DISCIPLINAUNIUNEA EUROPEANĂ DE LA MAASTRICHT LA TRATATUL

DE LA LISABONA

REFERAT

TRATATUL DE LA LISABONA

UN NOU ÎNCEPUT IN ECHILIBRUL SECURITĂŢII EUROPENE

Autor: MORA FELIX

Bistriţa 2010

0

CUPRINS

Abstract ............................................................................................................................................. pag. 2

Introducere........................................................................................................................................pag. 2

Capitolul 1.Noutăţi aduse de Tratatul de la Lisabona.......................................................pag. 2Secţiunea 1.1. Europa ca actor pe scena internaţională...............................................pag. 2Secţiunea 1.2. O Uniune Europeană mai eficientă.....................................................pag. 3Secţiunea 1.3. Întărirea şi diversificarea participării cetăţenilor la luarea deciziilor UE ......................................................................................................................................pag.3Secţiunea 1.4. O UE mai solidară şi aplecată spre respectarea drepturilor fundamentale...............................................................................................................pag. 4

Capitolul 2. Opinii negative.................................................................................................pag. 5Secţiunea 2.1. Democraţia europeană este afectată.........................................pag. 5Secţiunea 2.2 Opinia publică din SUA............................................................pag. 6

Capitolul 3. Poziţia SUA şi Rusia..........................................................................................pag. 7Secţiunea 3.1. Poziţia SUA şi Rusia în vara anului 2008............................................pag. 7Secţiunea 3.2. Poziţia SUA şi Rusia la începutul anului 2010....................................pag. 8

Capitolul 4. Impactul asupra Republicii Moldova...........................................................pag. 10

Capitolul 5. Privire critică asupra Tratatului de la Lisabona.........................................pag. 12

Concluzii............................................................................................................................................pag. 13

Bibliografie ...................................................................................................................................... pag. 15

1

TRATATUL DE LA LISABONAUN NOU ÎNCEPUT IN ECHILIBRUL SECURITĂŢII EUROPENE

Abstract

“In statu nascendi” în traducere directă semnifică ceva în stare de naştere. Expresia a

fost folosită în limbajul alchimiştilor medievali şi reprezintă faptul că procesul obţinerii unei substanţe

este în curs. Un diplomat european s-a exprimat astfel caracterizând impactul pe care îl are Tratatul de la

Lisabona asupra ţărilor membre ale Uniunii Europene dar şi asupra celorlalţi actori ai lumii

contemporane SUA şi Rusia.

Introducere

Henry Kissinger a rămas celebru prin intrebarea sa: "Când dau un telefon Europei, cine

imi răspunde?", remarcând că partenerul de peste Atlantic nu are un omolog al preşedintelui SUA.

La începutul lunii decembrie 2009 prin ratificarea Tratatului de la Lisabona şi de către

ultimii eurosceptici - reprezentanţii Cehiei - s-a reuşit intrarea în vigoare a celui mai inovator act de până

acum al Uniunii Europene.

Este firesc să apară atât optimişti cât şi sceptici cu privire la noutăţile tratatului, atât

opinii negative şi alarmante referitoare la diferenţele prea mari între culturile, limbile şi etniile

popoarelor din Uniunea Europeană cât şi opinii pozitive cu privire la beneficiile pe care le poate aude

uniunea.

Lucrarea de faţă îşi propune să sintetizeze, pe scurt, analizarea nouăţilor pe care le aduce

tratatul, punctele de vedere ale principalilor actori SUA şi Rusia, contextul regional sensibil al Rep.

Moldova şi aspectele pozitive dar şi negative pe care le presupune intrarea în vigoare a Tratatului de la

Lisabona.

Capitolul 1. Noutăţi aduse de Tratatul de la Lisabona

Secţiunea 1.1. Europa ca actor pe scena internaţională1

1 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6407829-aduce-nou-tratatul-lisabona-avea-presedinte-care-raspunda-telefon-

lui-obama.htm.

2

Instrumentele de politică externă de care dispune Europa vor fi regrupate atât în ceea ce

priveşte elaborarea, cât şi adoptarea noilor politici. Tratatul de la Lisabona va oferi Europei o voce mai

clară în relaţiile cu partenerii săi din intreaga lume.

Uniunea va avea o personalitate juridică unică, ceea ce îi va întări puterea de

negociere determinând-o să fie mai eficientă pe plan mondial şi un partener mai vizibil pentru ţările terţe

şi organizaţiile internaţionale.

