39575136-Ingrijirea-bolnavului

8/8/2019 39575136-Ingrijirea-bolnavului

1/89


2/89


3/89

Motto :

Aparatul locomotor servete micarea, iar

micarea este forma primordial de manifestare a

vieii.

3


4/89


5/89

remarcabil progres i a ajuns s stea la baza studiului a numeroase activiti

tiinifice i artistice.

coala romneasc de anatomie a adus o important contribuie la

dezvoltarea acestei ramuri a biologiei. Numele lui Fr.Rainer, Gr. T.Popa,

V. Papilian, Z. Iagnov, E. Repciuc, D. Riga, T. Rusu i al multor altora vor

rmne strns legate de evoluia anatomiei, n general, i a anatomiei

funcionale, n special.

Definiia lui Fr. Rainer - Anatomia este tiina formei vii-

concretizeaz concepia colii romneti de anatomie.

5


6/89

CUPRINS

1. Partea teoretic

1.1. Noiuni de anatomie

1.2. Fractura, generaliti. Definiie. Clasificare.

Simptomatologie

1.3. Fracturile diafizare ale femurului. Definiie.

Etiopatogenie. Simptomatologie. Diagnostic.

Evoluie. Complicaii.

1.3.1. Tratament ortopedic.

1.3.2. Tratament chirurgical

1.3.3. Tratament de recuperare

1.3.4. Tratament medicamentos

2. Procesul de ngrijire Noiuni teoretice.

3. Tehnici de nursing3.1. Primul ajutor

3.3. Pregtire preoperatorie

3.4. ngrijirea postoperatorie

4. Supravegherea a unui numar de trei bolnavi cu diagnostic de

fractura diafizara de femur

5. Bibliografie

6


7/89


8/89

ca o creasta groasa; extremitatea superioara este trifurcata, iar extremitatea

inferioara este bifuracta. Pe linia aspra se insereaza muschi ai coapsei.

Extremitatea inferioara este alcatuita din doua mase voluminoase

ovoide, numite codili, un codil intern si unul extern. Pe fata anterioara,

codilii se unesc si formeaza o suprafata articulara forma de scripete, trahela

femurala care se articuleaza cu rahela iar pe fata posterioara, ei sunt

despartiti printr-o mare scobitura, incizura intercondiliana. Suprafata

condililor serveste pentru articularea cu oasele gambei.

OASELE GAMBEI:

Scheletul gambei este format din doua oase asezate paralel: tibia si fibula.

TIBIA - os lung situat in partea interna a gambei; este mai

voluminoasa decat fibula.

Prezinta un corp si doua extremitati.

Extremitatea superiaora este mai columnioasa decat cea inferioara, esteformata din doua tuberozitati, care sunt niste condili: condilul lateral si

condilul mediu.

Pe fata lor superioara condilii au suprafete articulare, cavitatile

glenoide ale tibiei care se articuleaza cu condili femurali. Pe partea

anterioara a acestei extremitati exista o proeminenta, tuberozitatea

anterioara, pe care fixeaza tendonul radelei. Corpul tibiei are forma deprisma triungiulara. Pe fata posterioara prezinta o creasta care porneste din

dreptul candilului lateral si merge in jos si medial; ea se numeste linia

oblica a tibieisi serveste pentru insertia muschiului sobar si tibial posterior.

Pe fata inferioara are o creasta foarte ascutita in partea ei mijlocie, creasta

anterioara.

8


9/89

Extremitatea inferioara este mai putin voluminoasa decat cea

superioara. Ea prezinta o fata articulara pentru trahelea astrogalului. La

partea interna, extremitatea inferioara se prelungeste sub forma unei

apofize numita maleala mediala, caresearticuleaza tot cu astrogalul. Pe fata

laterala a acestei extremitati se gaseste o fateta articulara, fibula.

FIBULA este cunoscuta si sub denumirea veche de paraneu. Este

un os lung, mai subtire decat tibia, asezat pe partea laterala a gambei.

Prezinta un corp si doua extremitati prin carese articuleaza cu tibia.

Extremitaea superioara se prezinta ca o ingrosare numita capul fibiei.

Pe fata superioara are o articulara pentru condilul lateral al tibiei, iar lateral

de acesta este apofiza piramidala, apofiza stibiala. Corpul fibulei este

subtire si are forma de prisma triunghiulara cu suprafete neregulate, pentru

insertia muschilor.

Extremitatea inferioara formeaza maleala laterala si se prezinta ca o

ingrosare ovala, turtita lateral, care coboara sub nivelul extremitatiiionferioare a tibiei. Pe fata mediala are suprafete articulare pentru tibie si

pentru astrogal.

ROTULA os scurt, turtit, antero-posterior, (patela) asezat in partea

anterioara a genunchiului. Are forma aproximativ triunghiulara, prezentand

o baza si un varf. Pe suprafetele articulare de pe fata posterioara se

articuleaza cu condilii femurului iar pe ia se insera muschi si ligamente.Este

Anatomia coapsei.

Scheletul coapsei este format din femur. Femurul este format din

epifiza proximal, ce reprezint capul femurului, colul i dou tuberoziti

(marele i micul trohanter). Capul are forma a 2/3 de sfera i se articuleaz

9


10/89

cu cavitatea acetabulara a coxalului mare i micul trohanter, sunt unii

anterior prin linia intertrohanteric iar posterior prin creasta

intertrohanteric.

Diafiza este prismatic prezentnd o fa anterioar, una medial i

alta lateral. La unirea feelor medial i lateral, se observ linia aspr care

n sus se trifurc iar n jos se bifurc.

Epifiza distal prezint dou suprafee articulare numite condilii

femurale. Anterior ntre cei doi condili, se afl suprafaa paletat, iar

posterior fosa intercodiliar. Deasupra condilului medial se afl epicondilul

medial, iar deasupra condilului lateral se afl epicondiliul lateral.

