Buz`u – Monografie ilustrat`

3

Cu ochii la trecut Tot CEEA CE E VECHI ne aduce aminte de trecutul nostru,

cu vechile construc\ii, str`zile pe care alt`dat` ]i-au purtat pa]ii str`mo]ii, monumentele [n`l\ate [ntru cinstirea lor, parcurile ]i aleile ce nu pot fi uitate dat fiind pasiunea de a colec\iona c`rti po]tale ce ne reamintesc cu nostalgie de cum a fost odat`! E numai una din ra\iunile de a p`stra ve]nic [n amintire ceea ce ne leag` de trecutul prin care odinioar` am p`]it dac` nu cu pa]ii, m`car cu g@ndul, pentru a l`sa urma]ilor amintirea unor vremuri de mult uitate. Dar iat` c` azi informatica face ca trecutul s` fie prezent ]i p`strat pentru ca ]i cei ce ne vor urma s` se bucure de frumuse\ea locurilor ]i m`iestria artistic` a celor ce nu le-au putut l`sa uit`rii!

Buz`ul - a fost ]i r`mane o poart` deschis` tuturor acelora care s-au sim\it Rom@ni!

Studiul cartofilic [nseamn` mai mult dec@t culegerea ]i p`strarea [n colec\ii a minunatelor locuri cu arhitectura timpului, cu portul specific dar ]i cu atestarea istoric` a localit`\ilor, semn al nemuririi [n timp: el e legat de o atent` cercetare care uneori impresioneaz` prin con\inut ]i m`iestrie artistic` - l`s@nd nestinse epoci ce nu mai pot fi [nviate – de a c`ror frumuse\e, c@t a mai r`mas, ne bucur`m at@t de mult noi, azi!

Cartea po]tal` - vederea [n limbajul obi]nit – pe l@ng` modul de transmitere a unor informa\ii de orice natur` constituie ]i un bogat material documentar pentru cercet`torii din orice domeniu.

Cartofilia, cea care se ocup` cu studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor po]tale s-a n`scut probabil mai [nt@i din pasiunea pentru locuri dragi, din atrac\ia pe care o exercit` “micul petic” de carton atunci c@nd ochi p`trunz`tori ]i sensibili g`sesc nu numai mijlocul de comunicare cu parfumul unor epoci de mult trecute dar ]i puterea de seduc\ie a unor tehnici de mult uitate.

Privirea [\i este “suspendat`” pentru un moment at@t timp c@t admira\ia r`m@ne inefabil` [n fa\a [ndem@n`rii arti]tilor vremii [n punctarea minu\ioas` a celor mai mici detalii. Nu mai vorbim, sau

Buz`u – Monografie ilustrat`

4

mai bine spus, cuvintele devin s`race [n a exprima calitatea unei litografii, bog`\ia de informa\ie surprins` at@t de riguros. Spre deosebire de tehnicile moderne ce copiaz` realmente realitatea [nconjur`toare transform@nd micul dreptunghi [ntr-o splendid` imagine digital` de un efect aproape egal cu cel real, autorii litografiilor au trebuit s` [nlocuiasc` “teribilul tehnic” al secolului XX cu mintea ]i cu m@na, individualiz@nd fiecare carte po]tal`.

Tocmai de aici s-a n`scut puterea de atrac\ie ]i [nceputurile colec\ion`rii c`r\ilor po]tale. Farmecul lor, puterea de a seduce a fost unul din motivele concentr`rilor de colec\ionari [n cercuri ]i cluburi cartofilice. Exist` acum, practic [n toat` \ara, puternice cercuri cartofilice precum cele de la Piatra Neam\, Bucure]ti, Timi]oara, Pite]ti, Rm. V@lcea, Cluj, Oradea, Bra]ov, Constan\a, Ia]i.

{n vremuri de demult singurul contact [ntre oameni [l constituia scrisoarea sau cartea po]tal` folosind re\elele rudimentare ale timpului. Exist` dovezi cum ar fi aceea a lui Confucius din secolul VI ce demonstreaz` eficien\a sistemului po]tal din timpul dinastiei Chu (1111-255 [.e.n.). Mai mult, el afirm@nd c` un document ajungea mult mai repede la destinatar printr-un serviciu de tip po]tal dec@t cel folosit de conduc`torul suprem. Mai t@rziu [n secolul III [.e.n. sistemul e [mbun`t`\it prin introducerea curierilor ce-]i schimbau coletele [ntr-o re\ea de posturi aflate la o dep`rtare de aproape 9 mile. Acest sistem se dezvolt` [n timpul dinastiei Han (206 [.e.n. – 220 e.n.) [n urma cuceririi noilor teritorii din Asia Central`, dar ]i contactelor cu romanii ce aveau un sistem similar. Ele se vor dezvolta puternic [n timpul dinastiei Tang (618-907) c@nd num`rul posturilor cre]te, coresponden\a fiind transmis` at@t pe drumuri c@t ]i pe r@uri. {n secolul XIII Marco Polo remarca calitatea sistemului po]tal chinezesc din timpul dinastiei Yuan sau a celui mongol, nimic existent [n Europa neput@nd fi comparat. Miile de oficii po]tale func\ion@nd de peste 3000 de ani vor fi [nlocuite abia [n 1896 cu cele imperiale create ]i organizate pe l@ng` cele europene. La 1 ianuarie 1849 este introdus primul timbru po]tal [n Fran\a ]i odat` cu el sistemul de plat` care s` simplifice structura. Mult mai t@rziu, [n

