TULBURARILE DEPRESIVE

TULBURAREA DISPOZITIONALA DISRUPTIVAA. Crize de furie severe si repetate manifestate verbal (furii verbale) sau comportamental (agresivitate fizica manifestata fata de persoane sau obiecte) care sunt mult exagerate in intensitate si durata fata de stimulii situationali sau provocatori.B. Crizele de furie nu corespund nivelului de dezvoltare a individului.C. Crizele de furie au loc, in medie, de 3 sau mai multe ori pe saptamanaD. Dispozitia intre crizele de furie este in mod persistent iritabila sau furioasa in cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic si este observabila de cei din jur (parinti, profesori, colegi).E. Criteriile A-D au fost prezente timp de 12 luni sau mai mult. In tot acest timp individul nu a avut o perioada de 3 sau mai multe luni consecutive fara niciunul din simptomele descrise la A-D.F. Criteriul A si D sunt prezente in cel putin doua medii diferite (acasa, la scoala, intre colegi) si sunt severe in cel putin unul din aceste medii.G. Diagnosticul nu trebuie formulat pentru prima data daca pacientul are sub 6 ani sau peste 18 ani.H. Varsta tipica observata pentru debutul criteriilor A-E este sub 10 ani.I. Nu a existat nicio perioada distincta de mai mult de 1 zi in care criteriile complete, cu exceptia criteriului de durata, pentru un episod maniacal sau hipomaniacal sa fie indeplinite.Nota: Cresteri ale dispozitiei normale din punct de vedere al dezvoltarii, cum ar fi cele care au loc in contextul unui eveniment pozitiv sau ca anticipare a acestuia, nu ar trebui considerate ca simptome de manie sau hipomanie.J. Comportamentele nu se manifesta exclusiv in cadrul unei tulburari depresive majore si nu sunt mai bine explicate de o alta tulburare mentala (tulburare de spectru autist, PTSD, tulburarea de anxietate de separare, tulburarea depresiva persistenta [distimia])Nota: Diagnosticul nu poate fi pus daca exista o tulburare opozitionista, tuburare exploziva intermitenta, ADHD, tulburare de conduita, tulburare de uz a substantelor concomitenta. Indivizii la care se intrunesc atat criteriile pentru tulburarea dispozitionala disruptiva cat si pentru tulburarea opozitionista ar trebui diagnosticati doar cu tulburare dispozitionala disruptiva. Daca un individ a trecut vreodata printr-un episod maniacal sau hipomaniacal, diagnosticul de tulburare dispozitionala disruptiva nu trebui pus.K. Simptomele nu pot fi atribuite efectelor fiziologice ale substantelor sau unei alte afectiuni medicale sau neurologice.

TULBURAREA DEPRESIVA MAJORAA. Cinci (sau mai multe) din urmatoarele simptome au fost prezente in timpul unei perioade de 2 saptamani si reprezinta schimbari ale functionalitatii anterioare ale individului; cel putin unul din simptome este fie (1) dispozitie depresiva, fie (2) pierderea interesului sau a placerii.Nota: A nu se include simptomele care sunt in mod clar atribuibile unei alte afectiuni medicale.1. Dispozitie depresiva in cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic, fiind indicate fie de individ (se simte trist, gol, fara speranta), fie de cei din jur (fata plansa). (La copii si adolescent aceasta modificare se poate manifesta prin dispozitie iritabila).2. Interes si placere marcat diminuate fata de toate, sau aproape toate activitatile, in cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic (fie auto-raportata, fie evaluata de cei din jur).3. Scadere ponderala semnificativa cand individul nu tine cura de slabire sau crestere ponderala (o modificare de peste 5% din greutatea corporala in timp de o luna), sau o scadere sau crestere a poftei de mancare prezenta aproape zilnic. (La copii se ia in considerare esecul de a atinge greutatea corespunzatoare varstei).4. Insomnie sau hipersomnie aproape zilnic.5. Agitatie sau inhibitie psihomotorie aproape zilnic (observabila de catre cei din jur; nu doar sentimentul subiectiv de neliniste sau incetinire a miscarilor).6. Fatigabilitate sau lipsa de energie aproape zilnic7. Simtaminte auto-devalorizante sau de vina excesive si nejustificate (care pot atinge intensitate deliranta) aproape zilnic (nu doar auto-repros sau vina pentru cu este bolnav)8. Diminuarea capacitatii de gandire si de concentrare, sau nehotarare, aproape zilnic (fie auto-raportate, fie observate de altii)9. Ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie suicidara recurenta fara un plan specific, sau tentativa de suicid sau un plan specific pentru a comite suicid.B. Simptomele cauzeaza discomfort clinic semnificativ sau disfunctii sociale, ocupationale si in alte arii importante de functionare.C. Episodul nu se poate atribui efecteor fiziologice ale unor substante sau unei ale CMG.

