351 sdc 01 70cm - suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 351 » 7 – 13...

$: 351 sdc 01 70cm - suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 351 » 7 – 13 aprilie 2011 Radu Pavel Gheo: „Alegerile au devenit un ritual trist, `n urma c\rora$
Karl Ristenpart [i„Proiectul CantatelorBach” (Audite)

Victor Eskenasy

Karl Ristenpart (1900-1967) aapar]inut genera]iei de aur adirijorilor germani, dar a r\mascumva pu]in cunoscut...

~N » PAGINA 13

SCRISOARE PENTRU MELOMANI

ANUL VIII » NR. 351 » 7 – 13 aprilie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

Katia & MarielleLabeque: „Ne cert\mfoarte despentru muzic\“

Interviu realizat de Marius Constantinescu

Madonna le-a numit „pianisteleei preferate”. ~n egal\ m\sur\controversate, temute [i aplau-date, Katia [i Marielle Labequereprezint\ o apari]ie cu totulspecial\ pe scena de concert. Su-per-staruri de marketing sau in-terprete valoroase [i profunde?

~N » PAGINILE 8-9

O via]\ care s\ ]ise potriveasc\

Florin Irimia

Cred c\ putem vorbi de dou\mari obsesii `n proza lui PhilipRoth: erosul, `ndeosebi masculin,v\zut mai mereu ca libido, im-puls sexual, dorin]\, poft\ [ithanatos-ul sau, mai exact, felul`n care ajungem s\ ne con-frunt\m cu el, preludiul actuluide a muri...

~N » PAGINILE 10-11

AUTORII ROMÂNI LA NEW YORK

Despre scriitor,cenzur\ [i pia]\

Citi]i texte de Simona Popescu [i Lucian Dan Teodorovici ~N » PAGINILE 3-5

„Suplimentul de cultur\“ v\ ureaz\ S\rb\tori Fericite!Urm\toarea edi]ie va ap\rea pe 21 aprilie 2012.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 351 » 7 – 13 aprilie 2011

Radu Pavel Gheo: „Alegerile au devenit un ritual trist, `n urmac\rora g\sim `n pozi]ii de putere fie aceia[i oameni, `nscri[i `nalte partide, fie al]i oameni din acela[i aluat. }ara e controlat\de o caracati]\ cu iz mafiot. Iar alt\ revolu]ie nu se mai face“.

RITUAL TRIST» 2

editorial

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo

De c`teva luni `ncoace am evitat s\scriu texte politice. Mi se par lipsite deobiect, de vreme ce pentru a scrie textepe teme politice, ar trebui s\ ai opolitic\ despre care s\ scrii; or, `nRomânia nu prea exist\ a[a ceva. Oricemi[care a „lumii politice” autohtone emai previzibil\ dec`t ciclul lunar. Fiindan electoral, partidul de guvernare,aflat `n c\dere liber\, lanseaz\ pomeni,m\riri de salarii [i promisiuni de[\n]ate,iar [obolanii p\r\sesc corabia ce ia ap\.

Dar acesta nu este un text politic.Este un text despre moravurile unoroameni puternici [i pragmatici, care[tiu de mai mult\ vreme c\ `n Românianu exist\ politic\. Exist\ doar jocuri deputere, autocra]i [i o clas\ social\ ce aacaparat resurse, pozi]ii decizionale [icanale media. Indiferent de etichete, eis`nt aceia[i: mici tirani care controleaz\statul [i `i umilesc cet\]enii.

Cea mai bun\ dovad\ a oferit-o recentdomnul Sorin Frunz\verde, un om pre-destinat puterii politice `nc\ din scutece.Fiu de secretar PCR, el a fost ministru demai multe soiuri, pre[edinte de consiliujude]ean, membru PD, apoi PDL, iaracum, proasp\t demisionat din func]iade vicepre[edinte al partidului s\u, atrecut la adversarii acestuia, unde ar

putea deveni tot vicepre[edinte – de dataasta liberal. C\ci, nu-i a[a, p`n\ la urm\-toarea demisie ori mutare, experien]a [i re-la]iile unui astfel de om s`nt inestimabile.

Dup\ cum spuneam, nu-i de mirarec\ [obolanii p\r\sesc corabia. }ine deinstinctul de conservare. {i dovede[te c\democra]ia româneasc\ e doar o form\f\r\ fond. ~n realitate puterea politic\ ede-acum acaparat\ de acela[i grup de oa-meni, care navigheaz\ de la un partid laaltul, astfel `nc`t cet\]enii one[ti, care vors\ sanc]ioneze o guvernare proast\ saucorupt\, se trezesc c\ fac exact pe dos:voteaz\ aceea[i corup]i ori aceia[i inca-pabili, fugi]i `ntre timp `n tab\ra ad-vers\ – dar nu chiar at`t de advers\.

Dintr-o asemenea perspectiv\, nu maie deloc surprinz\toare nici excluderea eu-roparlamentarului Cristian Preda din r`n-durile PDL-ului. Iar declara]ia pre[edinteluiliberal, domnul Crin Antonescu, care afir-ma c\ „un asemenea om nu are ce c\uta`n PNL”, limpeze[te [i mai bine lucrurile. Fiec\ vorbim despre liberali, despre liberal-democra]i, despre social-democra]i saudespre stru]o-c\mile de tipul UNPR, separe c\ nici unora nu le prie[te prezen]aprintre ei a cuiva de talia lui Cristian Pre-da. L-am cunoscut acum mai mul]i ani [imi-a f\cut impresia unui om de o calita-te moral\ deosebit\, impresie `nt\rit\ detot ce a f\cut ulterior. De altfel intrarea

lui `n Partidul Democrat-Liberal a fost u-nul din motivele care m-au atras [i pe mine,ca [i pe al]ii, spre aceast\ grupare: prinsus]inerea acordat\ lui [i altor intelectualione[ti din ]ar\, democrat-liberalii p\reaudispu[i la o reform\ autentic\ a politiciiromâne[ti, pornit\ chiar din s`nul pro-priei organiza]ii.

~ns\ a venit anul electoral, a venitprim\vara [i lupii politici au n\p`rlit. Audevenit iar\[i ceea ce-au fost: mici oli-garhi avizi de putere, cu acelea[i reflexestupide de ap\rare ce caracterizeaz\ par-tidele comunistoide din ]ara noastr\.Ce-i drept, azi nu mai pot folosi rangapentru a sc\pa de indezirabili, dar im-pulsurile s`nt acelea[i. Cet\]enii Româ-niei s`nt captivii unui sistem ce [i-a pre-lungit via]a, n\sc`nd din capul bestieiucise `n decembrie 1989 alte c\p\]`nila fel de stupide [i de tiranice, c\roradoar frica de revolt\ [i interesele co-mune le `nfr`neaz\ pornirile instinctuale.A[a cum la noi, `nainte de 1990, comu-nismul a fost doar o masc\ a poftei deputere, [i pluripartidismul de ast\zi e oprelungire a acelei avidit\]i ce distruge o]ar\. Alegerile au devenit un ritual trist,`n urma c\rora g\sim `n pozi]ii de pute-re fie aceia[i oameni, `nscri[i `n altepartide, fie al]i oameni din acela[i aluat.}ara e controlat\ de o caracati]\ cu izmafiot. Iar alt\ revolu]ie nu se mai face.

&TEO GHEOROMÂNII E DE{TEP}I

Micile partide comuniste

Lucian Dan Teodorovici

Rareori un om politic a avut [an-sa s\ se pozi]ioneze mai bine lastart, `n cursa de la v`rful poli-ticii, dec`t Mihai R\zvan Un-gureanu. Pe fondul protestelor`mpotriva Guvernului Boc [i apre[edintelui Traian B\sescu, unnou cabinet, condus de un in-telectual veritabil [i cu o bun\imagine `n lumea cultural\, cutoate cuvintele la el, p\rea de-cizia cea mai potrivit\ pentruRomânia. Iar M.R.U., ini]iale f\-cute celebre `nc\ mult `nainteaaccederii domniei sale `n aceas-t\ pozi]ie, p\rea s\ fi f\cut pasuldecisiv spre o carier\ solid\ [i dedurat\ pe cele mai `nalte pozi-]ii ale politicii autohtone.

Rareori `ns\, `n acela[i timp,s-a `nt`mplat ca un om politic s\

[tearg\ cu buretele mai repededec`t Mihai R\zvan Ungureanusperan]ele cu care fusese `nvestit.~ntr-un timp foarte scurt, scan-dalurile Cupru Min sau Chevron,ezit\rile sf`r[ite cu o cedare `nprivin]a `mp\r]irii banilor c\treprim\riile P.D.-L.-iste, senza]ia totmai acut\ c\ noul prim-ministrunu se `ndep\rteaz\ prea mult devechiul c`nd vine vorba de a urmaindica]ii dinspre Cotroceni, toa-te acestea te fac s\ te `ntrebi: [itotu[i, s\ fi acceptat Ungureanuaceast\ postur\ doar de dragulunei func]ii, [tiind clar c\ totul seva termina n c`teva luni, inclusivcariera sa la un nivel `nalt poli-tic? Pare naiv\ ntrebarea, dar, lacum stau lucrurile `n momen-tul actual, ea merit\ a fi pus\.

Sigur c\ r\spunsul poate ap\-rea din zone dintre cele mai

diverse, unele ]in`nd chiar deteoria conspira]iei, ajutat\ dinplin de fosta func]ie de la con-ducerea serviciilor secrete ex-terne pe care a de]inut-o actua-lul prim-ministru. De altfel, toc-mai baz`ndu-se pe efectul aces-tor teorii, care-[i g\sesc tot maimulte locuri pe forumuri [i nunumai, a venit [i Victor Pontacu declara]ia c\ mandatul pre-mierului nu are leg\tur\ cu „in-teresul na]ional“. Or, c`nd o sus-piciune de genul \sta `[i g\se[-te tot mai mul]i adep]i, devinegreu de crezut c\, n condi]ii nor-male, omul vizat de ea ar mai a-vea o [ans\ la o carier\ politic\.Iar `ntrebarea persist\: de ce aacceptat func]ia? Doar pentrucele c`teva luni de „glorie“?

Continui s\ cred, cum am maispus-o `ntr-un articol recent, c\apropierea lui Mihai R\zvanUngureanu de P.D.-L. [i de pre-[edintele B\sescu e doar una deconjunctur\. M-ar `ndrept\]i laaceast\ p\rere inclusiv insisten-]a primului-ministru asupra

liberalismului s\u. Nu scap\aproape nici o ocazie s\ ne a-nun]e c\ e liberal. Ba, mai mult,`n ciuda `nver[un\rii lui CrinAntonescu `n a nega asta, pre-mierul aminte[te, c`nd i se o-fer\ [ansa, c\ a fost membru alP.N.L. [i c\ nu a p\r\sit nicio-dat\ partidul prin demisie. Indi-ferent a cui agend\ o respect\`n aceste zile efemere `n careconduce Guvernul, nu-l v\d peMihai R\zvan Ungureanu ata-[`ndu-se ntr-at`t de culorile por-tocalii `nc`t, pe viitor, s\ nu-[i va-d\ cariera relansat\ `ntr-un altpartid, ceva mai pe gustul „va-lorilor“ sale. Asta, fire[te, dac\jocurile politice i-o vor permite.

Revenind `ns\ la prezent [ila senza]ia pe care primul-mi-nistru o ofer\, aceea c\ a venits\ `mplineasc\ ni[te a[tept\ridespre care noi, marea mas\,nu prea [tim multe, e de obser-vat [i faptul c\ tocmai cele c`te-va luni pe care e de presupus c\le mai are la dispozi]ie acest Gu-vern lucreaz\ `n folosul omului

politic Mihai R\zvan Ungu-reanu. P`n\ la urm\, indiferentde deciziile pe care le ia `ntr-untimp at`t de scurt, ele abia da-c\ apuc\ s\ consolideze ni[tesuspiciuni, nicidecum ni[te p\-reri ferme n ochii electoratului.Iar suspiciunile, eventual dup\o mic\ pauz\ politic\, se vor ui-ta u[or. Dac\ U.S.L.-ul va c`[ti-ga alegerile, calul de b\taie va fi,`n continuare, Traian B\sescu,mai pu]in guvernarea de sub unan a lui Mihai R\zvan Ungureanu.

Adun`nd [i sc\z`nd, nu e at`tde greu de ajuns la concluziac\ premierul nu e nici pe depar-te `ntr-o asemenea pozi]ie derisc precum cea creionat\ la `n-ceputul acestui text. Pentru dom-nia sa, vor exista variante pe vii-tor. Iar dac\ teoriile conspira]ieiau m\car un procent minusculde adev\r, aceste variante ca-p\t\ [i mai mult\ concrete]e.

Lucrul \sta `l prive[te `ns\exclusiv pe Mihai R\zvan Un-gureanu. Noi, de cealalt\ par-te, am avea motive s\ privim

toate acestea cu `ngrijorare.Pentru c\, neav`nd o mare [iimediat\ presiune electoral\,actualul Cabinet chiar `[i poa-te permite s\ nu ia decizii cug`ndul la alegerile din toamn\.{i, `n principiu, ar fi `n pozi]iade a respecta o alt\ agend\ de-c`t cea pe care, n mod normal, aravea-o un Guvern `n an electo-ral. Iar dac\ la prima vedere oastfel de „alt\ agend\“ dec`t ceapopulist\ ar fi binevenit\, c`ndne g`ndim la Cupru Min sau laChevron, parc\ avem motives\ privim altfel lucrurile.

Avem `n fa]\ c`teva luni ie[i-te din comun. C\ci, dac\ p`n\acum `n anii electorali aveamdou\ puteri, fie ele compuse dinmai multe partide, aflate fa]\`n fa]\, `n 2012 cred c\ merit\aten]ia noastr\ [i o a treia for]\.Guvernul condus de Mihai R\z-van Ungureanu. O for]\ c\reia,de[i n-o vom reg\si separat pelistele de vot, ar trebui s\-i a-cord\m m\car aten]ia pe carele-o acord\m celorlalte dou\.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

A treia for]\

Lucian Dan Teodorovici

38 Street cu Madison, un bloc micprin compara]ie cu cele din jur, o „chi-chinea]\“ cu nu mai mult de cincispre-zece etaje. Chiar `n centrul Manhat-tan-ului. O prim\ sear\ pl\cut\ [i o-dihnitoare, pe-o teras\, `mpreun\ cuexcelentele noastre gazde de la ICR-NY:Corina {uteu, Oana Radu, Andra Stoi-ca. {i-apoi, `ncercarea, `n mare parteratat\, de a dormi peste noapte. Pentruc\ urmeaz\ o zi plin\. ~nt`lniri cu edi-tori de la Houghton Mifflin Harcourt [ide la New Directions, `mp\r]iri de ca-taloage cu „Romanian writers“, o du-p\-amiaz\ „informal\“ al\turi de doam-na Corina {uteu [i de domnul NormanManea [i-un plus de relaxare `n a do-ua sear\. Relaxare? Sigur c\ da, c\ci lavreo patru arunc\turi de b\] de hotele celebra Times Square, pe care nu po]is-o ignori, chiar dac\ (in)adaptareala fusul orar te poart\ spre ea cumva

somnambulic. {i totu[i, pa[i repezi,ba chiar alerg\tori, c\ci te-ai nimerit`n grup cu de]in\torii recordurilor mon-diale [i olimpice, la feminin [i mascu-lin, ale probei de mar[, adic\ SimonaPopescu [i Dan Lungu. Sau m\car as-ta e senza]ia. Times Square, bifat. Uncol] de Central Park, bifat. Broadway,bifat. Dar campionii mondiali [i olim-pici vor mai mult. De ce nu BrooklynBridge? De ce nu MoMA, unde e un fes-tival de film? Dai din cap cu dispera-re, te rogi ca destina]ia aleas\ s\ fiehotelul, dar... Te retragi p`n\ la urm\doar tu. Jenat, cu scuze. Te t`rì, abia]in`ndu-te pe picioare, `napoi la hotel.

Joi, ziua primului eveniment, se-diul ICR. Lume mult\, emo]ii. Emo]ia dea o cunoa[te pe doamna Nina Cassian.De a vorbi din nou, dup\ ce pe vremurii-ai fost redactor, cu doamna CarmenFiran. Re`nt`lnirea cu Bogdan Suceav\.{i un eveniment pl\cut, foarte bineorganizat, cu un public interesat, cu

`ntreb\ri, cu r\spunsuri, cu discu]iiprelungite mult dup\ manifestare.

Vineri, Bard College. La invita]iadomnului Norman Manea, omul care apornit practic acest proiect, prin ideeaantologiei cu scriitori români. Un alteveniment interesant, o nt`lnire cu stu-den]ii [i profesorii de-aici. De[i totulte impresioneaz\, r\mì fascinat de-ocl\dire „f\r\ unghiuri drepte [i f\r\simetrii“, cum ne este ea prezentat\,anume The Richard B. Fisher Centerfor the Performing Arts. O sal\ imens\(aproape 900 de locuri) pentru artelespectacolului. Pe care orice ora[ dinRomânia s-ar m`ndri s-o aib\. E sala despectacole a unei universit\]i americane.

S`mb\t\, campionii mondiali la mar[s-au preg\tit pentru marea curs\. Iartu ì urmezi, promi]`ndu-]i c\ o s\ taciorice ar fi, c\ o s\ rezi[ti eroic, c\ o s\dai ce-i mai bun din tine pentru a ]inepasul cu ei. {i reu[e[ti o vreme. P`n\c`nd, dup\ ce-ai ajuns `n Brooklyn tre-c`nd celebrul pod, auzi propunerea:„Ne ntoarcem pe jos?“. {i eroismul dis-pare. Din fericire, `]i r\m`ne un stropde for]\ de convingere [i reu[e[ti s\-i`ndupleci pe companioni s\ te v`re `nmetrou. {i s\ vin\ [i ei, fire[te. Urmea-z\ Metropolitan Opera, cu un uluitorMacbeth. {i-apoi, muzeul Metropoli-tan. Undeva mai sus, `ntr-una din zi-lele deja trecute, ar fi trebuit s\ amin-tesc [i de MoMA. Dar n-am f\cut-o,iar acum e deja s`mb\t\ [i, dup\ ziua ceamai dens\ din punct de vedere „turistic“,ne ndrept\m spre hotel. Urmeaz\ ziuaplec\rii.

O zi `n care, surprinz\tor chiar [ipentru mine, cu numai dou\-trei ore`nainte de plecarea c\tre aeroport,

accept o nou\ prob\ de mar[. P`n\ peWall Street, apoi, la insisten]ele Simo-nei, intr\m s\ vizit\m Memorialul9/11, pe locul fostelor turnuri geme-ne. Dou\ c\deri uria[e de ap\ `n loculturnurilor, `n c`te o gaur\ neagr\, cepare f\r\ fund. De un impact cople-[itor. Ne retragem, pentru ultimele mo-mente newyorkeze, n Battery Park. Nea[ez\m pe-o banc\. Hr\nim veveri]e

cu covrigi. Statuia Libert\]ii se vedesub orizont.

Punct. 4.500 de semne. {i-o conso-lare totu[i: indiferent c`t spa]iu ai a-vea la dispozi]ie, dup\ o vizit\ la NewYork, tot vei r\m`ne cu senza]ia c\ n-aiapucat s\ scrii esen]ialul. Pe-acela ns\nu-l po]i lua cu tine [i nu-l po]i reda.~l vei reg\si, probabil, doar la`ntoarcerea `n noul centru al lumii.

3 «

dosarSENZA}IE

Lucian Dan Teodorovici: „Indiferent c`t spa]iu ai avea ladispozi]ie, dup\ o vizit\ la New York, tot vei r\m`ne cusenza]ia c\ n-ai apucat s\ scrii esen]ialul. Pe-acela `ns\ nu-lpo]i lua cu tine [i nu-l po]i reda“.

6.000. Nu, 3.500. Totu[i, ne `n]eleseser\m la 6.000.Hai 4.500. O invidiez pe Simona Popescu, ea s-a apucatmai din vreme, are dreptul la mai multe mii. C\ci dejale-a scris. M\ refer la semnele disponibile pentru arti-colul dedicat particip\rii noastre, al\turi de Dan Lungudin România [i, dintr-o „Românie“ american\, de NinaCassian, Carmen Firan [i Bogdan Suceav\, la evenimen-tele de prezentare a antologiei Romanian Writers onWriting, ap\rut\ la Trinity University Press [i coordonat\ deNorman Manea [i Sanda Cordo[. La ultima ofert\, m-amales deci cu 4.500 de semne. S\ le folosim a[adar.

Autorii români la New York.Despre scriitor, cenzur\ [i pia]\


Evenimentul de lansare dela ICRNY, de pe 22 mai, i-aadus `mpreun\ pe scriitoriiNina Cassian, CarmenFiran, Dan Lungu, SimonaPopescu, Bogdan Suceav\ [iLucian Dan Teodorovici,al\turi de editorul reputateiserii The Writer’s World,poetul [i pre[edinteleFunda]iei Guggenheim,Edward Hirsch, directoareaEditurii Trinity UniversityPress, Barbara Ras, [itraduc\toarea Carla Baricz,`ntr-un eveniment moderatde directorul ICRNY, Corina{uteu

„Consider c\ e[tiscriitorul limbii `n care

scrii“, a afirmat editorulantologiei. „Nu conteaz\dac\ e[ti alb, negru, evreusau homosexual – dac\ scrii`n America, `n englez\, e[tiscriitor american. La fel este[i cazul celor care scriu `nromân\, apar]in literaturiiromâne.“ Scriitorii prezen]iau citit apoi fragmente dintextele lor despre scris [iscriitur\, momentele delectur\ fiind urmate de odiscu]ie cu publicul,condus\ de NormanManea.

