3_SISTEME-DE-SCENA_Scena-Glisanta_-Scena-Rulanta.pdf

11
3. Scena Glisantă şi Scena Rulantă (scena vagon) Scena Glisanta (platforma mobilă este poziţionată chiar pe planşeul scenei în care sunt construite glisierele şi celelalte mecanisme de acţionare necesare) Este evident că scena glisantă este limitată din punct de vedere tehnic la dimensiuni relativ înguste. Scena glisantă în mărime completă este depozitată în partea din spate, rulată şi susţinută pe ambele părţi şi împinsă înainte spre scena principală. Construcţia acestui tip de scenă glisantă reprezintă un proiect major, iar costurile pentru aceasta sunt foarte ridicate. Fig. 2

Transcript of 3_SISTEME-DE-SCENA_Scena-Glisanta_-Scena-Rulanta.pdf

  • 3. Scena Glisant i Scena Rulant (scena vagon) Scena Glisanta (platforma mobil este poziionat chiar pe planeul scenei n care sunt construite glisierele i celelalte mecanisme de acionare necesare) Este evident c scena glisant este limitat din punct de vedere tehnic la dimensiuni relativ nguste. Scena glisant n mrime complet este depozitat n partea din spate, rulat i susinut pe ambele pri i mpins nainte spre scena principal. Construcia acestui tip de scen glisant reprezint un proiect major, iar costurile pentru aceasta sunt foarte ridicate.

    Fig. 2

  • Fig. 3 Scena care alunec pe role (Scena rulant) Platformele care alunec pe role apar de obicei n proiectele care includ instalaii multiple elevatoare, turnante i platforme rulante. Platformele rulante merg pe planeu n timp ce ntreaga greutate este pe role, iar un sistem bun de ghidare este necesar pentru a menine platforma pe fgaul corect. Proiectarea scenelor rulante (se deplaseaz pe scena prin intermediul unor roi) Dup cum a fost descris n seciunile anterioare, scena rulant se utilizeaz frecvent mpreun cu alte instalii scenice pentru a oferi mai mult flexibilitate. Spre deosebire de scena glisant, un sistem cu scen rulant nu necesit montri speciale n structura planeului, ci se deplaseaz pur i simplu pe acesta prin intermediul unor roi cu pneuri de cauciuc sau poliuretan. Factorul decisiv n planificarea unei scene rulante este rezistena planeului, numrul roilor pe care se distribuie greutatea total i, n plus, un bun sistem de ghidare. Dimensiunea optim a platformei rulante este bazat pe dimensiunea scenei principale, att limea ct i adncimea trebuind s fie cu doi metri mai mari dect oglinda scenei. Scena poate fi divizat n dou pn la ase seciuni paralele cu linia cortinei, iar in acest caz platforma rulant poate fi

  • mprit n segmente astfel nct s se potriveasc cu cele ale celorlalte instalii scenice. Mecanismul de cuplare este acionat de obicei electric sau mecanic.

    Plan Metropolitan Opera, Fig.4

  • Sectiune Metropolitan Opera Fig. 5

    Fig.6 Schema scenei rulante de la Metropolitan Opera: n sensul acelor de ceasornic de la Balcony with operators... Balconul cu Consola de Operare pentru acionarea platformelor rulante, a ascensoarelor i a podului; Platforma rulant din stnga scenei 48x60; Platforma din centrul scenei 60x60; Circuitele de control i de alimentare sunt conectate la platforme prin intermediul unor tamburi de cablu acionai de arcuri; Turnant, diametru 58; Platform rulant in dreapta scenei 40x60; 4 Motoare & role de acionare pe fiecare

  • platform, pentru traciune; 7 ascensoare 8x60, 1 ascensor 4x62 utilizai pentru a cobor

    platformele la nivelul planeului; Spaiul publicului; Avanscen (Oglinda scenei) lime 56;

    Fosa Orchestrei; Aprtori prima culis)