Nota: Criteriil A-C constituie definitia pentru un episod depresiv major.Nota: Raspunsul la o pierdere importanta (doliu, faliment, pierderi cauzate de un dezastru natural, afectiune medicala severa sau handicap) poate cuprinde sentimentul de intensa tristete, ruminatii cu privire la pierdere, insomnie, diminuarea apetitului alimentar si pierdere ponderala elemente care apar la criteriul A si poate semana cu un episod depresiv. Cu toate ca asemenea simtaminte pot fi de inteles in contextul pierderii suferite, prezenta un episod depresiv major pe langa raspunsul normal la o pierdere ar trebui atent evaluata. Decizia se bazeaza pe rationamentul clinic bazat pe istoricul personal si normele culturale de exprimare a discomfortului cauzat de pierderea suferita.D. Episodul depresiv major nu se poate explica mai bine de o tulburare schizoafectiva, schizofrenie, tulburare schizofreniforma, tulburare deliranta sau alte tulburari specificate sau nespecificate din spectrul schizofreniei sau alte tulburari psihotice.E. Nu a existat niciodata un episod maniacal sau hipomaniacal.Nota: Criteriul de excludere nu se aplica pentru episoadele asemantoare cu mania sau hipomania induse de substante sau atribuite efectelor fiziologice produse de o substanta sau de o afectiune medicala.

Specificanti: Episod unic Episoade recurente Specificanti de severitate/evolutie: Usoara Moderata Severa Cu elemente psihotice In remisiune partiala In remisiune totala Nespecificata

Specificanti (idem cu cei de la TAB): Cu disconfort anxios Cu trasaturi mixte Cu trasaturi melancolice Cu elemente atipice Cu elemente psihotice congruente cu dispozitia Cu elemente psihotice incongruente cu dispozitia Cu catatonie Cu debut peripartum Cu caracter sezonier

