8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

1/74

Ă

CĂPRIORUL

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

2/74

CĂPRIORUL

CLASA MAMMALIA

SUPRAORDINUL UNGULATE

ORDINUL ARTIODACTYLA

FAMILIA CERVIDAE

GENUL CAPREOLUS

Denumirea ştiinţifică   Capreolus capreolus , Linnaeus, 1758

Denumiri comune Roe deer, Chevreuil, Reh

A ă ţ ă, ş

 ţ ă ş,  ăă, ă 10 (ă 1 ă ş)   (ă)

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

3/74

Clasa Mamifere

Ordinul, Subordinul Artiodactyla / Ungulate, Rumegătoare

Familia Cervidae

Subfamilia Odocoileinae

Genul Capreolus 

Specia Capreolus capreolus Linnaeus, 1758

Denumiri comune Roe deer, Chevreuil, Reh,

Capriolo, Corzo, косуляSubspecii Capreolus capreolus capreolus 

Capreolus capreolus italicus 

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

4/74

ț

E

A ă

 În lume

În partea central-estică a Asieicăpriorul este înlocuit cu o

specie asemănătoare, dar maimare: căpriorul siberian (C.

pygargus  )

B

Specie larg răspândită, în Europa

este absentă numai în Islanda,

Irlanda, insulele din Marea

Mediterană și în partea nordică a

Peninsulei scandinave

 În Europa

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

5/74

Răspândire şi efectiveCăpriorul prezintă o arie de răspândire destul de extinsă, fiind găsit în zonele temperate ale Europeişi Asiei.

Cu câteva excepţii (Irlanda, Islanda, nordul Ţărilor Scandinave, Sardinia, etc.), se întâlneşte în întreaga Europă.În est, arealul său se întretaie cu cel al căpriorului siberian (Capreolus pygargus), răspândit în Asia.În România: animal larg răspândit, cel mai numeros dintre ungulate, de mare interes cinegetic şieconomic. Alături de iepure și mistreț sunt și cele mai vânate specii.

Masculul poartă denumirea de  ţ ap sau că prior ro şu, femela – că prioar ă, iar puiul până la vârsta deaproximativ 10 luni (până la 1 aprilie al anului următor naşterii) - ied (iad ă).În țara noastră este răspândit pe întreg teritoriul, chiar în pădurile montane şi în zonele deschise, f ără acoperire forestieră, fiind efectuate populări în anii 1960. Efectivele de că priori înregistrate au fost de circa 167.000 indivizi în 2010 şi 169.149 în 2011, faţă 

de 106.413 capete efectiv considerat optim (266.000 în trecut). Recolta realizată în 2010 / 2011 a fost de 8375 capete (5 % din populaţie), iar cota avizată pentru2011/2012 de 10.292 animale (6,1 % din populaţie), dintre care 2004 masculi de trofeu, 4070masculi de selecţie şi 4700 femele cu tineret.Categoriile de densitate stabilite la 1 000 ha de pădure sunt cuprinse între 90-110 exemplare la

categoria I de bonitate, 70-89 la categoria a II-a, 51-69 la categoria a III-a şi 5-50 exemplare la a IV-a. Densitatea sa nu este uniformă, la deal existând multe terenuri subpopulate, la câmpie şi colineterenuri suprapopulate. Are cea mai mare densitate în zonele agricole intercalate cu păduri mici, de50-100 ha. Cel mai mare număr s-a înregistrat în judeţele Timiş, Caraș-Severin, Mureş şi Hunedoara(MADPR, 2006).

Fluctuaţiile de efectiv sunt relativ mici. Pierderile cresc în caz de ierni grele, insuficienţă de hrană complementară, suprapopulare. Raza sa de mişcare este relativ mică şi la majoritatea efectivului se înscrie într-o limită de 5 km.

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

6/74

Ă (

•   •   Că   ă .•   ş ş .•   , , ă

ă ş ă.

•   , , ă. , , ă .•   ş ă ş .•   Ţ ă ă), ţ

ă , •   ă, ă şţ).•   •   ă, , ă 20 20

25 , 1822 ă).•   ă ă 25% ă. ăş 1,4

ă.

•   ă ă ţ , , ă,, ă, , .•   ş ş ă ă ,

ă ).•   , ≈ 115 95135 ),

 ăţ ă 70 . , 2 3 .

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

7/74

GLANDA METATARSIANĂ

COARNE

SAUTROFEU

NIPLURI

(4, invizibile la distanață)

FEMELĂMASCUL

PENSULA

INELNAZAL

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

8/74

ș ă

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

9/74

• Dimensiuni medii-mici• Tren posterior mai înalt

decât cel anterior(morfologie de săritor)

• Trofeu de mărimemedie

MASCUL ADULT LITERATURĂ

Date medii din

provinciaMODENA eREGGIO E.