Structural, la nivelul corpului (diafiza), se remarc n centru,

canalul medular ce conine mduva osoas. n jurul canalului medular, se

afl o zon de esut osos compact care are n structura sa sisteme

hawersiene (osteoane) uniti morfostructurale ale tesutului osos. n

centrul osteonului se afl canalul Hawers, esut conjuctiv i vase de snge.n jurul canalului Hawers sunt dispuse 10 12 lamele osoase concentrice,

n care se afl caviti numite osteoplaste, n interiorul crora sunt

adpostite osteocitele. n afara esutului osos compact, se dispune periostul,

o membran conjuctiv vascular, cu rol n creterea osului n grosime i n

refacerea esutului osos la nivelul fracturilor. Periostul este alctuit din

fibre conjuctive i este bogat vascularizat i inervat. La exterior, prezint optur fibroas iar la interior o ptur osteogenetic cu rol n formarea

esutului osos. La locul de unire a diafizelor cu epifizele osoase apare

cartilagiul de cretere, responsabil de creterea n lungime a oaselor.

Epifizele sunt n structura lor, esut spongios, n interior i esut

compact la periferie. esutul spongios din interiorul epifizelor, privit la

10


11/89

microscop, este format din lamele osoase care se ntretaie i delimiteaz

spaii numite areole, pline cu mduv roie. Areolele sunt echivalentul

canalului medular din diafiza oaselor lungi.

Musculatura coapsei se mparte n trei grupe funcionale: extensori,

flexori i aductori.

Muchii extensori:

a) muchiul croitor este flexor i slab aductor al articulaiei

coxofemurale n locomoie, flexor al gambei pe coaps i rotator

intern al genunchiului (cnd gamba este parial flexat).

b) muchiul cvadriceps femural, este extensor al articulaiei

genunchiului.

Muchii flexori

a) muchiul semitendinos situat pe partea medial a feei posterioar a

coapsei, este flexor al genunchiului, efectueaz o rotaie interioar

dac genunchiul se afl n flexie.b) muchiul semimembranos situat sub muchiul precedent i are aceai

aciune ca i muchiul semitendios.

c) muchiul bicept femural acioneaz ca flexor al genunchiului,

efectueaz i o rotaie lateral, dac genunchiul se afl n flexie.

Muchii aductori sunt situai n partea medial a coapsei:

a) muchiul pectineu are o slab aciune de aducie, este mai mult unflexor i un rotor exterior al coapsei.

b) muchiul aductor lung are aciune de aducie, flexie i rotaie a

coapsei.

c) muchiul aductor scurt, similar cu muchiul aductor lung.

11


12/89

d) muchiul gracilis, situat pe partea median a coapsei. Ca aciune are

o component de aducie i de rotaie intern a gambei, dac

genunchiul se afl n flexie.

e) muchiul aductor mare, muchi profund, situat n partea medial a

coapsei, este cel mai puternic aductor al coapsei, avnd nsa o aciune

de rotaie interna. Un mic fascicol cu origine pe puleib, face flexia

coapsei.

I.2. SCHELETUL GAMBEI

Este format din doua oase asezate in paralel :

TIBIA ;

FIBULA sau PERONEUL.

I.2.1. Tibia

Tibia este un os lung, situat in partea mediana sau interna a

scheletului gambei, fiind principalul os de sprijin;

- prezinta un corp si doua extremitati.

a) - extremitatea superioara

Este mai voluminoasa decat cea inferioara, este formata din doua

tuberozitati care se numesc condili :

- condilul interior ;

- condilul exterior.

Pe fata lor superioara, condilii au suprafete articulare, cavitati glenoide ale

tibiei, care se articuleaza cu condilii femurali.

Condilul extern are o fateta periniera pentru articularea cu capul fibulei.

12


13/89

Pe fata anterioara se afla o proeminenta numita tuberozitatea interioara, pe

care este fixat tendonul rotulei.

Corpul tibiei are forma unei prisme triunghiulare ;

- pe fata posterioara se afla o creasta care porneste

din dreptul condilului extern pana in jos si median,

numindu-se linia oblica a tibiei serveste pentru insertia

muschilor solear si tibial posterior.

b) - extremitatea inferioara

Este mai putin voluminoasa decat cea superioara. Prezinta o fata articulara

pentru trohleea astragalului.

La partea interna, extremitatea se prelungeste sub forma unei apofize,

numita maleola interna (se articuleaza tot cu astragalul).

Pe fata externa a acestei extremitati se afla o fateta articulara pentru fibula.

I.2.2. Fibula sau peroneul

Fibula este un os lung, mai subtire decat fibula, asezat in partea externa a

gambei.

Prezinta un corp si doua extremitati care se articuleaza cu tibia.a) extremitatea superioara

Extremitatea superioara se prezinta cu o ingrosare, numita capul tibiei.

Pe fata superioara se afla o suprafata articulara pentru condilul extern al

tibiei, iar lateral are o apofiza piramidala numita apofiza stiloida.

13


14/89

Capul tibiei este subtire, avand forma unei prisme triunghiulare

cu suprafete neregulate (pentru intersectia muschilor).

b) extremitatea inferioara

Formeaza maleola externa si se prezinta cu o ingrosare ovala, turtita

lateral.

I.2.3. Elemente de microstructura ale gambei

Oasele sunt alcatuite din tesut conjunctiv adaptat in cel mai inalt

grad functiei de rezistenta si sustinere.

Aceasta se datoreste impregnarii substantei fundamentale cu o mare

cantitate de saruri de calciu si fosfor si aranjamentului fibrelor conjunctive

a caror orientare este determinata de fortele mecanice ce se exercita asupra

osului.