    Fig.4, 5 i 6 ilustreaz instalaia de platforme rulante de la Metropolitan Opera, terminat n Septembrie 1966 i proiectat de Walter Unruh. Cldirea are 3788 de locuri, cu alte 200 de spaii pentru edere n picioare. Scena principal este lat de 32,7m i adnc de 27,2m; dou scene laterale i scena din fund sunt de 22,6x21,6m. Oglinda scenei este ajustabil n limite de 13,3-16,3m n lime i 0-16,3m n nlime. Scena principal se compune dintr-o zon de 18x18m, mprit n apte seciuni, cu un elevator adiional pentru zona portalului de 1,2x15,6m. Primele trei seciuni ale elevatorului scenei principale sunt construite cu etaj. nalimea dintre cele dou etaje este de 8m. nlimea pna la care pot urca elevatoarele cu etaj este 8,5m. A patra seciune se poate deplasa la 3,3m desupra sau sub nivelul scenei. Elevatoarele sunt puse n funciune de o energie hidraulic de 1,4Mpa, cu un control al vitezei n trei trepte. Un mecanism de cuplare i blocare este instalat la fiecare 30cm din distana de deplasare. Suport o ncrctur de aproape 10kN/m. Scena rulant din dreapta scenei este de 18x12m, iar cea din stnga de 18x14m. nc o scen rulant este poziionat n spate, iar aceasta este dotat cu un disc turnant de 17,4m n diametru. Fiecare platform rulant este echipat cu patru electromotoare pentru a furniza energie celor dou perechi de roi motrice. Turnanta din scena rulant din spate se deplaseaz pe patru seturi de roi dotate cu un control pentru viteza variabil. nlimea platformelor rulante este de 30cm deasupra scenei Mecanisme pentru Scenele Glisante

    Fig.7- Mecanismul hidraulic de acionare a platformei rulante cu cabluri de traciune: sus platform rulant; dispozitiv de prindere; jos, de la stnga la dreapta patin; in de rulare; dispozitiv de ghidare; cablu de traciune; ina dipozitiv ghidare; plonjor hidraulic

  • Pentru a aciona o scen glisant se utilizeaz dou metode: cabluri de traciune i roi (rotoare) (Fig. 8a, 8b). Metoda cu roi (rotoare) const n faptul c roile sunt instalate n planeul scenei iar platforma glisant se deplaseaz pe ele. Aceast dispunere se utilizeaz cel mai des n sistemele scenice multiple precum turnanta cilindru cu un elevator interior.

    Fig. 8a Mecanismul de acionare scen rulant: Motor, Roi rulante; Fig. 8b Mecanismul de acionare scen glisant: Roi, Cablul de Traciune Un exemplu tipic poate fi ntlnit la Burgtheater. Scena glisant este adus pe scena principal din scena lateral pe o serie de roi (rotoare) instalate n planeu si pe un set de roi din planeul scenei principale. Un electromotor, dotat cu un control al vitezei variabile i cu un ciclu de accelerare/decelerare, frnare standard, acioneaz un numr de rotoare. Pe de alt parte, eficacitatea mecanismului de acionare cu cabluri de traciune este limitat la proiectarea unui mecanism de scen glisant relativ simplu. Este aproape imposibil ca un sistem de cabluri de traciune s fie compatibil cu alte instalaii scenice.

  • dispozitiv de tensiune, motor 3.7.6 Mecanisme pentru Scenele Rulante Pentru a aciona scenele rulante exist dou metode principale: pe baz de autopropulsie i prin intermediul lanurilor cu role sau a cablurilor de traciune. n cadrul platformelor rulante cu autopropulsie exist dou metode standard: una cu un mecanism de comand independent (Fig.9), iar cealalt cu o platform de antrenare separat.