TULBURAREA DEPRESIVA PERSISTENTA (DISTIMIA)(aceasta reprezinta o consolidare a ceea ce in DSM-IV-TR se numea tulburare depresiva majora cronica si tulburare distimica)A. Dispozitie depresiva in cea mai mare parte a zilei, in majoritatea zilelor, indicata atat de relatarile subiective ale individului, cat si de observatiile celorlalti, pe parcursul a cel putin 2 ani. (La copii si adolescenti poate fi vorba de o dispozitie iritabila, iar durata trebuie sa fie de cel putin 1 an).B. Prezenta a doua sau mai multe simptome din urmatoarele concomitent cu dispozitia depresiva:1. Scaderea sau cresterea apetitului alimentar2. Insomnie sau hipersomnie3. Energie scazuta sau fatigabilitate4. Scaderea stimei de sine5. Scaderea capacitatii de concentrare sau dificutati in luarea deciziilor6. Sentimente de lipsa de sperantaC. Pe perioada de 2 ani (1 an la copii si adolescenti) a tulburarii individul nu a avut perioade fara simptomele de la criteriul A si B pentru mai mult de 2 luni odata.D. Criteriile pentru o tulburare depresiva majora pot fi prezente continuu pe o perioada de 2 aniE. Nu a existat niciodata un episod maniacal sau hipomaniacal, iar criteriile pentru tulburare ciclotimica nu au fost niciodata intrunite.F. Tulburarea nu se explica mai bine printr-o tulburare schizoafectiva, schizofrenie, tulburare deliranta, sau alte tulburari specificate sau nespecificate din spectrul schizofreniei sau alte tulburari psihotice.G. Simptomele nu sunt atribuibile efectelor fiziologice ale unei substante (droguri de abuz, medicamente) sau unei afectiuni medicale (hipotiroidism).H. Simptomele cauzeaza disconfort clinic semnificativ sau disfunctie sociala, ocupationala sau in alte arii importante de functionare.Nota: Deoarece criteriile pentru un episod depresiv major includ 4 simptome care sunt absente din lista de simptome din tulburarea depresiva persistenta, un numar foarte limitat de indivizi vor avea simptome depresive care persista mai mult de 2 ani dar nu vor intruni criteriile pentru tulburare depresiva persistenta. Daca la un moment dat in cursul evolutiei episodului actual au fost intrunite criteriile pentru un episod depresiv major, se recomanda diagnosticarea unei tulburari depresive majore. Daca nu, se formuleaza diagnosticul de alte tulburare depresiva specificata sau nespecificata.

Specificanti: Cu disconfort anxios Cu trasaturi mixte Cu trasaturi melancolice Cu elemente atipice Cu elemente congruente cu dispozitia Cu elemente incongruente cu dispozitia Cu debut peripartumSpecificanti de evolutie: In remisiune partiala In remisiune totalaSpecificanti de debut: Cu debut precoce debut inainte de 21 ani Cu debut tardiv debut la 21 ani sau mai tarziuSpecificanti (pentru ultimii 2 ani de tulburare depresiva persistenta): Cu sindrom distimic pur: criteriile de diagnostic pentru un episod depresiv major nu au fost intrunite in cel putin ultimii 2 ani. Cu episod depresiv major persistent: criteriile de diagnostic pentru un episod depresiv major au fost intrunite pe parcursul ultimilor 2 ani Cu episoade depresive majore intermitente, episod actual depresiv major: episodul actual intruneste criteriile de diagnostic pentru un episod depresiv major, dar au existat perioade de cel putin 8 saptamani in ultimii 2 ani cu simptome sub pragul de diagnosticare a episodului depresiv major. Cu episoade depresive majore intermitente, fara episod depresiv actual: episodul actual nu intruneste criteriile de diagnostic pentru un episod depresiv major, dar au existat unul sau multiple episoade depresive majore pe parcursul ultimilor 2 ani.

