3.Fiziopatologia Inflamatiei Digestive

7/23/2019 3.Fiziopatologia Inflamatiei Digestive

1/12

Fiziopatologia afectiunilor digestive

1. Date generale

a) formarea tubului digestiv

b) structura si functia barierei epiteliale intestinale

2. Translocatia bacteriana

3. Etiologia, etapele si mecanismele inamatiei intestinale

4. Botulismul

. !astrita si boala ulceroasa

". #ancreatita

Date generale

Tractul digestiv se formea$a prin plierea endodermului cu formarea unuitub tapetat de epiteliu pluristrati%cat. #ana in &14 celulele intestinale'nediferentiate) proliferea$a activ..

(ilo$itatile apar din &1 prin proliferarea me$encimului sub*acentepiteliului intestinal si protru$ionarea acestuia in tub + procesul e urmat detransformarea epiteliului in unistrati%cat, iar sectoarele de epiteliu proliferantmigrea$a la ba$a vilo$itatilor si apoi '& postpartum) la nivelul criptelor.

-omponentele barierei intestinale dinspre lumen spre proimitatea suprafe/eiepiteliale0

n strat apos intern

n strat epitelial0

osfolipide

nveli de gel mucos

-elule epiteliale

-elule in cupa 'mucus)

-elule in paneras'defensine)

-elule 5

-elule enteroendocrine

6esut con*unctiv

subepitelial

1


2/12

Endoteliul capilar

Celulele epiteliale+ rol in absorbtie

Celulele in cupa+ secretante de mucus 'bariera mecanica)

Celulele in paneras + aparare imuna nespeci%ca + secreta li$o$im sidefensine 'proteine bogate in cisteina 7 se leaga de membrana microbiana siformea$a pori membranari cu distructia m.o.)

Celulele M + corespund placilor #e8er + transporta particule simicroorganisme prin bariera epiteliala 'endocito$a9fagocito$a) catre celdendritice ':#-) si ;T intestinale si ggl me$enterici '


3/12

>onctiunile stranse nu permit pasa*ul :g sau bacteriilor din intestine? prinintermediul mediatorilor inamatori '@l13) *onctiunile stranse dintre celuleleepiteliale se relaea$a permitand pasa*ul liber prin epiteliul, in ambele sensuride electroliti si microsolviti

#asa*ul subepitelial al :g necesita contractia prealabila a celulelor prinactivarea lanturilor usoare de 5 si :.-ontractia enterocitara poate % stimulata de:#- prin eliberarea de mediatori ce actionea$a pe A cuplati cu proteina !, cuactivarea #;-, cresterea nivelului de @#3 si secundar de -a

Dupa contractia enterocitelor, celulele dendritice emit prelungiri prinspatiul creat cu captarea de :g sau :g mici pot trece direct subepitelial custimularea ;T care eliberea$a T si @!, cu rol in stimularea contractiei prinactivarea A cuplati cu proteina !

#asa*ul subepitelial al solvitilor din lumenul intestinal poate % reali$at0

- 5ediat de celulele dendritice

- 5ediat de celulele 5 prin fagocito$a9endocito$a 'corespund placilor #e8er)

- Direct, nemediat, prin spatiul dintre celulele epiteliale

"ranslocatia bacteriana

"ranslocatie bacteriana#virala + pasa*ul de microorganisme din lumenulintestinal in spatiul subepitelial, circulatia limfatica sau sanguina

"ranslocatia bacteriana

7 pasa*ul epitelial are loc dupa depasirea barierelor %$ice si imunologicelumenale peristaltism, mucus, @g:, defensine

7 favori$ata de CT# 'sta$a sangvina si ipoie in patul intestinal, scademotilitatea intestinala, e stimulata proliferarea bacteriana intralumenala)

7 pasa*ul de bacterii si fragmente antigenice in circulatie accentuea$afenomenele inamatorii epatice cu agravarea CT#

Disfunctia epiteliala poate induce pasa*ul subepitelial de agenti patogenicare pot depasi mecanismele de aparare locala. Cipoia, tulburarile de tran$it,CT# pot creste rata multiplicarii intralumenale a bacteriilor, inducand totodatadisfunctia epiteliului intestinal sau accentuand o disfunctie eistenta.

Dupa depasirea barierei epiteliale agentii patogeni pot avea0

a) #asa* limfatic cu multiplicare in ganglionii limfatici me$enterici

b) #asa* sangvin cu %ltru primar epatic 'eceptie + sunturi porto7sistemice inCT#)

3


4/12

#re$enta in circulatia sistemica a agentilor patogeni poate determina le$iunifocale 'in functie de organul interesat) sau le$iuni sistemice care pot merge panala stare de soc septic.