GREUTATE ÎNTREAGĂ (kg)

21 - 28 /

GREUTATE EVISCERATĂ (kg)

75% circa

din greutatea întreagă

21(n=160)

 ÎNĂLȚIME LA GREABĂN(cm)

70 - 7772

(n=20)

LUNGIME TOTALĂ (cm) 115 117(n=20)

LUNGIME PRĂJINĂ (cm) 18 - 30 20(n=320)

Date biometrice principale

FEMELĂ ADULTĂ LITERATURĂ

Date mediiprovincia

MODENA eREGGIO E.

GREUTATE ÎNTREAGĂ (kg) 20 – 23 /

GREUTATE EVISCERATĂ (kg)

75% circadin greutatea

 întreagă

19(n=36)

 ÎNĂLȚIME LA GREABĂN(cm)

60 - 7072

(n=50)

LUNGIME TOTALĂ (cm) 105 111(n=20)

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

10/74

Ă

•   ă•   ă, ă ş

()•   ( 2 ) ă,

ă ă•   ă ă

şă ă, ţ

•   ă

•   ă ă (), şă ş (), şă ( ă), ă ş

•   A ţă : ă , ăţ ţ : ă ţ, ă ă

•   , ă , ă ă ă•   ă ă ş ş ăă

ă ş

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

11/74

Blană de vară Blană de iarnă

• Culoare roșcată

• Oglindă anală puțin evidentă, de

nuanță ușor mai deschisa decât

restul corpului

• Culoare cenușie-brună

• Oglindă anală albă foarte vizibilă și

de formă diferită la cele două sexe

• Pată / Pete albă /e prezentă /e pe

partea anterioară a gâtului

Blana puilor

Cu pete rotunde, până la vârsta de circa 2 luni

Aberații cromatice

Sunt cunoscute exemplare albe  și / sau albinotice

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

12/74

ă ă

Adult-male-of-wild-boar-(Sus-scrofa)[www.savevid.com].mp4

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

13/74

ș ă

FEMELĂMASCUL

PATĂ PE GÂT

COADĂ FALSĂ

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

14/74

C ș

F

Prim ă tineri, urmaţ de

adulți și vârstnici, împreună cu

g sau care alăptează

Năpârlirea de vară APRILIE –IUNIE

Năpârlirea de iarnă SEPTEMBRIE - NOIEMBRIE

Timpi de

năpârlireOrdinea n

ăpârlirii

Perioade de năpârlire

ă

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

15/74

Că ţ ă

ă ( )• ț, ă ţ, , ă ţă ă ş ţ ş ă

• ş ţ şă, ţ ăş ş• (ă) ă , , ă

•ş ăă, , ş ş ş A șţ ţ ă• ( ă) ăş ă ăţ ţ ş ţ ă

, ţ ă şă ă  , ș ă ș, •Că, ș ,

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

16/74

Faciale

Exclusiv la masculi,sunt active

primăvara și vara

Funcția: marcareateritoriului

De sub genunchi(Metatarsiene)

Copitei(Interdigitale

posterioare)

Prezente la ambelesexe

Funcția: atracţiesexuală

Prezente la ambelesexe

Funcția:

recunoaștereintraspecifică și, la

mascul – marcareateritoriului

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

17/74

Ţ ş, ăă ă ă ă ş ă

 ă ă,  

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

18/74

Coarnele ă

• Părţile componente ale coarnelor• sunt formate din două pră jini, care pot fi neramificate, în formă de ţepi (de

unde denumirea de ţapi ţăpuşari),

• ramificate, cu două ramuri în formă de furcă (ţapi furcari),• cu 3 ramuri (ţapi de 6) etc.• În acest caz ramurile se numesc:•  ramura dinainte (orientată anterior),•  ramura dinapoi şi• vârful pră jinii.• La bază coarnele prezintă  rozete, care sunt deasupra câte unui•  cilindru frontal vezi figura).

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

19/74

ROZETĂ

RAMURA

DINAINTE VÂRFULPRĂJINII

RAMURADINAPOI

PERLE

CATIFEA

Cur ă ț  area trofeului 

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

20/74

• Creșterea și lepădarea coarnelor•  încep să se formeze de la vârsta de 3 – 5 luni, ca două proeminenţe,• nu au rozetă şi sunt foarte mici (ajung la lungimea de 2 – 4 cm),•  după care cad, iar•  în locul lor vor creşte primele coarne propriu-zise de 8-15 cm lungime.

• Aceste coarne pot avea formă de ţepi sau de furcă, iar la indivizii viguroşipot avea 3 ramuri la o pră jină.

• Coarnele apar numai la ţapi, la femele ca excepţie (deoarece reprezintă uncaracter sexual secundar).

• Ele cad în fiecare an, în noiembrie la majoritatea animalelor (octombrie-

decembrie).• După cădere, începe creşterea noilor coarne, care sunt îmbrăcate într-opiele cu păr scurt, mătăsos. Pielea este străbătută de vase de sânge.