Buz`u – Monografie ilustrat`

5

1918 are loc primul zbor dintre Avignon ]i Nisa. Abia [n 1935 o re\ea de drumuri po]tale lega principalele ora]e din Fran\a.

Mi]carea cartofilic` a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990 odat` cu reactivarea cercurilor care []i desf`]urau activitatea [n umbra filateliei. Nu constituie obiectul acestei lucr`ri de a stabili suprema\ii sau a face compara\ii [ntre cele dou`.

Totu]i, cartofilia – probabil, dat fiind izolarea ei pe o a]a perioad` mare – a reu]it s` se impun` imediat dup` 1990, fapt marcat de altfel ]i prin organizarea la Bucure]ti [n mai 1998 a primului For Interna\ional de Cartofilie din Rom@nia. Au trebuit 8 ani de munc` pentru organizarea cercurilor teritoriale, atragerea colec\ionarilor la [nt@lniri de profil, simpozioane, schimburi, vizion`ri ]i organiz`ri de expozi\ii, apari\ia de c`r\i, studii cartofilice ]i concursuri care s-au materializat prin [ndr`zneala dac` nu curajul de o organiza acest for de cartofilie la Bucure]ti.

Privind lucrurile din “interiorul” acestor evenimente a] putea poate s` nu fiu obiectiv atunci c@nd spun c` el, Forumul, a fost un succes cu toate greut`\ile inerente unei astfel de manifest`ri de amploare, dar a] dori s` fiu contrazis de un doilea For [n Rom@nia organizat c@t mai cur@nd posibil. {nsu]i p`rintele cartofiliei, ]i am numit aici pe francezul Nuedin, trebuia s` participe personal dar o indispozi\ie de ultim moment a f`cut ca [n ziua deschiderii – c@nd a fost inaugurat de ministrul Po]tei ]i Telecomunica\iilor, domnul Sorin Panti] – s` fie prezent numai prin mesajul transmis de la Paris cu cuvinte de laud` remarc@nd realizarea Forumului – “un moment de seam` pentru Rom@nia”. De remarcat privilegiul de-al re[nt@lni pe }erban Dr`gu]anu, sufletul acestei ac\iuni.

Apari\ia unor c`r\i cu iz de monografii ilustrate, motiv pentru a face un studiu cartofilic ca cele de la Piatra Neam\, C@mpulung ]i C`lim`ne]ti – le-am numit [n ordinea nu numai a apri\iei lor, dar ]i a ob\inerii premiilor acordate de juriul Forumului – a constituit un real interes [n zona publicului avizat dar ]i [n sfera sus\in`torilor. E de ajuns s` amintesc participarea domnului Leonard Pa]canu, secretar general al Asocia\iei Filateli]tilor din Rom@nia, actorul Mircea Albulescu, reporteri de la TVR, Antena 1 ]i PRO TV.

Buz`u – Monografie ilustrat`

6

Binen\eles, s-au realizat interviuri, materialul prezentat prin panourile expuse [n holul Muzeului Simu constituind subiecte pe m`sur`. Totu]i cine a vizitat la fa\a locului pe viu aceste minun`\ii salvate ]i aduse la iveal` de m@inile atente ale colec\ionarilor r`m@ne impresionat de bog`\ia unor alese comori de art` ]i spiritualitate rom@neasc`, comparabile cu cele din alte \`ri de unde se trage seva ]i misterul realiz`rii lor.

Expozi\ia a fost bine g@ndit` ]i structurat` pe teme specifice cu un bogat con\inut.