Specificanti de severitate: Usoara Moderata Severa

TULBURAREA DISFORICA PREMENSTRUALAA. In cadrul majoritatii ciclurilor menstruale , cel putin 5 simptome trebuie sa fie prezente in ultima saptamana dinaintea debutului menstruatiei, incep sa se amelioreze in cateva zile de la debutul menstruatiei si devin minime sau dispar in saptamana de dupa menstruatie.B. Unul (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome trebuie sa fie prezente:1. Labilitate afectiva marcata (schimbari dispozitionale; se simte brusc trista sau plange, sau are o sensibilitate crescuta la respingere).2. Iritabilitate sau furie marcate, sau conflicte interpersonale accentuate.3. Dispozitie depresiva marcata, sentimente de lipsa de speranta sau ganduri auto-depreciative.4. Anxietate marcata, tensiune si/sau sentiment de incordare/tensiune.C. Unul sau mai multe din urmatoarele simptome aditionale trebuie sa fie prezent pentru a atinge un total de 5 simptome in total (combinate cu cele de la criteriul B):1. Scaderea interesului pentru activitatile obisnuite (munca, scoala, prieteni, hobby-uri)2. Dificultate subiectiva de concentrare3. Letargie, fatigabilitate sau lipsa marcata de energie4. Modificari marcat in apetitul alimentar; mananca prea mult; pofte alimentare specifice5. Hipersomnie sau insomnie6. Sentimente de coplesire sau pierdere a controlului7. Simptome fizice cum ar fi sensibilitatea sau inflamatia sanilor, dureri articulare sau musculare, senzatia de balonare, crestere ponderala.Nota: Simptomele de la criteriile A-C trebuie sa fie prezente in majoritatea ciclurilor menstruale din ultimul an.D. Simptomele cauzeaza disconfort clinic semnificativ sau interfera cu activitatile de la munca, scoala, sociale sau relationale (ex. evitarea activitatilor sociale, productivitate si eficacitate scazuta la munca, scoala, acasa)E. Tulburarea nu reprezinta doar o exacerbare a simptomelor unei alte tulburari, cum ar fi tulburarea depresiva majora, tulburarea de panica, tulburarea depresiva persistenta (distimia), sau o tulburare de personalitate (cu toate ca poate fi comorbida cu toate aceste tulburari)F. Criteriul A trebuie confirmat de evaluari zilnice prospective pe parcursul cel putin ultimelor 2 cicluri menstruale (diagnosticul poate fi provizoriu inainte de a avea aceasta confirmare)G. Simptomele nu sunt atribuibile efectelor fiziologice ale substantelor (droguri de abuz, medicamente, alte tratamente) sau unei afectiuni medicale generale (hipertiroidism).

TULBURAREA DEPRESIVA INDUSA DE SUBSTANTE/MEDICAMENTEA. O tulburare proeminenta si persistenta a dispozitiei care domina tabloul clinic si se caracterizeaza prin dispozitie depresiva sau scaderea interesului sau placerii in toate sau aproape toate activitatile.B. Exista dovezi din istoric, examenul fizic sau analizele de laborator cu privire la ambele criterii (1) si (2):1. Simptomele de la criteriul A au aparut in timpul sau curand dupa intoxicatia cu o substanta sau sevraj sau dupa expunerea la o anumita medicatie2. Substanta sau medicamentul implicat(a) este capabil sa produca simptomele de la criteriul A.C. Tulburarea nu este mai bine explicata de tulburarea depresiva care nu este indusa de medicamente/substante. Dovezi cu privire la o tulburare depresiva independenta pot include urmatoarele:Simptomele debuteaza inainte de debutul consumului de medicamente/substante; simptomele persista pentru a perioada substantiala de timp (aproximativ 1 luna) dupa incetarea sevrajului sau intoxicarii severe; sau exista alte dovezi care sugereaza o tulburare depresiva independenta, neindusa de medicamente/substante (istoric de episoade recurente neinduse de substante/medicamente).D. Tulburarea nu apare exclusiv in cadrul deliriumului.E. Tulburarea cauzeaza disconfort clinic semnificativ sau disfunctie sociala, ocupationala sau in alte arii importante de functionare.

Specificanti: Usoara, cu tulburare de utilizare Moderata sau severa, cu tulburare de utilizare Fara tulburare de utilizareSpecificanti (substantele): Alcool Fenciclidina Alte halucinogene Inhalante, opioide Sedative, hipnotice sau anxiolitice Amfetamine sau alte stimulante Cocaina Alte substante (necunoscute)Specificanti: Cu debut in timpul intoxicatiei Cu debut in timpul sevrajului

