei Proust. Era acoperit cu unmaterial verde-deschis, care cunos-cuse [i zile mai bune, `ns\ cu multprea mult timp `n urm\. Oare„Proust“ era un nume comun `nFran]a, m\ `ntrebam.

— Se spal\, se b\rbiere[te [i sepreg\te[te pentru scumpul s\uJean-Pierre, alias Silviu Golescu. Fi-indc\ e[ti Silviu Golescu, nu-i a[a?

— Sigur c\ sunt.— Sigur c\ e[ti.

— Monsieur Albert, cine e, saucine a fost, doamna Proust?

— O, cât\ inocen]\. DoamnaProust e mama romancierului...

— A lui Marcel?— Nici nu mai exist\ altul. Da,

da. Domnul Marcel Proust a consi-derat c\ e o onoare s\-mi devin\pri eten. Când am deschis primulstabiliment indecent, mi-a adus ni[ -te mobilier de prisos care apar]i -nuse odat\ p\rin]ilor s\i – precumacest chaise longue pe care tocmai`]i odihne[ti apreciatul posterior.A fost extraordinar de dr\gu] dinpartea lui. E mort de cinci ani, dar`mi imaginez adesea c\ e aici cu mi-ne, mai ales `n dup\-amiezile demiercuri, când monstruosul rusSafarov reduce un industria[ ob s cen de banal [i ridicol de bogatla o zdrean]\ sângerând\ [i bolbo -ro sitoare. Ah, ]ipetele, excita]ia.Printre clien]ii mei se num\r\duci, prin]i, con]i, dar numai omulacela vulgar [i nevoia lui de brutade Safarov `mi ]in afa cerea pe liniade plutire. M\ doare c\ a[a stau lu-crurile, domnule Golescu, dar \staeste adev\rul gol-golu]. D\-mi voies\-]i ar\t ceea ce eu numesc „Bi-blioteca Vaticanului“.

Biblioteca Vaticanului, care seg\sea la etaj, `n camera de deasu-pra recep]iei, con]inea volume dinAlmanach de Gotha [i Burke’s Pee-rage, precum [i alte câteva c\r]i deheraldic\, `ns\ nimic mai mult.

— Aristocra]ii sunt pasiuneamea, Silviu Golescu, mi-a explicatel. Metehnele lor, micile lor p\cate.Pentru mine sunt precum triburilepierdute ale lui Israel. ~i caut [i `ifac ai mei.

S-auzit soneria. Monsieur Al-bert m-a sf\tuit s\ r\mân acolo,printre capetele `ncoronate [i nobi-le ale Europei.

S-a `ntors cu vestea c\ altcineva,un domn mai bogat [i nobil, cereacel pu]in o or\ cu – ̀ i era jen\ s\ m\informeze – Honoré.

— Am s\ plec atunci, am zis. Nupot concura pen tru favorurile lui.

— Nu, nu, domnule Silviu, insists\ r\mâi. Nu e nici o competi]ie, te asigur. Nimic atât de vulgar.

Oricum e[ti preferatul lui Honoré.— Chiar a[a?— Mi-a m\rturisit-o chiar el. Te

prefer\ [...]Am stat `n Biblioteca Vaticanu-

lui ascultându-l pe bibliotecarulchel [i durduliu care m\ regala cupove[ti despre frumuse]ea lui deodinioar\.

De jos s-a auzit [i mai tare soneria.— Ah, goarna datoriei. El trebuie

s\ fie. E gata s\ te primeasc\, `nsfâr[it.

St\tea `n pragul c\m\ru]ei sale,fumând o ]igar\ turceasc\, la fel caprima oar\, amuzat de felul `n carem\ fâstâceam `n prezen]a lui.

M-a salutat, [optit, pe româ -ne[te. ~ntr-o clip\, a `ncetat s\ maifie Honoré. L-am dat deoparte peJean-Pierre pentru totdeauna cândi-am r\spuns `n limba pe care o`mp\r]eam amândoi prin na[tere.

— Mi-ai lipsit, palidul meuamant.

— {i tu mie, m-am auzit recu-noscând. {i tu mie.

M-a tras `n c\m\ru]a lui [i m-astrâns `n bra]e, s\rutându-mip\rul, urechile, ochii, nasul, buze-le, cu ceea ce am `n]eles c\ era fre-nezia pasiunii.

— M\ cheam\ R\zvan.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

12 » avanpremier\

Paul Bailey — B\iatul prin]ului„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ unfragment din romanul B\iatul prin]ului de Paul Bailey, careva ap\rea `n curând `n colec]ia „Biblioteca Polirom. SeriaActual“, `n traducerea din limba englez\ a lui Marius Chivu.

CARTEA

Sosit la Paris, `n prim\varaanului 1927, pentru a gusta dinpl\cerile boemei [i a-[i desco-peri drumul ca scriitor, tân\ rulDinu Grigorescu nu b\nuie[teo clip\ c\, la doar nou\ sprezeceani, ̀ [i va g\si iubirea vie]ii. ~nunul dintre cele mai cunoscutebordeluri pariziene, condus deun personaj pitoresc despre ca-re se spune c\ ar fi sur sa de in-spira]ie pentru dom nul Jupienal lui Proust, Dinu `l `ntâlne[tepe R\zvan Po pescu, poreclit„b\iatul prin ]ului“, care `l fas-cineaz\. Pe cât de cultivat, peatât de s\lbatic, emanând de-opotriv\ for]\ [i fragilitate,R\zvan – fiul adoptiv al unuiprin] ilustru – devine ̀ ndrum\ -torul lui Dinu ̀ n explor\rile sa-le artistice [i sexuale. ~nc\rcatde referin]e proustiene, str\ -b\tut pe alocuri de un lirismwagnerian, B\iatul prin]uluieste o medita]ie sobr\ [i ele-gant\ despre iubire, moarte [iart\.