Stabilirea unor funcţii clare de conducere şi reprezentare a Uniunii Europene

Numirea unui Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, care va fi şi

unul din vicepreşedinţii Comisiei, va creşte impactul, coerenţa şi vizibilitatea acţiunii externe a Uniunii

Europene.

Infiinţarea noului serviciu european pentru acţiune externă care va oferi

Înaltului Reprezentant sprijinul necesar.

Progresele în domeniul politicii europene de securitate şi apărare vor menţine

unele modalităţi decizionale specifice, facilitând totodată o cooperare consolidată în cadrul unui grup

mai mic de state membre.

Secţiunea 1.2. O Uniune Europeană mai eficientă

Metode de vot şi de lucru simplificate şi o separare clară a competenţelor Uniunii şi a

statelor membre

Votul cu majoritate calificată din Consiliu va fi extins la noi domenii politice,

astfel încât procesul decizional să se desfaşoare mai rapid şi mai eficient. Incepând din 2014, deciziile

Consiliului vor avea nevoie de  sprijinul a 55% dintre statele membre, reprezentând cel putin 65% din

populatia europeana. Este sistemul "dublei majorităţi".

Creează postul de preşedinte al Consiliului European, cu un mandat de doi ani şi

jumătate, "ales" de Parlamentul European la propunerea Consiliului.

Stabileşte mai clar limitele atribuţiilor Uniunii Europene

Uniunea Europeană are responsabilitate exclusivă în domeniile concurenţă, politică

monetară a zonei euro şi politica comercială, statele membre au competenţe în sănătate, educaţie şi

industrie, iar competenţele sunt împărţite între cele două pe domenii precum piaţa internă, agricultura,

transporturi şi energie.

Noi sfere de cooperare: combaterea criminalităţii transfrontaliere, imigraţia

ilegală, traficul de femei şi copii, droguri şi arme, precum şi cooperare pe domeniile schimbărilor

3

climatice şi energiei, serviciile de interes general, cercetare, spaţiu, coeziune teritorială, politică

comercială, ajutor umanitar, sport, turism şi cooperare administrativă.

Secţiunea 1.3. Intărirea şi diversificarea participării cetăţenilor la luarea deciziilor

Uniunii Europene

Parlamentele naţionale şi Parlamentul European au un rol consolidat, iar cetăţenii au mai

multe sanse de a se face auziţi:

Creşterea rolului Parlamentului European - va avea noi atribuţii privind

legislaţia, bugetul Uniunii Europene şi acordurile internaţionale. Prin faptul că se va recurge mai des la

procedura de codecizie în cadrul elaborării politicilor europene - pe domeniul libertate, securitate şi

justiţie -  Parlamentul European se va afla pe o poziţie de egalitate cu Consiliul, care reprezintă statele

membre, în ceea ce priveşte adoptarea celei mai mari părţi a legislaţiei Uniunii Europene.

Rol sporit al parlamentelor naţionale - implicarea parlamentelor naţionale în

consultări înainte de adoptarea legislaţiei europene, astfel încât vor participa într-o mai mare măsură la

activităţile Uniunii Europene, datorită principiului subsidiarităţii care le permite sa se asigure ca

Uniunea Europeană intervine doar atunci când se pot obţine rezultate mai bune la nivel comunitar

Introducerea dreptului de iniţiativă legislativă pentru cetăţeni - un milion de

cetăţeni din diferite state membre vor putea cere Comisiei să prezinte noi propuneri politice

Retragerea din Uniune - Tratatul de la Lisabona recunoaşte explicit, pentru prima

dată, posibilitatea ca un stat membru să se retragă din Uniune.

Secţiunea 1.4. O Uniune Europeană mai solidară şi aplecată spre respectarea drepturilor

fundamentale

Carta Drepturilor Fundamentale obţine statut juridic obligatoriu - Tratatul de la

Lisabona garantează libertăţile şi principiile înscrise în Carta drepturilor fundamentale şi conferă

dispoziţiilor acesteia forţă juridică obligatorie. Se referă la drepturi civile, politice, economice şi sociale.

Introduce o clauză de solidaritate între statele membre pentru o serie de

ameninţări - Tratatul de la Lisabona prevede faptul că Uniunea şi statele membre acţionează împreună

într-un spirit de solidaritate în cazul în care un stat membru este ţinta unui atac terorist sau victima unui

dezastru natural sau provocat de mâna omului. De asemenea, se subliniază solidaritatea în domeniul

energiei.