Un moment aparte l-a constituit ]i prezentarea pentru prima dat` la Bucure]ti a unei c`r\i, e adev`rat de cartofile, e vorba de monografia ilustrat` “C`lim`ne]ti’2000” cu un altfel de limbaj, cel al calculatorului printr-un proiect IT. De amintit aici e ]i realizarea unei pagini de publicitate pe Internet care poate fi accesat` din orice loc din lume cunosc@nd doar o simpl` adres`:

http://www.geocities.ws/dan.zamfirache al`turi de alte c@teva adrese ce sper s` trezeasc` interesul oric`rui vizitator!

|inut vechi al Rom@niei, Buz`ul constituie leag`nul unei

culturi ]i civiliza\ii din vremuri [ndepartate. Obiectele de ceramic` descoperite pe teritoriul actual vin din neolitic ]i din epoca bronzului apar\in@nd culturilor Boian, Gume]ti ]i Meteoru. Vestigii ale epocii de bronz ce probeaz` continuitatea pe aceste locuri vechi c@t ]i ruine romane au fost descoperite la Pietroasele. Pentru prima dat` Buz`ul (Mousaios) a fost men\ionat la anul 376 [n scrisoarea guvernatorului roman al Dobrogei c`tre Vasile cel Mare, episcop al Cappadociei, documentul afl@ndu-se [n biblioteca Vaticanului.

Aici se afl` zone unice de atrac\ie turistic` ca cele de la Paclele-Berca – vulcanii noroio]i, sta\iunea S`rata Monteoru, expozi\ia de sculptur` [n aer liber de la Ciolanu-M`gura, colec\ia de

Buz`u – Monografie ilustrat`

7

chihlimbar de la Col\i, focurile vii de la Lop`tari, pe]tera Bozioru, salinele de la Meledic, Palatul comunal ]i cel Episcopal din Buz`u.

Buz`ul e unul din cele mai interesante col\uri de \ar` prin necontenita primenire omenesc` care nu [nceteaz` s` surprind` ]i azi, situat [ntre r@urile Prahova ]i Buz`u la [ndoitura Carpa\ilor, cu trec`tori lesnicioase de cealalt` parte a [ntinsei c@mpii. Pe c@nd Predealul era o simpl` potec` de munte, Valea Teleajenului era drumul cel mare. Sus pe munte – la fel ca pe Via Appia - se mai v`d ]i azi lespezile vechiului drum construit de romani. Pe aici a fost calea oilor, puhoiul de rev`rsare c`tre Balt`, din fa\a p`storitului. Aici era jude\ul cel mai bogat de odinioar`, desfiin\at abia [n 1845. Cuprindea partea opus` a jude\ului Prahova ]i cea a jude\ului Buz`u, a]ezat la [mbinarea dintre dealuri cu v`i, livezi, sare, petrol ]i c@mpul [ntins, menit s` ajung` aprig concurent al Ploie]tilor. Aproape de Moldova era vad de o]tiri ]i c@mp de b`t`lii. T`tarii l-au ars [n secolul XVI, Vasile Lupu l-a r`scolit, r`zboaiele ruso-turce l-au c`lcat [n picioare, cele mondiale l-au l`sat ciuntit. {n fa\a valurilor de distrugere negustorii au fost nevoi\i s` mute t@rgul la Ni]cov, la poalele muntelui.

De]i departe de \ar`, g@ndul ]i mintea [mi sunt tot la neabandonata profesiune de credin\` … cartofilia, care pe l@ng` pasiune adaug` farmec ]i un parfum special acestui “petic de carton” numit cartea po]tal` - vedere ori ilustrat` [n limbajul obi]nuit - ce reu]e]te peste timp s` transmit` informa\ii at@t de pre\ioase pentru oricine cerceteaz` atent bogatul con\inut documentar pe care [l afi]eaz`. Cu un material at@t c@t am putut s` iau aici la New Delhi, dar beneficiind de un “m`iastru” laptop Compaq, mi-am continuat cu o pl`cere nedescris` pasiunea de a cerceta ]i pune [n valoare farmecul locurilor din Romania. Drept pentru care am “d`ltuit” monografii ilustrate ale Buz`ului ]i Bucure]tiului, iar la “C`lim`ne]ti’2038” am reu]it o edi\ie – a doua – cu complet`ri. De asemeni am conceput un mic studiu privind litografiile rom@nesti ]i c@nd zic mic m` refer la ceea ce am avut la mine pe CD-ul realizat [n Bucure]ti. Tema fiind de actualitate ea poate fi completat` ulterior.

Buz`u – Monografie ilustrat`

8

Pagini de publicitate pe internet dedicate acestor studii pot fi u]or accesate la adresa:

http://www.geocities.ws/dan.zamfirache Cum apari\ia de studii ]i monografii care s` ofere tuturor

pl`cerea de a le admira a devenit ]i mai imposibil` m-am v`zut nevoit s` realizez aceste site-uri pe Internet, calculatorul fiind azi un mijloc care nu mai poate lipsi din nici o cas`, ca de altfel mail –ul dintr-o carte de vizit`!

F`c@nd acest efort, cred c`, departe de satisfac\ia muncii de peste trei ani aici [n India c@t ]i Egipt el este mai mult un serviciu dezinteresat Cartofiliei rom@ne]ti, ideea mai veche de a organiza ]i gestiona o baz` de date cu tot ceea ce inseamn` “vederea rom@neasc`” fiind \elul pe care nu-l voi abandona niciodat`.