AUTORUL

Paul Bailey s-a n\scut pe 16 februarie 1937, la Lon-dra. ~n 1953 a ob]inut o burs\ de studii la CentralSchool of Speech and Drama [i a lucrat o vreme caactor, `nainte de a deveni scriitor liber-profesionist.A predat la universit\]ile Newcastle [i Durham, iardup\ ce a primit Bicentennial Fellowship (1976), ac\l\torit `n America, unde a fost lector invitat de Li-teratur\ englez\ la North Dakota State University. Apublicat romanele: At the Jerusalem (1967; La „Jeru-salem“, 1996), care a ob]inut Somerset Maugham

Award [i Arts Council Writers’ Award, Tresspases(1970), A Distant Likeness (1973), Peter Smart’s Con-fessions (1977), nominalizat pe lista scurt\ la BookerPrize, Old Soldiers (1980; B\trânii solda]i, 1996), Ga-briel’s Lament (1986), nominalizat pe lista scurt\ laBooker Prize, Sugar Cane (1993), Kitty and Virgil(1998; Kitty [i Virgil, 2005), Uncle Rudolf (2002; Un-chiul Rudolf, 2009) [i Chapman`s Odyssey (2011). Ascris piese pentru radio [i televiziune, a publicatdou\ volume de memorii, precum [i dou\ biografii.A fost distins cu E.M. Forster Award (1974) [i Geor-ge Orwell Prize (1978).

Primul lucru pe care `l observi laMihai {ora este lini[tea: o lini[teinterioar\ asociat\, comportamen-tal, cu gesturi calme, cump\nite,atent coregrafiate `ntr-o „simplita-te“ `ndelung lucrat\. Zgomotul dinjur, striden]ele fonice [i vizuale, ba-zarul oriental, h\rm\laia postrevo-lu]ionar\ ajung, acolo unde e ora,filtrate, sublimate, cur\]ate de zgu -r\. {i atunci când vorbe[te, [iatunci când tace, filozoful acestaare darul de a domestici realitateaexterioar\, punându-i fragmentele[i culorile `n armonie.

El e un reper de echilibru `ntr-osocietate care, scoas\ din chingi `n1989, face eforturi s\ se reconstru-iasc\; [i, `ntr-un cerc mai larg, esteun gânditor `ntr-o lume ce se

schimb\ spectaculos de la un dece-niu la altul, de la un an la altul, dela o s\pt\mân\ la alta.

Nimic, `ns\, nu pare s\-l ia prinsurprindere pe Mihai {ora. Nudoar c\ el a v\zut multe; dar vrea s\vad\, `nc\, multe altele. Iat\ unfragment savuros dintr-un interviupe care mi l-a acordat, cu zece ani`n urm\, pentru „Adev\rul literar[i artistic“: „~n ce m\ prive[te, suntferm convins c\ nici un am\nunt allumii `n care tr\im nu e «nesemni-ficativ»: uite, de pild\, faptul c\ uncapac de canal (font\, 1 m. diame-tru, cca 50 kg.) a «disp\rut» pur [isimplu `ntr-o bun\ zi (respectiv:noapte) de la `ntret\ierea C\ii Do-roban]ilor cu Bulevardul Dacia spu -ne f\r\ `ndoial\ ceva semnificativ

referitor la `ntemeierea etico-juri-dic\ a ac]iunii de recuperare (evi-dent: comercializat\) a «fieruluivechi» `n România; faptul c\ golulde sub fostul capac a r\mas pur [isimplu nemarcat câteva luni bunela rând (cu riscul, de bun\ seam\,ca un pieton gr\bit [i neatent s\-[irup\ picioarele c\zând `n el), pân\s-a g\sit, `n sfâr[it, cineva s\ vâre-ngroap\ o creang\ stufoas\, pe postde «avertisment», spune de aseme-nea ceva tot atât de semnificativdespre psihologia bucure[teanului(las\ c\, nu mult dup\ aceea, s-ag\sit un iste] nevoie mare, care s\smulg\ creanga de unde fusese pus\[i s-o azvârle cât colo); iar faptul c\nici pân\-n ziua de ast\zi golul nu afost acoperit cu un alt capac spuneceva dureros de semnificativ despreadministra]ia româneasc\ `n gene-ral [i despre consisten]a institu]io-nal\ a prim\riei bucure[tene.“

A doua `nsu[ire asumat\ intim[i devenit\ una cu subiectul cunos -c\tor este curiozitatea. C\rturarula g\sit un mod unic de a armonizacititul c\r]ilor cu lectura oameni-lor [i a faptelor. Biblioteca [i Lu-mea, textul [i omenescul, sunt procesate, la modul interogativ [i

reflexiv, cu un interes niciodat\ to-cit, mereu proasp\t [i viu. ora esteun b\trân tân\r [i un `n]elept care[tie savoarea ascu]it\ a „naivit\ -]ii“. Aten]ia, interesul, curiozitateapur\ `l duc spre tot ceea ce se `n -tâmpl\ [i a[teapt\, de la el, un sensunificator.