    Fig.9 Mecanism de acionare cu electromotor si cabluri de traciune

  • Fig 10 Mecanism de acionare a platformei rulante cu autopropulsie i electromotor: sus 1, stnga dreapta: platform; motor; cablu de alimentare; tambur pentru cablu; jos 1, stnga dreapta: patin; roat dinat de acionare; pinion i cremalier sau in de ghidaj cu lan; sus 2, stnga dreapta: platform rulant, cuplor, motor, platform de acionare Instalaia de cuplare pentru ultimul tip de mecanism de acionare a platformei const n general dintr-un sistem de cuplare automatic, telecomandat de la staia de control principal i dintr-o instalaie de cuplare manual fcut de personalul de scen. n cazul platformelor rulante cu autopropulsie, electromotoarele sunt montate n interiorul platformei care are, n mod normal, o nlime de 33 pn la 55cm. (...) Greutatea platformei se distribuie de-a lungul unei osii cu rulmeni i a unor roi de cauciuc sau poliuretan care ruleaz direct pe planeul scenei. Pentru a corecta orice devieri de curs, un bun sistem de ghidare este montat n planeu. n locul unui simplu mecanism de acionare prin frecare a roii de cauciuc, un angrenaj cu pinion i cremalier, o roat dinat sau un lan rigid se poate instala n ina de ghidaj. n acest caz, ina de ghidaj ar trebui s aib o lime de 10-15mm pentru a oferi o putere de traciune mai bun. Pentru platforme rulante mari se instaleaz dou ine de ghidare, n timp ce pentru platformele mai mici se monteaz o singur in. Nervuri de ghidare se instaleaz pe in pentru a asigura ca platforma s mearg constant n linie dreapt. Pentru c motorul i mecanismul de acionare nu sunt instalate n structura platformei, platforma cu cabluri de traciune (Fig.9, 10) nu iese, n general, n prim-plan. nlimea platformei rulante este de aproximativ 15-20cm. Ca i n cazul platformelor cu autopropulsie, inele de ghidare sunt montate n planeu. Greutatea se distribuie ntre roi, iar roi de ghidare sau nervuri sunt instalate n ine. Un dispozitiv de ghidare de 0,75-1m lungime este ataat de cablul de traciune i se deplaseaz pe ina de ghidaj. O prghie este montat n slotul inei de ghidare pentru a conecta platforma cu dispozitivul de ghidare. Platforma este apoi gata s se deplaseze. Cnd platformele rulante acionate de dispozitive de ghidare cu cabluri de

  • traciune sunt plasate pe scen i utilizate mpreun cu alte instalaii scenice, precum ascensoare sau turnante, dispozitivul de prindere retractabil ar trebui s fie proiectat astfel nct s fie detaat de dispozitivul de ghidare de ndat ce platformele rulante sunt fixate. Dispozitivul de prindere i cel de ghidare ar trebui s ia parte la micrile ascensoarelor sau turnantei. Opera din Mnchen (Teatrul Naional din Bavaria) utilizeaz un mecanism de acionare cu lan cu role instalat n glisiere. Platformele se pot deplasa n dou direcii: pe i de pe scen, n partea din fa i n partea din spate a scenei, permind platformelor rulante s fie rotite de pe scena principal spre zona de depozitare din partea lateral a scenei, iar de acolo spre fundul scenei i viceversa. Fiecare platform rulant este dotat cu dou seturi de roi i dispozitive de prindere pentru dou direcii, care pot fi coborte sau ridicate n funcie de direcia deplasrii. 3.7.7 Instalaia de platforme rulante de la Opera Regal Covent Garden Opera Regal Covent Garden, renovat n 1999, are un atelier suplimentar n culise unde 21 de platforme scenice rulante, dotate cu roi omnidirecionale, fiecare msurnd 14,8mx4,9mx0,3m(nlime), se pot transporta pe i de pe scen n funcie de necesiti. De asemenea, cinci platforme rulante speciale pentru balet sunt depozitate sub nivelul scenei pentru a fi ntrebuinate de Baletul Regal. O curea dinat, sintetic, montat pe muchia vertical a platformelor i un resort pentru cureaua dinat, care primete energie de la un electromotor i care este montat n structura planeului, acioneaz platformele. 3.7.8 Role pe aer comprimat pentru scenele rulante O tehnologie mai nou pentru schimbarea unitilor scenice implic utilizarea unor dispozitive bazate pe eliberarea unei pelicule de aer numite i air casters sau air bearings (role pe aer sau rulmeni pe aer). Exist i avantaje i dezavantaje n utilizarea acestor dispozitive. Avantajul transportrii pe o pelicul de aer este c sistemul nu implic aproape deloc friciune, permind deplasarea unor ncrcturi foarte mari pe orizontal, cu un efort minim. Platformele cu o ncrctur foarte grea pot fi astfel poziionate pe scen i deplasate rapid n orice direcie pentru depozitare. Un alt avantaj este c nu sunt necesare alte dispozitive de blocare pentru a menine platforma la locul ei n momentul n care ea a fost cobort (i alimentarea cu aer a fost oprit), greutatea platformei nsi fiind suficient pentru a face asta. Mai mult, nlimea unui dispozitiv cu role pe aer comprimat este mai mic dect o rotil care ar putea s suporte acest tip de ncrcturi, fcnd posibil, astfel, construcia unor platforme cu o nlime mai mic (Fig 11).