TULBURAREA DEPRESIVA CAUZATA DE O ALTA AFECTIUNE MEDICALAA. O tulburare proeminenta si persistenta a dispozitiei care domina tabloul clinic si se caracterizeaza prin dispozitie depresiva sau scaderea interesului sau placerii in toate sau aproape toate activitatile.B. Exista dovezi din istoric, examenul fizic sau analizele de laborator cu privire la aceasta tulburare ca fiind consecinta fiziopatologica directa unei alte afectiuni medicale generale.C. Tulburarea nu este mai bine explicata de o alta tulburare mentala (tulburarea de adaptare, cu dispozitie depresiva in care factorul stresor este o afectiune medicala)D. Tulburarea nu apare exclusiv in cursul unui deliriumE. Tulburarea cauzeaza disconfort clinic semnificativ si disfunctii sociale, ocupationale sau in alte arii importante de functionare.Specificanti: Cu elemente depresive nu sunt prezente toate criteriile pentru un episod depresiv major Cu episod depresiv-like sunt prezente toate criteriile pentru un episod depresiv major (cu exceptia criteriului C) Cu trasaturi mixte sunt prezente si simptome maniacale sau hipomniacale, dar acestea nu predomina in tabloul clinic ALTE TULBURARI DEPRESIVE SPECIFICATE1.Depresia scurta recurenta prezenta concomitenta a dispozitiei depresive si a cel putin 4 simptome depresive timp de 2-13 zile, cel putin o data pe luna (fara legatura cu ciclul menstrual) pe o perioada de cel putin 12 luni consecutive la un individ care nu a intrunit niciodata criteriile complete pentru o tulburare depresiva sau bipolara si in prezent nu intruneste criteria active sau reziduale ale unei tulburari psihotice.2. Episod depresiv scurt (4-13 zile) dispozitie depresiva si cel putin 4 in cele 8 simptome ale unui episod depresiv major asociate cu disconfort clinic semnificativ sau disfunctie care persista mai mult de 4 zile, dar mai putin de 14 zile, la un individ care nu a intrunit niciodata criteriile complete pentru o tulburare depresiva sau bipolara, care in prezent nu intruneste criterii active sau reziduale ale unei tulburari psihotice si nu intruneste criteriile pentru depresia scurta recurenta.3. Episod depresiv cu simptome insuficiente dispozitie depresiva si cel putin unul din celelalte 8 simptome ale episodului depresiv major asociat cu disconfort clinic semnificativ sau disfunctie care persista cel putin 2 saptamani la un individ care nu a intrunit niciodata criteriile complete pentru o tulburare depresiva sau bipolara, care in prezent nu intruneste criterii active sau reziduale ale unei tulburari psihotice si nu intruneste criteriile pentru simptome pentru o tulburare mixta anxios-depresiva.

SPECIFICANTI PENTRU TULBURAREA DEPRESIVA

CU DISCONFORT ANXIOS: Sunt prezente cel putin 2 din urmatoarele simptome, in majoritatea zilelor din cadrul episodului actual sau al celui mai recent episod depresiv sau a tulburarii depresive persistente (distimiei):1. Simtaminte de incordare sau tensiune2. Simtaminte neobisnuite de neliniste3. Dificultati in concentrare din cauza ingrijorarii4. Expectatii aprehensive (teama ca ceva groaznic e pe cale sa se intample)5. Teama ca individul si-ar putea pierde controlul de sineSpecificanti de severitate: Usoara: 2 simptome Moderata: 3 simptome Moderat-severa: 4-5 simptome Severa: 4-5 simptome cu agitatie motorieNota: Disconfortul anxios este o caracteristica proeminenta atat la pacientii cu tulburare bipolara cat si la cei cu tulburare depresiva majora, atat in ingrijirea primara cat si de specialitate. Nivele crescute de anxietate au fost asociate cu un risc mai crescut de suicid, o durata mai prelungita a bolii si o probabilitate mai crescuta de lipsa de raspuns la tratament. Ca atare, este extrem de util din punct de vedere clinic sa se specifice cu precizie prezenta si severitatea disconfortului anxios pentru a se putea planifica tratamentul si a se monitoriza raspunsul la acesta.