Am citat de mai multe ori unorstuden]i iubitori de literatur\ vor-ba memorabil\ a lui {ora, `ntrebat o dat\, de asistentul care eram, cums\ explic mai bine diferen]a funda-mental\ dintre Mozart [i manele,dintre Shakespeare [i cutare autornegustor contemporan de nimicuricolorate. M-a ascultat cu aten]ie, agustat `nfl\c\rarea mea, [i mi-ar\spuns scurt: „Le putem spunea[a. Shakespeare poate integra ma-nelele, dar manelele nu-l pot integrape Shakespeare“. Se putea da unr\spuns mai bun? Greu de crezut.

Mihai {ora este unul dintre pu -]inii gânditori români care, avândun proiect, `l deschid spre tot ceeace ̀ l poate reformula [i ̀ mbun\t\]i.Amploarea [i dificultatea progre-siv\ a proiectului nu-l sperie; iardurata lung\ ̀ n care el se ̀ nscrie ([icare, de asemenea, contrasteaz\ cutimpii scur]i [i gâfâi]i ai altora)

ofer\ garan]ii `n afara genera]iilor.Scrisul lui {ora este impregnat deprezent [i totodat\ profund atem-poral. E individual [i ̀ n acela[i timpun bun social. Acoper\ cu r\bdaretoate nivelurile, pân\ la cel macro.Citindu-l, cape]i r\spuns la `ntre -b\rile de azi [i `]i articulezi mai bi-ne interoga]iile de mâine. Iar „ade -v\rurile“ de ieri `[i cap\t\ ghilime-lele cuvenite.

Deschiderea filozofului spre cei-lal]i ar putea fi o poz\: [i a[a [i este,la spirite cu oroarea vulgului [i cuseduc]ia propriei m\re]ii. La Mihai{ora, aceast\ deschidere este o ax\:a scrisului [i a vie]ii sale „obi[nui-te“, deopotriv\. Biblioteca ideal\imaginat\ de c\rturar este o biblio-tec\ pentru to]i – [i nu e o simpl\coinciden]\ c\ {ora a f\cut progra-mul unei colec]ii cu acest nume cea hr\nit, intelectual, genera]ii [i ge-nera]ii de cititori.

Citindu-l [i v\zându-l pe Mihai{ora, ascultându-l cu aten]ie chiar[i atunci când tace, bucurându-te,pur [i simplu, c\ un asemenea omexist\, `]i vine s\ iei istoria filozo-fiei [i s-o r\storni revolu]ionar.

Filozoful nu mai trebuie alungatdin Cetate.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

actualitate « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Mihai {ora: schi]\ de portret

Conferin]\ interna]ional\ la Bucure[ti,dedicat\ celor 100 de ani de ladeclan[area Primului R\zboi Mondial

Evenimentul, co-organizat de Cole -giul Noua Europ\, al\turi de Deuts-che Akademie für Sprache und Di-chtung, S. Fischer Stiftung [i Al-lianz Kulturstiftung [i finan]at deReprezentantul Guvernului Fede-ral pentru Cultur\ [i Media, conti-nu\, pe 19 [i 20 septembrie, la Bucu-re[ti, dezbaterile ce au avut loc laBudapesta, `n 2012 [i 2013, pe temede istorie contemporan\, dar, `nacela[i timp, marcheaz\ [i debutulunei serii de conferin]e dedicateacestui centenar, care vor avea loc`n urm\toarea perioad\ la Belgrad[i Atena.

„Când, cu mai multe luni `nurm\, `mpreun\ cu Die DeutscheAkademie für Sprache und Dich -tung, S. Fischer Stiftung, Allianz

Kulturstiftung [i New Europe Col-lege, am schi]at proiectul unei dez-bateri, la Bucure[ti, despre Europade azi, `n continuarea unor `ntâl-niri asem\n\toare organizate laBudapesta `n 2012 [i 2013, nu ne-am`nchipuit cât de actual\, cât de«arz\toare» va deveni o astfel dedezbatere `n septembrie 2014. Si-tua]ia politic\ la grani]a de Est aUniunii Europene s-a deterioratgrav, `ntr-un ritm accelerat, arun -când asupra anivers\rii a 100 deani de la Primul R\zboi Mondial unvoal nelini[titor, o umbr\ de pre-sentimente funeste. A[a-numita«Politic\ de Vecin\tate Europea -n\» (European Neighbourhood Po-licy) se afl\, dintr-odat\, `n fa]aunei provoc\ri pentru care nu pare

s\ fie preg\tit\. Federa]ia Rus\anexeaz\ teritorii, modific\ gra -ni]e, relativizeaz\ valabilitatea unortratate interna]ionale. Uniunea Eu-ropean\ ̀ ncearc\, al\turi de StateleUnite, s\ ]in\ lucrurile sub control,evitând escaladarea conflictuluiprin interven]ie diplomatic\ [iprin sanc]iuni economice drastice.Ucraina st\ sub amenin]area uneidiviziuni primejdioase [i e, practic,pe cale de a fi invadat\ de trupestr\ine. Occidentul ezit\, nu e `n -totdeauna omogen `n reac]ii, iarStatele Unite trebuie s\ fac\ fa]\ [ialtor focare de conflict r\spândite,epidemic, `n Orientul Apropiat.A[a stând lucrurile, nu ne vor lipsitemele de dezbatere.“ (AndreiPle[u – Colegiul Noua Europ\)