Celulele osoase sunt adapostite in mici cavitati sapate in substanta

fundamentala, care este structurata sub forma de lame osoase.Cavitatile, denumite osteoclaste comunica intre ele prin canaliculele

osoase fine care anastomozeaza cu canaliculele cavitatilor vecine.

Prin canalicule circula lichid interstitial care asigura hranirea osului.

Diafizele tibiale si fibulare prezinta la periferie o membrana

conjunctiva vasculara numita periost cu rol in cresterea osului in grosime si

in refacerea tesutului osos la nivelul unei fracturi.Dedesubt se gaseste osul compact, strabatut de canalele Hawers ce

contin vase de sange si tesut conjunctiv lax.

In structura epifizelor tibiale si fibularese gaseste tesut osos

spongios, dispus sub forma de lame osoase (trabecule) ce delimiteaza niste

cavitati (areole) ce dau osului aspectul unui burete.

14


15/89

Areolele si trabeculele comunica intre ele si contin in interior

maduva osoasa.

Dispozitia trabeculelor osului spongios prezinta o arhitectonica

speciala corespunzatoare factorilor functionali mecanici si biologici ce

actioneaza asupra osului.

Cercetarile au aratat ca vindecarea unei fracturi este un proces

continu in care periostul joaca un rol vital.

Vindecarea fracturii s-ar produce, dupa unii autori, in doua stadii :

STADIUL I sau faza colusului primar se caracterizeaza

prin formarea de os nou sub periostul adiacent focarului de

fractura, in primele zile sau saptamani ;

STADIUL al-II-lea - sau faza colusului secundar secaractreizeaza prin formarea colusului extern ce protejeaza

spatiul fracturat.

I.2.4. Muschii gambei

Gamba prezinta un numar de 12 perechi de muschi dispusi in trei

loje :- anterioara muschii extensori ;

- externa (laterala) muschii peronieri ;

- posterioara muschii flexori.

a) muschii anteriori ai gambei

15


16/89


17/89


18/89

1) articulatia tibiofibulara distala, intre maleola fibulara si extremitatea

distala a tibiei intarite de doua ligamente ; articulatia permite doar

miscari de alunecare ;

2) articulatia talocrurala se realizeaza intre suprafetele articulare

inferioare de la nivelul epifizelor distale ale tibiei si fibulei, pe de o parte

si trohleea de pe fata superioara a talusului, pe de alta parte ; articulatia

permite miscari de flexie si extensie in jurul unei axe transversale, trece

prin cele doua maleole.

1.2. Fractura generalitati. Definitie. Clasificare. Simptomatologie

Definiie

Clasic, fractura se definete ca o discontinuitate a osului, produs n

urma unui traumatism de mic importan, care acioneaz asupra unui os

fragilizat printr-o suferin anterioar (osteoporoz, tumoare osoas,osteotit, etc.). De aceea aste foarte important s se studieze terenul pe care

se produce fractura, n aparen banal, introducnd astfel numeroase erori

n pronosticul i tratarea leziunii.

Fractura este deci o boal generalizat (dereglri post-traumatice

generale) declanate mai ales prin intermediul S.N.

Clasificare:1. Fractura direct se produce la nivelul la care acioneaz fora

reprezentat prin zdrobire, compresiune sau soc violent. Acestea sunt

fracturi aprute la marile accidente, care se asociaz cu leziuni mai mult

sau mai puin grave a prilor moi.

18


19/89


20/89

fisurile, se ntlnesc mai ales la aduli i mai rar la copii, integritatea

formal a osului este pstrat i numai radiografii din incidene diferite,

pot s arate traectul de fractur.

4. Fracturi complete cu situaiile:

a) traiectul de fractur poate s aib sediul variabil, n caz de fractur

direct i dimpotriv, s se situeze la nivelul punctelor slabe ale osului

dac fractura este indirect. Traiectul poate fi transversal, oblic, spiroid,

longitudinal, n vrf de clarinet i n farin de fluture.

b) fragmentele sunt n general n numr de dou, uneori un traiect de

fractur accesoriu separ un al treilea fragment. Cnd exist mai multe

traiecte fractur este cominutiv, fragmentele osoase purtnd numele de

eschile;

c) deplasarea fragmentelor este variabil uneori minor, alteori este

complex. Aceast deplasare se poate face:

prin translaie cnd unul din fragmente este deplasat nainte, napoi,

intern sau extern, fa de celelalte fragmente, producnd nclecarea lor;

prin rotaie, cnd un fragment se rotete n jurul axului sau longitudinal,

n vreme ce cellalt rmne imobil sau ambele fragmente se rotesc unele

fa de cellalt, n aceste cazuri exist decalajul fragmentelor;

prin unghiularea unui fragment fa de cellalt. De obicei, fragmentele

sufer deplasri complexe, cnd se asociaz unghiularea cu nclecarea

sau deplasarea lateral cu decalaj.

5. Leziunile prilor moi.

20


21/89

n timpul sau dup fracturarea unor oase, se produc leziuni ale

prilor moi, fie prin agentul cauzal, fie prin fragmentele ascuite ale

oaselor fracturate. Pot fi lezai muschii tendoanelor, vasele, nervii, pielea.

Lezarea muchilor i a tendoanelor duce la tulburri de micare. Lezarea

oaselor poate determina tulburri extrem de rare, ntruct dac sunt lezate

oase mari, se pot produce hematoame locale, uneori pot lua natere chiar

necroze i cangrene, prin neirigarea tendonului asigurat de vasul respectiv.

Leziunile nervoase pot provoca apariia unor paralizii sau tulburri

senzoriale n zona respectiv. Lezarea pielii creaz a fractur deschis.

6. Fracturi nchise cand segmentele osoase sunt acoperite cel puin

de piele.