A doua zi, `n campusulprestigiosului Colegiu Bard,la care Norman Manea esteprofesor [i scriitor `n

reziden]\, a avut loc un aldoilea eveniment legat delansarea c\r]ii RomanianWriters on Writing.Intitulat\ „Scriitorul,Cenzura, Pia]a“, discu]ia aplecat de la compara]ia`ntre limit\rile [i condi]iilede publicare `nainte [i dup\1989 `n România, dar aavut `n vedere [i diferiteletipuri de cenzur\, politic\sau economic\.Evenimentul, introdus dedirectorul ICRNY, Corina{uteu, i-a adus `n fa]aprofesorilor [i studen]ilor dela Bard, dup\ o scurt\interven]ie a lui EdwardHirsch, pe Carmen Firan,

Dan Lungu, SimonaPopescu, Bogdan Suceav\,Lucian Dan Teodorovici [itraduc\toarea Carla Baricz.Moderat\ de NormanManea, discu]ia a plecat dela c`teva lecturi ale textelorcelor prezen]i,transform`ndu-se rapid `ntr-o captivant\ sesiune de `ntreb\ri [i r\spunsuridespre condi]ia literaturiiromâne de dinainte [i dup\regimul lui NicolaeCeau[escu, despre care cei prezen]i la discu]ie,printre care [i bine-cunoscuta scriitoareFrancine Prose, au avutfoarte multe observa]ii.

Pe 22 [i 23 mai,Norman Manea amoderat eveni-mentele legate delansarea antologieiRomanian Writerson Writing, pecare a editat-o`mpreun\ cuSanda Cordo[ [icare a fostpublicat\ recentde TrinityUniversity Press.

Scriitorii la morm`ntul Hannei Arendt de la Bard College

Probe de mar[ `n New York

Simona Popescu

Din aeroport ne-aa luat – pe mine, peDan Lungu [i pe Lucian Dan Teodoro-vici – o ma[in\ [i de acolo ne-aam dusdirect la hotelul de pe Madison Av-enue. Am nimerit la etajul [apte, cufereastra spre un larg luminator, un-de erau instalate ni[te megaturbineuruitoare. Am rugat s\ mi se schimbecamera, a[a c\ m-am trezit `ntr-o mi-nunat\ cas\ de sticl\: din trei p\r]ieram `nconjurat\ de ferestre. M-amapropiat de cea din fa]\ [i am sim]itpe piele proprie c\ „mi se taie respi-ra]ia“. Eram la etajul 11 [i, `nainteamea, o p\dure de zg`rie-nori de diferi-te m\rimi, dominate de unul deasuprac\ruia scria mare MetLife. Zgomotulera cam acela[i, am [i v\zut turbinu]e-le altor imobile, at`t de apropiate, darnu m-am mai pl`ns. „|sta e sufletul NewYork-ului!“, mi s-a spus. Mi-am cum-p\rat ni[te foarte violete dopuri de u-rechi, s\ m\ protejez `n somn de vio-len]a acestui prea mare suflet, [i-amprivit namila de beton [i sticl\ dimi-nea]a, seara, noaptea t`rziu.

Peste un ceas ne-am v\zut cu Cori-na {uteu, Andra Stoica [i Oana Radu,gazdele noastre de la ICR New York.Ne-am a[ezat la un restaurant din apro-piere. Sear\, prim\var\ deja (de[i r\-coros), pomii `nflori]i [i domni[oare `nsandale (sau chiar [lapi!), ma[ini tre-c`nd pe strad\, pe l ng\ noi. Un fel de Dru-mul Taberei cu blocuri de trei ori mai`nalte. Noaptea toate pisicile s`nt negre.

Primele `nt`lniri [iplimb\ri

A doua zi, miercuri, `nt`lnire cu ni[tefoarte tineri reprezentan]i ai unor edi-turi. Mai `nt`i cu Geena [i nu mai [tiucum, redactori]\ cu care vorbesc de-spre scriitorii est-europeni pe care-i

cunosc. Apoi ne ducem la New Direc-tions. Pe pere]i, fotografii de poe]i. Dealtfel, fondatorul, James Laughlin (po-et [i el), fusese sf\tuit de `nsu[i EzraPound s\ pun\ pe picioare o editur\.C`teva camere mici, birouri, unul cumanuscrise pre]ioase, o m`n\ de oa-meni – asta e tot. Dac\ te ui]i `n cata-logul lor vezi c\ s`nt selectivi, public\[i poezie [i fac o treab\ foarte bun\.Michael Barron ne-a dus peste tot, [ipe balconul de unde se vedea un NewYork impun\tor [i cu un suflet ceva mailini[tit. Nu [tiu cum ajunge s\ vorbeas-c\ despre relansarea eseului, nu [tiucum ajung s\-i spun c\ nu mai am chefde romane-ca-atare `n ultima vreme,c\ a[ citi, `n perioada asta, doar roma-ne-eseu sau experimentalisme, tipica David Wallace Foster, de exemplu.

Ne `nt`lnim la Corina acas\ cu dom-nul Norman Manea, cel care ne-a [iinvitat aici pentru lansarea antologieiRomanian Writers on Writing, proiectdus la cap\t `mpreun\ cu Sanda Cor-do[ ([i traduc\toarele Raluca Manea[i Carla Baricz) – carte frumoas\, de-spre scris, care adun\ 80 de scriitori,de la Mihai Eminescu p`n\ la cei de azi.Prietenos, generos, ironic [i autoironic,cum `l [tiam, Norman Manea ne vor-be[te, printre altele, despre fabulosulpersonaj care e Leon Botstein (pre[e-dintele lui Bard College, `n casa c\ruiavom poposi peste dou\ zile) [i, mai apoi,despre fantastica mam\ a lui Leon.

Pe sear\, decidem, cu Dan [i Lucian,s\ nu ne ducem la nici o deschidere deFestival la MoMA (de[i aveam ni[teinvita]ii), e a[a de pu]in timp, de fapt,pentru v\zut ora[ul. Pornim to]i trei peMadison Avenue. Merg mai mult cucapul pe sus, cl\dirile parc\ vin spremine, s`nt `ntr-o secven]\ din filmul In-ception ([i din cauza nedormitului).C`nd trecem de Strada 42, nimerim`n Times Square, `n]esat\ de turi[ti,

`nconjurat\ de reclame mari, p`n\ lacer. Le fac b\ie]ilor o gr\mad\ de poze(eu nu-mi iau cu mine niciodat\ apa-ratul, dar acum `mi pare r\u, trebuies\ mai cer[esc c`te o fotografie, de pil-d\ una cu un Transformer de vreo doimetri). Ajungem pe jos p`n\ `n Cen-tral Park. Lucian obose[te mai repede [io ia spre hotel. Ne propunem, cu Dan,s\ tragem de noi p`n\ nu mai putem, s\mergem c`t mai departe, pe BrooklynAvenue, p`n\ la Washington Square.~nainte s\ plec\m din Times Square, nea[ez\m la o m\su]\. Pe ea, o carte a-bandonat\ de cineva. O r\sfoie[te v`n-tul: The Best American Essays 2007by David Foster. Dan a[teapt\ `n timpce-mi arunc o privire peste ea. Trecemai mult de un sfert de or\. Nu m\gr\be[te, cartea e... pentru mine! O las,totu[i, acolo, dac\ a uitat-o cineva?

Pornim mai departe, dar ne d\m sea-ma, dup\ ce travers\m c`teva str\zi, c\e prea departe, ar trebui s\ lu\m unmetrou, dar deja s-a f\cut foarte t`rziu.~n România e cam 5 diminea]a. Totu[i,`n drumul nostru d\m de o coloan\ ma-re de tineri manifestan]i care scandea-z\. Pe un carton scrie mare Trayvon.Aveam s\ v\d a doua zi diminea]\, latelevizor, cine e Martin Trayvon, celpentru care ie[iser\ `n strad\ at`]iaadolescen]i.

Editori, lans\ri [i lecturi

Joi. Dup\ a doua noapte `n care dormnici trei ore, m\ simt foarte bine, gatade trop\it prin New York. Vrem s\ mer-gem la MoMA, la muzeu? Cum s\ nu?Mergem. Dan `mi face o poz\ dincolode celebra Roat\ de biciclet\ a lui Mar-cel Duchamp (e un muzeu `n care sepot face fotografii). {i `n fa]a unui ta-blou al lui Piet Mondrian, BroadwayBoogie Woogie, `n fa]a c\ruia s`nta[eza]i pe jos ni[te copila[i c\rora li

Daniel D\ianu va sus]ine luni, 9 aprilie, la Cluj, o conferin]\ cutitlul „Care capitalism este `ntrebarea. Finan]a, criza,democra]ia“, eveniment prilejuit de apari]ia volumului s\u,C`nd finan]a submineaz\ economia [i corodeaz\ democra]ia.

CONFERIN}|» 4

dosar


Sufletul New York-ului, o carter\sfoit\ de v`nt [i c\lu]ul de mareN-am mai c\l\torit niciodat\ at`ta timp cu avionul.Am luat cu mine doar o carte de poezie a lui DavidAntin, pe care po]i s-o cite[ti cum cite[ti [i proza,doar c\ totul are sens de oriunde ai `ncepe. La miide metri `n\l]ime, oamenii [i-au pus p\turicile ro[iiprimite `ntr-o pung\ [i unii, ferici]i, au [i adormit.Deschid monitorul din fa]\. Surpriz\! Printre altele,The Artist, filmul cel mut, alb-negru, o `nc`ntare.Aleg [i un documentar despre Philip K. Dick, chiarinteresant.

Luni, 9 aprilie, de la ora12.30, Editura Polirom `nparteneriat cu Universitatea„Babe[-BBolyai“, Institutul deStudii Interna]ionale [i Fa-cultatea de Studii Economice[i Gestiunea Afacerilor dinCluj v\ invit\ la conferin]a cutitlul „Care capitalism este`ntrebarea. Finan]a, criza,democra]ia“, evenimentprilejuit de apari]ia volumuluiC`nd finan]a submineaz\economia [i corodeaz\democra]ia semnat de DanielD\ianu [i publicat la Polirom.

Evenimentul va avea loc`n Amfiteatrul 118 al

Facult\]ii de StudiiEconomice [i GestiuneaAfacerilor (Str. TheodorMihali, nr. 58-60) din Cluj.Vor lua cuv`ntul: prof. dr.Vasile Pu[ca[ [i prof. dr.Mihaela Lu]a[.

C`nd finan]a submineaz\economia [i corodeaz\democra]ia reune[te texteprivind criza unui tip decapitalism, cu implica]ii deordin social [i politic. ~nvolumul de fa]\, DanielD\ianu continu\ temele [iconceptele expuse `n altedou\ c\r]i ap\rute laPolirom, Capitalismul

`ncotro? (2009) [i ~ncotro se`ndreapt\ ]\rile postcomu-niste? (2000), nu `ns\ f\r\ atrage un semnal de alarm\asupra dimensiunii sociale aacestei crize, care `ngrijorea-z\ tot mai mult statele impli-cate, `n unele ]\ri vorbindu-se tot mai des despre o„genera]ie pierdut\“.

Pornind de la presupozi]iac\ libertatea economic\ st\la baza unei societ\]i des-chise, democratice, analizelereunite `n volum abordeaz\teme fundamentale pentruevolu]ia Uniunii Europene [ia României `n mod special:

sistemul financiar [i riscurileimplicite de hipertrofiere aacestuia, imperfec]inile pie]ei[i modul `n care influen]eaz\economia liber\, derapajuletic din industria financiar\,aderarea la zona euro,modelul de cre[tere dineconomiile emergenteeuropene, criza zonei euro [ia datoriilor suverane sauconstr`ngerile de ordinecologic.

Daniel D\ianu esteprofesor la {coala Na]ional\de Studii Politice [iAdministrative (SNSPA) dinBucure[ti [i membru

corespondent al AcademieiRomâne. Europarlamentar(2007-2009), fost ministrude Finan]e (1997-1998),economist-[ef al B\nciiNa]ionale a României (1992-1997) [i ministru adjunct deFinan]e (1992). ~n iunie2011 a devenit membru alConsiliului European pentruRela]ii Externe (ECFR). Dintrevolumele publicate, amintim:Func]ionarea economiei [iechilibrul extern (Bucure[ti,1992), Echilibru [i moned\(Bucure[ti, 1993), EconomicVitality and Viability(Frankfurt am Main, 1995),Transformation as a RealProcess (Aldershot, 1998),Balkan Reconstruction(coordonator, `n colaborare

cu Thanos Veremis, Londra,2001), Pariul României(Bucure[ti, 2004), EthicalBoundaries of Capitalism (co-ordonator, `n colaborare cuRadu Vrânceanu, Aldershot,2005) [i Which Way GoesCapitalism? (Budapesta, NewYork, 2009).

La Editura Polirom a maipublicat volumele: ~ncotro se`ndreapt\ ]\rile postcomunis-te? (2000), România [i Uniu-nea European\ (coordonator,`n colaborare cu Radu Vrân-ceanu, 2002), Frontiere eticeale capitalismului (coordo-nator, `n colaborare cu RaduVrânceanu, 2006), Ce vom fi`n Uniune. Pariul moder-niz\rii României (2006) [iCapitalismul `ncotro? (2009).

Daniel D\ianu conferen]iaz\ la Cluj

se explic\ faptul c\ e un tablou despreNew York, dar eu ]in s\ fac fotografia cas\ nu uit c\ este un tablou despre Ro-mânia (o s\ scriu despre asta c`ndva).Trecem repede prin toate s\lile (nu etimp, avem programat\ o alt\ nt`lnire),dar tot apuc s\-mi fac ni[te noti]e [i chiars\ v\d expozi]ia Cindy Sherman.

Ne gr\bim s\ nu `nt`rziem la WylieAgency, unde Corina `[i face perfecttreaba de PR pentru literatura ro. Noi,ca autori, ce putem spune? C\ bravo lorc\ au grij\ de scriitori de prin lume. Defapt, nu mi se pare firesc s\ m\ nt`lnesccu editori sau agen]i literari care nu[tiu absolut nimic despre mine. Nu m\simt confortabil, nu e treaba mea, dim-potriv\. Un fel de... mic\ Wylie a noastr\,care s\-i reprezinte pe autorii români [is\-i protejeze de orice situa]ii, inclusivuna ca asta, ar cam fi binevenit\. A-gen]ii americani s`nt dr\gu]i, politi-co[i [i – mai ales – surprinz\tor de ti-neri. A[adar, [i de ei – un b\iat [i o fat\ –depinde circula]ia literaturii `n natur\!

Seara ì cunoa[tem pe editorii no-[tri, pe Barbara Ras [i Edward Hirsch(pe care-l v\zusem de-acas\ `ntr-o se-rie de videoclipuri n care vorbea despreel [i despre poezie – mi-a pl\cut foartemult, da]i un click [i-o s\ vede]i!). Neadun\m to]i pentru lansarea c\r]ii [ipentru lecturi: pe l`ng\ noi, cei trei ve-ni]i din ]ar\, mai vin Carmen Firan, Bog-dan Suceav\, apare [i Nina Cassian, e[i doamna Cella Manea, o cunosc peCarla, t`n\ra traduc\toare a textelor(al\turi de Raluca, absent\ din cauz\c\ [i-a rupt m`na!), `l z\resc o clip\ peAndrei {erban, iar la sf`r[it, dup\ ce setermin\ lecturile, schimb c`teva vorbecu Gorzo (care nu plimb\ deloc ursulpe-aici, prin NY, ci plimb\ lucr\rilealtor arti[ti de colo-colo, pe strad\, eproiectul lui, foarte interesant). Apoi,mic\ petrecere la Corina acas\, cuto]i invita]ii. ~i cunosc [i pe Paul DoruMugur (poet [i, aici, la New York, me-dic), pe so]ia lui, poeta Adina Dabijasau pe Adrian Sângeorzan (medic [i el,autorul romanului Circul din fa]a ca-sei). E deja cald afar\, a[a c\ mul]i ne`nghesuim pe micul balcon (un lux `nzona asta), de unde se vede strada, cublocurile mastodont (nu degeaba s-aug`ndit ei la Spiderman!), fluxul dema[ini, luminos [i, mai ales, se aude,puternic, sufletul New York-ului.

Vizita la Bard College

Vineri. Pornim cu autocarul spre BardCollege. Facem peste dou\ ore [i nime-rim `ntr-un campus cu mult\ verdea]\

[i p\dure, c\su]e, ca-n pove[ti. E o ziminunat\, copacii `nflori]i, studen]iipreg\tesc undeva `ntr-o vale o marepetrecere. Totu[i, se adun\ destui [i`n sala `n care vom citi sau vom vorbidespre statutul scriitorului ieri [i azi,cenzura din timpul comunismului [i,eventual, cea economic\ de azi.

~nainte, avem preg\tit un luncheonacas\ la Leon Botstein, care lipse[te (dinc`te am `n]eles e un om `ngrozitor deocupat – [i dirijor fiind el, de altfel),dar s`ntem nt`mpina]i de o adolescen-t\ cu p\rul alb, dec\ni]a, [i de c`]ivatineri profesori. ~ntr-o camer\ ne a[-teapt\ mesele frumos puse, n alta putemsta pe canapeaua de l`ng\ pian sauputem s\ ne `nv`rtim [i s\ privim co-toarele c\r]ilor din biblioteca alb\ adomnului Botstein sau sold\]eii deplumb [i chiar... fotografiile lui de fa-milie de la intrare. ~n astfel de case stau[i al]i profesori care predau acolo, chiardac\ familiile sau locuin]ele lor s`nt laNew York. Nimeresc la mas\ [i cu MaryCaponegro, care e scriitoare [i pred\de ani de zile creative-writing aici – defapt, titulatura ei e de Professor ofWriting and Literature. Descoperim c\avem lucruri `n comun, ne place ex-perimentul `n literatur\, de pild\. Po-menesc de Foer [i de Wallace, ì poves-tesc de Rubik, despre studen]ii mei. ~miplace de ea, e de[teapt\ [i, c`nd r`de,r`de cu capul dat pe spate, din toat\

inima. La plecare, d\ o fug\ p`n\ la ca-sa ei [i `mi aduce o carte, un roman,All Fall Down. O cunosc, mai t`rziu, [ipe Francine Prose, venise s\ ne asculte,ca invita]i ai prietenului s\u NormanManea. O [tiam, ì ascultasem c`ndvaun interviu despre cartea ei My NewAmerican Life. A scris [i Reading Likea Writer, `mi tot imaginez cum e, lu-crez la ceva de felul \sta de mai mul-t\ vreme.

Dup\ prezent\ri (f\cute de NormanManea), lecturi, discu]ie, s`ntem plim-ba]i cu o ma[inu]\ prin campus – unmic paradis cu de toate (sal\ de con-certe, teatru [i dans, bibliotec\, mult\verdea]\, p\dure [i rùl Hudson, lo-curi de agrement – printre care o in-suli]\ `nconjurat\ de ape unde fojg\-ie pe[ti[ori ro[ii, crea]ie a danezuluiOlafur Eliasson (se nume[te The Par-liament of Reality).

Pe sear\, `napoi `n New York, ne`nv`rtim, cu Dan, doar `n vecin\tate,s`ntem prea obosi]i. Mergem la gar\(frumoas\, cu o bolt\ `n care sclipescstelu]e), studiem noi, dac\ tot s-a l\satseara, cum devine interesant CryslerBuilding [i din cauza ilumina]iei dela v`rf [i ajungem `nt`mpl\tor la pati-noarul din Rockefeller Center (\la deprin filme, cu stegule]e, unde se ridic\bradul de Cr\ciun) [i care, `n reali-tate, e mult mai mic. St\m acolo [i neuit\m la patinatori: o gr\su]\ cu tutu, unb\iat lung, de culoare, superb dansator,o asiatic\ extrem de rapid\, cu mi[c\riabsolut riscante. Dac\ nu mi-a[ fi ruptm`na acum c`]iva ani, tot pe patine,mai c\ a[ `nchiria [i eu o pereche...

Sf`r[it

S`mb\t\ a fost singura noastr\ zi `n-treag\ liber\. Aveam bilete la Metro-politan Opera, a f\cut rost cu greu Co-rina de ele, a[a c\ m-am dus [i eu (carenu m\ omor dup\ asta). Interesant, maiales c\ am nimerit [i la s\rb\torirea,pe scen\, a unuia dintre protagoni[ti.Atmosfer\ de mare familie, discursurisimpatice. De la Oper\, repede la Me-tropolitan Museum, unde, coinciden-

]\, am dat de Gertrude Stein (de carepomenisem la Bard, `ntr-o mic\ dis-cu]ie cu Norman Manea, despre enti-tate [i identitate).