Sub motto-ul „Dezbateri eu-ropene la Bucure[ti“, vor avea loc 4mese rotunde, care vor abordaurm\toarele teme: „Cum convie -]uim unii cu al]ii `n Europa [i ]\ri-le vecine: diploma]ie, sanc]iuni,r\zboi“ (19 septembrie, ora 18.00,Aula BCU), „Vecinii de aproape [i«vecinii» de departe ai Europei:

Federa]ia Rus\ [i Statele Unite“ (20septembrie, ora 9.30, NEC), „Euro-penism [i etnicitate. O reinventarea conceptului de «stat na]ional»?“(20 septembrie, ora 11.30, NEC) [i„Grani]ele Europei: o amenin]are,o zon\ gri sau o «zon\ de negocie-re»?“ (20 septembrie, ora 18.00, Tea-trul Odeon).

Lista participan]ilor la dezba-teri include nume importante de istorici, politologi, sociologi sauscriitori ale c\ror volume trateaz\subiecte politice, personalit\]i re-cunoscute pretutindeni `n lume.

Slavenka Drakuli – considerat\drept una dintre cele mai puternicevoci din spa]iul ex-iugoslav, Ed-hem Eldem – reputat istoric din Tur -cia, descendentul unei ilustre fami-lii de politicieni [i istorici turci, deal c\ror nume se leag\ fondarea ce-lor mai importante muzee de ar-heologie din Turcia, Richard Swartz– scriitor suedez [i unul dintre ceimai importan]i jurnali[ti din Euro-pa Central\ [i de Sud-Est, YaroslavHrytsak – important istoric [i pu-blicist ucrainean, unul dintre cei

mai aprecia]i anali[ti politici ai mo -mentului, pre[edintele Centruluide Strategii Liberale din Sofia, Ok-sana Sabuschko – cunoscut\ scrii-toare ucrainean\, sunt doar câtevadintre personalit\]ile care vor sosicu aceast\ ocazie la Bucure[ti.

Luna aceasta, Bucure[tiul va fi gazda unuieveniment interna]ional de marc\: o conferin]\dedicat\ celor 100 de ani care au trecut de lamomentul izbucnirii Primului R\zboi Mondial, la care particip\ nu mai pu]in de 20 de invita]i din 10 ]\ri europene.

La mai bine de la o lun\ de la debu-tul acestei nebunii Ice Bucket Chal-lenge, tr\gând linie, se pare c\ `n -treaga campanie [i-a atins scopul.Asocia]ia ALS a anun]at c\ astrâns peste 15 milioane de dolaripentru scopurile ei, de nou\ orimai mult decât ar fi strâns `n modnormal, `n aceea[i perioad\.

Un scop nobil a fost atins. Nu-mai c\ exist\ multe alte persoanecare nu au fost prea mul]umite.

„Caritate? Nici vorb\! Este maimult exhibi]ionism social media,goan\ dup\ aten]ie decât filantro-pie!“, scrie „The Telegraph“. Iar re-vista digital\ „Vice“ subliniaz\:„Sunt multe lucruri `n neregul\ cuIce Bucket Challenge, dar cel mai

deranjant aspect este c\ totul este,de fapt, narcisism mascat `n al-truism. {i, pe m\sur\ ce ar[i]a ve-rii se domole[te, iar apa cu ghea]\nu te mai r\core[te, oamenii voruita cu des\vâr[ire de ALS: E foar-te trendy s\ afirmi c\ `]i pas\, nu-mai c\ trendurile [i modele dis-par!“.

Din acest punct de vedere, „Vice“nu este prea departe de adev\r. Ve-deta TV american\ Steve-O comen-ta, `ntr-o postare pe Instagram, c\foarte multe celebrit\]i [i-au turnatg\le]i cu ap\ `n cap, dar au omis s\men]ioneze [i cauza nobil\ pentrucare o fac. Totul a fost doar o nou\modalitate de a ajunge `n centrulaten]iei. Ice Bucket Challenge este doar

un exemplu a ceea ce mul]i numesc„narcisism caritabil“. Cei mai mul]inarcisi[ti sunt genero[i, scrie „Psy-chology Today“. Fiindc\, spune dr.Sam Vaknin `n cartea The Misan -thropic Altruist, actul caritabil ali-menteaz\ sentimentul de atotpu-ternicie al narcisistului, grando-mania sa [i dispre]ul pentru cei-lal]i [i r\mâne un mod de a exerci-ta un control asupra beneficiariloracestor ac]iuni altruiste.

Narcisismul, o adev\rat\ „epidemie“

Ice Bucket Challenge `nseamn\`ns\ ceva mai mult. „BBC Future“`l citeaz\ pe prof. W Keith Camp -bell de la Universitatea Georgia ca-re sus]ine c\ aceast\ ac]iune me-diatic\ ̀ [i are, de fapt, r\d\cinile ̀ nfaptul c\, `n societatea de ast\zi,„narcisismul nu este numai domi-nant, ci a devenit o adev\rat\ «epi-demie»“.