4

Uniunea va beneficia de o capacitate extinsă de acţiune în materie de libertate,

securitate şi justiţie, ceea ce va aduce avantaje directe în ceea ce priveşte capacitatea Uniunii de a lupta

impotriva criminalităţii şi terorismului. Noile prevederi în materie de protecţie civilă, ajutor umanitar şi

sănătate publică au, de asemenea, obiectivul de a întări capacitatea Uniunii de a răspunde la ameninţările

la adresa securităţii cetăţenilor europeni2.

Capitolul 2. Opinii negative

Secţiunea 2.1. Democraţia europeană este afectată

Adoptatea Tratatului European nu e o poveste întru totul armonioasă. Vechi principii şi

obişnuinţe democratice au fost relativizate sau chiar încălcate. Cine porneşte pe acest drum se poate

aştepta la surprize3:

Tratatul de la Lisabona e urmaşul fostului Tratat Constituţional care a fost respins,

prin referendum, de alegătorii francezi şi olandezi. Votul lor a fost clar dar valoarea lui finală a fost

nulă. Imediat după eşec, Tratatul Consituţional a fost retras, trimis în depou, rebotezat şi retrimis pe

piaţă, sub numele de Tratatul de la Lisabona. Evident, nimeni n-a mai avut curajul să rişte şi Tratatul de

la Lisabona n-a fost trimis în faţa alegătorilor francezi şi olandezi ci ratificat de parlamentele francez şi

olandez. Din votul franco-olandez n-a rămas nimic. Rezultatul operaţiunii le comunică multor

europeni că votul lor are o utilitate limitată.

Tratatul de la Lisabona a fost învins de alegătorii din Irlanda. După un an şi

jumătate, irlandezii au aflat, încă, că votul nu e corect şi trebuie să voteze din nou. A doua oară, Tratatul

de la Lisabona a trecut şi - nu e clar de ce - de data asta votul a fost declarat valid. Rezultatul acestei

operaţiuni: destui europeni au înţeles că democraţia e variabilă şi nu decide ce decide.

Capitularea partidelor britanice e, la rîndul ei, un episod mai mult decît discutabil.

Promisiuni scrise solemne au fost retrase iar această substituire a alimentat masiv proasta reputaţie a

politicienilor democraţi. În al doilea rînd, după ce a anunţat că renunţă la referendum, Cameron a lansat

proiectul unei legi care stabileşte că, de acum înainte, orice Tratat European va fi supus obligatoriu

referendumului.

Negocieri secrete despre cum va fi implementat Tratatul de la Lisabona au produs

propuneri care să permită UE să negocieze tratate, să le semneze în numele statelor membre şi să

deschidă ambasade în întreaga lume. Potrivit cotidianului britanic „The Daily Telegraph“4, un document

2 http://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htm.3 http://www.europalibera.org/content/blog/1870613.html Blog / Traian Ungureanu .

4 www.telegraph.co.uk/.../Worried-about-President-Blair-of-the-EU-It-may-be-about-to-get-even-worse.html .5

care conferă „personalitate juridică“ Uniunii a fost conceput deja în scopul de a permite recunoaşterea ca

negociator cu drepturi depline a noului serviciu diplomatic european de către organismele internaţionale

şi ţările non-UE. Alt document confidenţial arată că primele „ambasade-pilot“ ale UE vor fi deschise la

New York, Kabul şi Addis Abeba. Lorraine Mullally, directoarea proiectului „Europa Deschisă“, a

descris mişcarea drept „un masiv transfer de putere, care face Uniunea Europeană să semene mai

degrabă cu un stat decât cu un organism internaţional“5.

Secţiunea 2.2 Opinia publică din SUA

La începutul anului 2010 jurnalistul John Griffing de la „American thinker” a făcut

câteva comentarii6 legate de Tratatul de la Lisabona:

“Europa alcătuită din naţiuni libere şi independente – nu mai există. Suveranitatea a

pierit aici cu totul, iar un monstru colectivist, sugestiv descris de Mihail Gorbaciov ca „Sovieta

europeană”, călăreşte acum continentul, inaugurînd noua tiranie pentru secolul 21. Prin unanima (dar

foarte nedemocratica) ratificare a mârşavului Tratat de la Lisabona din 3 noiembrie 2009, Uniunea

Europeană a realizat un transfer de autoritate la care nu au putut ajunge nici măcar cele mai agresive

cuceriri militare. Nici măcar Anschluss-ul nemţilor nu se poate compara cu această renunţare unanimă

la libertate exprimată de lunaticii europeni”.