Mai departe, c`te nu ar fi de scris... De-spre cum am ajuns cu Dan [i Lucian `nChina Town, pe Podul Brooklyn saula Ground Zero, la 9/11 Memorial,despre cele dou\ bazine pe ai c\rorpere]i de marmur\ neagr\ curge, ca`ntr-o cascad\, ap\ – construite exactpe locul celor dou\ turnuri pr\bu[ite.Ar trebui m\car s\ pomenesc despreveveri]ele americane care ador\ covri-geii de t\r`]e române[ti, despre unacare mi s-a urcat `n poal\. Detalii, de-talii... Ele fac literatura. {i via]a! A[putea scrie o proz\ despre domnul cubarb\ verde `mbr\cat `ntr-o rochie cuflori, `nfoiat\, plimb`ndu-[i c\]elul ([iel `n rochi]\) pe Broadway, a[ fi scrisdespre marele t`rg de flori aduse dinBrazilia, la care era o coad\ ca-n epocade aur. A[ putea scrie o proz\ desprecum i-am f\cut eu o mie de fotografiilui Lucian (cu podul Brooklyn, cu Sta-tuia libert\]ii `n palm\ [i tot a[a – sepl`ngea la un moment dat c\ mai areloc doar pentru 40 de fotografii!; p`n\la urm\ [i-a mai cump\rat un card dememorie).

Cu dou\ ore `naintea `nt`lnirii cu[oferul care urma s\ ne duc\ la aero-port, m-am desp\r]it `n ora[ de Dan [ide Lucian [i am dat o fug\ p`n\ la Li-br\ria Strand. De fapt, `mi propuse-sem de acas\ s\ cump\r Infinite Jest alui Wallace. Chiar la intrare, la clasicicontemporani, am dat de ea – uria[\,c`t dou\ c\r\mizi, cu copert\ albastr\,destul de ieftin\, 16 dolari. Ar fi tre-buit s-o cump\r [i s\ fug spre metrou,dar am vrut s\ v\d [i minunea aia alui Foer, Tree of Codes, carte multipl\,cu t\ieturi, cu fraze pe care le po]i com-bina singur. A durat p`n\ a g\sit unuldintre librari un exemplar, nu m-amputut ab]ine s\ nu m\ joc cu ea. C`ndm-am hot\r`t s\ plec, mi-am dat sea-ma c\ nu mai am cum s\ stau cumin-te la micu]a coad\ de la cas\, riscams\ pierd avionul. Am l\sat cartea al-bastr\ jos cu o str`ngere de inim\ [i am

alergat spre metrou. Am avut noroc, avenit la ]anc. Din sta]ia de destina]ie,sprint spre locul de `nt`lnire, unde amajuns la fix.

Un singur lucru a[ mai ad\uga, to-tu[i. Din cele importante. De c`]ivaani, de c`te ori m\ duc `n str\in\tate,se `nt`mpl\ s\ `nt`lnesc, `n varii forme,imagini cu c\lu]i de mare. E, a[a, caun semn, luminos, am eu socotelilemele. Acum un an, `n Italia, era `ntr-unmozaic, pe o strad\ pe care am ajuns`nainte de plecare. Mi-a p\rut r\u c\la New York n-am z\rit niciunul. {itotu[i... Pe aeroport, la Londra, amintrat `ntr-un spa]iu `n care, printresuveniruri, am v\zut [i c\r]i. C`nd amridicat privirea, p\r\sind rafturile, `nfa]a mea... un c\lu] de mare, frumoscolorat, pe o cartolin\. Mai era scrisacolo [i numele autorului: Eric Carle.Sigur c\ l-am luat. E n raft, al\turi de por-tretul Gertrudei Stein f\cut de Picasso.

**

Acas\. Descop\r c\ Eric Carle e newyor-kez, a lucrat pentru „New York Times“,deci c\lu]ul londonez e [i american!Privesc abia acum portretul domnuluiBotstein, gazda noastr\ absent\ (decia[a arat\!), dau pe Internet de un in-terviu cu el. Despre ce crede]i c\ vorbe[-te? Despre mama lui! ({i ce istorie!)Abia acum v\d c\ volumul lui DavidAntin a fost publicat de New DirectionsBook. M\ uit pe cartea de la Mary: pecopert\, Foer spune despre ea c\ e „oneof the most imaginative, daring, seriousand playful writers alive“, iar MonaSimpson pomene[te de... David FosterWallace. Dac\ DFW „used and claimedand forever changed footnotes, Capo-negro has branded parenthesis“. De-aimei, Wallace [i Caponegro, paranteze[i note de subsol `n literatur\!

Stau cu fereastra deschis\. Ce zgo-mot\raie, ma[ini, copii, jandarmii ca-re p\zesc Ambasada Angliei. Zgomot?Oh, \sta e sufletul Bucure[tiului...

5 «

dosarNEW YORK-UL

Simona Popescu: „Mi-am cump\rat ni[te foarte violete dopuride urechi, s\ m\ protejez `n somn de violen]a acestui preamare suflet, [i-am privit namila de beton [i sticl\ diminea]a,seara, noaptea t`rziu“.


Tatiana Niculescu Bran –~n }ara lui Dumnezeu

Tatiana Niculescu Bran a mai publicat la Editura PoliromNop]ile Patriarhului (2011) [i Spovedanie la Tanacu (edi]iedigital\, 2012).

ALTE C|R}I» 6

avanpremier\


„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din noulroman al TatianeiNiculescu Bran, ~n }ara luiDumnezeu, care va ap\rea`n cur`nd, `n colec]ia „Ego.Proz\“ a Editurii Polirom.

– Fragment –

8. Laurent Beauregard

„R\zboiul cu pira]ii somalezi s-o fi du-c`nd pe mare, dar se c`[tig\ pe uscat.“Comandan]ii no[tri, ca [i americanii,de altfel, au v\zut multe `n via]a lor [ichiar dac\, prin tradi]ie, nu pot fi deacord niciodat\ unii cu al]ii, `n privin-]a pirateriei, n-au dec`t s\-i dea drep-tate lui Humed.

Omul mi explic\ foarte clar: asta nu eo treab\ de borfa[i ori de haiduci aim\rii care fac dreptate s\r\cimii dinSomalia. Nu. Asta e afacere pe piciormare [i cei care se ocup\ de ea spal\ ba-nii ob]inu]i din r\scump\r\ri, `nv`rtindni[te sume colosale, mult mai mult de-c`t [i-ar putea `nchipui un comandantfrancez de fregat\, care patruleaz\ `napele M\rii Ro[ii zi [i noapte ca s\ ape-re drumul navelor comerciale [i al pe-trolierelor spre canalul Suez. Oamenii\[tia cer pentru o r\scump\rare obi[nu-it\ dou\-trei milioane de dolari, dar sepoate ajunge [i la cincisprezece milioanepentru o singur\ prad\. |[tia, c`nd bag\m`na n sacul cu orez, o bag\ p`n\ la brù!

Humed g\se[te `ntotdeauna expri-m\ri din astea plastice, de parc\ ar a-vea-o n fa]\ pe Hani, iar mie mi place s\descifrez n vorbele lui g`ndirea afarilor[i felul `n care v\d ei lumea. Deci pirate-ria e un labirint de interese care s`nt pu-se la punct pe uscat, cel mai adesea n ]\riprospere, [i duse la cap\t, apoi, pe mare.

Ce viseaz\ b\ie]ii somalezi de `ndat\ce trec din poala femeilor n vatra b\rba-]ilor? S\ devin\ pira]i! Humed [i conti-nu\ lec]ia ca un pedagog des\v`r[it, pre-s\r`nd-o din timp `n timp cu `ntreb\riretorice ca s\ se asigure c\ nu-mi pierdenici o clip\ aten]ia. M`nuie[te ca nimenialtul arta frazelor sub`n]elese. De dataasta, publicul lui s`nt doar eu, vorbim n-tre noi, fum\m, m`nc\m pl\cintele culinte [i mirodenii servite de Arafa, bemcafea, dar tot nu renun]\ la stilul lui excathedra, de b\tr`n al tribului, n timp ceeu m\ g`ndesc la adolescen]ii no[tri, dinFran]a, care viseaz\ s\ ajung\ staruri decinema, fotomodele ori bancheri. Dac\ nucumva se mul]umesc doar s\ dea foc lama[ini prin suburbii o dat\ la c`]iva ani [icam at`t... Un somalez care vrea s\ devin\pirat pe Marea Ro[ie are nevoie de barc\,

`ndem`nare de pescar, bani [i rela]ii. Ade-sea, cei cu experien]\ `n domeniu merg`n c\utare de tineri [i-i recruteaz\. L-amv\zut [i eu pe unul dintre noii recru]i,prins recent, n pu[c\ria de aici. Nu i-ai damai mult de cincisprezece ani [i minte de`nghea]\ apele. „Ce c\utai n ziua cutare,la ora cutare, n larg, a[a [i pe dincolo?...“`l `ntreab\ comandantul. „Ie[isem pemare cu un prieten ca s\ m\ `nve]e s\dau la pe[te“, zice.

— Totul e s\ ai rela]ii, continu\ Hu-med. Pentru o captur\ de nceput, dar se-rioas\, trebuie investite c`teva sute de miide dolari numai `n armament, muni]ie,c`rlige [i sc\ri, schifuri, GPS [i sta]ie ra-dio, hran\, echipament de bord, camu-flaje, un fond pentru bac[i[uri groase `ndreapta [i-n st`nga [i altul pentru plataoamenilor care vor p\zi nava [i pe osta-ticii adu[i la mal p`n\ c`nd se prime[ter\scump\rarea. Poate s\ dureze s\pt\-m`ni, luni [i ani. Pe urm\, odat\ ncheiatatacul, intr\ `n joc negociatorii, care a-nun]\ sechestrarea echipajului de petelefonul vasului respectiv [i `ncepe t`r-guiala pentru o recompens\ c`t mai mare.Somalezii s`nt oameni aprigi la m`nie defelul lor, le sare ]and\ra c`t ai zice pe[te,dar, c`nd e vorba de l\sat la pre], s`nt `nstare s\ a[tepte luni de zile numai ca s\ob]in\ r\scump\rarea cerut\. Cam unsfert din sum\ se duce la grupul care af\cut captura. |ia de la mal, care au mi-siunea s\ p\zeasc\ vasul respectiv [i s\-ip\streze `n bun\ stare echipajul, `ngrijit[i hr\nit, `[i primesc [i ei partea lor. ~nc\vreo zece la sut\ se duce la func]ionari,oameni politici, autorit\]i portuare, `nsf`r[it, la in[ii care dau aprob\ri sau n-chid ochii c`nd e cazul. {eful ntregii ope-ra]iuni ncaseaz\ grosul banilor [i, de mul-te ori, cotizeaz\ la Shabab. Te mai miric\ au bani, nu glum\, ma[ini scumpe,case, femei frumoase, c`te trei-patru, lecump\r\ pe mai nimic, de mici, au rela-]ii `n toat\ lumea? {i [tii ceva? Cei maimul]i s`nt mai tineri ca tine, nici n-au`mplinit patruzeci de ani!

— Deci pentru mine ar fi cam t`rziu...Humed r`de la glumele mele oric`t de

st`ngace ar fi, din polite]e [i dintr-o ma-re bun\voin]\ fa]\ de str\ini. Mai alesdac\ e vorba de francezi. P\streaz\ dintinere]e un aer de student avid de nv\]\-tur\ [i o privire cald\, juc\u[\. Trecusede treizeci de ani c`nd sultanul lor l-a tri-mis s\ fac\ facultatea la Paris. Humed senum\r\ printre afarii care aveau dou\-zeci de ani pe vremea c`nd ]ara asta semai numea nc\ Le territoire français desAfars et des Issas. De ndat\ ce s-au v\zutelibera]i de administra]ia colonial\, afa-rii [i triburile Issa s-au dezl\n]uit `n luptecr`ncene pentru guvernarea teritoriului.

— Asta e ]ara afarilor, mi spune Hu-med. {i, franchement, voi, francezii, a]igre[it c`nd i-a]i `ncurajat pe Issa [i i-a]iadus la putere, ca s\ ne st\p`ni]i mai u[or.

Are dreptate. Abia dup\ zece anide r\zboi civil Fran]a a `ncercat s\ re-pare lucrurile [i s\ medieze un acordde pace [i o guvernare `n care s\ sereg\seasc\ [i na]ionalismul acestorr\zboinici nomazi cu fe]e ar\mii, c\-lite de soarele de[ertului. ~mi dau sea-ma c\ noi, politic vorbind, nu le-amc`[tigat pe deplin `ncrederea.

Informa]iile pe care mi le d\ Hu-med s`nt deopotriv\ pre]ioase [i des-f\t\toare `n lungile sieste pe care lepetrecem `mpreun\. E la mine `n ca-s\, dar e la el acas\, `n lumea lui com-plicat\ de o geografie zg`rcit\ [i de oistorie str\veche. D\ din cap vesel caatunci c`nd o prinde pe Hani cu vreo[otie [i trebuie s-o certe, dar e [i m`n-dru de ce ì d\ ei prin cap. Nu m-amg`ndit niciodat\ c\, `ntr-o bun\ zi, os\ m\ instruiesc `n cultura, dac\ o potnumi a[a, sofisticat\ a pirateriei con-temporane... Pun pariu c\ ambasado-rul nu are habar de toate detaliile as-tea. O s\-i fac un rezumat.

— De fapt, pira]ii somalezi s`ntochiurile unui n\vod mult mai `ntins.Dac\ te ui]i atent prin ele, ai s\ vezi o`ntreag\ economie care, la ora actu-al\, bubuie la Londra, la Nairobi, `nDubai, `n Yemen, unde func]ionariib\ncilor lucreaz\ ore suplimentarea[tept`nd depunerile de milioane dedolari rezulta]i din „investi]iile“ scu-tite de impozite ale pira]ilor soma-lezi... La un cap\t, pira]ii [i ai lor, lacel\lalt, b\ncile, firmele de asigur\rimaritime – [tii c\ la fiecare c`teva lunisalt\ pre]ul asigur\rilor? –, negocia-torii de r\scump\r\ri, industria de echi-pamente [i tehnologie antipirat, servi-ciile de protec]ie [i paz\ pe mare oferitede tot felul de firme care se mbog\]escv\z`nd cu ochii.

„Dac\ [tii s\ te ui]i atent prin ochiu-rile n\vodului... vei vedea lungulzbor al [acalilor...“ Cu p\rul lui alb [iondulat, cu ochii ageri, `n dosul c\ro-ra se ascunde melancolia f\r\ leac aspa]iilor `ntinse p`n\ la linia orizon-tului, Humed e extraordinar, vorbelelui fran]uze[ti cu accent afar [i infle-xiuni arabe s`nt, `n urechile mele,versuri de poet care toarn\ [tiin]avie]ii `n aforisme cu miez ad`nc, `nc`to situa]ie intolerabil\, revolt\toare,un jaf calificat, pe care al]ii l-ar rezu-ma `n c`teva vorbe politice seci de-spre terorismul pe mare, se trans-form\ `ntr-un mozaic de lumini [i deculori noi, pe care ]i-l po]i at`rna peun perete, s\ meditezi la el, tol\nitsub lustra cu palete de lemn, uria[earipi de libelul\, `n dup\-amiezele `n\-bu[itoare ale acestui ]inut at`t de stra-niu [i de dureros. {i, `n timp ce min-tea `mi e inundat\ [i fecundat\ ca i-crele de somon depuse `n ad`ncuri de

cuvintele acestui rapsod al politiciiafare, frazele altuia ]`[nesc c`nd [i c`nd lasuprafa]\, cu s\rituri scurte, din recifu-rile mele de neuroni h\mesi]i. Omul n\s-cut n poezia de[ertului [i cel care a fugitde poezie n de[ert mi s`nt la fel de dragi.

Aden e o st`nc\ ngrozitoare, unde nucre[te nici un fir de iarb\ [i nici o pic\tu-r\ de ap\ nu e bun\ de b\ut. Bem ap\ demare distilat\, c\ldura e ucig\toare.Parc-a[ fi condamnat.

C`nd am aflat c\ voi fi trimis aici,m-am uitat ntì pe hart\, apoi m-am ag\-]at de singurul reper cunoscut: am recititscrisorile lui Rimbaud, trimise din golfulAden, acum un secol. A trecut pe-aici denenum\rate ori c\tre Shoa, Harar ori Tad-jura. Pe Humed l pre]uiesc nespus. Rim-baud r\t\citorul s`nt eu.[...]

12. Bertrand

Aud c\ Legiunea Str\in\ se mut\ `n Emi-ratele Arabe [i nu [tiu dac\ s\-mi par\r\u sau s\ m\ bucur. Pe vremea genera-lului Mengistu, acum un secol, se credeac\, dac\ francezii ar p\r\si ora[ul, ]araasta ar mai supravie]ui doar vreo [ase ore,c`t i-ar fi fost de ajuns armatei etiopienes\ pun\ st\p`nire pe ie[irea la Marea Ro-[ie. {tiu de la comandan]i c\ ordinul deplecare i-a luat prin surprindere. Pentruei, plecarea Legiunii Str\ine, care e aicidin 1962, iar `n Africa de peste o sut\ deani, nu e o veste bun\. ~n Emirate `nflo-resc afaceri de tot felul, dar miezul fier-binte al regiunii aici e, pe malurile M\riiRo[ii. „Americanii debarc\ [i noi plec\m!“`mi spunea asear\ comandantul Legiunii,cu un fel de autoironie amar\. Oric`t arfi de c\li]i n lupte de comando [i instru-i]i n cele mai periculoase zone de con-flict, generalii [tiu c\, `n fa]a deciziilor

politice, nu pot dec`t s\ se supun\ oris\-[i dea demisia.

M\ obi[nuisem s\ v\d prin ora[, tre-c`nd pe deasupra capetelor tuturor, [ep-cile albe, coloniale, ale legionarilor. Sta-tura lor falnic\, ]inuta m`ndr\ – nu m-a[fi g`ndit c\ pantalonii scur]i mula]i pe cor-purile atletice ar putea s\ aib\ un aseme-nea efect –, privirea acvilin\, pasul ]an]o[d\deau ora[ului un aer de b\rb\]ie, dedisciplin\ [i de vigoare, care o s\-mi lip-seasc\. Probabil c\ plecarea lor o s\ camdestabilizeze veniturile acestei ]\ri care,din pricina climei [i a reliefului, nu pro-duce mai nimic. Militarii Legiunii se an-treneaz\ ca mari lupt\tori de interven]iespecial\, dar s`nt [i mari consumatori dealimente, de pe[te [i fructe de mare, decitrice, de b\uturi, de servicii de toatefelurile [i, nu `n ultimul r`nd, de femei.

Cl\dirile de piatr\, cu etaj, cu terase[i ferestre largi, din centrul vechi al ora-[uluiad\postesc de ani de zile b\nci, ma-gazine de haine, b\c\nii, frizerii, baruri[i restaurante ai c\ror clien]i s`nt `n ceamai mare parte militari francezi ori ame-ricani. Solda]ii Legiunii se num\rau prin-tre cei mai fideli consumatori.

Ora[ul se treze[te cu adev\rat dup\apus. ~n timpul Ramadanului, vocea mue-zinului `nso]e[te scufundarea treptat\a soarelui `n mare, anun]`nd dezlegarede abstinen]a de peste zi. ~n fiecare an, nperioada postului musulman, fac pe josdrumul de la Asocia]ie ori de la spitalp`n\ acas\ numai ca s\ asist la specta-colul str\zii. Ca ni[te rùri care [i-au g\sit,`n sf`r[it, matca, oamenii se scurg fiecarespre locurile lor de devo]iune: credincio-[ii, femei [i b\rba]i, c\tre moschei, solda]iic\tre barurile de noapte, unde reclamelero[ii de la intrare le semnaleaz\ c\ se potsim]i `n largul lor c`teva ore `nainte deurm\torul antrenament `n de[ert din

André are zece ani [i `[i petrece vacan]a latat\l s\u, diplomat francez aflat `n misiune`n Cornul Africii. Pu[tiul descoper\ ununivers fabulos: pe de o parte, militariicare se lupt\ cu pira]ii somalezi, pe dealta, str\vechiul neam al afarilor. Se`mprietene[te cu o feti]\ afar\, Hani, careurmeaz\ s\ fie supus\ unui ritual interzis,mo[tenit de la faraonii egipteni. ~n timp cecopiii reconstituie scene din R\zboiulstelelor [i tr\iesc prima iubire, `n jurul lorse preg\te[te o revenire brutal\ larealitate: revolu]ia arab\ se apropie, feti]ae dus\ `ntr-o p\dure unde o a[teapt\solota, excizia genital\, iar André estetrimis de urgen]\ `n Fran]a, la bordul unuiavion militar.

CARTEA

7 «

avanpremier\FILM

Spovedanie la Tanacu a inspirat filmul Dup\ dealuri, `n regia luiCristian Mungiu, care va fi prezentat anul acesta la Festivalulde la Cannes.


zori, negustorii c\tre pia]\, diploma]iic\tre vilele coloniale de pe malul m\rii.