Campbell [i colegii s\i au anali-zat atent cultura vestic\ a ultime-lor decenii. Ei sus]in c\, de la emi-siunile reality TV la cump\r\turilefoarte scumpe [i la chirurgia este-tic\, „pur [i simplu nu ne mais\tur\m de noi `n[ine“. ~ntr-un altarticol publicat de American Psy-cholgy Association, Campbell [i

colegii s\i au analizat versurile me-lodiilor populare din perioada 1980-2007 [i au ar\tat cum ele oglindescacest trend. „Au crescut semnifica-tiv referirile la sine [i la comporta-mentele antisociale [i au sc\zut tri-miterile la grija pentru ceilal]i, lainterac]iuni sociale [i la emo]ii po-zitive“, se arat\ `n articol.

„~n forma ei ideal\, caritatea este o experien]\ a smereniei: s\ sa-crifici ceva pentru a-l ajuta pe unaltul“, scrie „Big Think“. „Dar ALSIce Bucket Challenge a demonstratc\, `n ziua de azi, a fi caritabil`nseamn\ s\ ai grij\ c\ to]i priete-nii [i toate cuno[tin]ele tale afl\ cepersoan\ generoas\ e[ti. Pentruofi]erii de pres\ ai celebrit\]iloraceste nebunii caritabile repre-zint\ oportunit\]i de PR pentruclien]i, numai c\, la un nivel maimic, aceste «nebunii» au devenit [ipentru noi astfel de ocazii de a ie[i`n eviden]\. ~n asemenea cazuri, eevident c\ scopul justific\ mijloa-cele. De ce ar fi rele un selfie sau unvideo pe YouTube dac\ acesteaaduc milioane de dolari pentru cer-cetarea medical\?“

Exist\, astfel, numeroase avan-taje ce pot deriva din acest „nar -cisism caritabil“. Un r\u necesar.Dar asta, scrie „BBC Future“, nuanuleaz\ faptul c\ o cultur\ a

narcisismului nu pune mari pro-bleme. Astfel de campanii duc la o„supersimplificare“ a problemelorreale.

„Ice Bucket Challenge repre -zint\ punctul culminant al «activis-mului de tip hashtag»“, comen-teaz\ „The Vice“. „~n loc s\ facemcu adev\rat ceva doar pretindemc\ facem, postând totul pe Face-book. Cauzele nobile precum IceBucket Challenge se transform\`ntr-o admira]ie social media a pro-priului buric. Dar trebuie s\ vezi [ice se `ntâmpl\ cu aceste cauze de-venite virale dup\ ce scade nu -m\rul vizion\rilor pe post\rile ta-le. Fiindc\, da, problemele socialecontinu\ [i dup\ ce `ncetezi s\ ledai like.“

Pe de alt\ parte, a-]i m\sura va-loarea numai prin prisma vizibi-lit\]ii tale sociale nu este foartes\n\tos, dup\ cum arat\ DavidZweig `n cartea Invisibles: The Po-wer of Anonymous Work in an Ageof Relentless Self-Promotion. „Tr\ -im `ntr-un mediu `n care stimanoastr\ de sine depinde numai derecunoa[terea celorlal]i“, crede Da-vid Zweig. „Poate c\ ar fi bine ca,pe termen lung, ac]iunile noastres\ fie motivate de ideea a ceva maimare [i mai important decât noi`n[ine.“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

14 » interna]ional

Dup\ cum [ti]i, `n luna august `ntreaga planet\ afost cuprins\ de nebunie. Mii [i mii de oameni, dela vecini la vedete, au `nceput s\ `[i toarne g\le]icu ap\ [i ghea]\ `n cap, nominalizând alte treipersoane care s\ fac\ acela[i gest. Totul a fostfilmat [i postat imediat pe YouTube sau Facebook.Scopul? O cauz\ nobil\: atragerea aten]iei asupraALS (Scleroza lateral\ aminotrofic\ sau boala LouGehrig) [i strângerea de bani pentru asocia]ia care „lupt\“ cu aceast\ boal\.

Ice Bucket Challenge: cât der\u este „narcisismul caritabil“?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

interna]ional « 15

Volumul Merci pour ce moment„merge“ foarte bine pe pia]\. Nu-mai `n prima zi, la Fnac, cartea s-avândut `n peste 15.000 de exempla-re, cel mai bun demaraj de vânz\ridin ultimii cinci ani, detronândchiar celebrul 50 Shades of Grey.La fel pe Amazon. Editorul c\r]ii sea[tepta la acest succes, a[a `ncâtMerci pour ce moment a fost tras`ntr-un tiraj de 200.000 de exempla-re, un tiraj foarte mare. Dintre ca-re, `n numai patru zile, s-au vândut145.000! Numai un singur autor altoamnei, Amélie Nothomb, [i-a

„permis“, un tiraj similar pentrunoua ei carte, Pétronille.

~n fa]a unui asemenea „desant“,editorii, dar [i librarii au intrat laidei [i au `nceput s\ se team\ c\asemenea succes va face o concu-ren]\ acerb\ volumelor „serioase“programate s\ apar\ `n aceast\toamn\. Unii nu cred. „Cartea luiValérie Trierweiler nu se adre-seaz\ publicului care cump\r\ `nmod obi[nuit literatur\“, spune `n„Le Figaro“ David Vincent, librar[i fondator al Éditions de L’Arbrevengeur. „Cei care cump\r\ carteaintr\ `n libr\rie doar pentru acestvolum. Noi ne comport\m ca [icum cartea lui Trierweiler va para-liza vânz\rile de toamn\. Dar, defapt, pentru noi cea mai impor-tant\ apari]ie a zilei este ultimulvolum al lui Murakami.“

Al]ii nu v\d lucrurile la fel [iunii librari refuz\ s\ comercialize-ze cartea doamnei Trierweiler.„Libr\ria noastr\ nu are voca]ia de

a deveni o ma[in\ de sp\lat `n pu-blic rufele murdare ale doamneiTrierweiler. Nu mai avem cartealui Valérie Trierweiler, dar avem,`n schimb, c\r]i de Balzac, Dumas,Maupassant. Mul]umim pentru`n]elegere“, sun\ mesajul expus `nunele libr\rii franceze.

