7

CAPITOLUL 3. ISTORIA DESIGNULUI, PIONIERII DESIGNULUI SI ARHITECTURII MODERNE -mari expo internat 1851, 1867, 1889, 1900 - preocup pt prêt, desfacere, cant, rentabilitate functionalit la care se adauga probl legate de frumusetea produsului odata cu saturarea pietelor in cond unei uniformizari a propriet produselor -scoli de ‘aret si meserii’ -prapastia inutilitatii arei in productie ca lux sau risipa de forta de munca -William Morris si John Ruskin, Anglia sec XIX -> tezele functionaliste ‘masinoclasti’ -designul contemp volatilist odata ce s’a iesit din era msinista, prod sa fie frumoase, logice prin functionalit lor sis a produca satisfactie utilizatorilor -Germania, Franta si Belgia –formele Art Nouveau specifice -industria- dezvoltarea esteticii ind, inclusive in stiinta - sex XIX XX Paul Soriau- doctrina functionalismului ‘forma este expresia fatzisha a fctiei sale’(Etienne Soriau) -SUA puterea ec -> necesit unor schimbari radicale de perceptie si conceptie -dupa 1907, Muthesius ‘Deutscher Werkbund’ - intervalul antebelic – pp elem ale teoriei functionaliste > doctrina designului >postmod Perioada moderna -1918 1920 – curente in arta si arh: constructivism sovietic, neoplasticismul olandez, Bauhaus, misc fr Le Corbusier si avangarda artistica europeana ; orientarea nationalista si constiinta realitatii stiintifice-ind a epocii - reproiectarea numeroase prod efecte in perspect, abordarea superioara decorativismului primei per istorice Le Corbusier – promoter al masinismului si al desinglui in toate dom(urbanism, industrializare a constr si productiei de echipamente pt cladiri) -masina –prod de obiecte perfecte, org vii -inventie tehnica –forme noi si schimbari radicale in prod ind si in dezv standardizarii si prefabr elem de constr si echipament Jacques Vienot 1893 1959 – 1927 prima casa de decoratiuni in Fr cu 3 sect décor/mob/inst -inf despre realiz design American -1933 mag La Printemps – promov culorile fctionale -1940 –‘La republique des Arts’, progr nat de estetica ind -1950 asoc de estetica industriala ‘Porza’ > ‘asoc internat de estetica ind’ -Preocupat sa gaseasca specificit franceza in univ design -1919 -1929 – ind Americana extensive,preocup pt estetic surclasata de fctionalit, competitivit -1929 marea criza econ > reproiectare/redesenare produse, designul conceptual produse noi si investitii tehnologice uriase Per moderna/contemporana – din anii 30 ai sec XX -criza ec 1929 pct de lansare al designului American -Raymond Loewy ‘La laideur se vend mal’ – reporiectarea in masa inmtre anii 1930-1934 a prod americane -1930, Muzeul American de arta moderna –sectie distincta de estetica ind, primul exponat –masina de scris Olivetti -infl sc germane , Bauhaus -primii designeri Raymond Loewy si Henry Dreyfus , Walter Dorwin Teague, Harley Earl, Richard Buckminster Fuller (1927 celula de locuit prefabr-Dymaxion House, 1932 Dymaxion Auto) Raymond Loewy – noile modele de masini de multiplicat Gestetner, de la locomotive pana la ob de uz casnic, de la submarine la aastronave -pionier graphic design – proiectarea de logotipuri -teoretician al deisgnului cauta sa gaseasca locul si sarcinile designerului in cadrul ekipei de proiectare Henry Dreyfus – aparatura create pt Bell Company, piroscaful Independence, avionul Superconstellation Walter Dorwin Teague – design de automobile Marmon, retele Service station, motoscafuri, unelte si ustensile Harley Earl – designer al uzinelor Cadillac Designul European Bauhaus, cel fr(Jaques Vienot, Charlotte Perriand, l’Architectur d’aujurd’hui), cel Italian (Gio Ponti rev Domus,Lancia, mob Figini si Pollini), finlandez(Alvaro Alto), danez(Arne Jacobsen);