• În timpul creşterii, coarnele sunt moi, elastice, calde la pipăit.• Creşterea se termină în aprilie, când coarnele se osifică, pielea se usucă şi

se desface de pe ele, devenind reci şi tari.

•  După desprinderea pielii sunt alb-gălbui, apoi se colorează treptat prinfrecare de arbuşti şi ierburi, ajungând brun închis.•  Căderea coarnelor este uşurată de formarea unui şănţuleţ pe cilindrul

frontal, lângă rozetă.

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

21/74

 

La vârsta de circa 3 luni (iulie-august) apar cilindrii frontali care

"întind" pielea craniului

La vârsta de circa 8-9 luni(decembrie-ianuarie) se termină creșterea primelor coarne

formate din mici protuberanțe

numite "butoni". Acestea securăță și sunt lepădate după o

perioadă scurtă de timp

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

22/74

 

La vârsta de 11-12 luni (aprilie-mai) apare al doilea trofeu ce se

poate prezenta:

•Sub formă de țepi

•bifurcat

•trifurcat (rar)

La vârsta de circa 19-20 luni(noiembrie-decembrie), se

produce căderea celui de-aldoilea rând de coarne

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

23/74

 

ndivizii de vârstă înaintată   și curăță ș pierd cele înainte

Căderea

(octombrie-noiembrie)

Coarne încatifea

Coarnecurățate

Curățarea(februarie-

aprilie)

Timpi de curățare și cădere

 

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

24/74

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

25/74

•  M ă rimea coarnelor ţapului depinde de• vârstă,•  însuşiri ereditare,• mediul în care trăieşte (hrană, climat), densitatea de efectiv, în medie având o

lungime de 30 cm.•  Dezvoltarea maximă a coarnelor poate fi atinsă după atingerea dezvoltăriicorporale maxime, între vârsta de 5 – 8 ani.

• Trebuie însă să existe şi un an favorabil din punct de vedere al hranei(fructificaţie la speciile de stejar sau fag, deci hrană abundentă iarna) şi o iarnă 

uşoară, f ără temperaturi scăzute şi strat gros de zăpadă timp îndelungat.• Explicaţia influenţei acestor factori este dată de faptul că dezvoltarea coarnelorare loc iarna, în perioada decembrie – martie.

• La cerbul comun şi cerbul lopătar, celelalte cervide de la noi, spre deosebire decăprior, creşterea coarnelor are loc vara.

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

26/74

•     ă

•   A ă•   ă , , ă •   ,  ăţ ,

ă ţă ă ş ş •   , ş ,

•   ă ( ) ă

, 8 ă •   A ă () ,

:•   ţ ă, , ,

, ă •   ţ ,

, , , ă ă ,

ă CC

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

27/74

Este o deformare permanentă cauzata de leziuni ale testiculelor

 Cauzează moartea animalului

“Peruca”

Determină creșterea în poziție anormală a pră jinii în cauză.

Acesta, deși permanentă, nu este,

 în general, fatală pentru animal

Fractura cilindrului frontal

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

28/74

ăţ ă ş ă

ă 1   ă; ă ş; ; 3 3 ; 3

ş 3 ăăă ş

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

29/74

•  Denti ţ ia căpriorului este formată din 32 de dinţi după formula:• I 0/3 C 0(1)/1 PM 3/3 M 3/3 = 32 (34)

• Ca şi la cerb, incisivii lipsesc de pe maxilarul superior, iar caninul de pemaxilarul inferior are formă de incisiv.• Caninul de pe maxilarul superior este foarte rar întâlnit (1,5 – 2 % din indivizi).• Înlocuirea dentiţiei de lapte se face la vârsta de 1 an şi 3 luni.• Aprecierea vârstei

•  în teren se face după: aspectul şi forma corpului, stadiul de năpârlire,comportament.• C ă priorul tânăr are corpul zvelt, gâtul subţire, ţine capul în sus, năpârleşte mai

devreme, este mai îndrăzneţ, iese seara mai devreme din pădure, se retragedimineaţa mai târziu.

• C ă priorul bătrân are corpul mai plin, gâtul mai gros şi este din ce în ce maiprudent pe măsură ce înaintează în vârstă.

•   Ţ apii foarte bătrâni slăbesc, pe cap au păr alb cel puţin parţial, obrajii uscaţi,gâtul se subţiază.

• La exemplarele împuşcate aprecierea se face după denti ţ ie.• Până la vârsta de 1 an şi 3 luni, aprecierea se face după diferitele stadii de

dezvoltare a dentiţiei, iar• după această vârstă pe baza unghiului format de incisivi cu maxilarul inferior şigradul de uzură al dinţilor.

•  Longevitatea: 8 – 10 ani până la 15 - 20 ani.