7. Fracturi deschise n care pielea a fost lezat i osul ajunge n

contact cu exteriorul. n acest caz se poate infecta, poate apare un proces

septic de osteit sau chiar osteomielit care ntrzie vindecarea sau poate da

natere unor complicaii, distrugeri osoase, calus vicios, pseudoartroze.

Dintre cele mai frecvente tipuri de fracturi i luxaii amintim:

4.2 Fracturile rotulei se produc cel mai adesea consecutiv unui oc

direct sau unui oc indirect creat de contracia brusc a muchiului

cvadriceps care turtete rotula pe trohleea femural, fracturnd-o prinflectarea ei.

Tratamentul urmrete evacuarea hemartrozei, reducerea fracturii i

refacerea inseriei muchiului cvadriceps (chirurgical).

21


22/89

4.3 Fractura de menisc este o leziune traumatic a aparatului

meniscal al genunchiului care afecteaz n special meniscul intern. Este

accidentul tip al fotbalitilor.

4.4 Fracturile oaselor gambei reprezint aproximativ un sfert din

totalul fracturilor i se produc ca urmare a unor mecanisme variate: oc

direct flexei, compresiune sau torsiune.

Fractura poate interesa unul sau ambele oase ale gambei i poate

avea aspecte variate:

-transversal

-oblic

-spiroid

Tratamentul fracturilor oaselor gambei se ncepe chiar de la locul

accidentului, prin efectuarea mobilizrii provizorii. Orice manevr de

imobilizare a membrului fracturat trebuie fcut cu cea mai mare blndee

pentru a evita eventuala deschidere a fracturii, deosebit de frecvent nfractura de tibie.

Imobilizarea se face ntr-o gutier gipsat. Dup 30 de zile de

imobilizare, aparatul gipsat poate fi nlocuit cu un aparat de mers.

Luxaia umrului este caracterizat prin pierderea permanent a

contactului dintre capul humerusului i cavitatea cotiloid a osului omoplat.

Este cea mai frecvent dintre luxaii i survine n special la adult.Tratamentul const n reducerea luxaiei care trebuie efectuat prin

anestezie general. Dup obinerea reducerii, braul este imobilizat ntr-o

earf timp de 8 10 zile.

4.6 Fracturile bazinului

22


23/89

Oasele bazinului, alctuiesc o centur osoas solid care rezist la o

presiune de circa 250kg.

Leziunea osos care se produce n urma unui astfel de traumatism

poate interesa numai unul din oasele componente ale bazinului, unul sau

mai multe zone ale lui sau poate interesa mai multe oase deodat. Fractura

oaselor bazinului se produce n urma accidentelor constnd n apropierea

sub drmturi, strivirea ntre dou fore contrare; leziunea afecteaz

zonele de slab rezisten ale fiecrui os component al centurii pelviene.

Semne

Datorit gravitii accidentelor n care se poate produce fractura

bazinului semnele acestei leziuni sunt ntotdeauna marcate de cele ale strii

de oc n care se gsesc accidentaii respectivi. La examinare se va observaatent centura pelvian la toi aceti accidentai.

La examinare se poate constata o atitudine vicioas a uneia sau a

ambelor membre inferioare (rotaie extern, scurtate aparent), echimoz sau

eroziune la locul unde s-a aplicat agentul vulnerant i n special o

impoten funcional total, asemntoare cu o paraplegie.

Prin palpare se pot evidenia puncte dureroase caracteristicecorespunznd nivelului fracturii.

n fracturile multi fragmentare pubiene se poate produce ruptura

peretelui vezical.

Tratament

23


24/89


25/89

Semnele clinice

Semnele clinice apar n primele luni de via, iar radiografia este

edificatoare.

Forme anatomice a malformatiilor congenitale ale oldului:

- insficiena acetabular cu orientarea normal a colului femural

- insuficiena acetabular cu coxa valg

- subluxaie congenital cu acetabulul malformat i cap femural excentrat

- luxaia congenital cu acetabulul nalt; arcul cervicoobturator rupt.

Evoluie i complicaii

La o abducie excesiv cu rotaie extern, capsula oldului este

puternic tracionat i supleea vascular a capului poate fi compromis.

O alt complicaie este necroza aseptic a capului femural care a fost

raportat la 20-30% din bolnavii tratai cu atele rigide, n abducie marcati rotaie extern.

Muli bolnavi care au fost tratai prin metode manipulative, relativ

trziu n copilrie, au dezvoltat coxa-plan, coxa magn i modificri

artritice n viaa adult mijlocie.

La cei tratai precoce, n perioada neonatal se constat absena

complicaiilor sau sechelelor.De aceea, examinarea oldului nou-nscuilor pentru luxaie ar trebui

s fie tot att de obinuit ca numrarea degetelor de la mini i picioare, la

natere.

Diagnostic diferenial

25


26/89

Diagnosticul diferenial se face cu:

- coxa congenital la care dimensiunea unghiului cervico-difizar al

femurului este sub 115 normal 120

- luxaia traumatic de old,aici apare durerea, hematom, poziie vicioas

a membrului

- luxaii patologice de old (tuberculoza osoas, osteomielita,

poliomielita)

- fractura de col femural

- epifiziologia capului femural.

Tratament

Tratamentul chirurgical la copilul mare (peste 8 ani)

Principalele operaii care se recomand:

- osteotomia de varizare n coxavalg cu cotil normal

- osteotomia pelvisului n insuficiena sprncenei acetabulare

- acetabuloplastia, n cazurile de cotil format, dar cu sprnceana

acetabular slab dezvoltat.

n luxaia congenital coxofemural bilateral nalt dureroas se

recomand o osteotomie la nivelul unui old urmat de osteotomie

supracondilian de femur de aceeai parte i scurtarea femurului de partea

opus (a membrului mai lung).