CU TRASATURI MIXTEA. Cel putin 3 din urmatoarele simptome maniacale/hipomaniacale sunt prezente pe parcursul celor mai multe zile episodului actual sau celui mai recent episod depresiv:1. Dispozitie elevata, expansiva2. Stima de sine elevata sau grandomanie3. Logoree sau presiunea vorbirii4. Fuga de idei sau simtamantul ca gandurile au o viteza foarte mare5. Crestere a activitatii indreptate spre scop (sociala, profesionala sau sexuala) 6. Implicare excesiva in activitati cu potential ridicat de consecinte negative (cumparaturi excesive, indiscretii sexuale, investitii financiare nesabuite)7. Scaderea nevoii de somn (se simte odihnit chiar daca doarme mai putin decat in mod normal; a se diferentia de insomnie).B. Simptomele mixte sunt observate de catre ceilalti si reprezinta o schimbare a comportmanetului obisnuitC. Pentru indivizii la care se intalnesc toate criteriile fie pentru manie, fie pentru hipomanie, diagnosticul ar trebui sa fie acela de TAB I sau II.D. Simptomele mixte nu se pot atribui efectelor fiziologice ale unor substante (droguri de abuz, medicamente, alte tratamente).Nota: Trasaturile mixte asociate cu episodul depresiv major reprezinta un risc crescut pentru dezvoltarea tulburarii bipolare tip I sau II. Asadar, este util sa se consemneze specificantul acesta pentru planificarea tratamentului si monitorizarea raspunsului terapeutic.

Cu trasaturi melancolice:A. Una din urmatoarele este prezenta in cursul celei mai severe perioade ale episodului actual:1. Pierderea placerii in toate sau aproape toate activitatile2. Lipsa de reactivitate la stimuli placuti de obicei (nu se simte cu mult mai bine, chiar si pentru moment, atunci cand ceva bun se intampla).B. Trei (sau mai multe din urmatoarele):1. O trasatura distincta a dispozitiei depresive caracterizata prin deznadejde profunda, disperare, posomorare, simtamant de gol interior.2. Depresia este mai accentuata dimineata3. Trezire dimineata devreme (cu cel putin 2 ore inainte de ora obisnuita de trezire)4. Agitatie sau inhibitie psihomotorie5. Anorexie sau crestere ponderala semnificative6. Sentiment de vina excesiva sau nejustificata.

Cu trasaturi atipiceAcest specificant se aplica atunci cand trasaturile atipice domina cele mai multe zile ale episodului actual sau al celui mai recent episod depresiv major sau a tulburarii depresive persistente.A. Reactivitate a dispozitiei (dispozitia se imbunatateste ca raspuns la evenimente pozitive sau cu potential pozitiv)B. Doua sau mai multe din urmatoarele trasaturi:1. Crestere ponderala semnificativa sau cresterea apetitului alimentar2. Hipersomnie3. Paralizie de plumb (simte mainile si picioarele ca de plumb)4. Un istoric personal indelungat de sensibilitate la respingerile interpersonale (care nu sunt limitate la episoadele de tulburare a dispozitiei) care duce la disfunctii sociale si ocupationale semnificative.C. Nu se intrunesc criteriile pentru trasaturi melancolice sau cu catatonie in acelasi timp.

Cu elemente psihoticeSunt prezente ideile delirante sau halucinatiile in orice moment al episodului. Daca apar elementele psihotice, se specifica daca sunt congruente sau incongruente cu dispozitia:Cu elemente psihotice congruente cu dispozitia: continutul ideilor delirante si al halucinatiillor este concordant cu temele depresive tipice de inadecvare personala, vina, boala, moarte, nihiliste sau de pedeapsa meritata.Cu elemente incongruente cu dispozitia: Continutul ideilor delirante si al halucinatiilor nu este concordant cu temele caracteristice depresive, sau continutul este un amestec de teme congruente si incongruente cu dispozitia.

Cu catatonieAcest specificant se aplica la un episod depresiv daca elementele catatonice sunt prezente in cea mai mare parte a episodului.