La pu]in timp de la sosirea mea, m-aminstruit `ntr-ale postului alimentar mu-sulman gra]ie buc\t\resei mele [i amhot\r`t s\ urmez o diet\ riguroas\. Nui-am spus c\ fac asta din pricina c\ldu-rii excesive [i fiindc\ vreau s\ m\ men-]in n form\, dar m-am obi[nuit ca dimi-nea]a s\ beau o cafea [i apoi, p`n\ la a-pusul soarelui, s\ nu m\n`nc nimic. C`ndaud dinspre moschee invita]ia la cin\,affuraay, affuraay ummadda Muslimaayaffuraay, scot din buzunar c`teva curmale[i m\ opresc la primul chio[c unde se vin-de nectar de mango. Acas\ [tiu c\ m\ a[-teapt\ col]una[i cu legume [i scoverzicalde cu miere [i scor]i[oar\. Mìne m-a[face afar, Issa, etiopian, somalez, dac-a[[ti c\ pot s\-mi iau c`teva mii de nevesteca s\ le salvez de la t\iere! Literalmentede la t\iere. Doamne, Isuse, s`nt aici deat`ta timp [i nu pot spune c-am reu[itmare lucru! Sf`nt\ Fecioar\, tu e[ti fe-meie, cea mai minunat\ dintre femei,[i copil\ f\r\ prihan\, ocrote[te-le!

De obicei, fac un tur al barurilor, cas\ m\ asigur c\ fetele `[i iau tratamentul[i s\ le mai duc ceva medicamente. Ca-zurile de HIV s-au dublat `n ultimii ani,dar nenum\rate alte infec]ii atac\ tru-purile frumoase ale prostituatelor carevin din toate ]\rile vecine, atrase de nu-m\rul mare de militari de la noi. Unele`[i las\ copiii rahitici la Asocia]ie, undeam `ncropit un fel de gr\dini]\ pentruca femeile s\-[i [tie copiii `n siguran]\c`t s`nt la lucru. C`nd se `nnopteaz\, ba-rurile se umplu cu solda]i [i pe cei din Le-giune ì recuno[ti de departe. ~nal]i, mus-culo[i, bine ra[i, bronza]i. Fetele ì a-trag pe [optite, `ncerc`nd s\ se v`nd\ c`tmai bine, moi, pas cassé... S\rmanelesper\ c\ vor c`[tiga destui bani ca s\-[ihr\neasc\ copiii [i s\ mai trimit\ un saccu orez [i p\rin]ilor lor, prin satele de un-de vin. Poli]ia face razii dese [i le prindeimediat pe cele f\r\ acte. Cine are banis\-i mituiasc\ pe poli]i[ti scap\. Cine nu...

Cea mai mare problem\ o am cu feme-ile mutilate genital [i `nfibulate. Chiardac\ unele au n\scut unul, doi, uneori

patru copii, tot mai s`ngereaz\ [i mor pecapete nainte s\ le pot ajuta n vreun fel.Mi-au trebuit c`]iva ani buni p`n\ s\ lec`[tig `ncrederea [i s\ le dau curaj s\m\rturiseasc\ ce le doare. Odat\ cuextragerea clitorisului se petrece nunumai o muta]ie fiziologic\ [i hormona-l\, dar parc\ li s-ar anihila [i un organesen]ial al comunic\rii: rar exprim\ cese petrece n trupurile [i n sufletele lor.Au o anumit\ resemnare `n privire, pecare [efii religio[i ai triburilor [i imamiiar cataloga-o probabil drept binecuv`n-tat\ sfial\ [i semn al st`rpirii instinctelorp\c\toase. Pentru cine are ns\ ceva ex-perien]\ `n domeniu, privirea lor u[orabsent\ e semnul mutil\rii timpurii.Ele nu mai pot sim]i nici o pl\cere de na-tur\ sexual\, ca [i cum li s-ar fi extirpatcentrii pl\cerii direct din creier, iar con-tinua durere le aduce uneori n ochi unfel de deta[are fa]\ de propriul martiriu,care m\ urm\re[te [i noaptea, `n somn.S`nt ni[te antilope ginga[e [i mute aces-te femei r\stignite pe altarul spaimelor[i al s\lb\ticiei masculine! Aici am de-venit aproape feminist, de[i nu-mi st\`n caracter [i detest abera]iile [i exage-r\rile la care s-a ajuns `n Europa [i `nAmerica pe aceast\ tem\.

N-am ]inut o socoteal\ precis\, fiind-c\ ele vin [i pleac\, pe unele le v\d untimp [i apoi le mai `nt`lnesc peste unan, doi, dup\ ce au e[uat `n vreo ten-tativ\ de a trece f\r\ acte `n Yemen, darprintre ele s`nt [i fete net\iate. Fie c\au fugit de frica t\ierii [i au supravie-]uit prostitu`ndu-se de mici, fie c\ fa-milia matern\ n-a avut cu ce s\ pl\teas-c\ excizia, au tot am`nat-o [i, p`n\ la ur-m\, fata a fost condamnat\ s\ r\t\ceas-c\ prin t`rguri [i ora[e [i s\ se ofere peun blid cu orez oricui ar fi vrut-o pentruo noapte. Nici nu [tiu ce e mai bine: s\fie mutilate `n speran]a c\ vor prindeo partid\ bun\ de m\riti[ sau s\ r\m`-n\ `ntregi, dar cu riscul de a fi conside-rate curve [i marginalizate. {i `ntr-uncaz, [i `n altul, pu]ine scap\ neb\tute.Pe l`ng\ b\rba]ii lor din triburi, milita-rii no[tri s`nt probabil foarte civiliza]ic`nd e vorba de apropierea sexual\, de[i

n-a[ b\ga m`na `n foc pentru nimeni.~n Legiunea Str\in\ `nt`lne[ti uneori ma-laci tatua]i pe piept [i pe bra]e cu dra-goni [i capete de mort [i antrena]i `ncondi]ii at`t de dure s\ ucid\ [i s\ su-pravie]uiasc\, `nc`t nu po]i [ti nicio-dat\ la ce brutalit\]i se dedau c`nd sca-p\ pu]in din chingile disciplinei cazone.

Dup\ at`]ia ani de organizat con-ferin]e, lipit afi[e, asistat femei caremi-au murit `n bra]e, cerut fonduri pre-tutindeni, trimis peti]ii, continui s\ m\simt un caraghios. Cel pu]in a[a m\ v\deu `n ochii guvernului acestei ]\ri [i ailocalnicilor pe care `ncerc s\-i convingcu toate argumentele medicale, religioa-se, morale, sociale posibile [i imposibi-le c\ aceast\ practic\ arhaic\ pune `npericol nu numai femeile, ci [i viitorultriburilor. Degeaba. Pentru ei, nu s`ntdec`t un b\tr`n alb – la v`rsta mea m\carm\ respect\, fiindc\ au tradi]ia asta arespectului fa]\ de b\tr`ni – destul de]icnit s\ fi p\r\sit Fran]a ca s\-[i rup\pingelele pe drumurile pline de pietroa-ie ale acestei ]\ri, lupt`nd `mpotriva u-nei credin]e str\vechi [i care, oricum,nu-l prive[te. ~n]eleg foarte bine c\, pel`ng\ avantajul de a fi francez [i medic,am totu[i [i mari dezavantaje: s`nt fran-cez, s`nt medic [i, pe deasupra, mai s`nt[i catolic! Ca francez, am voie s\-mi daucu p\rerea despre chestiuni politice, da,asta se accept\. Ca medic, am voie [ichiar e indicat s\ fac rost de medicamen-te la orice or\ din zi [i din noapte [i, e-ventual, s\ dau o m`n\ de ajutor la na[-terile dificile ale so]iilor de demnitari.Cre[tin fiind, pozi]ia mea e mai delica-t\, dar, av`nd n vedere rela]iile noastretradi]ionale cu guvernul, nu r\nesc sen-sibilit\]ile nim\nui dac\ m\ duc du-minica [i `n s\rb\torile de porunc\ labiseric\. C`nd vine vorba `ns\ de misiu-nea mea principal\, aceea de a pune ca-p\t mutil\rii genitale a fetelor, toate da-tele identit\]ii mele se `ntorc `mpotrivamea: un medic francez cre[tin n-are dece s\-[i bage nasul `n treburile interne[i mai cu seam\ intime ale unei popula-]ii cu care nu are nici o leg\tur\ de s`n-ge, sau geografic\, sau cultural\, saureligioas\ [i a[a mai departe!

Demnitarii afari m\ trateaz\ cu unfel de pref\cut\ n]elegere [i-mi promitmarea cu sarea! C`t de concrete devinaici, `ntre mare [i lacul Assal, atari ex-presii! Dar, `n realitate, ascund de mineorice informa]ii despre mutil\ri. Mi-ni[trii Issa m\ salut\ numai `n `mpre-jur\ri oficiale, c`nd n-au `ncotro. Alt-minteri, m\ socotesc aliatul afarilor [i,cum nu am vreo func]ie politic\, n-aude ce s\ se osteneasc\ s\-mi fie favora-bili. ~n alte condi]ii, [i unii, [i al]ii n-arsuferi prea tare dac\, `ntr-o bun\ zi,a[ fi g\sit `njunghiat `n de[ert. Acumc`teva zile, ni[te turi[ti belgieni care seplimbau de capul lor prin locuri retrasedin triunghiul afar au fost uci[i [i je-fui]i. Guvernele ]\rilor care `[i `mpartteritoriul respectiv arat\ cu degetulunele spre altele.

Deci, `n privin]a muncii mele, de cem-a[ mai mira? Afarii din guvern, ca [iIssa, `[i iau un aer solemn, p\trun[i deresponsabilitatea lor politic\ atuncic`nd semneaz\ acordurile interna]iona-le de interzicere a mutil\rii genitale afetelor, dar cu [i mai mult\ abnega]ie`[i urmeaz\ pe [est tradi]iile.

Tatiana Niculescu Bran a absolvit Facultatea de Litere a Universit\]ii din Bu-cure[ti [i Institutul European de Jurnalism de la Bruxelles. ~ntre 1995 [i 2004 afost redactor la Radio BBC World Service, sec]ia român\ de la Londra. ~ntre2004 [i 2008 a condus biroul BBC World Service de la Bucure[ti. ~n 2006, apublicat primul roman non-fiction din literatura român\, Spovedanie laTanacu, urmat, `n 2007, de Cartea Judec\torilor. Cele dou\ romane, `n drama-tizarea autoarei, au devenit pies\ de teatru. Spovedanie la Tanacu a avut pre-miera la New York `n 2007, `n re-gia lui Andrei {erban. Spo-vedanie la Tanacu a inspirat deasemenea filmul Dup\ dealuri, `nregia lui Cristian Mungiu, care vafi prezentat anul acesta la Festi-valul de la Cannes.

~n 2010, Liternet i-a publicatpiesa de teatru Brâncu[i contraSUA, o abordare inedit\ a cele-brului proces cu acela[i nume in-tentat de Brâncu[i statului ameri-can `n 1926.

La Editura Polirom, Tatiana Ni-culescu Bran a mai publicat Nop]ilePatriarhului (2011) [i Spovedaniela Tanacu (edi]ie digital\, 2012).

AUTOAREA

„De-a lungul timpului, am `ncercat [i am [i reu[it s\ fim din ce`n ce mai independente, s\ articul\m ca `n dou\ limbajediferite sau s\ fim ca dou\ c`nt\re]e, o sopran\ [i o mezzo...~ncerc\m s\ fim mereu noi `nsene.“

» 8

interviuKATIALABEQUE

Interviu realizat de Marius Constantinescu,

TVR Cultural

Katia, Marielle, a]i ajuns la statutul destaruri cu `nregistrarea devenit\ best-seller cu Rhapsody in Blue de Gersh-win. Dac\ ar fi s\ alege]i o culoarecare s\ descrie drumul dvs. muzicalde p`n\ acum, care ar fi?

Katia Labeque: Ar fi toate culorile lumii!E greu s\ alegem doar una. Pentru noi,este foarte important s\ mergem de la omuzic\ la alta... Tocmai am terminat unturneu cu Orchestra of the Age of En-lightment [i Simon Rattle pe fortepia-no. Pentru noi, muzica este, ea `ns\[i,o culoare format\ din toate culorileacestui p\mânt! E un curcubeu...Marielle Labeque: Sau un contrast.

Ce compozitor vi se pare mai potri-vit pentru duete pianistice?

M.L.: S`nt mai mul]i... Sigur, Ravel esteunul dintre cei pe care `i c`nt\m cel maimult. Ar mai fi Stravinsky, Bartok, com-pozitorii secolului XX, dar [i cei baroci.De fapt, nu prea c`nt\m repertoriul ro-mantic...K.L.: Dar s\ nu uit\m c\ Chopin este uncompozitor foarte drag nou\. P\cat c\

nu a scris dec`t o compozi]ie minuscul\pentru dou\ piane, dar r\m`ne un favo-rit. {i apoi Gershwin, care a fost un pia-nist fantastic.M.L.: Ne place tot ce pune `n valoare rit-mul [i lirismul pe care le presupun dou\piane. De asemenea, romantismul, sen-za]ia de libertate, de improviza]ie, pe ca-re o d\ muzica lui Chopin. Dou\ piane`]i dau posibilitatea de a improviza, dartrebuie s\ fii mereu foarte con[tient deprezen]a celuilalt, a[adar vigilen]\ `n plus.

V\ place s\ descoperi]i rezonan]e `n-tre lucr\rile pe care le interpreta]i[i firea dvs.?

K.L.: Nu accept\m nici o partitur\ dac\nu sim]im o leg\tur\ special\, o afinita-te, chiar o iubire. ~n momentul `n careie[i pe scen\, e[ti singur. Orice sfaturi aiprimi, de la oricine, tot ceea ce conteaz\este cum te g\se[ti tu `nsu]i `n raportcu piesa respectiv\. Trebuie s\ fim sigu-re c\ am f\cut alegerea potrivit\.

Se spune c\ un DA [i un NU formea-z\ cuplul perfect. ~n cazul dvs., con-trariile se atrag?

K.L.: Da [i nu... N-a[ vorbi de contra-rii, ci de complementaritate.~n 30 de ani de c`ntat `m-preun\, am nv\]at s\ neaccept\m darurile [i sl\-biciunile ca parte adiscursului nostruscenic. Gre[elile s`nt,[i ele, importante. Ni-mic nu este perfect.

V\ oglindi]i una`ntr-alta?

K.L.: Cu siguran]\ nu.De-a lungul timpului,am `ncercat [i am [ireu[it s\ fim din ce`n ce mai indepen-dente, s\ articul\mca `n dou\ limbaje di-ferite sau s\ fim ca do-u\ c`nt\re]e, o sopran\[i o mezzo... ~ncerc\m s\fim mereu noi `nsene.

Dac\ ar fi s\ recunoa[-te]i existen]a unui mo-tor `ntre dvs. dou\, ci-ne ar fi?

K.L.: Cred c\ritmul. El estecel mai impor-tant. A[a cum

spunea [i Marielle mai devreme, liris-mul [i melodia s`nt, [i ele, foarte impor-tante pentru dou\ piane. Sigur c\ amc`ntat [i mult\ muzic\ contemporan\,f\r\ ritm, dar energia dat\ de ritm es-te for]a care ne conduce.

Cum se `nt`lnesc r\d\cinile feluriteale background-ului dvs. familial `npersonalit\]ile dvs. artistice?

K.L.: Greu de spus. Venim dintr-o fami-lie mare iubitoare de muzic\ clasic\. Ta-ta adora opera, c`nta... Marielle [i cumine am f\cut tot ce am f\cut `n urmastudiului intens, dar nu ne-a `mpins ni-meni din familie de la spate. Familia ne-aoferit o baz\ foarte frumoas\. To]i mu-zicienii pe care i-am `nt`lnit de-a lungulcarierei ne-au influen]at, la un momentdat, fie c\ e vorba de Miles Davis, JohnMcLaughlin, to]i muzicienii de jazz, ca[i cei clasici. Vorbesc chiar [i despre mu-zicienii tradi]ionali. Avem un proiect cuni[te instrumenti[ti basci, care nu au oforma]ie academic\ clasic\, ci vin dinmun]ii lor, `[i construiesc singuri instru-mentele [i c`nt\ acelea[i c`ntece caacum 3-400 de ani. Lucr\m cu ei [ine `mbog\]esc de fiecare dat\.

Cum se `nt`lnesc Fran]a [i Italia `ncazul dvs.?

M.L.: Cred c\ sora mea e mai... italianc\.Ea e mai nebunatic\...

A fi italian `nseamn\ a fi mai des-chis, mai exuberant... Ave]i [i un stilde via]\ foarte apropiat de valorileitaliene. A]i afirmat odat\ c\ nu a]iputea tr\i `ntr-o ]ar\ nordic\ din ca-uza climei...

K.L.: A[a e! Mie mi-e frig tot timpul. Defapt, azi, la Bucure[ti, eu s`nt singuracare nu se pl`nge de c\ldur\. Toat\ lu-mea se vait\ de z\pu[eal\, iar eu s`ntfericit\, nici m\car nu a trebuit s\ daudrumul aerului condi]ionat. C`nd amplecat de la Roma ieri, m\ temeam c\va fi mai rece aici, dar am descoperitcu bucurie c\ e la fel de cald.

Locui]i la Roma?

K.L.: Da.

Care s`nt locurile dvs. pre-ferate, unde v\ pla-

ce s\ merge]i [is\ v\ `nc\rca]i

bateriile?

K.L.: Parcurile splendide ale Romei: VillaAda, Villa Borghese... Ada e numele ma-mei noastre, iar Villa Ada e chiar maimare dec`t Borghese, a[a c\ e fantastic.Villa Giulia... Locuim chiar `n spate laTeatro Marcello, a[a c\ putem mergepe jos oriunde n centru. C`teodat\, pen-tru breakfast, merg la Chiostro-ul luiBramante, unde se serve[te micul dejundin c`nd `n c`nd `n superba curte de se-col al XVI-lea.M.L.: La Roma, frumuse]ea este peste tot.K.L.: E o via]\ foarte diferit\... Am lo-cuit la Paris [i la Londra, ambele s`ntora[e minunate, adev\rate capitale. Ro-ma este cu totul special\.

Ritmul este altul, v\ tempera]i [i v\ l\-sa]i duse de felul de a fi al celorlal]i...

K.L.: Oamenii s`nt altfel, lumina, clima.Au timp, se raporteaz\ altfel la via]\...M.L.: Iar calitatea vie]ii primeaz\ `n Ita-lia, lucrurile s`nt mai relaxate, iar m`n-carea este grozav\.

A cui a fost ideea de a amesteca per-sonalit\]ile dvs. `ntr-un duet?

M.L.: Greu de spus... Cred c\ a noastr\.De c`nd am c`[tigat premiul I la Concur-sul de la Paris, am fost mai tot timpul`mpreun\. Ideea de a c`nta [i de a c\l\to-ri singure peste tot `n lume ni s-a p\rutfoarte stranie. Nici nu [tiam repertoriul,a[a c\ am `nv\]at totul `mpreun\. Amstudiat muzic\ de camer\ la Paris pe do-u\ piane, ceea ce a fost o premier\ pentruConservatorul de acolo. A[a am `nceputs\ c`nt\m `mpreun\.K.L.: C`nd aveam 6 [i 8 ani, mama s-ag`ndit s\ ne pun\ s\ c`nt\m `mpreun\.Ea avea aceast\ fantezie a celor dou\ su-rori care c`nt\ la pian. Atunci nu a func]io-nat absolut deloc. ~mp\r]eam aceea[iclaviatur\, ea intra `n spa]iul meu, eu `nal ei... Mama era disperat\ [i se resem-nase cu g`ndul c\ nu vom forma nicio-dat\ cuplul perfect. A[adar, la origine, a[spune c\ de la ea a nceput totul. Dup\ ceam terminat Conservatorul din Paris,a fost ideea noastr\, ceea ce a f\cut-ofoarte fericit\.

A fi parte dintr-un duo `nseamn\ arenun]a un pic la m`ndrie?

Madonna le-a numit „pia-nistele ei preferate“. ~n e-gal\ m\sur\ controversate,temute [i aplaudate, Katia[i Marielle Labeque repre-zint\ o apari]ie cu totul spe-cial\ pe scena de concert.Super-staruri de marketingsau interprete valoroase [iprofunde? Colabor\rile cucei mai mari dirijori [i cucele mai exigente orche-stre, dar [i prezen]ele con-stante pe afi[ele marilorfestivaluri [i s\li de concertle legitimeaz\ pe surorileLabeque drept dou\ dintrepianistele de baz\ din clu-bul at`t de select al perfor-mer-ilor muzicii clasice.

INTERVIU CU KATIA & MARIELLE LABEQUE:

„Ne cert\m foarte des pentrumuzic\, exact ca un cuplu carese ceart\ pentru copiii lor“

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 351 » 7 – 13 aprilie 2011

K.L.: M`ndrie? Niciodat\.

Dar `mp\r]i]i spotul de lumin\ cu alt-cineva, gloria e pe jum\tate. Nu v\deranjeaz\?