“Cum s-a ajuns aici? Cum s-a putut ca naţiuni independente, cu identităţi distincte şi

culturi divergente, să accepte să fie înlănţuite de cârdul de gâşte al birocraţilor europeni din Bruxelles?

Răspunsul este că atacul asupra principiului naţionalităţii, propriu statelor europene, a fost introdus

cărămidă cu cărămidă, bucată cu bucată, picătură cu picătură. Europa şi-a pierdut suveranitatea cu

cincizeci de ani în urmă, o dată cu instituţionalizarea unui plan de dezvoltare prin care europenilor

avea să li se administreze un elefant cu linguriţa. După cum a spus cândva părintele proiectului

european, Jean Monnet, Naţiunile Europei trebuie să fie călăuzite spre super-statul lor fără ca

popoarele să înţeleagă ce se petrece. Acest lucru poate fi realizat prin paşi succesivi, fiecare din aceştia

fiind deghizat într-o acţiune cu scop economic, dar care în realitate să conducă pînă la urmă la

federaţie”.

5http://conservativehome.blogs.com/platform/2009/04/lorraine-mullally-caroline-flints-admission-of-ignorance-about-the-lisbon-treaty-makes-a-referendum-.html.

6 http://www.americanthinker.com/2010/01/the_breaking_of_nations.html.

6

Totodată americanii vorbesc despre Noua Ordine Europeană, despre faptul că această

uniune nu va dura datorită divergenţelor culturale, lingvistice şi etnice şi totodată deplâng societatea

britanică prinsă în capcana UE.

Capitolul 3. Poziţia SUA şi Rusia

Secţiunea 3.1. Poziţia SUA şi Rusia în vara anului 2008

Statele Unite ale Americii

John Bolton ( fost ambasador la ONU şi consilier al lui G. Bush) chiar cu câteva zile de

referendumul din Irlanda din vara anului 2008 cu privire la tratatul de la Lisabona a enumerat între

nemulţumirile Washingtonului faţă de acest tratat tocmai motivele invocate de tabăra „NU” din Irlanda.

Astfel, The Daily Telegraph citează declaraţiile lui Bolton cu câteva zile înainte de referendum, în care

fostul consilier al lui George W. Bush critică Tratatul de la Lisabona şi unde afirma că  „ar înţelege de

ce irlandezii nu ar da mai multe puteri birocraţilor de la Bruxelles”. Diplomatul american consideră că

tratatul subminează democraţia „întărind puterea instituţiilor de la Bruxelles fără a extinde autoritatea

cetăţenilor”7.

Dar cel mai grav lucru din perspectivă americană este faptul că tratatul ar putea face

„NATO redundant”, dacă deschide calea ca UE să-şi dezvolte propriile capacităţi de apărare, iar statele

Uniunea Europeană să creadă „că se pot ocupa de propria apărare”. Bolton a făcut aceste declaraţii la

University College din Dublin, dând apă la moară taberei care milita în favoarea respingerii tratatului, pe

care îl echivala cu obligarea Irlandei să-şi părăsească politica de strictă neutralitate (nu este membră

NATO) şi participarea la „o armată europeană”8. Consilerul a fost numit pentru intervenţia sa “ calul

troian al SUA în Uniunea Europeană”.

Rusia s-a pronunţat pentru ratificarea tratatului

Ambasadorul rus pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Chizhov, preciza în vara anului

2008 că „odată ce Tratatul de la Lisabona ar fi ratificat şi cu o imagine mai clară despre cum este

Uniunea Europeană organizată, ar fi mai uşor de a negocia un pact” cu referire la parteneriatul

stategic dintre Uniunea Europeană şi Rusia.

Secţiunea 3.2. Poziţia SUA şi Rusia la începutul anului 2010

7 http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/2094840/John-Bolton-Lisbon-Treaty-will-undermine-democracy.html.8 http://www.gandul.info/international/criza-europeana-agravata-de-jocul-de-interese-al-rusiei-si-sua-2736666.

7

Poziţia SUA

Cu ocazia unei întâlniri dintre Secretarul de stat al SUA Hillary Clinton şi Înaltul

Reprezentant al Uniunii doamna Catherine Ashton la începutul anului 2010 (21.01.2010), reprezentanta

SUA a felicitat modul modern în care Tratatul de la Lisabona abordează politica externă a Uniunii

Europene. De asemenea a numit Tratatul de la Lisabona o piatră de hotar în istoria lumii şi că se aşteaptă

la maturizare a Uniunii Europene în perioada ce va urma.