ă

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

30/74

ă

Masculi FemeleClasa 0 Pui

(născuți în anul respectiv)Clasa 0 Pui

(născute în anul respectiv)

Clasa 1 Tineret(născuți în anul precedent)

Clasa 1 Tineret

(născute în anul precedent)Clasa 2 Adulți

(începând de la 2 ani)Clasa 2 Adulte

(începând de la 2 ani)

• Pentru indivizii din clasa 0, prin convenție, nu se face distincție de sex

B

ș ă

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

31/74

ș ă

MasculiClasa 1 Clasa 2

ă

Prăjini încatifea

Blană deiarnă cu urmede năpârlire

 încă evidente

Prăjiniadesea

curățate

Blană deiarnă

Posibile urmede năpârlire

ă

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

32/74

ș ă

FemeleClasa 1 (iad ă) Clasa 2

ă

Differență

de mărimegreuapreciabilă

Coada falsăvizibilă laambele

Blană deiarnă cu

urme denăpârlire încă 

evidente

Blană de iarnă

Posibile urmede năpârlire

ș ă

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

33/74

ș ă

MasculiClasa 1 Clasa 2

ă

Pensulăvizibilă

Blană devară

Aspectsubțiratic

Aspect“masiv”

Coarne lungi

cam câturechile

Coarne deregulă mai

lungi decâturechile

ș ă

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

34/74

ș ă

Femele și puiClasa 0 Clasa 1 sau 2

ă

Fisionomie“infantilă” a

craniuluiDifferență

de talieapreciabilă

Blană deiarnă

Femelele din clasa 1 sunt în esență identice ca dimensiuni și structură cu

cele din clasa 2

B

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

35/74

•   •   ş ă ţ ş ,

, Aş , ă , ă

•   , ă , ă, ă, ,  ă ă ă ă

•   ţ•   , ă , ă

şă ţ ş , şş ăă ăş

•   •   ă ă,

•   ă ă, ă , 1 5 , , ă ţ

•   ş ă , ă ă, ă 1 2  ăţ•   ă ş •   ă •   ă, ş

ţ ă

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

36/74

Specie caracteristică

formațiilor ecotone (zone de

tranziție între diferite

ecosisteme)

Preferă situațiile în care

zonele împădurite și / saustufoase, alternează cu zone

deschise (pășuni / cultivate)

De la nivelul mării  munţ ţ

Interval altitudinal

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

37/74

Datorită plasticităţ ecologic -l caracterizează, că este capabil

de a coloniza:

•fă (până la altitudini mai mari de 1000 m deasupra nivelului mării)

•păduri mixte (fag, brad , molid)

•păduri predominant de conifere, cu ţ subarb•plop și aluvile

• agricol cu elemente naturale în cantități mici (garduri vii,

, necultivat)• agricol pure

Ali i

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

38/74

• Alimentaţia• Erbivor rumegător - hrana exclusiv vegetală

• Căpriorul - rumen mic, rumegă repede şi trebuie să-şi umple stomacul de maimulte ori pe zi, hrana să fie concentrată.• Animalul pretenţios în alegerea plantelor.• Preferă vegetalele bogate în apă.• Nu paşte la rând, cum paşte calul şi chiar bovinele, ci alege speciile de plante.

Abia se vede unde păşunează deoarece se deplasează continuu. În hranacăpriorului intră peste 400 de specii de plante. Preferinţa faţă de specii variază după regiuni, totuşi, conform cercetărilor se poate concluziona că:

• frunzele de arbori, arbuşti, subarbuşti pot constitui vara peste 50 % din hrană;• buruienile, leguminoasele, plantele de cultură ca: trifoiul roşu, lucerna,

mazărea, rapiţa, frunzele de sfeclă de zahăr, contribuie cu 40% din hrană;• gramineele formează aproximativ 20% din totalul hranei, mai mult primăvara

şi la începutul verii, când sunt mai suculente;• toamna preferă alimentele concentrate, cum ar fi ghinda şi jirul, mai ales în

anii cu fructificaţie abundentă (la 4 – 7 ani odată), castane, mere şi perepădureţe. Dacă are posibilitatea intră în livezi unde consumă fructele şifrunzele acestora;

• grâul, orzul verde constituie hrana de bază toamna târziu şi primăvaradevreme, la care se adaugă iarna frunzele de mur, care rămân verzi, ramuritinere, muguri, scoarţă de copac.