K.L.: Absolut deloc. Duet `nseamn\ spri-jin, ajutor, `ncurajare. S`ntem `mpreun\[i n momentele bune, [i n clipele proas-te ale vie]ii. E un dar.M.L.: A fi pe scen\ `mpreun\ e ca a-tunci c`nd mergi la un restaurant bunpentru a m`nca ceva grozav. Nu vrei s-ofaci singur. ~mp\r]im muzica `ntre noi.Eu ador muzica de camer\ [i mi pare r\uc\ nu prea mai avem timp s\ o c`nt\m.C\l\torim foarte mult, studiem reper-torii noi, avem at`t de multe concer-te... Mi-ar pl\cea s\ c`nt\m mai mult\muzic\ de camer\. C`nd aude de duetepentru pian, mult\ lume `[i pune proble-ma: „Cine e prima, cine e a doua?“. Credc\ este o limitare gre[it\. E ca [i c`nd]i-ai pune problema, ntr-un ansamblu,ce e mai important: violoncelul, clari-netul, contrabasul... Eu [tiu sigur c\ re-prezint violoncelul [i contrabasul. Tre-buie s\ consideri dou\ piane care c`nt\drept o orchestr\, nu ca dou\ instrumen-te jalnice care ncearc\ s\ c`nte mpreun\.Asta e [i frumuse]ea unei orchestre,c`nd personalit\]i diferite s`nt unite deaceea[i idee. Asta `ncerc\m [i noi.

Sim]i]i fiecare anxiet\]ile, emo]iileceleilalte?

M.L.: Sigur. {i asta ne-a ajutat s\ fim`mpreun\.K.L.: Nu trebuie s\ fim gemene ca s\sim]im asta.

~n via]a particular\, s`nte]i la fel denedesp\r]ite ca [i pe scen\?

K.L.: Nu, avem vie]i particulare. Eu nu-l`mpart pe so]ul ei! N-am f\cut astaniciodat\!

Madonna v-a numit „pianistele eipreferate din toat\ lumea“. Cum a]inumi-o dvs. pe ea?

K.L.: Cel mai mare entertainer al lumii.E o femeie creativ\, care se reinventeaz\`n permanen]\: noi look-uri, noi show-uri,noi piese, noi iubi]i! E o persoan\ fasci-nant\, care reprezint\ ca nimeni alta e-poca noastr\ [i ceea ce poate ob]ine ofemeie at`t de d\ruit\.

Mai ]ine]i minte c`nd v-a]i cunoscut?A fost cu ocazia c\s\toriei cu GuyRitchie, `n Sco]ia?

K.L.: Nu, mult mai devreme! Cred c\ne cunoa[tem de peste 15 ani. Ne-am`nt`lnit la o petrecere privat\, `n casaunor prieteni comuni.

A devenit [i ea o prieten\?

K.L.: Fire[te! Tocmai ne-am petrecut va-can]a de var\ `mpreun\!

S-a `nt`mplat vreodat\ ca discrepan-]ele `ntre dvs. s\ influen]eze presta-]ia dvs. scenic\?

K.L.: Chiar sper\m s\ se `nt`mple asta!C`nd comunici pe o scen\, vorbe[ti pu-blicului despre via]a, emo]iile [i sentimen-tele tale. Cu c`t s`nt mai diferit\ de soramea, cu at`t pove[tile pe care le spunem

s`nt mai interesante. Asta a[tept eu de laun muzician: s\ `mi `mp\rt\[easc\ de-spre via]a lui. Nu m\ intereseaz\ tehnica,pe care o consider o datorie fa]\ de in-strumentele noastre. To]i avem asta, to]i[tim s\ c`nt\m la instrumentele noastre.

A]i ie[it vreodat\ pe scen\ nevorbinduna cu alta sau fiind n termeni adver[i?A fost muzica un fel de vindec\tor alproblemelor personale?

K.L.: Nu, nu s-a `nt`mplat. Ne cert\mfoarte des pentru muzic\, exact ca un cu-plu care se ceart\ pentru copiii lor: vreis\ ì protejezi, vrei s\ ì cre[ti `n cel maibun mod. Asta facem noi cu muzica. Este,`ntruc`tva, copilul pe care l avem mpre-un\. Am creat propria noastr\ cas\ dediscuri, KML Recordings, avem funda]ianoastr\ care ajut\ proiecte [i arti[ti noi.Iat\ copiii no[tri. E adev\rat, ne cert\mpentru ei, discut\m foarte aprins... Cums\ i protej\m, spre ce s\ i ndrept\m...

Dar odat\ ce intra]i `n scen\, s`nte]idou\ suflete, dou\ personalit\]i, cumspuneam mai devreme, unite de ace-ea[i idee: excelen]a muzicii.

K.L.: Da!

A]i dep\[it grani]ele muzicii clasice,iar colabor\rile dvs. cu arti[ti din sfe-ra rock-ului, a pop-ului sau a jazzuluis`nt binecunoscute. C`t de departea]i merge ca s\ v\ l\rgi]i orizontul?

K.L.: Oric`t de departe ne-ar cere muzi-ca. Tot ce po]i face cu muzica este s\ oiube[ti sau nu. Pe mine nu m\ interesea-z\ dac\ s`nt c`ntece populare, muzic\sofisticat\, baroc\ sau muzic\ contem-poran\. Dac\ vreau s\ m\ apropii de sti-lul unei muzici care `mi place, probabilc\ voi dori s\ stau pe l`ng\ muzicieniicare o servesc cel mai bine. Dac\ vreaus\ abordez muzica tradi]ional\, am gri-j\ s\ m\ nconjor de cei care o [tiu cel maibine. Fiecare gen muzical `[i cheam\ a-dev\ra]ii performeri. Am stat de at`teaori l`ng\ Miles Davis, o figur\ legenda-r\, ne-am `nt`lnit des, pe timpul c`ndtr\iam cu John McLaughlin. Am fostfericit\ [i am `nv\]at at`tea de la el,de[i nu am c`ntat niciodat\ `mpreun\pe scen\. Tot ce mi-a oferit m-a ajutat.

S\ nu-i uit\m nici pe Sting, Chick Coreasau Herbie Hancock, dac\ nu m\ n[el...

K.L.: Da!

A]i `nregistrat cu Sting The Shape ofMy Heart [i...

K.L.: Moon Over Bourbon Street.

Cum a fost?

K.L.: Un artist foarte organizat, ceea cee grozav, aproape ca un muzician clasic.{tie foarte bine ce are de f\cut [i a fosto pl\cere s\ lucrez cu el.

Dac\ ar fi s\ alege]i un singur compo-zitor pe care s\ `l c`nta]i pentru res-tul carierei, ce nume mi-a]i spune?

K.L.: Nu, imposibil!M.L.: C`teodat\ `ncerc s\ r\spund la a-ceast\ `ntrebare, dar nu pot...K.L.: E ca atunci c`nd e[ti `ntrebat ce CDai lua cu tine pe o insul\ pustie...

M.L.: S`nt convins\ c\ Radu Lupu l-ar a-lege pe Schubert [i mi se pare minunatc\ poate fi fericit cu un singur compo-zitor, pe care `l c`nt\ at`t de bine... A[acum v\ spuneam [i la `nceput, mie celmai mult `mi place contrastul, posibili-tatea de a c`nta Stravinsky [i Bartok `n-tr-o sear\, iar Mama G`sc\ o zi mai apoi.Cred c\ a[ putea tr\i doar cu Ravel,dar `mi place s\ schimb...K.L.: E ca [i c`nd ai `ncerca s\ m\n`ncinumai c\p[une. Sigur, le ador, s`nt mi-nunate...

Dar c\p[une azi, c\p[une mìne, c\p-[une poimìne, gata cu c\p[unele!

K.L.: Am muri! E ceva fizic, organic. Da-c\ ne-am limita la un singur compozi-tor... Pentru ei e bine s\ fie a[a, cu totul`n lumea lor, f\r\ contradic]ii. Dar nois`ntem interpre]i, cameleoni care trebu-ie s\ fie hr\ni]i cu diferi]i compozitori.

Cum v\ aranja]i programele anuale?Ave]i ast\zi un concert Mendelssohn-Bartholdy. M ine ve]i c`nta, poate, Bach?

K.L.: Nu, mìne vom c`nta Gershwin [iBernstein la Berlin.

Deci alterna]i mereu compozitorii[i [colile...

K.L.: Asta e greu, mai ales dac\ avemtimp suficient de repeti]ii. Mi-a[ dori s\mai facem turneele mari pe care le f\-ceam n urm\ cu 20 de ani. Acum nu semai organizeaz\ [i e p\cat. Trei s\pt\m`ni,`n fiecare sear\, c`ntai acela[i program,ceea ce te putea ajuta s\ progresezi.M.L.: Acum c`nt\m repertorii at`t de di-ferite, `nc`t ajungem s\ avem stagiuni –cum a fost cea mai recent\ – extrem deprovocatoare. Programe diferite, concer-te, recitaluri... Apoi a venit aventura cuOrchestra of the Age of Enlightmentpe fortepiano, drept care a trebuit s\ neacomod\m cu o claviatur\ diferit\. Afost interesant.

C`nta]i [i la clavecin?

K.L.: Nu. Doar la fortepiano. Clavecinulpresupune un alt atac, o alt\ modalita-te de a c`nta, e un alt instrument. {i for-tepiano este, deja, dificil, pentru c\ areo claviatur\ mai mic\, mai scurt\, ainevoie de adaptare.M.L.: Pe de alt\ parte, e interesant, pen-tru c\ eu ur\sc obi[nuin]ele `n muzic\.E groaznic s\ c`n]i la fel sau acela[i lu-cru timp de 30 de ani.

Nu v\ limita]i la c`ntat, ci toat\ atitu-dinea dvs. inventeaz\ un nou mediu,bazat pe lipsa prejudec\]ilor [i pe ominte deschis\. Publicul v-a tr\datvreodat\ a[tept\rile?

K.L.a: Nu, pentru c\ `]i r\spunde cu a-ceea[i moned\. Poate dac\ nu r\spundea[a cum vrem, nici noi nu i-am oferit

suficient. Oricum, rolul publicului estecrucial. C`teodat\ nu vorbim suficientdespre acest circuit. Trimi]i ceva publi-cului, dar ai nevoie s\ prime[ti `napoi.Dac\ nu, ceva se fr`nge. |sta este [i unuldintre motivele pentru care s`ntem pescen\.

{i nu v\ referi]i doar la aplauzele dela final, ci la tot suflul pe care `l sim]i]i.

K.L.: Absolut. Putem sim]i, nc\ de la n-ceput, dac\ oamenii s`nt al\turi de noisau nu. Se `nt`mpl\ [i asta. Atunci, tre-buie s\ ì faci con[tien]i de faptul c\ aic\l\torit sute [i sute de kilometri doarca s\ fii cu ei.

{i c`nd ave]i un public mai reticent?

K.L.: ~ncerc\m s\ ì convingem...

MARIELLELABEQUE

9 «

interviu„Dou\ piane `]i dau posibilitatea de a improviza, dar trebuie s\fii mereu foarte con[tient de prezen]a celuilalt, a[adarvigilen]\ `n plus.“

www.suplimentuldecultura.ro

Imaginea [i stilul fac parte din experien]a Labeque?

K.L.: Da, clar, toat\ lumea v-ar spune asta. Eu am fost din-totdeauna interesat\ de mod\, motiv pentru care am [if\cut pe stilista pentru noi. R`dem despre asta pentru c\ ne-a pl\cut mereu [i nu am avut niciodat\ un stilist specia-list, motiv pentru care am f\cut [i nenum\rate gre[eli.C`teodat\ m\ uit la pozele noastre de acum 20 de ani [i `midau seama de ce mama era at`t de nefericit\! S`nt at`]ia oa-meni creativi `n aceast\ lume, personaje precum Jean PaulGaultier sau Riccardo Tisci.

~ntre o copert\ pentru „Vogue“ [i una pentru „Le Monde de laMusique“, ce a]i alege?

K.L.: „Vogue“, f\r\ discu]ie! Cel pu]in la „Vogue“ America,unde este Grace Coddington, un geniu. C`nd se hot\r\[tes\ abordeze teme sau subiecte speciale, o face `ntr-omanier\ aproape pictural\.

~n concerte [i recitaluri, presupun c\ toat\ comunicarea dintredvs. se rezum\ la schimburi de priviri [i la respira]ii. Extinde]iaceast\ complicitate perfect\ [i `n via]a de zi cu zi? Aceast\ co-municare f\r\ cuvinte?

K.L.: S\ [ti]i c\ `n timpul liber vorbim chiar foarte mult! Nesun\m de mai multe ori pe zi... Pe scen\, c`teodat\, nici

m\car nu ma avem nevoie de contact vizual. Ne mai uit\muna la alta a[a, ca s\ ne distr\m...

Pentru `ncurajare!

K.L.: ...dar nu ne baz\m pe asta atunci c`nd c`nt\m `mpre-un\. Cum a]i spus, respir\m la unison.

Dac\ mai ]ine]i minte, am `nceput acest interviu vorbind despreculori. A[ vrea s\ `l `ncheiem vorbind despre alb [i negru...

K.L.: ...care s`nt culorile instrumentului nostru!

~ntocmai!

K.L.: Ador\m albul [i negrul.

~n cuplul dvs. artistic, cine reprezint\ clapele albe [i cine pe celenegre?

K.L.: Depinde de zi... Lumea spune despre mine c\ s`nt ne-grul, iar Marielle albul. {i asta se schimb\. Lucrurile nu s`ntchiar a[a de... alb-negru!M.L.: Mie `mi place negrul, chiar dac\ nu este o culoare...

Da, s`nt cele dou\ non-culori!

M.L.: M\ simt bine, protejat\, atunci c`nd port negru.

~NTRE O COPERT| PENTRU „VOGUE“ {I UNA PENTRU „LE MONDE DE LA MUSIQUE“, AM ALEGE „VOGUE“


Adriana Babe]i: „Din c`te am povestit [i `n d\]ile trecute, s-ar zice c\m-am transformat `ntr-un fel de promotor cultural al Timi[oarei,fiindc\, de c`nd a `nceput prim\vara, n-a fost zi s\ nu se `nt`mple peBega ceva artistic demn de ]inut minte din cel pu]in dou\ motive“.

PROMOTORCULTURAL

» 10

printre r`nduri

Andrei Oi[teanu, Gr\dina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitolo-gice, colec]ia „Seria de autor «Andrei Oi[teanu»“, Editura Polirom,248 de pagini, 27.95 lei

Eseul Gr\dina de dincolo propune o interesant\ interpretare a basmu-lui Harap Alb ca alegorie a ini]ierii. Eroul parcurge un drum spiritual,de perfec]ionare [i purificare, `n care trece prin mai multe trepte deini]iere – ncerc\rile la care e supus –, iar la final atinge starea de ini]iat,reprezentat\ de `ncoronarea sa [i c\s\toria cu fata lui Ro[ ~mp\rat.

~nzestrat cu puteri magice `n mituri, religii sau supersti]ii, anima-lul apare `ntr-o varietate de ipostaze: p\rinte mitic, zeu sau mesageral zeilor, spirit al vegeta]iei etc. Deopotriv\ eseu [i mic dic]ionar,Zoosophia analizeaz\ tendin]a omului de a asocia unor animaleconcepte morale, filosofice [i religioase, fie prin imaginarea unor fi-in]e fantastice, fie prin exacerbarea calit\]ilor unor animale reale,ridicate la rang de simbol.

Din cuprins: Piatra ca soarele • Daimonul cornut • Vasiliscul –obsesia privirii malefice • Puritatea inorogului – `ntre bl`nde]e [icruzime

Joseph S. Nye Jr., Viitorul puterii, traducere de Ramona Lupu, colec]ia „Opus.{tiin]e politice“, Editura Polirom, 328 de pagini, 32.95 lei

~ntr-o lume `n care num\rul companiilor multina]ionale este `n continu\ cre[tere[i `n care Internetul d\ na[tere unor „comunit\]i virtuale“ extinse, puterea tindes\ devin\ pluridimensional\, iar factori alt\dat\ decisivi, cum ar fi for]ele ar-mate sau resursele economice locale, `[i pierd din importan]\. Bine-cunoscutpentru teoretizarea „puterii bl`nde“, Nye propune `n cel mai recent volum al s\uun nou concept, acela de „putere inteligent\“. Singura form\ viabil\ de putere,sus]ine autorul, este puterea „inteligent\“, care `mbin\ constr`ngerea cu persua-siunea, `n condi]iile `n care principala provocare a liderilor politici nu mai esteneap\rat exercitarea puterii asupra altora, ci organizarea de coali]ii [i rezolvareaunor probleme colective. Nye face de asemenea o ampl\ trecere `n revist\ a con-troversei legate de presupusul declin al Statelor Unite, dar [i predic]ii interesantecu privire la ierarhia puterii `n anii urm\tori, `n care pe primele locuri s-ar puteaafla China, India, Brazilia [i Rusia.

„Un analist inteligent [i respectat, Nye nu ne dezam\ge[te nici de aceast\dat\. Viitorul puterii este o c\l\torie savant\ printre idei `ndr\zne]e despre sem-nifica]ia puterii [i evolu]ia ei continu\.“ („Financial Times“)

SEMNALE

Da, e o pl\cere, zic pricepu]ii `n li-cori. Dar de data asta le-a[ face parteegal\ am`ndurora, [i vinului, [i berii,pentru c\ `n urbea mea am`ndou\ seleag\ mai tot timpul, cum, necum,[i de cultur\. Iar `nt`mpl\rile undese `nfr\]esc sim]urile, sufletul [i min-tea mie `mi s`nt prilej de bucurie. {i,prin urmare, subiect pentru pagina10. Din c`te am povestit [i `n d\]iletrecute, s-ar zice c\ m-am transfor-mat `ntr-un fel de promotor culturalal Timi[oarei, fiindc\, de c`nd a `nce-put prim\vara, n-a fost zi s\ nu se`nt`mple pe Bega ceva artistic demnde ]inut minte din cel pu]in dou\motive. O dat\, pentru c\ literatura,muzica, pictura, fotografia [i tot cese lega de inspira]ie [i crea]ie erau`ntr-adev\r lucruri de prim\ m`n\, [iapoi pentru c\ lucrurile astea aufost scoase din l\ca[urile lor obi[nu-ite [i au fost puse la treab\ nici n-aicrede unde. V-am povestit cum s-arecitat poezie [i cum s-a c`ntat jazz `nad`ncul unei cl\diri-f`nt`n\ sécessionde la marginea ora[ului. Dar ce zi-ce]i de conu’ Iancu distribuit s\p-t\m`nal, `n format A3, la patiseria/co-fet\ria Prospero? Asta da ideepentru anul Caragiale! S\-]i molf\icroissantul cu o ciocolat\ fierbinte `ntimp ce cite[ti Lan]ul sl\biciunilor. Saus\ iei ni[te [trudele la pachet cu CFR.

Nu [tiu dac\ to]i sim]i]i a[a, adi-c\ s\ v\ `ncerce un zv`c de bun\ dis-pozi]ie, o s\ltare a inimii (fie [i pre] deo clip\) ori de c`te ori vede]i cevaiste], ingenios, plin de gust. Dar eurecunosc c\ mi-am f\cut `n ultimeledou\ s\pt\m`ni cel pu]in vreo 10ore puse cap la cap de via]\ frumoa-s\ [i `ncrez\toare, c`nd am sim]it c\nu-i totul pierdut. De[i fix `n acelea[idou\ s\pt\m`ni am fost la patru `n-morm`nt\ri, am citit [i auzit destulefraze care m-au `ntristat, ba chiarsc`rbit, de[i, per ansamblu, nu `mimergea deci prea grozav, am g\sitdin nou ]evi[oarele fermecate, tuburile

de trestie prin care s\ ies la aer cu-rat [i s\-l respir chiar de pe fundulm`los al apei. Un exemplu: lansarea`ntr-o s`mb\t\, spre sear\, la ceain\-ria C\rture[tilor de pe strada Mercy,a unei c\r]i frumoase, Oameni, deMihai Mateiu, `n sunetul muzicii pecare ne-o picura `n urechi prietenullui, DJ Rapala. Un ceva plin de emo-]ie [i `ntremare m-a cople[it, `n timpce Mihai citea, `n timp ce tineriivorbeau despre carte [i despre ei,cu inteligen]\ [i simplitate, cu un felde bun-sim] viu [i intens.

Dar s\ ie[im din cafenele [iceain\rii, fiindc\ acolo nu-i greu de`nchipuit cum st\ arta pe pere]i saucum sun\ literatura `ntre dou\ ce[tide cafea. De[i la Timi[oara pute]i s\ fi]i siguri c\ a `nceput s\ sunealtfel, de c`nd s-a aflat c\inventatorul espresorului [i deci [i alespresso-ului nu-i altul dec`t mareleIlly, Francesco Illy, n\scut [i crescutpe malurile Beg\i. Dar nicipionieratul din halbe (1718, primafabric\ de bere) nu s-a l\sat maiprejos. Acum c`teva zile s-a deschis`n buricul ora[ului Curtea Berarilor,`n fostul palat al contelui Mercy(1666-1734), general `n armata luiEugeniu de Savoya. Restauratmeseria[, palatul [i-a inaugurat laparter o ber\rie cum n-a]i v\zut `nRomânia, unde micul club alprietenilor lui Bohumil Hrabal(condus de fostul meu masterandVelisar) multe nebunii are de g`nds\ fac\. Fiindc\ asta e tradi]iaber\riilor de pe aceste meleaguri: s\strecoare `n fiecare pahar [i un stropde cultur\. Dovad\ – spectacolulstradal de epoc\ prin care s-ainaugurat Curtea..., dar [i ce s-a`nt`mplat joi seara la Bierhaus. C`tdespre vinul de dup\ bere, ve]i aflas\pt\m`na viitoare cum face elculturii mult\ [i neb\nuit\ pl\cereprintr-o oenotec\ din Timi[oara, prenumele ei Savoya.