Totodată Hillary Clinton şi-a exprimat speranţa ca pe măsură ce Uniunea Europeană se

va dezvolta va creşte de asemenea şi parteneriatul transatlantic.

Se remarcă poziţia contrastantă a SUA faţă de opiniile anului 2008 unde s-au pronunţat

impotriva ratificării tratatului deoarece nu dorea să concureze cu o Europă mai puternică pe scena

internaţională.

Referitor la politica externă legată de Orientul Apropiat , cu ocazia întâlnirii s-au stabilit

puncte de vedere comune în sensul că cele două puteri vor lua aceleaşi decizii referitoare la viitoarele

sancţiuni ce se vor aplica Iranului9.

Preşedintele SUA s-a pronunţat la finele anului 2009 în favoarea tratatului subliniind

rolul de viitori parteneri dar şi faptul că această colaborare vizează atât subiecte economice şi de

integrare dar şi de securitate comună10.

Având în vedere escaladarea violenţelor din Irak şi Afganistan unde SUA se confruntă cu

o situaţie de tip “no win”, americanii speră ca împreună cu Uniunea Europeană să aibă o şansă de

succes mai mare în combaterea activităţilor teroriste care subminează stabilitatea şi securitatea statelor.

O Europă unificată sub o conducere unică asemănătoare SUA va crea cea mai mare

economie din lume astfel încât resursele sale să fie folosite pentru protejarea şi stabilitatea economică a

fiecărui stat.

Pentru SUA Tratatul de la Lisabona prezintă cea mai mare importanţă din punct de

vedere a stabilizării situaţiei din Afganistan şi Irak. În opinia SUA în momentul de faţă există resursele

umane, puterea financiar-bancară şi tehnologia necesară pentru a rezolva situaţia11.

Poziţia Rusiei

9 http://euobserver.com/9/29322.

10 http://en.rian.ru/world/20091104/156705244.html.11 http://www.americanchronicle.com/articles/view/126584 The Lisbon Treaty! Will It Effect World Peace? Tim Williams November 01, 2009.

8

Atât preşedintele Dmitri Medvedev cât şi ministrul de Externe, Serghei Lavrov şi-au

exprimat convingerea că odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, dialogul va deveni mai

constructiv, va fi mai uşor să se poarte discuţii cu un partener, decât cu un «public pestriţ».

Totodată Rusia a scos în evidenţă anumite situaţii de fapt care fac dificil procesul de

negocieri:

Incertitudinea instituţională a Uniunii Europene

Politizarea procesulul de negociere din prisma creşterii rolului parlamentului

European

Nu sunt clare funcţiile aşa-numitului ministru de externe al Uniunii Europene: în

ce raport competenţele acestuia vor fi coordonate cu competenţele miniştrilor naţionali de externe

Postul va fi considerat o funcţie care oferă temeiuri să se vorbească în numele

întregii Europe sau vor decide statele naţionale în continuare12

Tratatul de la Lisabona a fost salutat, deloc întâmplător, de liderii ruşi, care văd în el

posibilitatea apariţiei pe scena globală a unui actor cu care, într-o formă sau alta, se vor putea alia pentru

a bloca sau şubrezi SUA. Gândirea este pragmatică şi geopolitică. Din această perspectivă, este posibil

ca relaţia Moscovei cu Bruxellesul să se concretizeze, pentru că Federaţia Rusă are tot interesul din lume

ca Europa să fie monovocală în condiţiile în care decizia politică se va muta spre Vest, iar recalcitranţii

estici (Polonia, balticii etc.) vor deveni tot mai puţin semnificativi în Uniune. Astfel că, faţă de vechea

abordare bilaterală - Rusia vorbeşte cu statele naţiuni membre UE şi nu cu Uniunea Europeană ca

atare , este posibil ca de aici înainte ca Rusia să devină la fel de interesată să discute cu Bruxellesul ca

atare.

Rusia nu mai insistă atât cu recunoaşterea internaţională a Osetiei de Sud şi a Abhaziei

sau se declară deschisă pentru compromis în chestiunea gazului şi a posibilei crize, semnându-se chiar

un memorandum ce vizează „avertizare timpurie” („early warning”) în chestiunea energetică.