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

915de titluri

disponibile

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Ultimul albumU2, gratis pe iTunesMar]i, la prezentarea oficial\ a noilor produse Ap-ple, forma]ia U2 a anun]at c\ noul lor disc, Songs ofInnocence, a fost pus gratuit la dispozi]ia publiculuipe iTunes, `nainte de lansarea discului „fizic“ ce vaap\rea pe rafturi abia pe 13 octombrie.

Songs of Innocence este descris pe site-ul oficialU2 drept un soi de „autobiografie muzical\“. Elcon]ine 11 melodii noi influen]ate de muzica rock [ipunk a anilor ’70, piese ce „exploreaz\ temele fami-liei [i descoperirii“.

Ziarul „New York Times“ crede c\ oferirea gra-tuit\ a noului disc reprezint\, de fapt, o tehnic\ demarketing foarte bine pus\ la punct de c\tre Apple,casa de discuri Universal [i managerul grupului,Guy Oseary. De[i Apple nu a precizat aranjamentulfinanciar negociat cu U2, cotidianul americansus]ine c\ celebra firm\ s-ar fi angajat s\ asigureforma]iei o campanie de marketing `n valoare de100 de milioane de dolari.

Fincher-Ellroy,parteneriat TVsau zvon?De când a produs [i regizat popularul serial House ofCards se pare c\ lui David Fincher a `nceput s\ `i plac\s\ lucreze pentru micul ecran.

Un zvon tot mai insistent care circul\ pe internet d\drept aproape sigur\ o viitoare colaborare ̀ ntre regizo-rul lui Seven [i autorul James Ellroy, care ar putea rea-liza ̀ mpreun\, pentru HBO, un serial poli]ist ̀ n manie-ra lui L.A. Confidential.

Nimic nu este confirmat oficial, `ns\ exper]ii spunc\ o astfel de serie s-ar `nscrie `n „politica de excelen]\a postului HBO“. ~n plus, un astfel de proiect ar fi logic`n condi]iile `n care `ntre HBO [i Netflix se desf\[oar\un adev\rat „r\zboi al audien]elor“.

Fincher [i Ellroy ̀ ncearc\ de mai mul]i ani s\ lucre-ze `mpreun\ – la un moment dat, Fincher a `ncercat s\adapteze Dahlia Noir, dar proiectul nu s-a concretizat.

Volumul `n care ValérieTrierweiler, fosta tovar\[\de via]\ a pre[edinteluifrancez Hollande, `[ir\zbun\ mândria r\nit\ de brusca ei `nlocuire cuactri]a Julie Gayet, abulversat „la rentreelitteraire“ `n Fran]a.

Mel Brooks pentrueternitate, cu undeget `n plusCelebrul regizor american [i-al\sat amprentele `n cimentpentru obligatoria imortaliza-re pe Hollywood Walk of Fa-me, dar, farsor `nn\scut, avrut ca acest moment s\ fie [imai greu de uitat: [i-a „gre-fat“ cu aceast\ ocazie un de-get suplimentar, astfel `ncâtamprenta lui intr\ `n eterni-tate cu 11 degete. El st\ astfel al\turi de celebrul Mickey Mouse ac\rui amprent\ are numai opt degete.

Actor, scenarist [i regizor, Mel Brooks s-a deplasat de la NewYork la Hollywood pentru aceast\ ceremonie prilejuit\ de aniver-sarea a 40 de ani de la premiera excelentei sale comedii Frankens -tein Junior, film nominalizat `n 1974 la Oscarul pentru cea maibun\ adaptare.

Cartea de dezv\luiri care a bulversat pia]a francez\

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Recent am aflat c\ se `n\spresccondi]iile `n care un produs alimen-tar poate c\p\ta titulatura de produstradi]ional. Lucru care `ntr-un felm\ bucur\, c\ prea d\deam bani peni[te chimicale boite frumos, din do-rin]a de a sim]i din când ̀ n când gus-tul copil\riei tr\ite la ]ar\, ̀ n ogradabunicilor, precum [i a inevitabilelorefecte gastrointestinale produse deacesta. Da, stima]i produc\tori, dac\vre]i s\ v\ bucura]i de aceast\ eti-chet\ [i s\-mi beli]i portofelul pedin\untru, conforma]i-v\.

A[ pl\ti cu drag cinj’ de lei pe un

kilogram de cârna]i de porc tradi]io-nali, dar s\ [tiu sigur c\ sunt pro-du[i ca la bunicul `n pragul [urii.

~n primul rând, porcul s\ pro-vin\ din maturizarea unui god\celcump\rat direct din gospod\ria uneivadane credincioase [i adus acas\`ntr-un sac de rafie, pe c\ruciorulpentru butelii. Vadana s\ fie nea -p\rat ortodox\.