Simptomatologie

26


27/89

Fractura, mpreun cu leziunile ce se produc n prile moi, inclusiv

hematomul local sau difuz - la distan - constituie focarul de fractur.

Acest focar de fractur este centrul de unde pleac toate tulburrile care

dau tabloul clinic al fracturii. Deosebim n acest tablou semne generale i

locale:

a) Semne generale. Bolnavul traumatizat cu fractur, are stare general

mult mai puin alterat, de obicei indispoziie general, frisoane i

temperatur ce poate ajunge chiar la valori ridicate (39C). Uneori

poate fi subfebril de tip aseptic. Aceste fenomene dispar n scurt timp

fr s fie necesar un tratament special. Tulburarea strii generale este

urmarea resorbiei din focarul de fractur;

b) Semne locale. Pot fi de probabilitate i de certitudine. Cele de

probabilitate sunt importante i trebuie cercetate atent.

Durerea este un semn constant i valoros. Ea poate s apar i dup un

traumatism care nu a produs fractura, se datoreaz excitriiproprietilor existeni n focarul de fractur. La examinarea bolnavului

durerea poate localiza destul de exact sediul fracturii. Durerea pate fi un

element ocogen important care s declaneze prin ea nsi ocul

traumatic.

Echimoza, apare la scurt timp dup ce s-a produs fractura n cazul

fracturii oaselor superficiale i mai trziu atunci cnd fractura se gsetentr-un segment de os acoperit de mase musculare puternice (difuzarea

sngelui spre suprafa se face mai greu).

Hematomul, este redus dac nu s-a produs ruperea unui vas mare. Poate

fi ns extrem de voluminos declannd un oc hemoragic.

Astfel:

27


28/89


29/89

extrem de blnde deoarece mobilizarea segmentelor fracturate este

extrem de dureroas. Semnul acestora este uneori greu de pus n

eviden (n cazul fragmentelor angrenate sau al oaselor nvelite de

mase mari musculare), i de cele mai multe ori neindicat.

Crepitaia osoas se percepe o dat cu abilitatea normal. Ea nu trebuie

confundat cu crepitaia fin a cheagurilor hematomului.

ntreruperea continuitii osoase apreciat prin palpare, constituie un

semn pretios.

Netransmiterea micrii de-a lungul unui os este un semn de fractur

complex. Examenul radiologic este mijlocul cel mai sigur pentru a

pune n eviden o fractur, cu condiia unei bune execuii tehnice. El

trebuie fcut sistematic, mai nainte de orice tentativ de reducere, i

pentru a putea fi complet n aprecierea impotenei deplasrilor, el

trebuie s fie efectuat de cel puin doua incidente.

Alte semne:

Flictemele provin prin decalarea epidermei de ctre plasm sau snge

care provine din focarul de fractur. Constituie un semn aproape

constant dar tardiv.

Temperatura ridicat local. Tegumentele din jurul focarului de fractur

local au temperatura mai ridicat semn al responsabilitii crescute.

Edemul local se explic tot printr-o vasodilataie local ca i prin

tulburri locale care apar fie reflex, fie determinat de modificri

patologice locale, compresiune pe vasele de ntoarcere.

1.3. Fracturile difizare ale femurului.

29


30/89

Definiie. Etiopatogenie. Simptomatologie. Diagnostic. Evoluie.

Complicaii.

Definiie

Fracturile diafizare ale femurului cuprinse ntr-o linie superioar

care trece la 3 centimetri sub micul trohanter i alta infenioar la 10 12

cm deasupra marginii superioare a condiilor (Vidal), cunosc n ultima

vreme o frecven din ce n ce mai mare datorit accidentelor rutiere ct i

datorit accidentelor de munc. Ele survin dup traumatisme importante i

sunt adesea nsoite de o stare de oc grav, mai ales cnd se produc n

cadrul unui politraumatism sau a unei polifracturi.

Etiopatogenie

Fracturile diafizare ale femurului se ntlnesc cu predilecie la

adulii tineri, dar i la copii, iar btrnii nu sunt nici ei exclui. Se tie c

diafaza femural, constituie a localizare frecvent a fracturilor spontane peos patologic (metastazele osoase ale tumorilor viscerale), ct i sediul unor

fracturi obstetricale mai ales n prezentrile pelviene.

Mecanismul de producere poate s fie direct, trecerea unei roi peste

coaps, dar mai frecvent este indirect, prin flexie, cu accentuarea curburii

femurale, ca n cderile de la nlime sau accidentele de bord, iar alteori

prin torsiune ca n acidentele de schi.

Anatomia patologic

Traiectul de fractur poate fi: simplu, transversal, oblic, spinoid sau

complex cu traiecte secundare care confera fracturii un aspect cominutiv.

Fragmentele osoase, de regul, se deplaseaz sub aciunea factorului

30


31/89

traumatic i a musculaturii puternice a coapsei. Astfel fragmentul proximal

sub aciunea muchilor pelvi-trohanterieni, se deplaseaz n abducie i

rotaie extern, iar prin aciunea psoas-iliacului, n flexie.

Fragmentul distal acionat de muchii aductori i ischiogambieri

este deplasat proximal i n abducie, nct formeaz cu fragmentul

proximal un unghi cu vrful orientat anteroextern. Sub aciunea greutii

membrului, fragmentul distal este i rotat extern. n fractura diafizara

nalt, delasarea fragmentelor osoase realizeaz imaginea de mner de

pistol, n vreme ce n fractura joas, fragmentul distal, sub aciunea

muchilor gemeni (a gastrocremianului) este deplasat i basculat exterior.

Deplasarea fragmentelor fracturate duce la zdrobirea cu dilacerare a

musculaturii coapsei i produce un hematom important care provoac stare

de soc.

SimptomatologieDurerea nu constituie semnul subiectiv constant i pregnant, i se

accentueaza la mobilizarea fragmentelor. Impotena funcianal este total,

accidentatul neputnd ridica piciorul de pe planul patului.