Uniunea Europeană şi Rusia au astăzi nevoie una de cealaltă mai mult decât oricând.

Semnarea unor acorduri consistente, inclusiv a unui nou Acord de Parteneriat şi Cooperare, ar aduce

avantaje atât Moscovei cât şi Bruxelles-ului:

Bruxelles ar putea astfel demonstra, prin „resetarea” şi formalizarea relaţiilor cu

Rusia, că noul mecanism de politică externă aduce rezultate.

Avantajul Rusiei va fi nu doar economic, dar şi de imagine.

12 http://romanian.ruvr.ru/2009/12/01/2473266.html Tratatul de la Lisabona deschide calea pentru acordul de parteneriat Rusia-UE .

9

întărire a relaţiei cu Bruxellesul va conferi Moscovei un avantaj în plus în

negocierea cu Washingtonul.13

Capitolul 4. Impactul asupra Republicii Moldova

O dată cu reorganizarea fundamentală pe care urmează să o suporte Uniunea Europeană

şi care nemijlocit vor influenţa politicile sale din viitor, apare şi întrebarea cu privire la ulteriorul vector

care va fi preluat de către Bruxelles în abordarea chestiunilor pe proiecţie estică.

Reformarea parţială a Uniunii Europene pe care o aduce în sine Tratatul de la Lisabona,

cu reorganizarea domeniului pentru politică externă şi alte filiere importante, ar trebui să aducă

consecinţe pozitive în vederea „tratării" aşa-zisei „oboseli a extinderii" şi revigorării tratativelor cu unii

subiecţi din est, precum ar fi Ucraina şi Republica Moldova.

Important este ca o dată cu creşterea importanţei decizionale a ,,vechii Europe", „noua

Europă" să nu se pomenească uitată şi „abandonată" din punct de vedere al politicilor europene, astfel

degradând în pondere şi importanţă14.

Semnificaţia referendumului din Irlanda şi a Tratatului de la Lisabona a fost percepută

necorespunzător de mediul politic din Rep. Moldova, precum si de societatea civila autohtonă, slab

familiarizate cu realităţile politice de natură europeană. Totodată, imperativele economice stringente şi

imaturitatea clasei politice în materie de procese politice europene, determină un interes minor pentru

Tratatul de la Lisabona. Acest subiect absentează în discursul public ca urmare a înţelegerii superficiale

a modului de organizare şi funcţionare a Uniunii.

Uniunea Europeană va căpăta o poziţie univocă în afaceri ce ţin de politica externă şi

afaceri internaţionale (conflicte regionale, probleme climaterice, energetice etc.), dinamizând

soluţionarea problemelor urgente de ordin intern şi exogen, datorită sporirii funcţionalităţii (crearea

postului de Preşedinte al UE, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi Serviciului European de

Acţiune Europeană, acordarea unor împuterniciri mai mari pentru Parlamentul European etc.) şi a

îmbunătăţirii procesului decizional.

Astfel, Republica Moldova teoretic va putea conta pe o participare calitativ nouă din

partea Bruxellului în reglementarea unor probleme de interes comun, cum ar fi conflictul transnistrean

sau în cazul unor eventuale crize declanşate în regiune (conflicte energetice, ameninţări armate,

economice, sociale etc.). Totodată, va creşte competiţia dintre UE şi alţi actori regionali (Rusia), ceea ce

13 http://politicom.moldova.org/news/dan-dungaciu-proiectul-2014-pentru-r-moldova-204598-rom.html.

14 http://www.azi.md/ro/comment/7082.

10

va contribui la calitatea ofertelor lor politice, în vederea creşterii atractivitătii lor pentru statele din zona

limitrofă.

Tratatul confera Uniunii personalitate juridică unică şi totodată prevede accentuarea

rolului „democratizator” al UE, fortificarea Cartei pentru Drepturile Fundamentale (adoptată în 2007),

dar şi asigurarea condiţiilor juridice pentru aderarea UE la Convenţia Europeana pentru Drepturile

Omului. Toate aceste aspecte vor avansa reformele democratice şi în vecinătatea europeană imediată, în

special în ţările cu aspiraţii europene, inclusiv Rep. Moldova. Iar întrunirea criteriilor de la Copenhaga

va fi crucială pentru extinderea ulterioară a UE15.