Poate viitorul ne va oferi posibilitatea de atragere a sponsorilor pentru ca apari\ia acestor c`r\i at@t de necesare s` fac` posibil` continuarea activit`\ii cartofilice. Lucrarea e structurat` pe capitole, fiecare reprezent@nd o anume specificitate. Iar dac` Br@ncu]i f`cea minuni cu dalta, de data aceasta calculaturul a fost cel prin intermediul c`ruia s-a realizat integral lucrarea prin procesarea digital` a programelor specifice lui: Corel, Wold, Premiere, Power Point, Photoshop. Dac` [n prima parte suntem purta\i [n timp admir@nd primele apari\ii ale unor c`r\i po]tale cu vechi cl`diri monumentale, cazinouri ]i parcuri cu parfum de epoc` ]i drumuri nepietruite, multe dintre ele purt@nd dulcea vorb` rom@neasc` la cotitura unui veac nestins, suntem invita\i apoi pe str`zile ora]ului, bulevardele de alt`dat` ale c`ror pie\e sunt animate de locuitori cu port popular specific zonei. Surprinde aici arhitectura r`mas` [nc` [n piciore a cl`dirilor administrative, bisericilor ]i vilelor cu nume de proprietari sonore [ntr-o istorie de mult trecut`, ]i, pentru ca privirea s` se [nc@nte, nu puteam ocoli Cr@ngul de alt`dat` cu luciul ele]teului, statuia leului, pode\ele ]i aleile marcate prin pa]ii at@tor genera\ii.

Buz`u – Monografie ilustrat`

9

{n fa\a liceului de alt`dat`, [ntr-un parc umbros, ca o juc`rie architectural`, e biserica Banu cl`dit` [n 1772, cu acoperi] de \igle sm`l\uite policrome ]i pridvor de geamuri cu st@lpi masivi – un mic giuvaer ce-\i face pl`cere.

Cl`direa cea mai m@ndr` din ora] este Palatul comunal asemeni acelor Palazzo italiene, cu ]iruri de loggiae ]i nelipsitul turn [n col\. O cl`dire impozant` cu ]iraguri de st@lpi, cu cioplituri [n piatr`, cu turnule\e piramidale la acoperi].

O strad` dreapt`, lat`, curat` [\i atrage aten\ia; ea leag` cele dou` podoabe ale ora]ului: Prim`ria ]i Cr@ngul. Cr@ngul din Buz`u seam`n` cu parcul Bibescu din Craiova, spune I. Simionescu [n lucrarea “Ora]e din Rom@nia” [ns` e mai variat, mai natural ]i prin aceasta mai pitoresc: vara c@nd praful stepei te [n`du]` ]i ar]i\a soarelui te dogore]te, umbra r`coroas` a Cr@ngului, cu aleile lui [ngrijite, cu restaurante ]i chio]curi, dar ]i cu c@ntec de p`s`rele te [nvioreaz`. {ntr-adev`r, e un rai!

Ca s` ajungi la Cr@ng treceai peste l@ng` o cl`dire nou`, }coala normal` din Buz`u, construit` [n 1911. Iarmarocul de Dr`gaic` care \inea c@teva s`pt`m@ni, arat` importan\a Buz`ului din trecut [n domeniul economic ca loc de [nt@lnire a celor de la munte cu cei de la ]es.

Capitole aparte ne-aduc aminte de sta\iuni ale c`ror b`i s`rate (Monteoru – c@t de frumos sun`!) f`ceau minuni sau cel pu\in o via\` mai pu\in “amar`” celor ce p`trundeau [n s`li de cazinouri ori petreceau prin parcuri frumos amenajate. R@mnicul S`rat, Nehoiu, ori m`n`stiri ca cele de la Ciolanu sau b`i ca la Siriu, c@mpul de sonde de la Moreni P@]cov ori Alb`na]i, localit`\i rurale de la Beceni, P`t@rlagele sau D@lga sunt tot at@tea minun`\ii ale unei Rom@nii r`mase [n piciare de at@tea imperii c`l`toare.

Cu g@ndul c` toate acestea nu se vor pierde [n “eter” f`r` a sensibiliza sufletul celor dornici de amintiri pl`cute doresc tuturor celor ce ajung s` viziteze acest mic "paradis" s` se simt` ca ]i cum ar face parte din el!

Buz`u – Monografie ilustrat`

10

Mul\umiri soacrei mele, Eugenia }erb`nescu - suflet al acestor locuri [ndr`gite - pentru punerea la dispozi\ie a pre\iosului material de colec\ie f`r` de care apari\ia c`r\ii nu ar fi fost posibil`.

Dan Zamfirache New Delhi 2 0 0 0