Obiectiv se constat la inspecie o tumefiere a coapsei i deformare

n cros cu convexitate avansat anteroextern. Membrul respectiv este inut

n rotaie extern i este mai scurt dect cel sntos, distana de la spinailiac anteroposterioar la vrful rotulei fiind cu 3-8 cm mai mic.

La palpare se constat a durere local vie, care corespunde focarului

de fractur. Mobilitatea anormal i crepitaiile osoase se pun n eviden

introducnd o mn sub focarul de fractur i cu cealat plasat sub

regiunea poplitee, se ridic usor genunchiul. Uneori, prin palpare, mai ales

31


32/89

n fracturile nalte, se poate simi vrful ascuit al fragmentului superior.

Deoarece deformarea coapsei, tumefacia i celelalte semne sunt suficiente

pentru diagnosticul clinic, cercetarea mabilitii anormale i a crepitaiei

osoase este mai bine s nu se fac cu insisten.

n fracturile diafizare joase, se poate ntlni i o hidrartroz a

genunchiului, care poate s aib lec, fie ca urmane a aciunii

traumatismului i asupra genunchiului, fie coexistena unei entorse, fie

datorit unei tulburri circulatorii reflexe legate de vasodilataie din focarul

de fractur.

Examenul clinic va consemna starea vascularo-nervoas a membrului

respectiv, sub aspectul tegumentar, a cldurii, a cercetrii

pulsului la tibia posterioar i la pedicoas, a sensibilitii i mobilitii

degetelor i piciorului.

DIAGNOSTICUL POZITIV DE FRACTURA

Se face pe baza semnelor clinice si mai ales radiografice.

El trebuie sa fie complet si sa cuprinda obligatoriu :

- denumirea osului fracturat;

- locul fracturii;

- daca este fractura inchisa/deschisa;- daca intereseaza articulatia;

- capetele osoase

Exemplu : fractura inchisa 1/3 medie femur drept, transversala, fara

deplasare .

Bilantul clinic si radiologic are ca principale obiective ;

32


33/89

- stabilirea diagnosticului de fractura ;

- aprecierea starii tegumentelor ;

- contuzii susceptibile de evolutie spre necroza;

- deschiderea focarului de fractura ;

- cercetarea complicatiilor ;

- obligatoriu se vor examina : pulsul distal, temperatura si coloratia

tegumentului, motricitatea si sensibilitatea sub focarul de fractura.

In politraumatisme, examenul clinic rapid si complet va stabili prioritatile

terapeutice.

In toate cazurile care au si fracturi se va face o imobilizare provizorie

pentru a evita emboliile gazoase si agravarea leziunilor partilor moi in timpul

imobilizarii pacientului.

Evoluie

Fracturile diafizare ale femurului avnd fragmentele binevascularizate i fiind nconjurate de un manson muscular important, au de

obicei a evoluie favorabil, ele consolidndu-se la aduli n 3-4 luni, dac

sunt bine reduse i imabilizate corect i sunt urmate de un tratament

recuperator instituit precoce.

Vindecarea unei fracturi se obine prin formarea calusului, proces

ce se desfoar n dou etape; la nceput calusul moale, fibros i apoicalusul osos.

Constituirea calusului osos i consolidarea definitiv depinde de:

vrsta bolnavului, cu ct este mai tnr procesul de vindecare este mai

rapid;

33


34/89

dimensiunea osului, durata de consolidare a oaselor late fiind mai lung

dect cea a oaselor lungi;

modul de aezare a fragmentelor osoase, contactul intim al fragmentelor

osoase favoriznd calusul osos;

numrul total al fracturilor concomitente;

starea biologic general, accidentaii cu o stare general bun, n

perfecte condiii biologice, se vindec mai usor dect cel cu boli

cronice, n covalescen, diabetici i cei care au tulburari hormonale;

calitatea tratamentului care se efectueaz.

Dinamica consolidrii focarului de fractur se poate aprecia i pe

baza aspectelor clinice prin:

perceperea calusului la palpare;

dispariia durerii n focar;

dispariia impotenei funcionale.

Complicaii

Complicaii generale imediate

Ele sunt consecine ale traumatismului i sunt dependente de

violena acestuia i de teren.

* ocul traumatic, care se ntlnete n toate cazurile i sunt

dependente de violena acestuia i de teren.

* Congestia pulmonar, se instaleaz la btrni repede dup

traumatism ducnd la bronhopneumonii grave.

* Tulburri urinare, la btrni cu adenom de prostat care pn la

accident urinau mulumitor.

34


35/89

* Diabetul care era lent nainte de traumatism poate s ia un aspect

clinic sever, ducnd la acidoz.

* Embolia grazoas.

Complicaii locale imediate

* Deschiderea focarului de fractur, se ntlnete mai rar dect la

gamb, datorit manonului muscular protector. Cel mai des, plaga are un

aspect punctiform sau liniar, fiind produs prin nteparea tegumentelor

dinuntru spre afar, de un fragment osos. Alteori, plaga este mare,

anfractuoas, prin aciunea din afar a agentului traumatic, cum se ntmpl

n accidentele de circulaie sau n timp de rzboi. Din cauza distrugerilor

ntense, aceste plgi comport riscul infeciei, cu germeni generali i aerobi

care, la aceti accidentai ocai, pot s aib evoluie foarte grav.

Complicaii embolice, sunt frecvente la balnavii imobilizai mult

vreme la pat, mai ales cu tratamente ortopedice. Administrarea

anticoagulantelor reduce simitor riscul trombo-embolic.Leziuni vascularo-nervoase, sunt mai rar ntlnite, interesnd artera

sau vena femural i nervul sciatic.