In acest sens, conf. univ. dr. Dan Gheorghe Dungaciu profesor la Universitatea din

Bucureşti a explicat că „ Republica Moldova reprezintă un caz special, aproape unic, ea nefiind membră

NATO (...) Drumul României a avut o staţie esenţială numită NATO (...) Republica Moldova e un caz

aproape unic, special, pentru că în Constituţie e stipulată neutralitatea ţării (e doar constituţionala, în

realitate nu există de fapt, în Transnistria exista trupe ruse). Neutralitatea blochează teoretic intrarea în

NATO şi o scoate din seria integrării fireşti".

[ Primele semne legate de integrarea în NATO au apărut la sfârţitul anului 2009 prin

declaraţia explicită a secretarului de stat american Hillary Clinton "aşteptăm Republica Moldova ţn

spaţiul euroatlantic".] "Ceea ce inseamnă nu numai intrarea în UE ci şi în NATO. Chişinăul trebuie să

se deschidă pentru o dezbatere reală legată de integrarea în NATO"16.

Nicu Popescu [cercetător la Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), biroul

din Londra, responsabil de relaţiile UE cu vecinii din Est – Rusia, Moldova, Ucraina si Caucazul de

Sud] a precizat că “adevărata bătălie pentru viitorul european al Republicii Moldova nu se face pe

nişte dosare simbolice precum apartenenţa sau neapartenenţa la Balcanii de Vest sau la vecinătatea

estică. Adevărata bătălie pentru viitorul european al ţării se face în interiorul Moldovei, prin reformele

democratice, politice şi economice pe care Moldova le va implementa şi capacitatea Republicii Moldova

de a beneficia de acest context nou şi ceva mai pozitiv pe care îl observăm astăzi la Bruxelles”.

Primii paşi au fost deja realizaţi în această privinţă prin demararea la data de 12.01.2010

a negocierilor oficiale pe marginea semnării unui Acord de Asociere. Printre condiţiile acestui acord,

cererea privind reglementarea conflictului transnistrean sau cel puţin înregistrarea unui progres

semnificativ în acest domeniu apare ca o măsură necesară.

Cu toate acestea, deocamdată nu s-a reuşit reluarea negocierilor pe marginea

reglementării transnistrene, negocieri, întrerupte de Chisinau în primavara lui 2006. Una dintre cauze

15 http://cenusadi.wordpress.com/2009/10/06/tratatul-de-la-lisabona-si-efectele-lui-asupra-r-moldova/.

16 http://www.ziare.com/articole/aderare+moldova+nato.

11

care a determinat intreruperea procesului de negocieri l-a constituit prelungita criză politica de la

Chişinău17.

Capitolul 5. Privire critică asupra Tratatului de la Lisabona

Conform articolului 1 din Convenţia cu privire la Drepturile şi Îndatoririle unui Stat din

anul 1933, desfăşurată la Montevideo, statul, ca persoană în cadrul legislaţiei internaţionale, trebuie să

posede următoarele atribute:

a) o populaţie permanentă;

b) un teritoriu definit;

c) un guvern;

d) capacitatea de a întreţine relaţii cu alte state.

Pînă pe 1 Dec. 2009 UE se califica doar la a), b) şi c). Acum, sub Tratatul de la Lisabona,

UE capătă „personalitate juridică” care îi dă dreptul să semneze acorduri şi tratate cu alte state. Are un

Ministru de Externe, Corp Diplomatic, peste 160 de ambasade.

Responsabilitatea care derivă din acest fapt este una deosebit de mare, noua conducere a

UE angajându-şi răspunderi neasumate până acum, acţiuni sau inacţiuni cu potenţial impact asupra

securităţii internaţionale pe termen mediu şi lung.

În evoluţia spre federalism şi supranaţionalitate a Uniunii Europene, Orientul Apropiat,

Balcanii de Vest, relaţia cu Rusia (incluzând chestiunile vecinătăţii estice, a Caucazului de Sud şi a Asiei

Centrale) sunt teste mai puternice decât tipul de relaţie pe care o vor avea actuala conducere a UE cu

SUA sau puterile emergente, China, India şi Brazilia.

Reliefarea complexelor problemelor pe care le are de rezolvat/mediat Uniunea Europeană

cu privire la:

Orientul Apropiat sau problema nucleară iraniană,

Relaţia cu Rusia

Kosovo, integrarea ţărilor din Balcanii de Vest în Uniune

Chestiunea cipriotă

Candidatura Turciei

ridică întrebări referitoare la:

cine va avea cuvântul hotărâtor în definirea politicii din Orientul Apropiat, acum când

administraţia americană nu dă semne să preseze suficient pentru oprirea politicii de colonizare în

17 http://www.financiarul.ro/2010/01/14/republica-moldova-asteapta-de-la-ue-anularea-vizelor/.