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

Vin dup\ bere (I)

Florin Irimia

„Vie]ii nu i se poate imputa niciodat\neputin]a de a-i face pe oameni maim\run]i. Trebuie s\-]i sco]i p\l\ria `nfa]a vie]ii [i a metodelor pe care le a-re la `ndem`n\ de a despuia un om de`nsemn\tatea lui [i de a-l goli cu totulde m`ndrie“, ne spune naratorul, Na-than Zuckerman, chiar din primele pa-gini. {i cine este `n cazul de fa]\ acestom, victim\ deopotriv\ a vie]ii [i a lui`nsu[i? Ei bine, el se nume[te Ira Rin-gold alias Iron Rinn, alias Iron Man.Nu, nu e vorba despre legendarul per-sonaj din benzile desenate, de[i pentruadolescentul ([i impresionabilul) Nate,Ira, uria[ul cu ochelari pe care-l v\zuseinterpret`nd `n fa]a muncitorilor sin-dicali[ti rolul lui `nsu[i Abraham Lin-coln, tun`nd [i fulger`nd `mpotriva tu-turor abuzurilor sociale, chiar are cevadintr-un super-erou. Un super-erou ca-re [i `n via]a de toate zilele, nu doar a-tunci c`nd urc\ pe scen\ sau interpre-teaz\ roluri la radio, tun\ [i fulger\`mpotriva Americii capitaliste, ceacare calc\ pe cadavrele muncitorilor

pentru a face profit, a A-mericii exploatatoare, lip-sit\ de omenie, a Americiirasiste, indiferent de ce par-tid c`[tig\ alegerile. Unr\zvr\tit, un titan, voceaschimb\rilor a[teptate deo ntreag\ societate, omulintegru, des\v`r[it moral,individul onest, care punebinele ]\rii mai presus de bine-le s\u. Sau cel pu]in a[a `l vede Nathan,prin lentila deformatoare a entuzias-mului [i naivit\]ii de tinere]e, c`nd,prin intermediul profesorului s\u deenglez\, Murry Ringold, fratele mai ma-re al lui Ira, ajunge s\-l cunoasc\ [i s\se lase cucerit de idealurile revolu]iona-re ale b\rbatului, devenindu-i discipol.{i astfel, comenteaz\ naratorul ajuns`ntre timp aproape de b\tr`ne]e, „mi-cul Tom Paine“ (Ira `i recomandase s\citeasc\ toate scrierile lui Paine) `[iscoate tat\l din c\r]i, pe doctorul exi-gent, dar cumsecade, care muncise pebr`nci s\ devin\ doctor [i nu credea `nrevolu]ia proletariatului, `l tr\deaz\[i „p\[e[te berbece[te direct `n prima

capcan\a vie]ii“.

Un comunist carenutre[te ambi]iiburghezeAm putea crede, av`nd `n vedere c\ s`n-tem n anii ’50, ani domina]i de v`n\toa-rea de comuni[ti, ini]iat\ de a[a-zisele„descoperiri“ ale senatorului Joseph Mc-Carthy, de faimoasele (infamele) listenegre ale comisiei pentru cercetarea ac-tivit\]ilor anti-americane [i de condam-narea la moarte prin electrocutare aso]ilor Rosenberg (Roy Cohn, avocatulhomosexual, admirabil interpretat de

Cred c\ putem vorbi de dou\ mari obsesii `nproza lui Philip Roth: erosul, `ndeosebi mascu-lin, v\zut mai mereu ca libido, impuls sexual,dorin]\, poft\ [i thanatos-ul sau, mai exact,felul `n care ajungem s\ ne confrunt\m cu el,preludiul actului de a muri, v\zut ca o umilin]\teribil\ [i inevitabil\, un fel de r\zbunare avie]ii pentru faptul de a o fi tr\it. M-am m\ritatcu un comunist are de-a face, aproape `nexclusivitate, cu a doua obsesie, cea care st\ [ila baza Pastoralei americane, publicat\ un an maidevreme, dar, p`n\ la un punct, [i a romanuluiNemesis, cel mai recent al scriitorului.

O via]\ care s\]i se potriveasc\

Al Pacino `n ~ngeri `n America, a fostmembru `n ambele comisii de acuza-re), am putea crede c\ Ira, asemeneamultor voci ale radioului [i televiziu-nii din acele timpuri, a c\zut victima„isteriei ro[ii“, a zeitgeist-ului inflama-tor [i paranoic, cum s-a manifestat elatunci. Dar nu. Aceasta a fost MurryRingold, profesorul de englez\ dat a-far\ de la liceul unde preda numai dincauz\ c\ era fratele unui comunist. ~nschimb, comunistul get-beget, comu-nistul `nfl\c\rat, Iron-Soviet-Rinn, de-vine `n primul r`nd victima so]iei sale[i apoi a comisiei McCarthy. {i cine es-te so]ia sa? Vreo muncitoare am\r`t\la uzina de prelucrare a o]elului dinNew Jersey? Vreo sp\l\toreas\ cu m`i-nile zb`rcite de la at`ta sp\lat? Nu, so]ialui Ira nu e nimeni alta dec`t faimoasaEve Frame, pe numele ei real, ChavaFromkin, o evreic\ antisemit\, o glo-rie a teatrului radiofonic, fosta so]ie aunui actor homosexual cu care are ofat\, sau un monstru de fat\, c\ci Syl-phid nu suport\ s-o vad\ pe maic\-sa cuvreun b\rbat, nu suport\, de fapt, s-ovad\ fericit\, pentru c\ o ur\[te, `ntimp ce maic\-sa, care habar n-are c`tde intens o ur\[te fiica, simte c\ nu s-arputea desp\r]i de ea niciodat\.

Ira Ringold, comunistul care ar fi tre-buit s\ se dedice `n exclusivitate lup-tei de clas\ (a[a cum face mentorul s\u,irlandezul Johnny O’Day pe care Na-than `l va vizita `ntr-o zi), nutre[te defapt ambi]ii burgheze. El nu vrea s\ seinfiltreze `n p\turile sus-puse, s\ sub-mineze capitalismul din interior, nu, el`[i dore[te s\ apar]in\ p\turilor sus-puse,s\ fac\ parte legitim din ele, dar f\r\s\ adere la valorile lor, s\ ia parte lapetreceri mondene pline de magna]i[i oameni de afaceri cu care s\ bea unpahar din whisky-ul cel mai fin, dar pecare apoi s\-i `njure pe fa]\, lu`ndu-sechiar cu ei la b\taie. Mai mult, el, un e-vreu s\rac din mahalalele Newark-ului,face gre[eala s\ doreasc\ s\-[i `nteme-ieze o familie cu o evreic\ care ur\[teevreii, care vrea s\ uite de unde a ple-cat, care vrea s\ str\luceasc\ [i s\ fiemereu `n centrul aten]iei, nu s\ i se

spun\ c\ gre[e[te cocolo[indu-[i fiicapermanent traumatizat\ sau lezat\ deceva. E o situa]ie, chiar un cumul desitua]ii anapoda, o sum\ de leg\turi a-berante care n-ar fi trebuit s\ se forme-ze [i totu[i s-au format. Numai o trage-die mai poate acum s\ le desc`lceas-c\. {i bine`n]eles, ea se va produce.

Pasiunea pentru Stalin [iPartid este de vin\

M-am m\ritat cu un comunist nu edoar titlul romanului lui Roth, ci [i alc\r]ii pe care Eve Frame o public\ `nprim\vara lui 1952 pentru a-l demas-ca [i, `n felul acesta, pentru a se r\zbu-na pe so]ul ei. Pentru ce anume, aproa-pe c\ nici nu mai conteaz\, ceva legatde erosul masculin de care aminteamla-nceput. Cert e c\ Eve se simte tr\da-t\, iar responsabilul pentru aceast\tr\dare nu e b\rbatul Ira, nu e so]ul Ira,ci e comunistul Ira. Comunismul, pa-siunea pentru Stalin [i Partid s`nt vi-nova]ii principali pentru faptul c\ Irao `n[al\, nu iubirea lui pentru o alt\femeie, [i ea sortit\ e[ecului, ci iubireapentru Partid. {i iat\ cum `ncepe c\de-rea, [i nu doar c\derea lui, ci [i a ei.De pe urma experien]ei acesteia, toat\lumea are de nv\]at c`te ceva, doar c\pentru unii e prea t`rziu. Pentru Nathan`ns\ nu e. ~n acest fel, viitorul scriitor`nva]\ c\ „politica este marele genera-lizator (...) iar literatura marele parti-cularizator“, c\ generalizarea suferin]eieste ocupa]ia de baz\ a comunismului,`n timp ce particularizarea suferin]ei es-te apanajul literaturii care nu trebuie s\legitimeze nici o ideologie. Ca scriitor,nuan]a e sarcina ta“, i deschide ochii unprofesor ne`mbibat de ideologie. „Chiardac\ ai opta s\ scrii `n modul cel maisimplu à la Hemingway, sarcina ta r\m`-ne de a transmite nuan]a, de a elucidacomplica]ia, de a face aluzie la contra-dic]ie. Nu de a [terge contradic]ia nude a nega contradic]ia, ci de a vedeaunde, `n\untrul contradic]iei, se afl\chinuit\ fiin]a uman\.“ O sarcin\ decare Nathan, peste ani, se va achita

cu prisosin]\. Ira a fost toat\ via]a unfurios, furios pe toat\ lumea, dar [i fu-rios pe el `nsu[i, un om `n care perma-nent ceva clocotea. ~n tinere]e omor`seun om `n b\taie, `l b\tuse dup\ ce in-dividul strigase la el invective anti-se-mite, `l l\sase incon[tient, `ntr-o balt\de s`nge, dar `nc\ `n via]\, dup\ carese-ntorsese ca s\-l omoare. {i nu re-gretase niciodat\ ceea ce f\cuse. Unom ne[colit [i needucat, „un b\rbat nutocmai priceput la munca cu creierul“care nu discerne `ntre propagand\ [irealitate, care, dup\ spusele frateluis\u, „nu [i-a descoperit niciodat\ via]a“.A c\utat-o pretutindeni, dar n-a pututs-o g\seasc\ nic\ieri. „Eve nu s-a m\ri-tat cu un comunist; s-a m\ritat cu unb\rbat permanent fl\m`nd de via]a lui.Asta l-a `nfuriat [i l-a tulburat [i astal-a distrus: n-a reu[it niciodat\ s\-[icroiasc\ o via]\ care s\ i se potriveasc\.“Teribil blestem al fiin]ei umane c\ruiaRoth `i opune galaxia de foc neaprinsde vreo m`n\ omeneasc\ care este uni-versul, locul vast `n care „gre[eala nu-[ipoate face loc“.

Philip Roth, M-am m\ritat cu uncomunist, traducere din limba englez\ [inote de Fraga Cusin, colec]ia „Biblioteca

Polirom. Seria de autor «Philip Roth»“,Editura Polirom, 2012

11 «

printre r`nduri~NZESTRAREREMARCABIL|

Alexandru C\linescu: „Premiul pentru 2011 al «Ziarului de Ia[i» afost acordat unui prozator care s-a afirmat puternic `n anii dinurm\, Lucian Dan Teodorovici. Un prozator din noua genera]ie,care a dat, p`n\ acum, dovada unei `nzestr\ri remarcabile“.

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

Matei Brunul, romanpublicat de scriitorulie[ean Lucian DanTeodorovici la EdituraPolirom, a fost de-semnat c`[tig\torulPremiului Na]ional deProz\ acordat de„Ziarul de Ia[i“ pentru2011. Premiul, `nvaloare de 6.000 delei, va fi `nm`nat,pentru al nou\lea anconsecutiv, cel mait`rziu `n luna mai.

Ca `n fiecare an, cotidianulva acorda premiul pentrudebut literar „Aurel Leon“lui Corneliu Bâlb\, pentruculegerea de eseuri filosoficeHHeerrmmeenneeuuttiicc\\ [[ii ddiissccoonnttiinnuuii-ttaattee, ap\rut\ la Editura Uni-versit\]ii „Al.I. Cuza“.

Juriul, format din Alexan-dru C\linescu (pre[edinte),Emil Brumaru, Valeriu Gher-ghel, Codrin Liviu Cu]itaru,Bogdan Cre]u, Antonio Pa-tra[ [i Doris Mironescu, s-areunit ieri pentru a alege ti-tlul, respectiv autorul c`[ti-g\tor. Acesta a fost votatdin r`ndul celor cinci volume

de proz\ selectate drept fi-naliste `n prima parte a luniimartie. ~n urma dezbaterilorde atunci, au fost nomina-lizate volumele Acas\, pec`mpia Armaghedonului(Marta Petreu), Ploile amare(Alexandru Vlad), Singuracale (Nicolae Breban), Via]alui Kostas Venetis (OctavianSoviany) [i Matei Brunul (Lu-cian Dan Teodorovici).

„Premiul pentru 2011 afost acordat unui prozatorcare s-a afirmat puternic `nanii din urm\, Lucian DanTeodorovici. Un prozator,a[adar, din noua genera]ie [i

care a dat, p`n\ acum, dova-da unei `nzestr\ri remarca-bile, `nzestrare confirmat\de acest nou roman, MateiBrunul. Este un roman carese ocup\, `n principal, deperioada comunist\ – pe-rioada anilor ‘50 – [i care`mbin\ demersul realist cuilustrarea prin intermediulparabolei. E o carte binestructurat\ narativ, bine ar-ticulat\, cu mai multe ni-veluri ale povestirii. Este ocarte care reu[e[te s\ ]in\treaz\ aten]ia cititorului, ocarte de succes la critic\ [i ocarte de succes la public.

Cred c\ a fost o alegere po-trivit\“, a motivat AlexandruC\linescu, pre[edinte aljuriului. Romanul, care va fitradus `n bulgar\ [i maghia-r\, a mai ob]inut premiulpentru Proz\ al revistei „Ob-servator Cultural“. Deasemenea, a fost desemnat„Cartea anului 2011“ dec\tre revista „Contrafort“.

Premiul Na]ional de Proz\„Ziarul de Ia[i“ a fost ini]iat`n 2003, din dorin]a redac-]iei de a-i premia pe cei maibuni scriitori români [i de aoferi repere valorice citito-rilor pasiona]i de literatur\.

Anul trecut, premiul i-a fostacordat lui Radu Pavel Gheo,pentru cartea Noapte bun\,copii!

Lucian Dan Teodorovici a c`[tigat Premiul Na]ional de Proz\ „Ziarul de Ia[i“


Iulia Blaga

Mickey Rourke a filmat dou\ zile `nStudiourile Castel Film de la Snagov,dar [i-aa prelungit [ederea cu `nc\ do-u\-ttrei zile din pricina unei maidaneze(„Bucure[tiul e un ora[ al cìnilor va-gabonzi [i al femeilor vagaboande“,le va spune jurnali[tilor cu „tactul“ carel-aa f\cut celebru la Hollywood). ~ntr-opauz\ din prima zi de filmare, mareiubitor de cìni fiind, a remarcat o c\]eapric\jit\ [i sperioas\ ca o vulpe, c\reiato]i ceilal]i maidanezi de la Castel ìfurau m`ncarea. Probabil c\ MickeyRourke nu s-a g`ndit la domesticireavulpii din Micul prin] c`nd ne-a poves-tit celor c`torva jurnali[ti români carel-am a[teptat dou\ ore pentru o confe-rin]\ de pres\ discret\ convocat\ totde el cum, cu fiecare mbuc\tur\, Foxyse apropia tot mai mult. Cum nu eratimp ca Foxy s\ fie `mbl`nzit\ prin du-hul bl`nde]ii, lui Mickey Rourke i-a ve-nit ideea s\ o ia cu el `n America. De[inu putea s-o cazeze la el la New York,printre chihuahua [i pomeranieni („iu-bita m-ar p\r\si dac\ a[ mai duce uncìne“), ar fi putut m\car s-o plasezela cineva de `ncredere. Probabil c\ `nacela[i timp extrem de scurt i-a venit [iideea construirii unui ad\post-spital

pentru maidanezi, mai ales c\ exactcu o sear\ `naintea conferin]ei de pres\cunoscuse un om de afaceri spanioldin imobiliare care se oferise s\-l ajutes\ cumpere pentru The Wild Dogs ofRomania Sanctuary un teren `n sudulBucure[tiului. Mickey Rourke a spusc\ e dispus s\ avanseze prima sum\ –250.000 de dolari – [i s\ vin\ regulatca s\ supravegheze construirea ad\pos-tului care `n doi ani ar putea fi deschis(numai s\ mai aib\ pe cine caza `ndoi ani).

Nu [tiu dac\ `n cele c`teva zile c`t amai r\mas la Bucure[ti a convins [i al]ioameni cu bani – `n afara prietenuluis\u vechi Ilie N\stase – s\ cotizeze pen-tru cìnii vagabonzi. Cert e c\ nu a reu-[it s\ plece cu Foxy pentru c\ nici vete-rinarii pe care-i g\sise n cartea de tele-fon (`nt`mpl\tor, unul dintre ei e frateleactri]ei Mirela Ze]a), veterinari care auvenit cu m`ncare plus tranchilizante, [icu at`t mai pu]in hingherii cu la]urilelor nu au reu[it s-o prind\ pe Foxy. Mi-ckey Rourke n-a mai plecat cu Foxypentru c\ Foxy nu s-a dat prins\, dar aajutat un cìne b\tr`n tot de la Studio-urile Castel pe care l-a dus la cei doiveterinari. Odat\ cele trei alice pe carele avea `n picior scoase, b\tr`nul Colo-nel a[teapt\ acum un st\p`n.

Hollywood-ul e „politizat[i cenu[iu“

Cum Mickey Rourke a dorit s\ se vad\cu presa numai din pricina cìnilor, n-avrut s\ intre prea `n ad`nc `n am\nuntelegate de cinema. (Oricum nu avea vo-ie de la produc\tor s\ discute desprefilmul pentru care a venit la Bucure[ti,Dead in Tombstone, regizat de RoelReiné, unde rolul principal e interpre-tat de Danny Trejo.) A spus c\ `n mo-mentul de fa]\ cinema-ul e doar un jobpentru el. „~n cei [ase ani c`t am l\satactoria pentru sport, eram foarte fe-ricit pentru c\ aveam ce face. M\ simtnorocos c\, dup\ toate problemele pecare le-am creat, mai primesc roluri.~mi ]in gura `nchis\, dar trebuie s\ facceva cu timpul meu, ca s\ simt c\ meri-t\ s\ respir. Actoria nu `mi mai d\ a-ceast\ senza]ie.“ C`nd vrei s\ afli maimulte despre Lupt\torul/The Wrestler,actorul recunoa[te c\ da, acolo nu eravorba despre un simplu job, dar plin demodestie `l laud\ pe regizorul DarrenAronofsky (care a [tiut s\ se impun\`n fa]a acestui etern rebel `n rela]ia cu

orice autoritate) [i `]i arde o lab\ pesteochi dac\ te apropii prea mult de o zo-n\ sensibil\. „S\ revenim la cìni“, sa-re [i asistentul lui, de[i ne l\murisemdestul de repede n privin]a acestui su-biect. C`nd a f\cut The Wrestler, filmpentru care a luat Globul de Aur, Pre-miul BAFTA [i Premiul IndependentSpirit, fiind [i nominalizat la Oscar,Hollywood-ul l-a primit cu bra]ele des-chise. Sau cu un arc al bra]elor mai re-str`ns, dat fiind c\ `n ultim\ instan]\nu i-a dat Oscarul – asta s-ar datora,spune Rourke, faptului c\ inamicii pecare [i i-a f\cut prin felul neao[ de ase purta `nc\ nu l-au iertat. ~n lumea„politizat\ [i cenu[ie“ (cum o carac-terizeaz\) de la Hollywood, MickeyRourke n-a putut s\ fac\ aport la or-din. Dimpotriv\. Azi, el spune c\ Holly-wood-ul promoveaz\ o fals\ concu-ren]\ [i c\, prin compara]ie, sportul emult mai sincer. „~n sport `]i rupi fun-dul [i `ncerci s\ fii c`t mai bun, pec`nd `n actorie po]i s\ fii de doi lei [i,cu toate astea, s\ ajungi vedet\.“ ~nideea c\ sportul nu admite mediocri-tatea, actorul a l\sat filmul timp de [a-se ani, n anii ’90, ntorc`ndu-se n ring.N-a pierdut nici un meci, dar s-a des-figurat `n a[a hal `nc`t a fost nevoiede mai multe opera]ii estetice ca s\-l

peticeasc\. Oricum n-a mai sem\natcu frumosul din 9 s\pt\m`ni ½. C`nds-a re`ntors la cinema, n-a mai primitroluri interesante, dar pe urm\ SeanPenn l-a distribuit `n Promisiunea/ThePledge, Robert Rodriguez i-a dat unrol `n Sin City [i `ncet-`ncet a revenit`n aten]ie. Cu toate astea, Darren Aro-nofsky a trebuit s\ se lupte ca produ-c\torii s\-i dea rolul principal `n TheWrestler.