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

39/74

AţErbivor rumegător, acționează ca

un culegător selectiv

Rumenul de dimensiunii reduse

impune acestui cervid alegerea de

alimente cu concentrație mare deproteine (muguri, lăstari)

•ţ

ț

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

40/74

ț

•E ă

Arbori Arbuști Erbacee

brad argintiu

frasin

arțar

fag

tei

ulm

cireș

stejar

soc negru

soc roșurug de mure

coacăz

rosa caninapăducel

porumbar

sânger

trifoi

lucernă

fasole

ovăz

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

41/74

•   ă  ăăță   ş ş ă :

•   , ă, , , ă ă, ş ă ăăţş ă

•   ă ă , ă•   ă, , ă ă ă ă

), , ţ ă, ş,ă ă, ţ ă ), , , ă ţ % ş )

•     ş  

•   ă 1, 2, , ă 1, 2 , ă ş ăş ă, ş ă ă

•   Că ş ă ă ş ţ ş , ş

•   ă ă ă •   ş ş ă ş ă ă

ă ş ş ă ş

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

42/74

• Reproducţia. Femela ajunge la maturitate sexuală la vârsta de aproximativ 1an şi 2 luni (în anul următor naşterii), iar ţapii la 3 ani.•  Propor ţ ia între sexe la fătare este 1:1, ulterior se schimbă în favoarea

masculilor, pierderile naturale le femele fiind mai mari (gestaţie, apărareapuilor).

• Se recomandă o proporţie de 1:1- 1,3:1. O disproporţie în favoarea femelelor(1:1,5 – 1:2) duce la o înmulţire exagerată în dauna calităţii, număr mic detrofee mari. Invers: micşorarea numărului de iezi, dar sporirea numărului deţapi cu trofee mari.

• Perioada normală de rut se situează în iulie - august.

• Femelele negestante pot intra din nou în călduri în noiembrie-decembrie.• Gesta ţ ia durează circa 280 - 300 de zile datorită fenomenului de implantareîntârziat ă, care permite f ătarea primăvara, într-o perioadă optimă.

ț

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

43/74

ț

Căpriorul se caracterizează printr-o dezvoltare embrionară foarte specială, unică

printre Artiodactyla / Ungulate. Se disting în fapt:

• o pre-gestație, care durează 4 ½ - 5 luni după împerechere, în care ovululfertilizat, după o diferențiere celulară inițială, își oprește dezvoltarea (diapauză 

embrionară), urmată de implantare întârziată

• o gestație propriu-zisă începând din decembrie - ianuarie. Aceasta durează aproximativ 5 luni, în care se produce implantarea embrionului în uter și

dezvoltarea ulterioară a fetusului

Cele două faze au o durată totală de 9 ½ luni - 10 luni

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

44/74

•  Fă tarea are loc mai ales în mai-iunie. Prolificitatea medie este de 2 iezi.

• Pentru f ătare femela se retrage în locuri liniştite, desişuri ferite de duşmani.• După 3 – 4 ore de la f ătare iedul se ridică în picioare şi începe să sugă.• După câteva zile reuşeşte să-şi urmeze mama pe distanţe scurte.• Până la vârsta de 2 săptămâni, în caz de pericol stă culcat, lipit de pământ,

camuflat în iarba înaltă, încercând să scape datorită culorii specifice.

• După această vârstă însă î şi urmează mama în caz de pericol şi începe să mănânce iarbă.• Pentru popularea altor terenuri, capturarea iezilor trebuie f ăcută între vârsta de

5 zile şi 2 săptămâni, după care sunt greu de prins.• Alăptarea durează până în noiembrie-decembrie (circa 6 luni), iedul rămânând

cu mama până în aprilie, când grupele se desfac şi iezii (în vârstă de 10 luni)devin independenţi.

• Sporul anual •  în ţările din Centrul Europei este de 100% din numărul total de femele

existente la 1 aprilie anul precedent.• La noi, unde numărul de animale răpitoare şi dăunători este mai mare, sporul

anual este mai mic, oscilând, în funcţie de bonitatea terenului între 69% şi21%.• Pierderile de iezi sunt mai însemnate în primele săptămâni de viaţă, fiind

cauzate de intemperii sau duşmani naturali.

ș ţ

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

45/74

Mascul Femelă

Maturitate sexualăFiziologică 1 an și 2 luni

Socială 2 – 3 ani 1 - 2 ani

Apogeul dezvoltării corporale 4 ani 3 ani

Durata gestației 280 - 300 zile

Ciclu estral1 singur ciclu estral anual

Prolificitate 1 (primipare) - 2; rare fătări trigemelare

Greutate la naștere 0,9 - 1,6 kg

Durata înțărcării Circa 2 luni,după mese, cu funcție socială

Longevitate 8 - 10 ani

ţ

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

46/74

ţ

"Starea de sănătate" aunei populații poate fi

estimată pornind de la unii

parametri demografici, înspecial

Raportul de sexe, în condiții optimetrebuie să tindă spre egalare

/ Se evaluează după iarnă și se

compară anual

În condiții optime trebuie să fie în

avantajul tineretului.

ăţ

Numărul de pui per femelă (care

urmează să fie evaluat la sfârșitulverii și se compară anual), în condiții

optime trebuie să fie în beneficiulpuilor.

