3.Reconstructia Postbelica a Europei. Planul Marshall – Promotor Al Constructiei Europene.

8/18/2019 3.Reconstructia Postbelica a Europei. Planul Marshall – Promotor Al Constructiei Europene.

1/5

REconstructia postbelica a europei,marshalDupa Al doilea Razboi Mondial, Europa era distrusa si saracita

aproape complet. Era nevoie de un plan de reconstructie, de ajutor economic si tehnic. Planul Marshall este ce

care urma sa rezolve problemele existente pe continentul european la acea data. Planul Marshall (The

Marshall Plan), cunoscut oficial ca European Recovery Program (ERP), a fost primul plan de reconstructie

conceput de Statele Unite ale Americii si destinat aliatilor europeni din al doilea razboi mondial.Programul de

ajutor american pentru reconstructia Europei este deseori considerat ca unul dintre marile

succese ale istoriei acestui secol (Ymanuel Wexler) si a devenit sinonim cu asistenta. Rare sunt

crizele economice din lume pentru rezolvarea carora ochii Occidentului si ai altora sa nupriveasca spre istoria acestuia. Planul este frecvent evocat in corelatie cu strategia susceptiila

sa remedieze asenta cresterii! pentru demarajul Estului si! foarte recent! in "###! pentru

dezvoltarea sud$estului european! a statelor din %alcani.Planul Marshall! indiscutail! a creat! prin

aplicarea sa! efecte pozitive! si a fost un motiv in plus de a & condamnat cu vehementa de 'R

si de satelitii sai care il considerau o expresie a imperialismului dolarului. tanga politica din

Europa de *est l$a vazut! poate indreptatit ca una din cauzele nerealizarii sistemului politic de tip

socialist in mediul occidental. +nterventia americana si revigorarea economica care au urmat

Planului ,arshall au insemnat pentru responsailii stangii sfarsitul rutal al erei socialiste care

incepuse intr$o maniera atat de promitatoare in "#- [20] . /onstatarile de mai sus au fost

sintetizate de catre 0elhauser si ele sunt extrem de interesante! caci permit o aordare dincolode economic $ spre sfera politica $ a contriutiei Planului in sustinerea modelului democratic de

tip occidental. +mportanta economica a Planului ,arshall! caci este un plan economic! este

corelativa uriasului impact politic [21] ! sulinia si 1. %ossuat! intarindu$l pe 0elhauser.

Pe fondul situatiilor si mentalitatilor inca in2amate de anii razoiului! de agresiunea directa a

stangii asupra intregului continent european! la iunie "#-3 generalul ,arshall va enunta la

4arvard Programul care va face istorie si ii poarta numele. Europa este expusa unei dislocatii

economice! sociale si politice foarte grave fara un ajutor suplimentar foarte important Remediul

consta in a sparge cercul vicios si a restaura increderea locuitorilor in viitorul economic a

propriilor tari din Europa intreaga tatele 'nite se angajeaza sa aduca un ajutor si sa

staileasca un program european! dar initiativa treuie sa vina de la Europa [22] .

5ranta! imediat dupa pronuntarea discursului! a organizat o celula de lucru la 6ua7 d8Orsa7! su

conducerea lui 1eorges %idault. 0u inceput consultari cu 9ondra! apoi la "- iunie! 5ranta va

contacta 'R pentru organizarea la Paris a /onferintei tripartite in legatura cu Planul Marshall

9a :: iunie! ,oscova anunta ca accepta tratativele de la Paris. /onferinta franco$anglo$rusa a

fost stailita pentru :3 iunie.ovieticii au trimis la Paris o delegatie numeroasa! formata din #;

de memri condusa de comisarul afacerilor straine! ,olotov! asistat de patru colaoratori.


2/5

americana in afacerile interne si sa nu se considere ca ne$a fost impusa si! in sfarsit!

oportunitatea momentului! incat opinia pulica sa vada in creditele americane! alaturi de

avantajele materiale! promisiunea independentei economice viitoare! a carei realizare rapida

este posiil sa vina prin creditele americane.=ean ,onnet considera ajutorul american

provizoriu si productiv. El dorea sa ofere un sens national efortului de echipare economica.