  • Fig.11 Rola pe aer AeroGo: sus Orificiu de intrarea a aerului; Plac portant; jos -

    Rol Aero; Glisier; Suport de aterizare

    Sistemul de transport pe o pelicul de aer utilizeaz relativ puine piese i, deci, este extrem de fiabil, necesitnd puin mentenan. Dei cheltuielile preliminare cu role, cabluri pentru furnizarea aerului, regulatoare, evi, valve i sistemul de furnizare a aerului sunt mari, consturile de ntreinere ulterioar ar trebui s fie mici. Multe teatre utilizeaz un compresor i dispozitive pe aer comprimat, iar acestea, mpreun cu regulatoare de presiune mic i rezervoare mari, s-ar putea adapta la folosirea de role pe aer. Rolele pe aer sunt utile n mod special acolo unde construcia planeului nu suport presiunea unor rotile cu ncrcturi foarte grele, din moment ce rolele pe aer aplic presiunea ncrcturii pe o zon mult mai mare dect rotilele obinuite. Dezavantajele utilizrii rolelor pe aer sunt, pentru nceput, faptul c necesit o suprafa de lucru neted, fr crpturi sau guri. Necesitile folosirii aerului sunt proporionale cu calitatea suprafeei planeului, iar gurile i scobiturile mari ar trebui astupate. Spaiile libere dintre fos i scen i din jurul trapelor prezint, de asemenea, probleme. Utilizarea rolelor pe aer pe scene mai vechi necesit punerea unei noi suprafee, iar cea mai des ntlnit practic este folosirea linoleumului, a unor plci fibrolemnoase bine fixate sau a unor materiale de acoperire speciale1. O pelicul de plastic tare se poate ntrebuina pe un planeu scenic neted i ferm, care nu are crpturi sau scobituri cu condiia ca pelicula s fie bine fixat de-a lungul perimetrului su. Necesitile unor astfel de planee se aplic peste tot pe unde unitile cu role pe aer trebuie s se deplaseze, inclusiv n cazul trecerilor din teatru n depozit i, de acolo, pe scen. Din moment ce necesitile rolelor pe are pentru anumite tipuri de suprafee intr n conflict cu utilizarea instalaiilor care presupun multe guri sau anuri n planeul scenei, aceste sisteme par cel mai bine ntrebuinate n cazul instalaiilor scenice noi, care nu prevd utilizarea trapelor.

    1 Precum vopseaua dens pentru marcajele rutiere sau bitumul moale/smoala. (n.t.)

  • Utilizarea rolelor pe aer necesit o presiune regulat mic, o alimentare cu aer de mare volum, iar o camer pentru compresor i rezervor, izolat acustic de zona de spectacol, ar trebui proiectat. uierul aerului eliberat de role atunci cnd sunt puse n funciune ar trebui, de asemenea, s fie luat n considerare. Regulatoare sunt necesare pentru a menine presiunea aerului constant, iar perimetrul zonei de lucru ar trebui s fie dotat cu aerisiri. Pentru a preveni ncurcarea furtunelor de aer, role debitoare ar trebui s fie instalate pentru a retrage automat excesul de cablu. Din pricina cordonului de aer ombilical, platformele nu pot fi rotite sau mutate una n jurul celeilalte fr a-l deconecta. Nici un alt cablu electric sau alte obstacole nu pot fi puse n calea platformei care se deplaseaz, iar prizele de scen care nu sunt utilizate ar trebui acoperite cu capace etane, aduse la acelai nivel cu scena. O pan a sistemului de distribuie a aerului poate duce la avarierea unei ntregi platforme i, dac nu a fost construit astfel nct evile, toate cablurile i rolele s fie la ndemn, ar putea fi nevoie de demontarea ei pentru reparaii. Atunci cnd sunt puse jos, dispozitivele de transport pe pelicul de aer nu pot fi micate fr prejudicii, iar, cteodat, nu pot fi micate deloc. O avarie a compresorului sau a rezervoarelor ar duce la avarierea ntregului sistem i nu exist dispoziii pentru operarea manual n cazul majoritii avariilor. ncrctura platformelor ar trebui s fie echilibrat pentru a evita coborrea rolelor care suport o ncrctur mai mare, dar i pierderea de aer de sub rolele mai puin ncrcate. Rolele pe aer sunt folosite la scar larg la Cerritos Performing Arts Center, din California, pentru transformarea auditoriului cu multiple ntrebuinri. Fig.12 ilustreaz multipla configuraie a centrului Cerritos, cu scene de tip alee, aren i sal de bal. Balcoane mobile cu role pe aer sunt poziionate n diferite configuraii.

    Fig. 12 Centrul pentru Artele Spectacolului Cerritos, din California