ţ

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

47/74

Operațiunile anuale de recensământ permit extrapolarea valorilor

raportului dintre sexe și raportului dintre tineret / femele adulte pentru aface apoi unele evaluări asupra stării de sănătate a populației

Anul 2002

Provincia Modena Provincia Reggio Emilia

Sex ratio (M/F) = 0,91 Sex ratio (M/F) = 0,89

Tineret / femele adulte = 1,17 Tineret / femele adulte = 1,27

M1

18%

F1

20%

F2

32%

M2

30%

M1

20%

F1

21%

F2

31%

M2

28%

E

ț

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

48/74

•ş ă ă

C.U.A. în ambiente din Apenini

(populaţii supuse gestiunii

cinegetice)

E

La populaţii în fază de creştere

(care nu au atins capacitateaportantă a ambientului)

C.U.A. = 30 – 50%

din numărul animalelor matcă

(din perioada pre-reproductivă)

Provincia Modena

CUA(media anii 2000-2002)

13,7 %

Mortalitate cinegetică(sezon vânăt. 2001-

2002)6,2 %

Provincia Reggio Emilia

CUA

(media anni 2000-2002)15 %

Mortalitate cinegetică(sezon vânăt. 2001-

2002)15 %

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

49/74

  ț

ă

ş ,  ,  , ş , ş ş ăă, şţ ăă ţă ş ă

nu constituie un factor de mortalitate capabil  să afectezestatusul speciei.Bolile ( ş ): ă, ,, ş

ţ

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

50/74

Factori limitanți de origine naturală

Factori climaticiMortalitatea asociată cu căderi de zăpadă abundente sau

rigori climatice poate fi mare.

Prădarea

Lupul: asupra tuturor categoriilor de animale

Mistreț, vulpe, pisica sălbatică, acvila regală: asupra

puilor

Unde sunt prezenți, râsul și chiar ursul.

PatologiaÎn afară de excepții izolate (de obicei atribuibile altor cauze),

nu constituie un factor de mortalitate capabil  să afecteze

statusul speciei.

ț

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

51/74

•  , ă ș

ţă ă, ă ă ă ă ă, ş ă ă ţă , ş ă ă ţă ă, ă, şş

•     ţ , ă, ţ ţ , ş

ț

ţ

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

52/74

ț

Factori limitanți de origine antropică

Braconajul

Acesta este un factor de mortalitate semnificativ. Există numeroase cazuri de exemplare afectate de împușcarea cu

gloanțe. De asemenea, este important numărul de animalegăsite în lațuri.

Câinii fără stăpân O adevărată plagă. La nivel local pare a fi principala cauză adificultăților de colonizare și de așezare stabilă a speciei

Mecanizareaagricolă

Numeroase cazuri raportate în fiecare an par să indiceoperațiile de cosit al furajelor printre cauzele de mortalitate

cu cel mai mare impact față  de pui.

ţ ț

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

53/74

ț

Factori limitanţi de origine antropică

Incidente cu

mijloace auto

Reprezintă un factor de mortalitate important, ce interesează în mod special masculii dispersaţi şi pe cei implicaţi în

dispute teritoriale

Incidente stradale cu căprioriProvincia Modena

anii 2000 - 2001Provincia Reggio Emilia

anul 2001

N = 135 N = 85

Masculi77% Femele23% Masculi73% Femele27%

E

ţ ț

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

54/74

Competiţie interspecifică

CerbPrezenţa de populaţii mari de cerb limitează creşterea

numerică a căpriorului

Lopătar

Acest cervid alohton este considerat responsabil de unele

interacţiuni competitive cu căpriorul. La nivel local totuşi

fenomenul nu se manifestă în mod clar

MistreţEste presupusă o competiţie de spaţiu între aceste 2

ungulate şi căprior, dacă acestea ating densităţi ridicateMuflon

ț

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

55/74

ă ă

ă ă ş

1

ţ ş

ş ă

1

ă

ş

ţ ă:

•   ,

ţ

  ,

ş ş ă ,

ţ

Comunicarea

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

56/74

MASCULI FEMELEFaza de grupare IANUARIE

Faza de grupare

Faze ierarhice şi teritoriale

FEBRUARIE

Faze ierarhice şi teritoriale

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

ÎmperecheriIULIE

ÎmperecheriAUGUST

Faza indiferentă SEPTEMBRIE

Faza de grupareOCTOMBRIE

Faza de grupareNOIEMBRIE

DECEMBRIE

ă

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

57/74

 ă

Coincide cu terminarea creșteriitrofeului (februarie-aprilie).Creşterea concentraţiei detestosteron în sânge induce

comportamente “ritualice” îndreptate spre afirmarea ranguluisocial.

Dacă antagoniştii au prestanţă fizică

asemănătoare se ajunge adesea la“luptă”, de regulă, ce se termină cufuga celui învins, urmărit de învingător chiar pe distanţe lungi.