Cu debut peripartumAcest specificant poate fi aplicat episodului actual sau, daca nu sunt prezente toate criteriile pentru un episod depresiv major, celui mai recent episod depresiv major daca debutul simptomelor are loc in cursul sarcinii sau la 4 saptamani dupa nastere.Nota: Episoadele de tulburare a dispozitiei pot debuta fie in cursul sarcinii, fie postpartum. Chiar daca estimarile cu privire la perioada de follow-up dupa nastere difera, intre 3 si 6% dintre femei vor experimenta debutul unui episod depresiv sever in timpul sarcinii sau in saptamanile sau lunile care urmeaza nasterii. 50% dintre episoadele depresive majore cu debut postpartum debuteaza de fapt inainte de nastere. Astfel, aceste episoade sunt denumite colectiv, episoade peripartum. Femeile cu episoade depresive majore peripartum au deseori anxietate severa si chiar atacuri de panica. Studiile prospective au demonstrate ca simptomele dispozitionale si anxioase in timpul sarcinii, ca si sindromul baby blues, cresc riscul de episode depresiv major postpartum.Episoadele de tulburare a dispozitiei cu debut peripartum pot fi sau nu insotite de elemente psihotice. Infanticidul este mai frecvent asociat cu episoade psihotice postpartum caracterizate prin halucinatii imperative (care ii comanda sa ucida copilul) sau delir (copilul este posedat), dar simptomele psihotice pot fi prezente si in episoadele severe postpartum fara astfel de deliruri sau halucinatii.Episoadele de tulburare a dispozitiei postpartum (depresive majore sau maniacale) cu elemente psihotice apar la 1 din 500 pana la 1 din 1000 de nasteri si pot fi mai frecvente la primipare. Riscul de episoade postpartum cu elemente psihotice este mai crescut la femeile cu un istoric de astfel de episoade postpartum, dar mai poate fi crescut si la femeile cu antecedente personale de tulburare depresiva au bipolara (in special in cazul TAB I), precum si la cele cu antecedente heredocolaterale de tulburare bipolara.Odata ce o femeie a avut un episod postpartum cu elemente psihotice, riscul pentru recurenta pentru fiecare nastere urmatoare este intre 30 si 50%. Episoadele postpartum trebuie diferentiate de deliriumul din perioada postpartum care se caracterizeaza printr-un nivel fluctuant de constienta si atentie. Perioada postpartum este unica in ceea ce priveste nivelul de alternatii neuroendocrine si adaptari psihosociale, al impactului potential al alaptarii la san asupra planificarii tratamentului si implicatiile pe termen lung ale istoricului de tulburare dispozitionala postpartum asupra planificarii familiale ulterioare.

Cu caracter sezonierAcest specificant se aplica tulburarii depresive recurente. A. Exista o relatie temporala regulata intre debutul episoadelor depresive majore si un anumit timp din an (de ex. toamna sau iarna).Nota: Nu se includ cazurile in care exista un efect evident al factorilor stresori psihosociali (individul este in mod constant somer in timpul iernii).B. Remisiunile apar de asemenea intr-o perioada anume a anului (depresia dispare primavara)C. In ultimii 2 ani, episoadele depresive majore ale individului au mentinut relatia temporala sezoniera, asa cum este definita mai sus, si nu au existat episoade non-sezoniere. D. Depresiile sezoniere sunt mult mai numeroase decat cele cu caracter non-sezonier pe parcursul vietii individului.

Specificanti:In remisiune partiala: Sunt prezente simptome ale unui episod depresiv anterior, dar nu intrunesc toate criteriile in prezent, sau exista o perioada de mai putin de 2 luni fara simptome semnificative de depresie majora la finalul unui astfel de episod.In remisiune totala: Pe parcursul ultimelor 2 luni nu au fost prezente semne si simptome semnificative ale tulburarii.

Specificanti de severitate:Usoara: Sunt prezente putine simptome in exces pe langa cele minim neceare pentru a pune diagnosticul, intensitatea simptomelor este disconfortanta, dar suportabila, iar simptomele duc la disfunctii minore sociale sau ocupationale.Moderata: Numarul simptomelor, intensitatea acestora si/sau gradul de disfunctionalitate sunt intre usoara si severaSevera: Numarul de simptome este mult in exces fata de cele minim necesare pentru a pune diagnosticul, intensitatea simptomelor este sever disconfortanta si insuportabila, iar simptomele interfereaza marcat cu functionalitatea sociala si ocupationala.