Complicaii tardive

Mai frecvent ntlnit, este redoarea de genunchi, mai ales dup

tratamentul ortopedic al fracturii. Imobilizarea ndelungat n aparat gipsat,duce la instalarea aderenelor ntre cvadriceps i focarul de fractur, dac

nu s-a instituit de ndat tratamentul funcional.

* Calus vicios, se ntlnete mai ales, dup tratament ortopedic

incorect, fie o redresare insuficient, fie o imobilizare defectuas, care

favorizeaz deplasarea secundar a fragmentelor. Dup tratament

35


36/89

chirurgical, calusul vicios este mult mai rar (calus vicios cu rotaie extern

dup osteosintez intromedular).

* Pseudoartroza, poate s fie ntlnit ca urmare a unui tratament

ortopedic incorect, fie o recuperare incomplet cu interpoziie de pri moi

(musculane), fie o imobilizare insuficient care permite miscri ale

fragmentelor fracturate. Producerea unei diastaze interfragmentare, printr-o

traciune excesiv, ca i manevrele repetate de reducere reluate la anumite

intervale, sunt duntoare, mpiedicnd formarea calusului osos,

fragmentele osoase clasificndu-se independent.

Deseori, pseudoartroza se instaleaz dup tratamentele chirurgicale

neadecvate. Deperiastrile ntinse, metode de osteosintez nepotrivite cu

tipul de fractur ca i infecia postoperatorie, sunt principalele cauze care

due la neconsolidarea fracturii.

TratamentEvoluia ulterioar a traumatizatului, depinde n mare msur de

acordarea primului ajutor. Imobilizarea provizorie i transportul, prezint o

importan deasebit, pentru c mobilizarea fragmentelor mrete durerile

i accentueaz distrugerile tisulare, agravnd starea de soc.

Imobilizarea provizorie se poate asigura cel mai bine cu atel

Thomas, care realizeaz extensia membrului fracturat.Alte mijloce folosite pentru imobilizarea provizorie sunt:

atele lungi ce pot fi mulate pe membrul rnit;

aparat gipsat circular, atel gipsat;

atele Cramer, fcute din srm, care au avantajul c sunt atele din

material plastic, simplu sau gonflabil;

36


37/89

mijloace improvizate, care pot falosi orice obiect rigid (scnduri de

lemn, rigle, placaj, bee, bastonae, umbrele, coad de mtur, schiuri,

scoar de copac).

Fixarea segmentului care urmeaz s fie imobilizat cu atel, se face

cu fei sau alte mijloace improvizate (fei de pnz, curele, cordoane etc.).

Manevrele ce trebuie executate nainte de imabilizarea provizorie

sunt:

resuscitarea candiorespiratorie, daca este nevoie, aplicarea garoului;

ndeprtarea mbrcminii, este necesar numai cnd exist suspiciunea

prezenei unei rni care trebuie curate i pansate, sau cnd transportul

accidentatului va dura a perioad de cteva ore. Se v dezbrca mai nti

membrul sntos i se mbrac mai nti membrul bolnav. Cnd

dezbrcarea este dificil, se prefer sacrificarea mbrcminii prin

descoasere sau tiere.

axarea membrului, se menine genunchiul victimei ntins i se trage n

ax. O persoan apuc de picior cu minile sprijinite de glezn i de

clci. A doua trage n sens contrar radcinii coapsei, cu minile

mpreunate n ching sau cu un cerceaf introdus ntre coapse. Axul

membrului inferior este dreapta ce unete spina iliac anteroposterior

mijlocului rotulii i marginea intern a piciorului (primul metatarsian).

Scopul imobilizrii este:

de a mpedica micrile active i pasive, pentru a pune n repaos

organele i esuturile traumatizate;

37


38/89

de a menine axarea corect a membrului, atunci cnd fragmentele nu

sunt deplasate sau cnd au putut fi reduse corect cu ocazia acordrii

primului ajutor;

de a diminua durerile, care n cazul fracturilor sunt deosebit de

chinuitoare;

de a evita complicaiile pe care le poate provoca micarea n focar a

unui fragment osos rupt i devenit tios;

reacionri ale unor vase i nervi;

sfierea musculaturii din jurul osului;

perforarea tegumentului i transformarea fracturii nchise ntr-una

deschis;

suprimarea sau atenuarea reflexelor optice i ameliorarea unor tulburri

funcionale.

Principiul unei imobilizri corecte:

asigurarea funciilor vitale, are prioritate fa de alte manevre;

se va cuta obinerea unei axri relative a segmentului de imobilizat,

prin traciune traumatic i prograsiv n ax, n momentul aplicrii

imobilizrii;

pentru a avea siguran c fractura nu se deplaseaz nici lateral nici n

jurul axului logitudinal, imobilizarea trebuie s prind, n mod

obligatoriu, articulaiile situate deasupra i dedesuptul focarului de

fractur.

s fie adaptat reliefului anatomic al regiunii accidentate;

s fie simpl, pentru a putea fi utilizate i de persoane mai puin

instruite;

38


39/89

aparatul gipsat sau atela de imobilizare, nu trebuie s fie compresiv,

pentru a nu ngreuna circulaia, sangvin ntr-un segment n care exist

deja tulburri circulatorii secundare traumatismului.

Imobilizarea provizorie:

a) Cu o singur atel

se pregtete o atel lung, care s ajung din axil pn n picior;

se aplic atele pe faa lateral (extern) a membrului inferior, dup ce s-

a introdus vat cu talc (protejarea prilor moi), n axil (la captul

atelei);

atela se fixeaz prin legturi circulare la torace, bazin, coaps, genunchi

i gamb;

suplimentar este bine s se completeze fixarea atelei cu circulare de fa

lat petrecute n jurul membrului inferior i n jurul trunchiului;

pentru a evita rotirea anormal a membrului inferior n afar, se leag

ambele picioare unul de altul cu cteva legturi de fa.

n lipsa atelei corespunztoare ca lungime, se poate prelungi o atel

(prin suprapunerea capetelor pe o lungime de 30 cm). Cele 2 atele se

fixeaz una de alta, prin ture circulare de fa (atelele se cptuesc cu vat).