În timpul fazei ierarhice se verifică dispersia masculilor, ce interesează înspecial tineretul (clasa 1), alungat în mod activ de către masculii dominanţi

Dispersia

AB

() ()

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

58/74

 ă

Comportament sezonier tipic al masculilor adulţi.

Urmează fazei ierarhice şi include perioada împerecherilor.

Se explică prin deţinerea unui teritoriu de uz exclusiv al unui singur

individ, care marchează activ zona pe care o apără.

De regulă, teritoriul unui căprior mascul are o întindere de 5 – 30 ha

Teritoriul

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

59/74

Sei disting 3 tipuri de marcaje:

• vizuale:

• decojiri• scurmare cu picioarele

posterioare

• olfactive:• scurmare cu picioarele

posterioare

• frecare cu glandele capului

• urină

• acustice:

• brăhnit (lătrat)

“ Scurmare” 

Marcare cu glandele capului 

ăă ă

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

60/74

ăă ş ă

În mai-iunie femelele adulte se izolează,părăsind-și urmaşii din anul precedent,

pentru a făta.

De regulă sunt selecţionate locuri cuvegetaţie joasă, la margini de pădure:adesea pajişti şi culturi de lucernă.

În primele săptămâni puii rămân culcați,

ascunși în iarbă pentru a scăpa deprădători (reflexul de pronaţie). Mamase apropie de ei numai pentru alăptare.

În această fază se realizează 

imprinting  – ul.În continuare (în special începând cuterminarea perioadei de împerechere),puii își urmează în mod activ mama şi

reacţia de pronaţie este înlocuită defugă.Al ăptarea 

Reflexul de prona ţ ie  şi ascundere apuiului 

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

61/74

În iulie şi august femelele abandoneazătemporar puii pentru a se împerechea.

Ritualul de curtare consistă dint-o lungă urmărire din partea masculului teritorial,

ce culminează cu copularea.Procesul are loc în două faze. Prima estecea a alergatului, în care ţapul după ce a

găsit femela după miros, o urmăreştetimp de câteva ore, până la o zi.

Alergatul are loc ziua. Faza a douaconstă în urmărirea femelei îndeaproape 

de către ţap, care merge cu botul înapropierea organului ei genital, mers

liniar sau în cerc, formându-se astfel pesol o bătătură în formă de inel (inel dealergat). Durează aproximativ 2 zile şi în

această perioadă are loc fecundarea.Timpul cald, cu soare este favorabil

 împerecherii.

Urm ărirea 

Acceptarea masculului de c ătre femel ă

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

62/74

- În perioada de rut ţapii sunt nervoşi, izbesc tufele cu coarnele, râcâiepământul cu copitele, se bat cu rivalii lor.- În această perioadă ţapii sunt în picioare toată ziua, regimul de hrănire nu semodific

ă mult, dar

ţapul pierde din greutate.

- Puţin după aceea cei doi se separă: masculul, poligam, caută o nouă companie, femela se întoarce să se ocupe de pui.- Dacă femela este la prima împerechere şi deci lipsită de pui, legătura perechiipoate dura până la începerea fazei ierarhice.

ă

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

63/74

  ță

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

64/74

  ă ş ă ş

ăă, ţ ă ă, ă ă,

ş ă ţă ţ ş ăţ ă ş ă ş 16 ţă 1

) Că , 2 (ăă) C ă ă ă ăă ş ,

ă ,

ţă , 14 ş 8 C ă ă ă , ş

ță

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

65/74

Uşor de recunoscut graţie formei şi

dimensiunilor (circa 3,5 x 2,5 cm)

Pe terenuri favorabile (noroi, zăpadă)

sunt adesea vizibili şi pintenii

ță

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

66/74

Adesea uşor de recunoscut graţie

dimensiunilor (circa 1,4 x 0,8 cm) şiformei (uneori prezintă o mică 

protuberanţă la o extremitate)

PROTUBERANŢĂ

ță

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

67/74

Sunt provocate de acţiunea mecanică de

frecare a coarnelor pe care masculii o fac:

• pentru a se curăţa de catifea• ca debuşeu al tensiunii

• în timpul acţiunii de marcare

De obicei interesează plante lemnoase

(adesea ienuperi) cu diametrul de 2-3 cm

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

68/74

•   ă•   ţ ș ă ş ţ

•   , ă , ,

•   ţ  ă, ( ă , ş ă)

•   () ţ ş ţ şă ă

•   ăş ţ ş ă ( ) ș ăţ ( )

•   , ăă , ș, ţ •   ă ăş ,

ă

 

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

69/74

ă ă ş

,

ă

  ş , :

   ă

   

  ş  ă ş ţ

ță   ăț

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

70/74

Provincia Modena

1998 1999 2000

Sumeplătite

(€)

Incidenţa(%)

Sumeplătite

(€)

Incidenţa(%)

Sume plătite

(€)

Incidenţa(%)