~nt`lnirea de gradul trei de la Bucu-re[ti te putea face, ca s\ fii `n ton cusubiectul, s\ vezi c\ dul\ul care latr\nu mu[c\. La fel ca personajul din TheWrestler, Mickey Rourke `[i ascundesensibilitatea `n spatele unui corp t\-b\cit. Cu siguran]\ c\ poate face maimult dec`t s\ ajute maidanezii, poate c\`n cur`nd filmul ì va pl\cea din nou,dar acest impuls inexplicabil de a ajutani[te animale ale nim\nui ne-a dat nou\ocazia s\-l cunoa[tem. A[a c\ mul]umimFoxy, mul]umim Colonele, ham-ham.(Pentru final v\ trimit la melodia de pegenericul lui The Wrestler, unde BruceSpringsteen c`nt\: „Have you ever seena one-legged dog making its way downthe street? If you’ve ever seen a one-leggeddog then you’ve seen me“ („Dac\ ai v\-zut un cìne [chiop merg`nd `n josulstr\zii, atunci m-ai v\zut pe mine“).

„~n sport `]i rupi fundul [i `ncerci s\ fii c`t mai bun, pe c`nd `nactorie po]i s\ fii de doi lei [i, cu toate astea, s\ ajungi vedet\.“

MICKEYROURKE

» 12

ordinea de zi

Dac\ cineva mi-ar fi spusla `nceputul lui martie2009 c`nd am v\zut TheWrestler/Lupt\torul –care [i azi mi se pareunul dintre cele maibune filme din ultimii 30de ani – c\ o s\-l `n-t`lnesc pe Mickey Rourkela Bucure[ti, m-a[ fi uitatcruci[. Ei bine, `nc\ m\uit cruci[ pentru c\ amavut senza]ia unei`nt`lniri palpabile cucineva de la Hollywoodcare e lipsit de pene lap\l\rie (m\ rog, `n ciudahistronismului inevitabilmeseriei [i statutului) [icare `[i poart\ r\nileaproape la vedere, deunde [i reac]iile uneoribrutale de autoap\rare.

~NT~LNIRE CU MICKEY ROURKE

C\]elu[ul [chiop


13 «

muzic\ MADONNA

Dumitru Ungureanu: „Emblema culturii pop, Madonna areambi]ia de-a se reinventa iar\[i, sfid`nd `mb\tr`nirea. Dotat\ cusim] comercial des\v`r[it, Louise Veronica Ciccone refuz\umilin]a anilor, `ncerc`nd s\ r\stoarne scara evolu]iei“.

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU


La acea dat\ nu exista nici o edi]ie com-plet\ sau m\car de importan]\ a canta-telor, iar ideea lansat\ `n vara anului1946 de Elsa Schiller, [efa departamen-tului muzical al RIAS [i materializat\ dedirijorul Karl Ristenpart, care [i asuma-se sarcina constituirii unui cor [i a uneiorchestre de camer\, p\rea aproape uto-pic\. Compania Audite – care a publicat`n ultimii ani edi]ii remarcabile de arhiveexcelent remasterizate, dedicate marilordirijori ce s-au perindat `n fruntea Or-chestrei RIAS, Wilhelm Furtwängler,Sergiu Celibidache, Otto Klemperer [iFerencz Fricsay – entuziasmeaz\ zileleacestea `nc\ o dat\, at`t prin alegereaf\cut\, c`t [i prin ampla [i serioasa docu-mentarepe care o pune la ndem`na mu-zicologilor, a ziari[tilor [i a melomani-lor `n general, `n livretul [i caietul depres\ al setului de discuri.

Rüdiger Albrecht, de la Arhiva audioa Deutschlandradio Kultur, prezint\ pelarg geneza proiectului Cantatelor luiBach `n contextul istoric al timpului. ~n-tr-un Berlin n ruine, n care serviciile cul-turale ale armatei americane restabi-liser\ un post de radio ce transmitea ini-]ial prin liniile de telefon (DIAS), condi-]iile de lucru erau mai mult dec`t dificile.Un pas nainte s-a petrecut n septembrie1946, c`nd s-a reu[it reluarea transmisiu-nilor pe unde medii [i mutarea radiou-lui, redenumit RIAS, `ntr-o cl\dire maipropice realiz\rii `nregistr\rilor.

Penuria de material, de magnetofoane,benzi, microfoane etc. a avut ini]ial dou\consecin]e principale. ~n condi]iile `n caresovieticii goliser\, mut`nd n Uniunea So-vietic\ `ntregul echipament [i arhiveledin cl\direa Radioului german, a ap\rutnevoia de a utiliza `nregistr\ri deja exis-tente, din colec]ii private, c\rora le-aufost ad\ugate transmisiuni ale Vocii Ame-ricii, `ntre care cele de oper\, de la Me-tropolitan, transferate pe discuri speciale,cu vitez\ de rota]ie redus\. A doua con-secin]\ a constituit-o nevoia unor trans-misiuni-concerte `n direct, realizatedin studiourile RIAS de la Berlin, cu toa-te deficien]ele relativei improviza]ii aorganiz\rii lor la acea dat\.

Activitatea pentru realizarea concre-t\ a proiectului Bach a nceput n octom-brie 1946, c`nd a fost nregistrat\ primacantat\. Au urmat sesiuni de `nregistrarelunare, la nceput cu soli[ti r\ma[i ast\zipractic necunoscu]i [i o orchestr\ v\ditnerodat\. Lucrurile au nceput s\ se schim-be abia din 1948, c`nd pe firmament ap\-rea [i crea senza]ie t`n\rul [i talentatulbariton Dietrich Fischer-Dieskau, `nregi-str`nd partea de bass din cantata purt`ndnum\rul de catalog 82, Ich habe genug.

~n urm\torii doi ani, echipa de soli[tise consolida remarcabil, cu nume intrateulterior `n istorie ca sopranele AgnesGiebel [i Gerda Lammers sau tenorulHelmut Krebs. Orchestra de camer\ RIAS[i-a `nceput activitatea din mai 1947,dar corul aferent i-a fost ata[at oficialnumai din decembrie 1949.

Momentul de glorie al `nregistr\rilorproiectului a fost 1950, an aniversar Bach,c`nd locul nregistr\rilor s-a mutat la Bi-serica Jesus-Christus din cartierul Dahlemal Berlinului, cu o acustic\ faimoas\, [ic`nd au fost puse pe band\, n decurs denumai c`teva zile, nu mai pu]in de 47 decantate. ~n anii urm\tori proiectul a in-trat `n declin, `n 1951 fiind `nregistratedoar trei cantate, iar un an mai t`rziu altecinci, pentru a fi practic abandonat dup\o ultim\ nregistrare la 13 februarie 1953.Directoarea produc]iei muzicale p\r\seaRIAS pentru compania Deutsche Gram-mophon, iar dirijorul Karl Ristenpart pleca[i el, pentru a prelua Orchestra de camer\creat\ special pentru el de SaarländischerRundfunk, radioul de la Saarbrücken.

Karl Ristenpart (1900-1967) a apar-]inut genera]iei de aur a dirijorilorgermani, dar a r\mas cumva pu]in cu-noscut, gra]ie modestiei sale [i, n parte,refuzului de a colabora cu autorit\]ile

culturale ale regimul nazist. Refuzul s\ude a intra `n partid i-a limitat cariera laactivitatea Orchestrei sale de camer\,fondat\ `n 1932 la Berlin.

Cum noteaz\ unul din muzicologii au-tori ai documenta]iei puse la dispozi]iede compania Audite, Habakuk Traber,Ristenpart s-a distan]at de practica inter-pret\rii lui Bach cu mari forma]iuni orche-strale [i coruri de oratoriu, separ`ndu-sede monumentalismul cultivat n anii ’30-’40. Interpret\rile cu for]e reduse, apro-piate de cele utilizate n vremea lui Bach,urmeaz\, n esen]\, preceptele predica-te de modelul s\u dirijoral, HermannScherchen, de „a face audibil fiecare deta-liu, ntr-un ansamblu sonor echilibrat cuart\, d`nd muzicii o expresie retoric\concis\ [i o `nalt\ expresivitate“.

Op]iunea lui Karl Ristenpart nu afost `nt`mpl\toare. O documenteaz\ co-responden]a dirijorului din anii 1960 cuziaristul-muzicolog american RichardFreed, publicat\ la Saarbrücken `n 2007.Ristenpart, a c\rui mam\ a fost eleva, iar`n 1919-1920, prima so]ie a lui HermannScherchen, [i-a descoperit talentul mu-zical [i [i-a ales cariera n anii ce au pre-cedat Primul R\zboi Mondial, gra]ieacestui mare dirijor pasionat `nainte deorice de Bach [i de Mahler. Dup\ m\rtu-ria lui Ristenpart, prezent la v`rsta de 15ani la repeti]iile de debut ale lui Scherchen,de la Berlin: „Suflul arz\tor, for]a de ex-presie magic\, sonoritatea fascinant\ aorchestrei mahleriene [...]mi-au bulversatcomplet sufletul!“. Ceea ce se aude pes-te timp n nregistrarea Cantatelor de Bach,readuse `n actualitate ast\zi de Audite.

*The RIAS Bach Cantatas Project. Berlin,1949-1952. Audite 21.415 (9 CD) 2012.

Karl Ristenpart [i „ProiectulCantatelor Bach“ (Audite)~n ajun de Pa[ti, Audite, ocompanie german\, specia-lizat\ `ndeosebi pe `nregi-str\ri istorice, restauratedup\ benzile originale dinarhivele berlineze ale fostei[i celebrei Orchestre Simfo-nice a Radioului din SectorulAmerican (RIAS), a lansatceea ce poate fi, probabil, celmai frumos cadou muzicalal momentului: o edi]ie denou\ discuri, ilustr`nd un pro-iect de imprimare, r\masnefinalizat, din anii 1949-1952, a integralei cantatelorde Johann Sebastian Bach*.

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

„Icoana“ muzicii popAsist\m, de aproape un veac, lar\sturnarea valorilor ce p\reaufixate `n con[tiin]a umanit\]iidrept esen]a frumosului, binelui[i-aa drept\]ii. Vorbesc, desigur, ca[i cum a[ fi tr\it secolul `ntreg,fapt nu chiar imposibil, dac\ m-a[fi n\scut pe la 1910, s\ zicem.Exist\ privilegia]i ai longevit\]ii, [ii-a[ numi pe Ernesto Sabato &Neagu Djuvara, ale c\ror numenu necesit\ pasaje adi]ionale. Cecred ei despre `ntoarcerile [i con-vulsiile ultimei sute de ani, se poa-te afla: au scris, au vorbit, au pictatchiar (Sabato). N-am [tiin]\ deopinia lui Neagu Djuvara referi-toare la fenomenul pop Madonna(uite o tem\ pentru ni[te reporterirapizi!). Sabato a scris c`teva pa-gini despre Beatles [i alte subiec-te la mod\ `n anii ’60, nu lipsitede `n]elegerea mentalit\]ilor cebulversau via]a personajelor sale.Ce vreau s\ spun e c\ oricinepretinde a ]ine un ochi deschisasupra problemelor vremii `n caretr\ie[te, nu poate face abstrac]iede fleacurile ce distreaz\ mentalulcolectiv [i adun\ sub aceea[i um-brel\ multicolor\ milioane de oa-meni din toate ]\rile, de toate re-ligiile [i de toate v`rstele. IarMadonna este unul dintre ele.

Am remarcat-o `nc\ de lavideoclipul celebru Like a Virgin,cu care, nu [tiu de ce, a [ocatopinia public\ puritan\. Toat\acea f`]`ial\ prin Vene]ia, cu leulce-o urm\rea [i ni[te scene pre-tins iconoclaste, dar cu striden]eperceptibile, nu mi s-a p\rut vreomare primejdie pentru moralaclasei medii americane. Al]iif\cuser\ mai multe [i mai expli-cit. Am\nuntul c\ tr\iam, `n anii‘80, un fel de ignoran]\, o lips\de percep]ie a valorilor eticeadev\rate clarific\ de ce eramimun(izat) fa]\ de atentatele lapudoare? ~n orice caz, n-am`n]eles deloc acu-za]ia c\ Madonna eun pericol public, odesfr`nat\ musai dears pe rugul decen]ei[i-al bunului-sim].Rug devenit loc detrecere obligatoriupentru starurile cul-turii populare,`nainte s\ fie con-sacrate de milioanelestr`nse `n conturi,`nnobilate cu titlul„Sir“ de Regin\, origlorificate de vreunPap\ cu priz\ latineret... Era evident,pentru cine cuno[teac`t de c`t sistemul de

promovare a produselor de largconsum, c\ Madonna aplica ore]et\ banal\ pentru a ie[i `n evi-den]\: s\ [ochezi percep]ia co-mun\. Mai degrab\ vocal dec`treal, `ns\ mai mult de-un sezon,c`t se fredoneaz\ hitul ce asigur\celebritatea. Madonna a fost dela `nceput hot\r`t\ s\-[i fac\ undestin din [i prin showbiz. {i-areu[it peste a[tept\ri: e primala... primul loc `n topuri!

Desigur, e lesne s\ taxezi frivo-litatea muzicii semnate Madonna.E, de asemeni, comod s\ afirmic\ femeia nu (mai) are nimic na-tural, e f\c\tur\ showbiz 100%,vocea fiind prelucrat\ din plin cuProTools, iar machiajul, paietele,luminile [i restul elementelor de-corative asambleaz\ un personajoarecum remarcabil. De video-clipuri nici nu vorbim, dat\ fiindperforman]a trucajelor clasice sauCGI, 2 [i 3D. Totu[i, nu po]i ocoli`ntrebarea: dac\ toate astea s`ntchestii false, kitsch-oase, lipsite devaloare, cum se face c\ milioanede indivizi au dat bani pe ele, aupierdut ore ascult`nd ori vizio-n`nd, [i chiar, uite, scriind despreele? Ce anume explic\ succesul,popularitatea, rezisten]a `n timp?Fiindc\, nu-i secret, Like a Virginplace [i azi, iar un concert pro-gramat `n septembrie 2012 arebiletele v`ndute din martie!

Explica]ie n-am. Albumul celnou – MDNA, 2012, Interscope –e `ns\ peste tot ([i-n playerulmeu), bine lucrat cu produc\toriiOrbit, Solveig & Benassi, con-sacra]i `n zona dance. Emblemaculturii pop, Madonna are ambi-]ia de-a se reinventa iar\[i, sfi-d`nd `mb\tr`nirea. Dotat\ cu sim]comercial des\v`r[it, Louise Ve-ronica Ciccone refuz\ umilin]aanilor, `ncerc`nd s\ r\stoarnescara evolu]iei. Sau numai s\-iblocheze mecanismul...

Derivat\ din „mo-cap“, o tehnic\ de captur\ a mi[c\rii folosit\ini]ial `n scop militar [i apoi confiscat\ de Hollywood, „performancecapture“ a devenit cunoscut\ mai ales `n ultimul deceniu, dup\ ce afost perfec]ionat\ `n laboratoarele studiourilor de efecte speciale.

» 14

slow/fast food

Drago[ Cojocaru

Toate temerile legate de un nou episoddin aceast\ saga s-aau dovedit nefondate.L\sat pe m`inile capabile ale lui RupertWyatt (regizor premiat la Festivalul de laSundance), Planeta maimu]elor: Invazia`nscrie un nou punct de plecare `n seriaprimatelor inteligente, refuz`nd `n acela[itimp spectaculozitatea pirotehnic\ afilmelor americane de var\.

Noul film revine la origini, `ncerc`nds\ imagineze ce evenimente din prezentar putea duce, `n viitor, la crearea uneilumi `n care maimu]ele s\ fie rasa domi-nant\, iar oamenii redu[i la stadiul deanimale `nchise `n cu[ti. Ac]iunea se pe-trece `n zilele noastre, c`nd un cercet\tor(James Franco) care caut\ leacul pentruAlzheimer d\, f\r\ s\ vrea, peste o sub-stan]\ ce amplific\ inteligen]a primate-lor, mai ales a cimpanzeului Caesar.Dup\ mai multe abuzuri [i acte de cru-zime din partea oamenilor „superiori“,Caesar, `n rol de Spartacus simian, va fiarhitectul unei rebeliuni a maimu]elor in-teligente, pun`nd astfel bazele unei noispecii dominante [i, posibil, ale unei noiserii de filme.

Dincolo de calit\]ile lui evidente,Planeta maimu]elor: Invazia nu ar fi fostun film at`t de reu[it dac\ nu ar fi bene-ficiat de Caesar, acest personaj extraor-dinar realizat. Dac\, pe vremuri, realiza-torii ar fi apelat la animale dresate sau ac-tori cu m\[ti din latex (Roddy McDowell`n seria original\, de exemplu), existen]alui Caesar este datorat\ mariajului spec-taculos dintre tehnologie [i talent acto-ricesc. ~n cazul de fa]\, este vorba de-spre talentul englezului Andy Serkis, unul dintre mae[trii acestei noi tehnicibotezate „performance capture“.

~n v`rst\ de 47 de ani, Serkis este ur-ma[ul modern al lui Lon Chaney sauBoris Karloff, actori care au realizatcrea]ii de neuitat numai din spatelem\[tilor. Spre deosebire de ace[tia,Serkis este ascuns nu sub straturi de la-tex, ci `mbr\cat `n acele costume colantepline de captatori digitali pe care le-a]i

v\zut mai ales `n documentarele care ex-plicau realizarea lui Avatar. Serkis esteun maestru al utiliz\rii acestei noi teh-nologii, gra]ie c\reia a putut interpreta`n acest mod personaje precum Gollum`n St\p`nul inelelor, pe noul King Kongsau pe Caesar.

„Performance capture“, art\sau doar tehnologie?

Derivat\ din „mo-cap“, o tehnic\ decaptur\ a mi[c\rii folosit\ ini]ial `n scopmilitar [i apoi confiscat\ de Hollywood,„performance capture“ a devenit cunos-cut\ mai ales `n ultimul deceniu, dup\ce a fost perfec]ionat\ `n laboratoarelestudiourilor de efecte speciale. Un sim-plu efect CGI la `nceput, ea poate ast\zisurprinde orice nuan]\ a jocului unui ac-tor, pentru a o transmite apoi unui per-sonaj `n `ntregime creat digital.

Tehnica a fost adoptat\ foarte repedede regizori cunoscu]i. Unul dintre ace[tiaeste Robert Zemeckis, autorul lui ~napoi`n viitor, cunoscut drept un cineast inte-resat de interac]iunea dintre film [itehnologie, deseori cu rezultate specta-culoase – cum este, de exemplu, WhoFramed Roger Rabbit?. Tot el a realizat`n 2004 The Polar Express (`n care,gra]ie acestei tehnici, Tom Hanks reu[eas\ interpreteze mai multe personaje) sauBeowulf [i M\mici pentru Marte a c\ruie[ec istoric, anul trecut, a p\rut a fi unepitaf jalnic pentru filmele realizate ex-clusiv prin aceste tehnologii.

Nu a fost a[a. Imediat dup\ M\mici...au avut premiera noul Planetamaimu]elor, l\udat pentru personajulCaesar, [i Aventurile lui Tintin (cu Serkis`n rolul c\pitanului Haddock), fantezieextravagant\ `n care `nsu[i Steven Spiel-berg (care este, `n genere, destul de reti-cent cu tehnicile noi, `n ciuda filmelorsale) se ded\ entuziast realiz\rii unui film`ntreg bazat pe „performance capture“.

Se spune c\ aceste filme cu c`t s`nt maiperfecte tehnic, cu at`t au o mare hib\,[i anume o reac]ie psihologic\ pervers\ce a primit numele de „uncanny valley

treshold“ – termen preluat din robotic\[i care ar `nsemna, `n cazul de fa]\, c\perfec]iunea anim\rii fiin]elor umanecreeaz\ un efect de respingere `n r`ndulspectatorilor umani.

Mai mult `ns\, mul]i au fost cei careau minimizat realiz\rile ob]inute cuaceast\ tehnologie, sus]in`nd c\ aici nu evorba de art\ actoriceasc\, ci pur [i sim-plu de anima]ie realizat\ pe calculator.Din prisma acestor critici, Andy Serkis nueste aproape de a primi primul lui Oscarpentru interpretare. Mai ales AcademiaAmerican\ de Film prive[te cu suspiciunenoile tehnologii – `n 1982, membriiAcademiei au refuzat s\ nominalizeze lacategoria „Cele mai bune efecte vizuale“primul film realizat pe computer, Tron,fiindc\ (spune regizorul) „au sus]inut c\am tri[at folosind calculatoare“. Istoriaavea s\ dovedeasc\ `ns\ c`t de tare s-au`n[elat cei de la Oscar.

Iar azi „performance capture“ `ncepes\ fie acceptat\ tot mai mult de o mareparte a breslelor [i a criticilor, iar Serkis,`n rolul lui Caesar, convinge c\ exist\ [i foarte mult talent `n spatele m\[tii de pixeli.

O TEHNIC|PERFEC}IONAT|

Maimu]a din spatele m\[tii de pixeli


226600 ttiittlluurriiddiissppoonniibbiillee

Avem toate motivele din lume s\ netemem atunci c`nd marile studiouriamericane se dedau maniei lorfavorite, aceea de a realiza remake-uriproaste. Planeta maimu]elor: Invazias-a dovedit `ns\ unul dintre cele maiinteligente [i mai bine realizateblockbustere ale anului trecut.