Cote]ul `n care cre[te porcul tre-buie s\ fie manufacturat din scân-duri vechi, iar acesta s\ fie situat lamaxim doi metri de veceul tradi]io-nal din fundul cur]ii, astfel `ncât

animalul s\ simt\ mirosurile [i s\aib\ tot timpul poft\ de mân care.Este interzis\ cu des\ vâr[ire beto-narea stabilimentului, pentru c\ `nacest mod [obolanii nu ar mai puteap\trunde de dedesubt [i, pe cale deconsecin]\, godacul nu-[i va puteadezvolta un sistem imunitar puter-nic specific lup tei continue cu mu[ -c\turile de guzan. Fecalele se vor cu -r\]a cel mult o dat\ la dou\ s\p -t\mâni, doar `n stare de ebrietate,aplicându-se animalului câte cincilovituri cu coada lope]ii, lovituri`nso]ite de rostirea cu voce tare a ex-presiei „hoarta, belitule, bisericam\-tii !“.

Modul de sacrificare a porculuieste extrem de important, putândface la rândul s\u diferen]a dintreun cârnat tradi]ional [i unul fals. Este necesar\ alc\tuirea unei comi-sii de sacrificare, format\ din

proprietar, un cumnat, un cum\ tru[i doi vecini, care se vor `ntâlni laora [ase diminea]a, se vor `m b\ta [ivor adormi. Apoi, `n jurul orelor ze-ce, membrii comisiei vor târ ̀porcul`n afara cote]ului [i l̀ vor imobilizacu funie de cânep\ natural\, iarunul dintre ei (de obicei cum\trul)va ̀ nfige ̀ n beregata dihaniei un cu]itcu lama de minim 23 de centimetri.

Este musai ca porcul s\ se zba t\,s\ se elibereze [i s\ alerge circa [ap-te minute cu cu]itul `n gât, fapt careva conferi c\rnii fr\gezime [i gustdulceag.

Carnea se toac\ [i se amestec\ cusl\nin\ `n p\r]i egale. Se adau g\ sa-re mare, usturoi [i cimbru, apoi semai las\ ̀ n soare, circa trei ore, pen-tru a incorpora cât mai multe mu[ -te. Ele sunt cele care vor da sec]iuniide cârna] aspectul tradi]ional deboabe de piper.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 451 » 13 – 19 septembrie 2014

16 » fast food

~n mod paradoxal, scenariul se]ine aproape de proza lui Istrati – os\ g\se[ti replici `ntregi mutatedin carte pe ecran –, dar, cu toateastea, pe ecran sun\ ca [i cum ar fifost scrise special pentru film, cas\ par\ retro, [i nereu[ind decât s\pice strâmb: „Om r\u [i plin de ve-nin (...), om smintit [i r\u, te bles-tem s\ iube[ti pe cine te ur\[te [is\ ur\[ti pe cine te iube[te“. Sau:„N-am reu[it niciodat\ s\ `n]elegdac\ mama a `nceput s\-l `n[ele petata pentru c\ mânca b\taie sau ta-ta a `nceput s-o bat\ [i din pricinaasta mama-l `n[ela“.

Exist\ o permanent\ neconcor-dan]\ ̀ ntre stilul vizual nostalgic ala television roumaine, cu film\ri`n oglind\ ale Chirei (Iulia C`rstea)

[i Chiralinei (Iulia Dumitru) dan-sând `n ralenti (de[i sunt, pe dealt\ parte, destule cadre reu[ite –imaginea e a lui Dan Alexandru),[i replicile care trimit [i la genulminimalist („Uite, Cosma, a fostdup\ marf\. Ia zi, ce fac copiii?“,`ntreab\ fratele mamei, jucat deFlorin Zamfirescu, cu o p\l\rie decowboy pe cap) [i aceste exprim\risenten]ioase precum „Ce-a fost vamai fi fost, toate la timpul lor“, lua-te ca atare din proz\.

Povestea din film parc\ sedesf\[oar\ [i ea `n afara timpului,`ntr-un trecut incert unde trebuies\ ]i se spun\ c\ anumite persona-je sunt turci sau greci ca s\ `]i daiseama de asta [i unde eroii bântu-ie printr-o geografie utopic\, irea -l\, ca dintr-un fantasy, cum ep\durea prin care se plimb\ Dra-gomir ({tefan Iancu) [i Chira dup\ce mama lor a fost schilodit\ detat\ [i a fugit `n lume, [i `n carep\dure apar diverse personaje.Sun\ a citat din Concurs, dar `ntr-oconven]ie care aici nu func]io-neaz\.

A[a cum e `nf\]i[at\ `n scena-riul scris de Ioan Grigorescu [iDan Pi]a, nuvela Chira Chiralinaexprim\ – ca s\ vorbim ca la [coa -l\ – violen]a conjugal\ [i destr\ -marea unei familii cu probleme.Tat\l coleric o bate pe mam\ [i pecei doi copii, iar dup\ ce mama `[iia câmpii, fata se face prostituat\,iar b\iatul e sedus de un pedofil [iajunge nu doar homosexual, dar [ifum\tor!! Scenariul folo se[te multeflashback-uri, punc tul de plecarefiind Dragomir matur (CorneliuUlici) care `[i poveste[te `n scrisvia ]a, a[ezat la masa lui de brad,purtând multe inele pe degete ([i

Istrati pomenea de inele) [i, bin e -`n]eles, fumând ca turcul Nazimefendi, corup\torul de minori.