Altespecii

259.238 100 330.474 99,8 317.180 99,3

Căprior 0 0 620 0,2 2.363 0,7

Total 259.238 100 331.094 100 319.543 100

Provincia Reggio Emilia

1998 1999 2000

Sumeplătite

(€)

Incidenţa

(%)

Sumeplătite

(€)

Incidenţa

(%)

Sumeplătite

(€)

Incidenţa

(%)Alte

specii170.482 99,1 252.134 98,8 184.323 98,6

Căprior 1.498 0,9 3.099 1,2 2.634 1,4

Total 171.980 100 255.233 100 186.957 100

ă

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

71/74

  ă

:

  1 1 ,

ă ă,

ţ ș , ă ţ

  ăă

ă,

, , , ă ,

2 ţ,

  ă,

ă

• Recoltarea şi valorificarea• Căpriorul poate fi vânat prin următoarele metode:• Metoda la pândă constă în faptul că vânătorul aşteaptă bine camuflat ieşirea

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

72/74

•  Metoda la pând ă constă în faptul că vânătorul aşteaptă, bine camuflat, ieşireavânatului într-un loc frecventat de acesta, cunoscut de pădurar sau paznic.• Vânătorul se aşează la pândă la 50 – 80 m de trecătoare,

•  într-un observator înalt sau pe sol, camuflat de un trunchi de arbore, tuf ă,adăpost improvizat. Deci, vânătorul stă pe loc, iar vânatul se mişcă şi se apropiede vânător.

•  Metoda prin apropiat  (dibuitul) se aplică mai mult decât la cerb.• Constă din apropierea f ără zgomot de animal prin locurile de ieşire la hrană.Apropierea se face prin arboret rar de preferinţă, care să permită vizibilitatebună.

• Este metoda cea mai fructuoasă dintre toate metodele. Se aplică 5 – 6 luni/an.•  Metoda prin ademenire cu chemătoarea constă în a imita glasul căprioarei

dornică de împerechere.• Se aplică în perioada împerecherii şi dă rezultate pe terenurile cu mai puţine

femele.•  Metoda de vânătoare din căru ţă se practică în pădurile de şes, în arborete rare,

mai ales toamna.

• Vânătorul merge în dosul căruţei, iar la vederea căpriorului se opreşte, seadăposteşte, observă calitatea vânatului şi trage dacă este cazul.• Împuşcarea se face cu armă cu glonţ.

•  Perioada legal ă de vână toare - pentru ţapi 15 mai - 15 octombrie,i ă i l î t 1 t b i 15 f b i

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

73/74

iar căprioarele între 1 septembrie - 15 februarie.• Împuşcarea se face în limitele planului de recoltă, pe baza unei autorizaţii

ce se eliberează nominal.• Despăgubirea pentru vânătoarea ilegală este de 2500-5000 euro pentru

mascul şi 2000-4000 euro pentru femelă.

• De la ţapul împuşcat, vânătorul primeşte numai trofeul, carneavalorificându-se separat.• Trofeul (coarnele cu craniul şi maxilarul superior) se montează pe o placă 

de lemn, pe dosul căreia se montează şi cele două părţi ale maxilaruluiinferior).

• Evaluarea trofeelor se face în conformitate cu prevederile C.I.C.• Pentru medalia de bronz se primesc la concursuri 105-114,99 puncte, iar

pentru cea de aur peste 130 puncte.• Recordul României este de 211,67 puncte C.I.C., recoltat jud. Prahova

(Marsilia, 1997), locul 4 în ierarhia mondială.

• Carnea animalelor până la doi ani este excelentă.• Carnea animalelor bătrâne este coriacee (tare ca pielea-talpa), cu gust

neplăcut şi trebuie ţinută la frăgezire.

• Măsuri de ocrotire:

8/16/2019 4 CAPRIORUL 2014

74/74

Măsuri de ocrotire: - combaterea vânătorii abuzive - cea mai importantă măsură de ocrotire; - combaterea dăunătorilor: răpitoare mari, câini hoinari; - păstrarea efectivului optim, deoarece altfel se răspândesc bolile parazitare,

scade greutatea corporală şi trofeul; - măsuri de selecţie;

- crearea de condiţii de linişte mai ales în perioada f ătărilor;- completarea şi îmbunătăţirea hranei.• Atitudinea faţă de căprior ca specie de vânat• Prezenţa căpriorului pe o mare suprafaţă (regiuni de şes şi dealuri ale ţării

noastre) are multiple avantaje, fiind mult mai accesibil decât celelaltecervide, iar masculul fiind purtătorul unui trofeu valoros.

• Se urmăreşte a i se mări densitatea la efectivul optim în fondurile devânătoare subpopulate şi

• evitarea suprapopulării cu consecinţele sale legate de degradarea calităţiivânatului.

• În scopul creşterii efectivelor, pe lângă limitarea sau oprirea recoltărilor, semodifică raportul de sexe în favoarea femelelor, la 1:1,5-1:2.