15 «

slow/fast foodPOEZIILE LUIVI{NIEC

Olti]a C`ntec: „Histrion sut\ la sut\, regizorul [i interpretulfrancez Mustapha Aouar joac\ poeziile lui Vi[niec,dramatiz`ndu-le prin interpretare“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici RReeddaaccttoorr-[[eeff::George OnofreiRReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca BaraboiSSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin IorgaRRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii ìi aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

Pe l`ng\ talentul [i profesionalismulpe care le probeaz\ din vremea debutu-lui, celebritatea mondial\ a r\d\u]ea-nului se datoreaz\, trebuie s\ recunoa[-tem, [i faptului c\, `nc\ `nainte de ’89,a optat pentru exil. Dup\ o scurt\ [ede-re la Londra, mediu unde nu se sim]eadeloc `n largul s\u spiritual, a ales Pa-risul [i Hexagonul ca reziden]\ adop-tiv\, continu`nd s\ scrie [i s\ publicedeopotriv\ `n român\ [i francez\. Olung\ list\ cu titluri din sfera poeziei,prima lui dragoste, romanului [i teatru-lui, premii, nenum\rate licen]e, dizerta-]ii [i doctorate care l-au transformat `ntem\ de cercetare i-au adus faima mon-dial\. Virusul celebrit\]ii nu l-a atins, defapt Matei Vi[niec nu s-a l\sat conta-minat de acest morb, cei care `l cunoscpersonal, am [i eu pivilegiul de a m\num\ra printre ei, constat\ c\ a r\-mas acela[i om extraordinar de acumdou\ decenii.

Vizualitatea poeziei lui Vi[niec

Zilele francofoniei, organizate de In-stitutul Francez Ia[i [i Departamentulde Francez\ din cadrul Literelor de la„Cuza“, l-au avut protagonist pe scri-itor, `nso]it de „Cie de la Gare“, care asus]inut, `ntr-un turneu la Suceava, Bo-to[ani, Ia[i [i Bucure[ti, spectacolulLa ville d’un seule habitant. E titlul ce-lui de-al doilea volum de versuri pu-blicat de Vi[niec `n 1982, `nainte de ap\r\si România, iar Mustapha Aouar,regizorul [i interpretul, a imaginat unscenariu poetic jucat `n compania so-nor\ a unei chitare [i a unui contrabas.Mul]i `[i vor spune retoric pe cine maiintereseaz\ poezia, un gen intrat `n mi-norat de popularitate, [i mai ales cums\ faci un spectacol `n versuri la de-but de secol XXI? ~ntr-adev\r, nu e ne-voie de statistici pentru a aprecia c\poezia nu se mai afl\ printre primelepreferin]e ale publicului. Dar asociereaei, a anumitor stiluri lirice, cu muzica[i interpretarea actoriceasc\ e cea maibun\ cale de recucerire a audien]ei.

Poezia lui Matei Vi[niec are o calitateimportant\, care ì faciliteaz\ accesulspre scen\: vizualitatea. Universul s\upoetic [i dramaturgic au fundamentecomune. Fiecare poezie e un mic cos-mos, o lume `n relief, cu o poveste a ei;fiecare text dramatic are o `nc\rc\tu-r\ poetic\, un lirism care, asociat cuabsurdul soft, cu elemente suprarea-liste [i un umor filtrat inteligent gene-reaz\ o metafizic\ profund\. MustaphaAouar a intuit teatralitatea versurilorlui Vi[niec, formula spectacular\ fiind„concertul poetic“. La Vitry-sur-Seine,unde `ntr-o gar\ dezafectat\ func]io-neaz\ din 1996 „Gare au Theatre“, A-ouar pune la cale tot felul de n\zb`tiiartistice experimentale. O reziden]\ descriitur\ dramatic\ a lui Matei Vi[-niec acolo, sub auspiciile Éditions dela Gare, interesat\ de „nouvelles écri-tures“, i-a apropiat pe cei doi. Artistulfrancez a selectat o suit\ de poemedin Ora[ul cu un singur locuitor, me-lanj`nd versuri, muzic\, actorie, `ntr-oform\ ce aminte[te de tradi]ia mai `n-dep\rtat\ a aezilor, a trubadurilor, tru-verilor [i, mai apropiat\, a [ansoneti[-tilor. Histrion sut\ la sut\, Aouar joac\poeziile lui Vi[niec, dramatiz`ndu-leprin interpretare. Identific\ `n fiecareo tem\, un cuv`nt, `n jurul c\ruia im-provizeaz\, inventeaz\ rezolv\ri sceni-ce, interac]ioneaz\ cu cei doi instru-menti[ti companioni de scen\, cu pu-blicul, pe care `l implic\ `n exerci]iuls\u ludic. Fiecare poem are [i cere unalt tempo, Aouar c`nt\ [i el la o muzi-cu]\, strecoar\ un fluierat, o onoma-topee, r`de `n varia]iuni, dezvolt\, cum\sur\, versul, danseaz\, se urc\ pescaun, face c`te un mic intermezzo cas\ preg\teasc\ urm\toarea secven]\.Arat\ c`t de frumoase pot fi lucrurile

simple f\cute cu credin]\ [i har! Echi-pa de interpre]i devine co-autoare apoeziilor lui Vi[niec, desprinz`ndu-ledin pagina de carte, d`ndu-le tridimen-sionalitate fizic\, f\c`ndu-le vii. Acestae atuul teatrului, e o art\ vie, ce exist\numai `n prezen]a actorilor [i a publi-cului. La La Ville d’un seul habitant,leg\tura ombilical\ dintre interpret [ispectatori o constituie versurile lui Ma-tei Vi[niec. Chapeau, cum zice francezul!

P.S.: Pentru turneul actual, scenariul afost completat, ad\ug`nd `n prima parte,cu generozitate, poemele unor ie[eni:Mihai Ursachi, Emil Brumaru, MarianaCodru], Lucian Vasiliu [.a.

Poezie, muzic\, teatru~ntrebat dac\ [tie „Cinee Matei Vi[niec?“, oricefrancez cu obi[nuin]eteatrale r\spunde c\ eunul dintre cei mai `nvog\ autori francezi con-temporani. Orice romândin aceea[i categorieintelectual\ zice c\ e celmai jucat dramaturg alnostru. Speciali[tii autoh-toni spun c\ e cel maiapreciat scriitor românde expresie francez\, iarMatei Vi[niec `nsu[isubscrie, cred, la aceast\succint\ caracterizare.

DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC

— Hei! Ce-ai acolo?— Ce?— Da, tu. Trening verde. Cu ie-

pura[. Ce-ai la spate?— N-am nimic.— Min]i. Nu te-au `nv\]at acas\

c\ nu-i frumos s\ min]i? Ai ceva laspate, degeaba te ascunzi.

— O ma[in\.— {tiu. E ro[ie, a[a-i? {i nu-i

orice fel de ma[in\, nu? Este chiarvestitul Fulger McQuinn!

— Da.— Am ghicit! D\-o-ncoa.— Nu vreau.— Ba da. Aici trebuie s\ `mpar]i. A[a

e regula. Dac\ un alt copil vrea o ju-c\rie, trebuie s\ i-o `mprumu]i [i lui.M\car pu]in. ~mi pare r\u c\ trebuie s\fac asta, dar a[a e regula. E[ti nou aici?

— Da.— Cum te cheam\?— Vasile.— Serios?! Oau. N-am mai auzit

numele \sta. ~]i las juc\ria pentru c\ai un nume interesant. Dar asta`nseamn\ c\ s`ntem prieteni. Vrei?

— Da.— Ok. Bate palma a[a. E[ti un

prieten bun. Cred c\ ne vom `n]elegede minune. S\ [tii c\ eu am fost `nmulte gr\dini]e [i am auzit multenume, dar pe al t\u nu-l [tiu. E nou?

— E vechi. ~l am de la bunicul.— Pe bunicul meu `l cheam\ Ne-

lu. Dar pe mine m\ cheam\ Alberto.E un nume din Italia... S\ [tii c\ n-amglumit c`nd am zis de regula `m-p\r]irii. Trebuie s\ dai [i la al]iijuc\ria ta. Ai `n]eles?

— Nu!— Dar ce n-ai `n]eles? C\ nu-i a[a

greu... Trebuie s\ nu te ata[ezi de o-biecte, pentru c\ ele se stric\ [i dup\

aia nu le mai ai. Juc\riile te fac s\ pl ngi.Dac\ `]i place foarte mult o juc\rie, opierzi [i dup\ aia pl`ngi tare. E aici ofat\ care avea o p\pu[\. {i un b\iati-a rupt capul [i l-a aruncat pe geam.{i fata a pl`ns foarte tare, pentru c\ ìpl\cea foarte mult p\pu[a aia. Dac\nu-i pl\cea a[a tare, nu pl`ngea.

— Dac\ nu l\sa p\pu[a din m`n\,n-ar fi pierdut-o. Dac\ nu dau ma[i-na la nimeni, n-o s-o pierd!

— Ba da! Pentru c\ eu [i cu pri-etenul meu Luca o s\ ]i-o lu\m. {i-irupem capul [i o arunc\m pe geam.Ca s\-]i d\m o lec]ie. Ca s\ vezi c\e bine s\ `mpar]i juc\riile!

— Da? Iar eu v\ spun lui mama!— Iar noi te spunem lui doamna

educatoare c\ n-ai vrut s\ `mpar]i ju-c\ria cu noi [i o s\ te pedepseasc\.

— Bine, atunci nu v\ spun luimama...

— A[a da. M\ bucur c\ ai `n]eles.— ...pentru c\ deja ì ve]i fi spus

voi, fraierilor! Pentru c\ mama mea edoamna educatoare! {i o s\ v\ deaafar\ din gr\dini]\, [i o s\ vorbeasc\ laalte gr\dini]e s\ nu v\ mai primeasc\nic\ieri, la nici o gr\dini]\ din lume, [io s\ merge]i `n p\dure, unde-i frig [i`ntuneric, [i o s\ tr\i]i sub p\m`nt, cuanimalele, [i o s\ v\ m\n`nce lupul! Na!

— ...Nuuuu, nu vreaaaaau. Terooog, nuuu! Uite, `]i dau ce vrei tu.Am doar o bil\ colorat\. Dar e a ta.Vrei?... Te roooog!

— Nu vreau nimic! E[ti un prost[i un credul.

— Ce?...— Mama mea nu e educatoarea,

te-am p\c\lit! Te las s\ stai l`ng\mine, ai putea s\ `nve]i c`te ceva. Os\-]i spun Italianul [i o s\ fii m`namea st`ng\. Acum du-te [i adu-mini[te ap\. Mi-ai f\cut sete. Hai,pronto! {i nu te mai holba a[a! {icheam\-l [i pe Luca. Vreau s\-lcunosc.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBO


Gr\dini]a

Ca s\ fac\ lungmetrajul Sonngs frrommthe Nickel (care e [i primul ei film),Alina Skrzeszewska a locuit timp deun an de zile al\turi de personajele pecare le-aa filmat. Acestea s`nt reziden]imai vechi sau mai noi ai mahalalei su-pranumite Nickel din Downtown LosAngeles (`n apropiere de 5th Street),oameni s\raci ajun[i aici din varii mo-tive. Songs from the Nickel e un fel deMillion Dollar Hotel pe documentar,numai c\, dac\ filmul lui Wim Wen-ders era definit mai ales de kitsch-ulpl\m\dit din muzica trupei U2, ver-surile lui Salman Rushdie [i fumul al-b\strui al spleen-ului, documentarulde fa]\ (chiar dac\ nu e construit n ju-rul unei pove[ti de dragoste) e auten-tic. Altfel spus, via]a celor din p\tura

de jos a societ\]ii americane e prezen-tat\ nemediat, d`ndu-ne [i ocazia de ao pune n balan]\ cu cli[eele din filme-le hollywoodiene. Poezia rat\rii are osavoare pe care regizoarea cu siguran-]\ a apreciat-o din moment ce a stat unan de zile `n hotelul unde a filmat ma-re parte din documentar.

{apte persoane `n micalor camer\ de hotel

Dintre toate persoanele `nt`lnite `ncei doi ani de film\ri (a locuit un an laKing Edward Hotel, dar a filmat doi),Alina Skrzeszewska a p\strat doar [ap-te persoane, pe care le-a filmat mai ales`n mica lor camer\ de hotel, pentru ca nexterior s\ surprind\ momente spon-tane ale acestei existen]e n afara timpu-

lui. Charlie, angajat ca recep]ioner laKing Edward, pare s\ fie raisonneur-ulfilmului c`nd spune: „Aici nu trebuies\ dai socoteal\ nim\nui, pentru c\nim\nui nu-i pas\ de tine“. Toat\ gar-gara despre competi]ia vie]ii dispare`ntr-un loc unde e[ti at`t de jos `nc`t a-proape nu mai ai ce pierde. Pove[tileoamenilor te fac s\ vezi c`t de insta-bil\ e via]a. Oricine poate ajunge aici.Richard avea cas\ `n Burbank, slujb\bun\ [i logodnic\, dar moartea cìne-lui l-a afectat `n a[a m\sur\ `nc`t du-p\ ce a fost prins de trei ori conduc`ndbeat [i-a pierdut [i slujba, [i casa, [i iu-bita, [i s-a dus s\ locuiasc\ unde eramai ieftin, adic\ la Hotelul King Ed-ward (unde lucreaz\ acum ca liftier).Ken e poet [i artist, ocup\ o camer\ cu-rat\, `mpodobit\ cu lucruri dr\gu]e, [ipare un om cultivat [i inteligent p`n\`ncepe s\ vorbeasc\ despre trecutullui ca membru al unui „gang“, [i nu [tiice s\ mai crezi: permisul de intrare `nband\ era s\ ucizi pe cineva. (Mai t`r-ziu `l vedem ie[ind din mahala [i ci-n`nd ntr-un restaurant scump.) Antho-ny e un t`n\r p\r\sit de mic de p\rin]i`ntr-un motel. C`nd `l auzi spun`ndc\ `ncearc\ s\-[i fac\ un rost [i c\ nuvrea s\ mai aib\ de-a face cu p\rin]iilui droga]i, ì dore[ti din tot sufletuls\ reu[easc\ s\ se rup\ de condi]ion\-rile familiei [i ale mediului. Alfred a lu-crat `n avia]ie, dar a ajuns `ntr-un cortl`ng\ rùl Los Angeles. S-a mutat sub unacoperi[ (un hotel extrem de ieftin)la `ndemnul p\rin]ilor unei prietene.(Acum are vreo 60 de ani.) Poveste[-te c\ a avut cinci neveste, dintre careultima, care era homeless [i deci foar-te liber\, a murit de cur`nd. Al a fostdependent de droguri [i acum e pemetadon\, pe care o ia diminea]a dela un spital `n drum spre serviciu. Se

treze[te la 4.30 [i munce[te p`n\ la 6seara. ~n subsolul Hotelului King Ed-ward, unde `n anii prohibi]iei se or-ganizau mari petreceri clandestine,[i-a amenajat un mic studio unde c`n-t\ dup\ program. Craig frizeaz\ pa-ranoia c`nd spune c\ se consider\ untip super-tare, dar e realist c`nd poves-te[te c`t de mult conteaz\ c\ a mai fostcondamnat la `nchisoare c`nd e s\ fiearestat din nou. ~n ultimii ani, cartie-rul a `nceput s\ fie ocupat de clasa mij-locie (`n englez\ acest proces de resta-urare a mahalalei se nume[te „gen-trification“). Conflictul mocnit dintrereziden]i [i „yuppies“ apare `ntr-unsingur moment `n film, c`nd recep]io-nistul Charlie spune c\ a[teapt\ ziuac`nd cartierul va fi cur\]at de „yup-pies“ complet. Deocamdat\, reziden-]ii nu s`nt amenin]a]i. ~nc\ se `ncingpetreceri pe trotuar, travesti]ii stau lacol] de strad\ `n a[teptarea clien]ilor,iar v`nz\tori dubio[i `ncearc\ s\-]i v`n-d\ dou\ baterii la un dolar. Regizoareaspune `ntr-un interviu c\ unul dintrelucrurile care au impresionat-o e del\-sarea cu care e tratat\ problema s\n\-t\]ii mintale. Boala psihic\ [i s\r\ciaau mers `ns\ bine `mpreun\ dintot-deauna. ~n Nickel nebunia are cevapoetic pentru c\ e `n forma ei liber\.Oric`t de s\raci (cu duhul sau nu) arfi, eroii filmului s`nt mai liberi dec`tmul]i dintre noi, dar [i `n mai mare di-ficultate de a lupta cu mediul lor. Eiplutesc ca `ntr-o sup\, au `ncetat s\mai lupte (traiul `ntr-un hotel ieftine mult mai sigur dec`t cel din strad\).Din aceast\ anestezie vine [i o mareu[urare. Poate c\ asta e adev\rata `n-]elepciune.

Songs from the Nickel. Regizor,produc\tor [i director de imagine:

Alina Skrzeszewska

Luiza Vasiliu: „Nu trebuie s\ se str\duiasc\ deloc ca s\ te fac\s\ te sim]i mic. Trec regal printr-o adun\tur\ de medii [i mici,cre[tetul lor m`ngìe-n treac\t tavanul de la metrou, fruntea se-apleac\ doar dac\ arhitec]ii au construit bolta prea jos…“.

» 16

fast food

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

~n\l]imeE greu cu oamenii `nal]i. N-am vruts-o cred p`n\ n-am verificat sin-gur\. ~n primul r`nd, e foarte greus\-i iei prin surprindere. Nu te po]iduce la ei s\ le spui, ca-n Platonov,„Tovar\[e Cepurnì, m\ doare `npiept un mare sentiment“, [i apois\-i pupi pe am`ndoi obrajii, pen-tru c\ obrajii lor s`nt prea sus, peaceea[i linie cu semafoarele, firelede `nalt\ tensiune [i p\s\rile mi-gratoare. Dac\ vrei `ntr-adev\r s\le provoci un infarct prietenesc,atunci nu-]i r\m`ne dec`t s\ le sari`n spate, dar asta ar fi ca s\ritul cupr\jina, ar trebui s\-]i iei av`nt cucel pu]in jum\tate de kilometru`nainte [i, `n blitz-urile fotografiloracredita]i la olimpiad\, s\ te-arunci`n spatele amicului prea`nalt, s\ teprinzi de umerii lui [i s\ spui: „Pff,b\tr`ne, ce dor mi-a fost de tine“.Apoi, cealalt\ problem\ cu oamenii`nal]i e c\ nu trebuie s\ se str\du-iasc\ deloc ca s\ te fac\ s\ te sim]imic. Trec regal printr-o adun\tur\de medii [i mici, cre[tetul lor m`n-gìe-n treac\t tavanul de la me-trou, fruntea se-apleac\ doar dac\arhitec]ii au construit bolta preajos, nasul lor are vreme s\ m\soarede dou\ ori distan]a care-l despar-te de lucruri, privirea lor e pur [isimplu de neatins [i n-ai ce s\-ifaci. O solu]ie ar fi inventarea uneisc\ri pliante (at`t de pliante `nc`t s\`ncap\ `ntr-un buzunar pentru ba-tist\), pe care s-o iei cu tine `n cazc\ te-nt`lne[ti pe strad\ cu cineva`nalt. Zici „Bun\ ziua, a[tepta]i osecund\!“ [i `ntr-o secund\ sco]iscara din buzunar, o montezi, teca]\ri pe ea, deja e alt\ via]\. Unadintre singurele probleme pe carepo]i s\ le ai din cauza unei `n\l]imiprea mari e c\ pierzi lucrurile maiu[or, pentru c\ suprafa]a asupra c\-reia trebuie s\ fii st\p`n, domeniulluptei tale e mai lung dec`t al celor-lal]i, `ntr-un metru nou\zeci [i doi`ncap mai mult buzunare dec`t `n-tr-un metru [aizeci [i unu. Cu toa-te astea, eu, care nu-s `nalt\ deloc,am reu[it s\ pierd c`t ai zice pe[te oh`rtiu]\ decupat\ din „BBC ScienceFocus“, `n care era vorba despreRobert Pershing Waldow, cel mai`nalt om care-a umblat vreodat\printre noi. Drag\ Robert, am vruts\ fac o En]iclopedie `ntreag\ doardespre tine [i despre z`mbetul t\ude [colar `ncurcat, dar m-am pier-dut de emo]ie [i-am pierdut [i arti-colul din revist\. R\m`ne pe dataviitoare, s\ nu te superi pe mine,am s\ mai cresc, promit.

OAMENII~NAL}I

~ntr-o sear\ de prim\-var\, c`nd afar\ plou\,ar fi mult prea previzibils\ cite[ti din Departe deAfrica/Out of Africa, roma-nul lui Karen Blixen, [is\ te `ntrebi dac\ plou\ [i`n Ngong. Mai bine vezidocumentarul Songsfrom the Nickel, realizatde Alina Skrzeszewska, ocineast\ german\ de ori-gine polonez\ care tr\ie[-te la Berlin [i Los Angeles.Filmul a fost realizat `n2010 [i a fost recompen-sat anul trecut la Festi-valul ASTRA cu PremiulSibiu/Hermannstadtpentru Cea mai bun\cercetare.

FILM

Iulia BLAGAPoezia rat\rii?


351 sdc 01 70cm - suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 351 » 7 – 13...

Documents

Transcript of 351 sdc 01 70cm - suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 351 » 7 – 13...