1arantie a independentei economice! Planul era important si indispensail pentru ca francezii

sa plaseze creditele americane intr$o veritaila perspectiva de dezvoltare. 9ui =ean ,onnet ii

placea sa creada ca realizarea primului Plan francez asociat stailizarii &nanciare va convingesupraveghetorii americani ai fondurilor de utilizare productiva a creditelor! care treuiau

negociate si recon&rmate in &ecare an. Planul pus in miscare de =. ,onnet este versiunea

franceza la postulatele formulate de 1eorge ,arshall in discursul sau de la 4arvard si! in acelasi

timp! este garantul independentei nationale [27] .=ean ,onnet a reactionat la tendinta

guvernului fata de reducerea (in iunie "#-A) a ritmului &nantarii investitiilor datorita iminente

atriuirii ajutorului ,arshall? 0merica nu este nici reactionara! nici imperialista. /ontriutia sa

nu ne este data pentru a ne controla. Ea se opreste daca nu se manifesta si efortul nostru fara

ajutor nu este Plan! dar fara Plan nu este nici ajutor! nici independenta . Planul ,onnet este! in

fapt! legatura intre consensul national (serios afectat de ruptura cu sovieticii din "#-3) s

cooperarea atlantica[28]

.

Pe ansamlul duratei de aplicare a Planului Marshall (B aprilie "#-A $ B; iunie "#:) 5ranta

a primit peste :!3 miliarde dolari! din care aproape #;C in materiale (:!-"# miliarde dolari).

0ceasta suma reprezenta circa :BC din ajutorul total acordat europenilor si plaseaza 5ranta in

pozitia secunda! dupa 0nglia! inaintea 1ermaniei si +taliei.

+talia si 1ermania! si ele ene&ciare ale Planului Marshall! au cunoscut doua trasatur

comune> au pierdut razoiul! dar au realizat! incepand cu "#-D! si una! si alta! cresteri superioare

celor din tarile invingatoare.


3/5

comerciale. Pentru realizarea oiectivelor a fost creata Administratia de Cooperare

Economica [31] .

Conventia pentru cooperare economica europeana din "D aprilie "#-A si Programul Global

de Reconstructie a Europei de&neau viziunea europenilor asupra dezvoltarii si cooperari

economice.

Prin Acordul asupra datoriei! semnat in "#B! ajutorul american totaliza circa "B miliarde

de dolari. +ntre aprilie "#-A si iunie "#"! prin Planul ,arshall s$a transferat in Europa mai multde "C din P+%$ul american! adica B!C din P+%$ul european (fara sa tinem cont de ajutoru

militar)? B!-C din ajutorul american a fost in marfuri! restul in imprumuturi. 0cestea din urma au

ajutat la lichidarea creantelor internationale de dinainte de razoi! in conditii foarte avantajoase

pentru deitori! in primul rand pentru 1ermania. Goate erau realizate pe fondul unui ansamlu de

politici economice! in cadrul privilegiat oferit de lieralizarea schimurilor intra$europene si de

programarea activitatilor comune pe termen mediu.

%ene&ciile programelor nationale si ale Planului ,arshall vor permite Europei Occidentale

sa depaseasca nivelul mediu de dezvoltare de dinainte de razoi in "#-#! ceea ce! in fapt!

insemna ca Reconstructia era terminata. 0jutorul american! prelungit pana in anul "#" $

inceputul lui "#:! va permite consolidarea structurilor economice si a politicilor lieralepromovate de guvernele occidentale.

Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO) este o alianţă formată din 28 de state din Europa şi America de

Nord care au aderat la Tratatul Nord-Atlantic.

Scopul esenţial al NATO este acela de a asigura libertatea şi securitatea tuturor membrilor săi prin miloace

politice şi militare! "n conformitate cu Tratatul Nord-Atlantic şi cu principiile #artei Naţiunilor $nite.Tratatu

Nord-Atlantic a fost semnat la data de % aprilie &'%'. Acesta repreintă baa legală şi contractuală a Alianţei ş

a fost stabilit "n cadrul Articolului & al #artei Naţiunilor $nite! care reafirmă dreptul inalienabil al statelor

independente la apărarea indi*iduală sau colecti*ă.

+ncă de la "nceputurile sale! Alianţa a depus eforturi pentru stabilirea unei ordini uste şi durabile de pace "n

Europa! baată pe *alorile comune ale democraţiei!drepturilor omului şi "n conformitate cu litera legii.