7 -aptarea de fragmente antigenice de catre celulele dendritice contribuie la

stimularea continua a apararii locale intestinale7#asa*ul subepitelial prin intermediul celulelor 5 de bacterii9fragmente

bacteriene contribuie la stimularea raspunsului imun local 'umoral prin crestereaproductiei de @g: si celular prin cresterea activitatii :#- si stimularea selectarii siproliferarii de clone limfocitare care sa raspunda optim la agresiunea biologica).

7ragmente lipoproteice bacteriene pot contribui la declansarea demecanisme antiapoptotice 'prin legarea de receptori de tipul E!A, T;A + estimulata activitatea #@3 si a cascadei :t)?

$kt+ rol in reglarea ciclului celular si a proliferarii celulare? 7 iniba semnalele proapoptotice ale Bad, oF si familiei de factori

transcriptionali 58c

"ranslocatia bacteriana este conditionata de0

- concentratia bacteriana intralumenala + favori$ata de reducereaperistaltismului, contaminare alimentara

- permeabilitatea intestinala + ipoie, acido$a, :T# redus,lipopoli$aaride sca$ute, reducerea G, cresterea T

- imunitatea locala + cemotactism diminuat, complement sca$ut,fagocito$a redusa

Bacteriemia portala determina9agravea$a disfunctiile epatice, cu risc deinsu%cienta renala, encefalopatie epatica, decompensari vasculare prinagravarea CT# cu risc de emoragii prin ruperea varicelor esofagiene9gastrice.

#asa*ul intracirculator al lipopoli$aaridelor bacteriene poate % urmat de 0

a) fenomene inamatorii focali$ate sau sistemice 'epatice, musculare,nervoase, etc)

b) aparitia de in%ltrate macrofagice la nivelul tesuturilor afectate

c) aparitia insulinore$istentei secundar proceselor inamatorii induse la niveltisular siscaderii sensibilitatii A la insulina

d) cresterea apetitului 'secundar insulinore$istentei la nivel ipotalamic)

Disfunctii metabolice generate de translocatia bacteriana

4


5/12

I% &'+ scade productia de citoine inamatorii '@;2,3 TH, @I)

7 scade epresia :g 5C-@@

I%(+ creste recrutarea ;B producatoare de @gE

7scade producerea de ;T1, macrofage, celule dendritice

7stimulea$a diferentierea ;TF in ;T2 cu producere de @;4

")F* +,-7 accelerea$a procesele apoptotice intestinale

P./,+ stimulea$a peristaltismul intestinal si productia de mucus

0aspunsul antiin1amator colinergic

7 procesul inamator stimulea$a


6/12

7 acetilcolina interactionea$a cu Hn:-A eprimat pe suprafata macrofagelor,reducand eliberarea de T, @;1, @;1J, C5!B1

7 inamatia intestinala stimulea$a


7/12

Este ingerata doar toina sau bacteriile adera la mucoasa fara a provocale$iuni, fara traversarea epiteliului intestinal

(irionii se multiplica in lumen si produc enteroto5ine

Enterotoina stimulea$a adenilatcicla$a sinte$a de $MPcdescidereaparalitica a canalului de -l secretie masiva spre lumen de -l, a sisecundar de apa

DI$0// $P+$6 L D/3ID0$"$0/77

Infectia 8olerica

(.-C.+ /)"/0+"+9I)$ + se atasea$a de receptorul ganglio$idic !51 lasuprafata celulara 'subunitatea B) si este endocitata

+ subunitatea : 7 determina cresterea nivelului de adenilatcicla$a + :5#c +secretia de -l, a, C-G3 si secundar apa in lumenul intestinal

a este mentinut in lumen datorita interactiunii ionice cu -l si atragesecundar apa 7 diaree apoasK cu pierdere de bicarbonat, scaderea (


8/12

Diareea postantibiotice

-oncentra/ia bacterianK este de cca 1F129ml1,2

5icroora normalK con/ine 3FF + FF de specii bacteriene

Tractul gastro7intestinal superior con/ine cMteva specii bacteriene din

cau$a0 compo$i/iei mediului local

activitK/ii motorii propulsive fa$ice + ce nu permite o coloni$arestabilK

-olonul con/ine o concentra/ie foarte mare bacterianK replicativKintraluminalK

-ca "FN din con/inutul materiilor fecale este repre$entat de bacterii1,11,12

Func>iile micro1orei

ermentarea re$iduurilor alimentare nedigerabile

ermentarea mucusului endogen

#roducerea de aci$i grai cu lan/ scurt prin metabolismul anaerob alpeptidelor i proteinelor