8

-designul o problema sociala interventia statului, problematica promovarii exporturilor cu reversal competitivitatii in piata interna > coord nat Anglia:1944 Council of Industrial design, organizat la 5 ani Congrese de proiectare artistica si cursuri de profil pe sect de prod, publicatia Design Franta:1948 Oficiul pt estetica ind, rev Esthetique industrielle, mari birouri de estetica ind Belgia:Institutul Belgian al esteticii industriale, oficiul Belgian t comertul exterior si Oficiul Belgian pt marirea productivitatii muncii Danemarca:1965 premii pt produsele cu nivel estetic coresp>estetica Italia:excelenta in design, pluralism orientari promoveaza la nivel nat interpr de prod sau com designul. ADI ‘La Rinascente Compasso D’Oro’ Japonia:2 univ de estetica ind, 1952 Asoc desenatorilor ind japonezi, 1955 burse in strainat, 1964 echipa jap castiga SUA premiul internat pt estetica ind, Ministerul Comertului –certificate de estetica prod si prime fabricantilor, sectie proprie estetica in 1958 Germania:Consiliul pt proiect formei traditia din invatamant consacrata pt Bauhaus, birouri de estetica ind Olanda: notabila simbioza cu comertul prin ghidarea organismelor de profil a consumatorilor, infl cererii SUA : Societatea Proiectantilor Estetico-Ind ai Amercii-majorit companiilor aveau birpouri de profil -1957 ICSID The International Council of Societies of Industrial Design recunoscut de UNESCO URSS:intorducerea metod constructiei artistice Institutul Unional de cercetari Stiintifice privind estetica tehnica; -1933 grand Palais din Paris – expozitia ‘Design Miroir du siecle 1853-1993, studiul de caz ceasurile Swatch -provocarea pt design – formalizarea invizibilului(electronica miniaturizata, informatica) -1996, centrul Pompidou –expo Gaetano Pesce – scaun Golgotha, canapea Apus de Soare- imbatranirea premature a formelor obiectelor ind, promotorul ‘designului psihanalitic’, fotoliul mama-prunc, scrumiera cu stugmat -promovarea esteticii trebuie desavarsita in sistemul commercial > premiile pt design, etichetele aplicate de marfuri sistemele de ghidare si consiliere a cumparatorilor, campanile de promovare ale unor produse -rolul comerciantilor – detinatorii unor baze de date cu o val inestimabila pt orientarea productiei si asigurarea eficientei si rentabilitatii activit ec Articulatia design-markleting, Public Relations publicitatea, propaganda produsului, studiul psiho-sociologic al pietei si al conjuncturii, la limita intre societ ind sic ea postind. Problema optiunii intre serii mari si serii mici -omul contemporan aspira la singularitate, detesta uniformitatea si rigiditatea, dar constientizeaza efectele modei, moravurilor, traditiilor, mutatiilor din ultimele 4 5 decenii, constientizeaza sezoanele -apare productia asistata pe calculator > asigurarea varietatii actuale se realizeaza prin sist de clase si realizarea diferentelor dintre obiecte numai in limita anumitor categorii -uniformitatea dispare in cazul bunurilor de consum individual care pot afirma personalitatea achizitorului -calculatorul predispus efficient la combinatorica si colaj Romania – probleme de sincronizare cu contextual mondial 0 dezghet ideologic anii 60 primele initiative de programare a designului 1967 – Biroul de Estetica Marfurilor, punct de info in probl esteticii ind pe langa Camera de Comert RSR -1971 ICIEP insit de creatie ind si estetica a prod -in incvatamant, economic pana in anii ’80 asociat cu marketingul, , La sf anilor 60 invatam superior –catedra de design Univ Arte Plastice N. Grigorescu Buc si Ion Andreescu la Cluj sectia de design 1972 –al VII-lea Congres International de Estetica -1973 Comisia de design-estetica de pe langa Uniunea Artistilor Plastici , se deschid Galeriile ARTIND bucuresti consecrate ac domeniu -evidente urmat realitati:- durata ciclului de prod nu face operative copierea designului –prod are deja pregatite gen urmat; - designul poate promova prod daca are resurse suf

9

-designul in sine nu poate compensa deficientele tehnologice si econ -designul ar putea crea un segment anume, propriu daca ar avea in spate o filosofie si o putere de concentrare a resurselor -dupa 1990 problemele se mentin deriva econ romanesti Succesul in epoca al esteticii-filosofia participative -substituirea termenului estetica ind cu design s’a produs in timp dar devine definitive in anii 60 ai sec XX, cu justificarea ca epoca industriala este un capitol al esteticii gen in timp ce designul ind ar fi un dom de activitate creatoare, practicam tehnico-artistica si pastreaza doar fundam teoretica Putem distinge 2 nuclee dure –deisgnerul ca detonator de competente reale si specialistul in marketing care trebuie sa valideze creatia sis a asigure reproducerea ei.>lant trofic al ambientului sintetic contemporan - designuri recognoscibile, istoria in desfasurare iar designul va utiliza in viitor elemente din trecut