,rincipiul fundamental care stă la baa Alianţei este un angaament comun faţă de cooperarea mutuală "ntre

statele membre! aat pe indi*iibilitatea securităţii acestora.

Solidaritatea şi coeiunea din cadrul Alianţei susţin faptul că nici o ţară membră nu poate fi forţată să se

baee doar pe propriile eforturi naţionale "n caul apariţiei unor ameninţări asupra securităţii sale. ără a pri*a

statele membre de drepturile şi obligaţiile de a-şi asuma responsabilităţile su*erane "n domeniul apărării!

Alianţa le aută să-şi atingă obiecti*ele de securitate naţională "n urma unui efort colecti*.

,e scurt! Alianţa este o asociere de state libere! unite "n /otăr0rea lor de a-şi menţine securitatea prin garanţii

comune şi prin relaţii stabile cu alte ţări.

+n 122'! cu prileul Summit-ului NATO de la Strasbourg-3e/l! au fost ani*ersaţi 60 de ani de la înfiinţarea

Alianţei Nord-Atlantice.

http://www.nato.int/http://www.nato.int/cps/en/natolive/nato_countries.htmhttp://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/TRATATUL%2520NORD-ATLANTIC.pdfhttp://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/TRATATUL%2520NORD-ATLANTIC.pdfhttp://www.nato.int/60years/index.htmlhttp://www.nato.int/60years/index.htmlhttp://www.nato.int/cps/en/natolive/nato_countries.htmhttp://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/TRATATUL%2520NORD-ATLANTIC.pdfhttp://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/TRATATUL%2520NORD-ATLANTIC.pdfhttp://www.nato.int/60years/index.htmlhttp://www.nato.int/60years/index.htmlhttp://www.nato.int/


4/5

Ani*ersarea a repreentat pentru NATO şi un moment prielnic pentru definireaobiecti*elor *iitoare ţin0nd con

de noile tipuri de ameninţări.

#u prileul Summit-ului de la Strasbourg-3e/l! din aprilie 122'! şefii de stat şi de gu*ern ai statelor membre

NATO au dat secretarului general sarcina de a crea şi a conduce un grup de eperţi care! "n consultare cu

statele membre! să elaboree recomandări "n *ederea actualiării Conceptului Strategic al NATO din &'''! "n

lumina e*oluţiilor din ultima decadă la ni*elul mediului politic şi de securitate! şi să facă propuneri "n *ederea

implementării acestuia.

+n consecinţă! "n urma unei acti*ităţi intense de reflecţie şi a debaterilor derulate at0t la ni*elul Alianţei! c0t şi

cu angrenarea statelor partenere şi a societăţii ci*ile şi a mediilor academice! a fost elaborat un nou Concept

Strategic al Alianţei! care a fost aprobat la Summit-ul NATO de la 4isabona! la &'-12 noiembrie 12&&.

Mod de lucru

Structurile create "n cadrul NATO permit ţărilor membre să-şi coordonee politicile! "n scopul "ndeplinirii acestor

sarcini fundamentale. Ele asigură o permanentă conlucrare şi cooperare "n domeniul politic! economic! ca şi "nalte domenii non-militare! precum şi formularea de planuri comune de apărare5 stabilirea infrastructurii! a

ec/ipamentelor şi facilităţilor de baă! necesare operaţiunilor forţelor militare5şi aranamentele pentru programe

şi eerciţii comune de instrucţie.

4a baa acestor acti*ităţi se află o structură militară şi ci*ilă compleă! care implică un personal administrati*

bugetar şi de planificare! precum şi agenţii desemnate de către ţările membre ale Alianţei! "n scopul de a

coordona lucrul pe domenii de specialitate - de eemplu! sistemul de comunicaţii necesar "n facilitarea

consultării politice! comanda şi controlul forţelor militare şi suportul logistic "n susţinerea acestora.

Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economicăț ș (O#6E) este o organia ie interna ionalăț ț a acelona iuni de*oltate care acceptă principiile democra iei repreentati*e i a economiei de pia ă libereț ț ș țOrgania ia " i are originile "n anul &'%7! sub numele deț ș Organisation for European Economic Co-operation (OEE#)! Organiza ia pentru Cooperare Economică Europeanăț ! pentru a auta la administrareaplanului 8ars/all pentru reconstruc ia Europei după #el de-al 6oilea 9ăboi 8ondial. 8ai t0riu calitatea dețmembru a fost etinsă pentru statele din afara Europei! iar "n &':& s-a reformat lu0nd numele de Organisationfor Economic Co-operation and e!elopment (OE#6)! francea; Organisation de coop"ration et ded"!eloppement "conomi#ues.

Obiective i ac iuniș ț

Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economicăț ș este un forum unic unde gu*ernele a ?% dedemocra ii conlucreaă pentru a răspunde pro*ocărilor economice! sociale! a celor ce in deț ț globaliare i deș

eploatare a oportunită ilor globaliării.ț

Organia ia oferă un cadru "n care gu*ernele pot să " i compare eperien ele politice! să caute răspunsuri laț ș ț

problemele comune! să identifice practicile bune i să- i coordonee politicile interne i interna ionale. Aceastaș ș ș ț

este un forum! unde presiunea egală poate ac iona ca un stimulent puternic pentru "mbunătă irea politicii ț ț ș

pentru implementarea instrumentelor independente care! ocaional! pot conduce la semnarea unor tratate.

http://www.mae.ro/node/1570http://www.mae.ro/node/1410https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1961https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83&veaction=edit&vesection=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83&action=edit&section=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizarehttp://www.mae.ro/node/1570http://www.mae.ro/node/1410https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/1961https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83&veaction=edit&vesection=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83&action=edit&section=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare


5/5

Sc/imburile de informa ii i analie dintre gu*ernele O#6E sunt puse la dispoi ie de un secretariat dinț ș ț ,aris

Secretariatul culege date! monitorieaă trenduri i analie i prognoeaă de*oltările economice. Acestaș ș

cerceteaă i sc/imbările sociale sau modelele comerciale de*oltate! mediul!ș agricultura! te/nologia! taele ș

alte domenii.

O#6E aută gu*ernele "n direc ia cre terii prosperită ii i a luptei "mpotri*a sărăciei prin cre tere economicăț ș ț ș ș

stabilitate economică! comer i in*esti ii!ț ș ț te/nologie! ino*a ie! anteprenoriat i cooperare "n scopul de*oltăriiț ș

Trebuie să eiste asigurarea că cre terea economică!ș de*oltarea socială i protec ia mediului sunt ob inuteș ț ț "mpreună. Alte scopuri includ crearea de locuri de muncă pentru to i! ec/itate socială! gu*ernare curată ț ș

efecti*ă.

O#6E face eforturi pentru a "n elege i a auta gu*ernele să răspundă la noi de*oltări i preocupări. Acesteaț ș ș

cuprind comer ul i austarea structurală! securitatea online i pro*ocările legate de reducerea sărăciei "nț ș ș

lumea de*oltată. 6e mai mult de %2 de ani! O#6E este una dintre cele mai mari i mai de "ncredere surse deș

statistică comparată! statistică economică i date sociale. @aele de date O#6E cuprind o arie largă i di*ersăș ș

cum ar fi conturile na ionale! indicatorii economici! for a de muncă! comer ul! ocupa ia! migra ia! educa iaț ț ț ț ț ț

energia! sănătatea! industria! taele i impoitele! i mediul. #ea mai mare parte a studiilor i analielor suntș ș ș

publicate.

6e-a lungul ultimei decade! O#6E a reol*at o serie de probleme sociale! economice i legate de mediuș

ad0ncindu- i legatura cu afacerile! uniunile comerciale i al i repreentan i ai societă ii ci*ile. Negocierile de laș ș ț ț ț

O#6E "n pri*in a taelor i a pre urilor de transfer au desc/is drumul tratatelor bilaterale "n urul lumii.ț ș ț

Sediul O#6E se află la C$%teau de la &uette "n ,aris.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttps://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Tehnologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttps://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttps://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Tehnologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Paris

3.Reconstructia Postbelica a Europei. Planul Marshall – Promotor Al Constructiei Europene.

Documents

Transcript of 3.Reconstructia Postbelica a Europei. Planul Marshall – Promotor Al Constructiei Europene.