#articipK la0

sinte$a vitaminei

absorb/ia de -a2L, 5gLi e

5odulea$K proliferarea i diferen/ierea cel. epiteliale

:sigurK + intr7o anumitK mKsurK + competen/a sist. imun

#revine ataarea bacteriilor enteroinva$ive

:dministrarea de antibiotice9cimioterapice antineopla$ice poate duce lade$ecilibrarea orei pre$ente, cu selectionarea9favori$area de$voltarii anumitorspecii de*a eistente sau favori$area coloni$arii cu specii eogene

-are :bO Ptoate, mai fr. Blactamine +aminopeni, -3? ;incosamide

actori favori$anti 0 varstaQ, colita pseudomembranoasa in antecedente,cirurgie dig

-el mai frecvent selectat R Clostridium di?cile? rar0 fungi, sta%lococ auriu, -lperfringens

Cl di?cile0 dobandit eogen 'spori ubicuitari, inclusiv manupurtati de catrepersonalul intraspitalicesc) sau endogen 'ora proprie intestinala)

-rearea nisei ':b) + coloni$are -l diS.7 secretie toine :LB 'responsabile deefectele citopatice pe mucoasa colonului0 ruperea *onctiunilor intercelulare Lau de neutro%le)

Ae$ultat0 le$are mucoasei, sangerare, formare de pseudomembrane muco7pio7sangvinolente

@otulismul

-lostridium botulinum ! L anaerob strict, sporulat

sol L sediment marin sue, patogene pt om 40 $ @ / F

J


9/12

gravitate0 ERO:QB

-ontaminare e5ogena + indirecta 'alimentara R ingerare toina0 $


10/12

-GZ 2 V #! implicate in raspunsul algic, inamator E. meloicam V '7)carcinogene$a, 'L) trombo$ele, :(-, @5:

pironolactona+ iniba procesul de %bro$a si cicatri$are 'mediat de aldosteron)

2 Factori de mediu'fumatul, alcoolul, consum de droguri)(2 Factori genetici+ 2FN din pacientii cu D au agregare familiala

E2 tres zic 'traumatisme, interventii cirurgicale, sepsis, ipotensiunearteriala)

2 tari 8ipersecretorii= gastrinoame, %bro$a cistica, iperpla$ie demucoasa antrala, reu duodeno7gastric

G2 $lte afectiuniasociate cu patologia ulceroasa0 ciro$a epatica, B#G-,infectii cu -5(, (EB, C@(, boli autoimune, boala de iradiere

Mecanisme de protectie celulara antiulceroasa0

- *onctiuni intercelulare stranse?- sinte$a si eliberarea de mucus?

- producerea si eliberarea de bicarbonat?

- canale ionice din mb ba$olaterala?

- capilarele sangvine submucoase?

- turn7over epitelial crescut al celulelor mucoasei gastrice.

imptomatologie=

- Durere epigastrica postprandiala 'imediat dupa masa ! sau la 273 D),

calmata de antiacide sau alimentatie in ca$ul D- Durere nocturna importanta D

Hlcerul .astric+ durerea ulceroasa in timpul alimentatiei sau imediat dupaalimentatie apare prin urmatoarele mecanisme0

+ secretie acida crescuta prin reeul cefalic

7 secretie acida crescuta secundar distensiei mecanice gastrice

7 secretie acida crescuta secundar compusilor alimentari

7 lipsa mecanismelor de protectie antiacida locala la nivelul ulceratiei

7 microtraumatisme locale determinare de peristaltica gastrica

Hlcerul Duodenal+ durerea ulceroasa postprandiala tardiva sau nocturnaapare prin urmatoarele mecanisme0

7 persistenta secretiei acide gastrice superioara nivelului ba$al 374 orepostprandial corelata cu diminuarea secretiei duodenale de bicarbonat

7 evacuarea alimentelor din stomac si pierderea elementului de WtamponalimentarX

7 tonusul parasimpatic crescut in timpul noptii

7 disparitia durerii prin WdiluareaX sucului gastric secundara ingestiei dealimente solide9licide

1F


11/12

Pancreatita

R#roces inamator al pancreasului caracteri$at prin activarea en$imelorpancreatice in situ 'intrapancreatic) cu distructii tisulare importante secundare.

Cauze

litiaza#microlitiaza biliara + pacreatita de pasa* secundara iritatieimecanice repetate pe termen lung

consumul de alcool

7 spasm al s%ncterului Gddi?

7 aparitia de precipitate proteice intraductale 'en$ime, proteine secretoriipancreatice)?

7 reducerea secretiei de litostatina si transformarea ei in litostatina


12/12

- pseudocist9cist pancreatic

- emoragie intraabdominala

- trombo$a de vena splenica9me$enterica superioara

12

3.Fiziopatologia Inflamatiei Digestive

Documents

Transcript of 3.Fiziopatologia Inflamatiei Digestive