3.Acte Legislative Cu Efect Asupra Gospodăririi Pădurilor Din Perioada Interbelică

2
Cauzele pentru care s-a impus o nouă organizare pentru gospodărirea fondului forestier al țării sunt prezentate pe larg în Expunerea de motive la Legea Administrării Pădurilor din 1930 prezentată de Ministerul Agriculturii și Domeniilor și se regăsesc în conținutul acestei legi. Evidențiind importanța separării celor două laturi ale problemei forestiere în România, inițiatorii proiectului de lege în mod logic au conceput ca pe viitor controlul aplicării Codului silvic să se facă la toate pădurile țării, inclusiv ale statului, prin Direcția Regimului Silvic, care să funcționeze pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor, în cadrul legii de organizare a acestui minister. Pentru gospodărirea pădurilor statului, să se creeze o instituție separată, Casa Autonomă a Pădurilor Statului, C.A.P.S., care să fie adaptată nevoilor specifice ale acestui patrimoniu, dar în același timp să fie în acord și cu legea pentru organizarea și administrarea pe baze comerciale a întreprinderilor și avuțiilor publice. Prin urmare, Legea administrării pădurilor cuprinde, în partea I, crearea și atribuțiile pentru ”Casa Autonomă a Pădurilor Statului”, iar în partea a II-a reglementarea ”Regimului Silvic”, stabilind structura de organizare, precum și componența și funcționarea Consiliului Tehnic al Pădurilor și Consiliului Superior Silvic al Ministerului. Legiuitorul spera că se va asigura o îngrijire cât mai gospodărească a avutului statului și se vor aplica mai eficient dispozițiile Codului silvic în vigoare.

description

sdfsadf

Transcript of 3.Acte Legislative Cu Efect Asupra Gospodăririi Pădurilor Din Perioada Interbelică

Cauzele pentru care s-a impus o nou organizare pentru gospodrirea fondului forestier al rii sunt prezentate pe larg n Expunerea de motive la Legea Administrrii Pdurilor din 1930 prezentat de Ministerul Agriculturii i Domeniilor i se regsesc n coninutul acestei legi.Evideniind importana separrii celor dou laturi ale problemei forestiere n Romnia, iniiatorii proiectului de lege n mod logic au conceput ca pe viitor controlul aplicrii Codului silvic s se fac la toate pdurile rii, inclusiv ale statului, prin Direcia Regimului Silvic, care s funcioneze pe lng Ministerul Agriculturii i Domeniilor, n cadrul legii de organizare a acestui minister. Pentru gospodrirea pdurilor statului, s se creeze o instituie separat, Casa Autonom a Pdurilor Statului, C.A.P.S., care s fie adaptat nevoilor specifice ale acestui patrimoniu, dar n acelai timp s fie n acord i cu legea pentru organizarea i administrarea pe baze comerciale a ntreprinderilor i avuiilor publice.Prin urmare, Legea administrrii pdurilor cuprinde, n partea I, crearea i atribuiile pentru Casa Autonom a Pdurilor Statului, iar n partea a II-a reglementarea Regimului Silvic, stabilind structura de organizare, precum i componena i funcionarea Consiliului Tehnic al Pdurilor i Consiliului Superior Silvic al Ministerului. Legiuitorul spera c se va asigura o ngrijire ct mai gospodreasc a avutului statului i se vor aplica mai eficient dispoziiile Codului silvic n vigoare.O dispoziie important este, de asemenea, dreptul i datoria C.A.P.S. de a se asocia cu proprietarii de pe aceleai bazine, n vederea gospodririi i exploatrii n comun a pdurilor.Scopul C.A.P.S. este s-i mreasc patrimoniul forestier i s-i administreze gospodrete toate bunurile ce i sa dau n grij. Legea prevede, pe de o parte, posibilitatea pentru C.A.P.S. s cumpere pduri i terenuri neproductive, n vederea mpduririi, destinnd pentru aceasta 50% din venitul net, pn ce problema plantrii terenurilor neproductive i coreciei torenilor va fi soluionat