Ai putea vedea o `ncercare ascenariului de a aduce `n prezentpovestea. Poate doar incon[tient,cineastul reinterpreteaz\ textulexprimând prin el lipsa proprie deaderen]\ la prezentul pe care `lconsider\ corupt, sub nivelul tre-cutului. Tinerii de azi, a[a cum eacuzat Dragomir de unchiul s\uIlie (Florin Zamfirescu) pe patul demoarte, `ntr-o scen\ de un penibilapoteotic, sunt sedu[i de „tot celingu[e[te“, de „dorin]e de[arte“.Scena e `ntr-un crescendo ridicolnu doar din pricina regiei [i a in-terpret\rilor, ci mai ales pentru c\for]eaz\ un deznod\mânt nea[tep-tat pentru o poveste care, dac\ nu[tiai textul, nu puteai b\nui c\ du-ce undeva. „Te-am chemat pentru

c\ sunt nemul]umit de tine pentruc\ e[ti un desfrânat [i nu ]ii contde lumina din sufletul t\u. (...) Aitr\it cu femei, dar mai cu seam\cu b\rba]i. }i-ai b\tut joc de trupult\u [i n-ai ]inut cont de nimenidimprejur“, ̀ i spune unchiul erou-lui, horc\ind tot mai amenin]\tor[i `ntinzându-se dup\ un ultim gâtde b\utur\. „De[ert\ciune e totul[i goan\ dup\ vânt“, mai afl\m,iar finalul cade trist [i ud pesteaceast\ reinterpretare rigid\ aunei proze interesante mai alesprin ce sugera [i prin libertatea cucare autorul ei se mi[ca prin lume.Redus la carcasa cuvintelor, far-mecul lui Panait Istrati se spul-ber\ ca cenu[a `n vânt.

Kyra Kyralina, de Dan Pi]a. Cu: IuliaDumitru, Iulia C`rstea, Corneliu Ulici,{tefan Iancu, Mircea Rusu, FlorinZamfirescu, Constantin Florescu

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

CinevaE diminea]\, 10 diminea]a, toat\casa doarme. M-am mutat aici de la1 august, [i de-atunci a[a e `n fieca-re diminea]\. Mi-am f\cut o cafea,mai lenevesc pu]in cu obloaneletrase, m\ gândesc la Miranda July.I-am v\zut primul film când m-am`ndr\gostit a doua oar\-n via]\ se-rios de tot, al doilea când am mersprima dat\ la Berlin, am cunoscu t-ocând am mers prima dat\ la NewYork. Autograful de la ea a dis -p\rut `ntr-o zi, inexplicabil, de lamine de pe frigider. ~mi place deMiranda, `mi place stâng\cia ei, fe-lul candid [i hot\rât de-a spargerealitatea `n mii de buc\]ele. Ca s\fac\ pu]in\ agita]ie `n jurul celuide-a treilea film al ei, a inventat oaplica]ie pentru iPhone: Somebody –„Când nu po]i fi acolo, poate altci-neva! Trimite-i prietenului t\u unmesaj... un str\in `l va livra verbal!Sau po]i livra mesajul altcuiva! So-mebody func]ioneaz\ când o gr\ -mad\ de oameni din aceea[i zon\descarc\ aplica]ia, a[a c\ invit\-]iprietenii!“. Mecanismul e urm\to-rul: scrii un mesaj pentru cineva,utilizatorii aplica]iei din zon\ `lv\d, altcineva `l preia, se duce laadresa cineva-ului [i i-l spune `n -tocmai. Sigur, pentru aplica]ia astatrebuie s\ ai pu]in curaj [i chef de-a da nas `n nas cu str\inii. Trebuie,poate, s\ fi f\cut parte din trupa deteatru a liceului. Wired [i-a dat de-ja cu p\rerea: e vorba de un experi-ment social. E [i asta, e [i ie[ireadin zona de confort a ecranului delaptop sau telefon, e [i schimbarearutinei „write text-press send“.Cum ar fi dac\ eu, cum stau acum[i-mi beau cafeaua pe Strada Viito-rului din Bucure[ti, i-a[ scrie unuib\iat pe care l-am cunoscut la Is-tanbul [i i-a[ zice c\ mi-ar pl\cea s\mergem `mpreun\ la un concertBrazzaville la Sankt Petersburg? {iatunci, cineva din Istanbul care aravea Somebody pe telefon s-ar ducela Abdul [i i-ar spune cuvânt cu cu-vânt ce-am zis eu. Abdul ar r\spun-de nu sau poate da, nici nu mai con-teaz\, important e c\ cineva a datcorp cuvintelor mele [i a trecutBosforul ca s\ vorbeasc\ cu unstr\in. Uneori, asta e absolut sufi-cient.

451

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Foame de tradi]ie

Film

Iulia Blaga

N-am ajuns la conferin]ade pres\ ca s\ aflu de ceKyra Kyralina se scrie cu„k“ [i „y“ `n filmul lui DanPi]a. Alte nel\muriri nuaveam. Filmul preia replicidin proza lui PanaitIstrati, nu [i spiritul ei. Eca un teatru radiofonic –mai ales `n scenele `n careapare Mircea Rusu `n rolultat\lui, exprimând`ngro[at, cu trei octave `n plus, ceea ce filmul nu reu[e[te s\ sugerezef\r\ efort.

„Vine tata, fugi]i!“ Scene deviolen]\ conjugal\ `n ritm iambic