12

Cisiordania şi să încurajeze moderaţii din Fatah şi Hamas, triumviratul Franţa, Germania şi Marea

Britanie sau van Rompuy, Ashton şi Barroso.

va putea actuala conducere a UE să fie la fel de eficientă în relaţia cu Rusia unde UE a

fost singurul actor capabil de mediere şi acceptat să trimită o misiune de monitorizare după războiul de

cinci zile dintre Georgia şi Federaţia Rusă din 2008?

se va putea gestiona preventiv şi eficient problemele Balcanilor, Cipru şi Turcia?

Cel mai probabil, tot ţările membre o vor face pe termen scurt.

Este un progres democratic că preşedintele Consiliului European şi şefa diplomaţiei

europene au fost aleşi nu numai de şefii de state din ţări mari, ci şi de marile familii politice europene

din Parlamentul Uniunii Europene.

Vor putea oare, în viitor, preşedintele Uniunii Europene sau membrii Legislativului

european să fie aleşi direct, la nivel european, de toţi cetăţenii Uniunii, ceea ce îi va face mai autonomi

faţă de guvernele naţionale şi mai direct legaţi şi responsabili faţă de cetăţeni 18?

Concluzii

Naţiunea europeană a sec. al XIX-lea se baza pe limbă şi cultură comune şi, dată fiind

tehnologia timpului, a oferit cadrul optim pentru securitate, creştere economică şi influenţarea

evenimentelor internaţionale. În lumea ce a urmat Răzuboiului rece, tradiţionalelor state-naţiune

europene – statele ce au format concertul Europei până la primul război mondial – le-au lipsit resursele

pentru a juca un rol global. Succesul efortului lor de a se consolida într-o Uniune Europeană le va

determina influenţa viitoare. Unită, Europa, va continua ca o Mare Putere; împărţită în state naţionale,

ea va aluneca într-o poziţie secundară19.

Afirmaţia este făcută de Kissinger încă din anul 1994 iar acum este mai actuală ca

oricând. Tot Kissinger ne oferă şi liantul instituţional dintre Uniunea Europeană şi SUA şi anume

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord20.

Un echilibru al puterilor începe să se cristalizeze în momentul de faţă în lume. Depinde

de cât de eficient şi cu ce mijloace vor putea actorii acestor puteri să apere valorile democraţiei pentru

întreaga societate contemporană şi viitoare.

18 http://www.revista22.ro/politica-extern259-a-ue-post-lisabona-7389.html Politica externă a UE post-Lisabona

Filon Morar .

19 Kissinger Henri. Diplomaţia, Ed. All, 2008, pag 702.20 Kissinger Henri. Diplomaţia, Ed. All, 2008, pag 713.

13

Bibliografie

Lucrări editate:

1. Kissinger Henri. Diplomaţia, Ed. All, 2008,

Surse electronice:

1. http://www.revista22.ro/politica-extern259-a-ue-post-lisabona-7389.html Politica externă a UE post-Lisabona

2. http://www.financiarul.ro/2010/01/14/republica-moldova-asteapta-de-la-ue-anularea-vizelor/.3.http://cenusadi.wordpress.com/2009/10/06/tratatul-de-la-lisabona-si-efectele-lui-asupra-r-

moldova/.4. http://www.ziare.com/articole/aderare+moldova+nato.5.http://politicom.moldova.org/news/dan-dungaciu-proiectul-2014-pentru-r-moldova-204598-

rom.html6. http://www.azi.md/ro/comment/7082. 7. http://romanian.ruvr.ru/2009/12/01/2473266.html Tratatul de la Lisabona deschide calea pentru

acordul de parteneriat Rusia-UE8. http://euobserver.com/9/293229. http://en.rian.ru/world/20091104/156705244.html10. http://www.americanchronicle.com/articles/view/126584 The Lisbon Treaty! Will It Effect

World Peace? Tim Williams November 01, 200911.http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6407829-aduce-nou-tratatul-lisabona-avea-

presedinte-care-raspunda-telefon-lui-obama.htm12. http://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htm13.http://www.europalibera.org/content/blog/1870613.html Blog / Traian Ungureanu 14. www.telegraph.co.uk/.../Worried-about-President-Blair-of-the-EU-It-may-be-about-to-get-

even-worse.html

14