Cnd nu se afl la ndemna un obiect convenabil pentru imobilizarea

fracturii, va fi folosit ca atel membrul sntos de care se leag membrulbolnav.

b) cu dou atele

o atel lung, extern i una scurt ce se aplic pe partea intern a

membrului inferior bolnav care se ntinde de la regiunea inghinal pn

la clci;

39


40/89

peste ambele atele se aplic legturi dispuse n jurul toracelui, n jurul

bazinului, n jurul coapsei, genunchiului i coapsei de aceeai parte;

se reface bandajarea circular cu fa a membrului inferior i a

toracelui, precum i fixarea picioarelor.

Tratamentul definitiv este ortopedic i mai ales chirurgical.

TRATAMENTUL IGIENODIETETIC :

- Efortul fizic Instituirea antrenamentului fizic se face sub stricta

supraveghere medicala. Miscarile vor fi de intensitate mica si medie.

- Profesia In majoritatea cazurilor se poate continua o activitate

profesionala normala, fara a supraestima totusi interventia .

-munca fizica intensa este contraindicata , iar la nevoie se

recomanda schimbarea locului de munca.

- Regimul alimentar restrictiile alimentare sunt necesare mai ales la

supraponderali .- o alimentatie bogata in proteine , lactate , legume

si fructe , evitarea consumului in exces a alcoolului si a tutunului.

Recuperarea sechelelor precoce trebuie completata cu o serie de

prescriptii pe care pacientul le va urma acasa luni si ani de zile, uneori

toata viata. Aceste prescriptii fac parte din ceea ce s-a numit igiena

soldului:- scaderea in greutate, chiar sub greutatea ideala;

- evita mersul pe teren accidentat si scari;

- evita schiopatarea prin controlul mental al mersului;

- evita ortostatismul si mersul prelungit;

40


41/89

- de cel putin doua ori pe zi se va pastra un repaus la pat, cu

membrele inferioare intinse;

- sprijin in baston pe distante mai lungi;

- mers zilnic pe bicicleta sau rulare la bicicleta fixa;

- de doua ori pe zi va efectua gimnastica prescrisa pentru

mobilitate si tonifiere muscuulara;

- corectarea scurtimii membrului inferior (daca depaseste doi

centimetri);

- incaltaminte cu tocuri moi;

1. Tratamentul ortopedic

n fracturile cu deplasarea fragmentelor, cnd tratamentul

chirurgical este contra indicat, se recurge la tratamentul conservator.

n acest scop, pentru reducerea deplasrilor, se instaleaz o

traciune continu (extensie continu).Extensia se aplic, fie cu benzi de leucoplast, fie cu o bro

Kirschier (andrea subire metalic), trans-osos supracondilian i este prins

apoi ntr-o potcoav. De aceasta potcoav se leag o srm moale, care se

trece peste un scripete i de care se aga greuti n funcie de fora

muscular care trebuie nvins, nu mai mult de 1/6 din greutatea corpului.

Membrul inferior este aezat de cele mai multe ori pe o atel Braun-Brohler. Contra extensia este realizat de greutatea corpului.

n momentul cnd cu ajutarul controlului radiologic s-a constatat

reducerea i asezarea n axul normal al fracturii, ceea ce are loc ntre 10-15

i 30 zile, se aplic un aparat gipsat pelvipedios, pn la consolidarea

focarului.

41


42/89


43/89


44/89


45/89

centromedulare. n vreme ce placa compresiv, n timp, se poate substitui

corticalei-subdiacente, care nemaifiind solicitate mecanic, (solicitrile fiind

preluate de placa metalic) se subiaz i i pierde rezistena mecanic, se

spongiaz.

3. Tratamentul de recuperare

Tot att de important, ca i reducerea i imobilizarea fracturii este

tratamentul chinezitologic n scopul recuperrii funciei prin aciunea

asupra muchilor i articulaiilor. Rezultatul acestui tratament va fi cu att

mai bun; cu ct va fi instituit mai curnd i urmat fr ntrerupere. n

aproape toate cazurile, exerciiile de contracie muscular pot s fie

ncepute la cteva zile de la reducerea fracturii i ele se vor adresa n

special grupelor musculare esentiale la nivelul segmentului fracturat, ele nu

vor fi niciodata prea violente ca s frneze procesul de cansolidare. De

asemenea, bolnavul va fi ncurajat s-i contracte musculatura membrelorlibere printr-un program de gimnastic condus de medic sau cadre

specializate ale serviciului de recuperare, mobilizndu-i i articulaiile care

nu au fost cuprinse n aparatul gipsat.

Dup scoaterea aparatului gipsat, exerciiile musculare i

articulaiile vor fi intensificate, fcute fr ntrerupere pe toat durata zilei.

La chineziterapie se asociaz n acelai scop recuperri funcianale, masajulfizioterapeutic i balneoterapia.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS :

Tratamentul medicamentos are un rol important in tratare, vindeacare,

calmare.

45


46/89

- analgezice: acidul acetilsalcilic in doze de la 1-3g/24h in functie de

toleranta; sub forma simpla sau tamponata; algocalmin 2 comprimate la

24h; diclofenac 2 comprimate la 24h, uneori se administreaza Mialgin,

Piafen.

- Medicamentatie antiinflamatoare: Fenilbautazona si derivatele sale.

Indicatia lor este rezervata perioadelor de tuse inflamatorii sau dureroase.

46


47/89

2. PROCESUL DE NGRLJIRE. NOIUNI TEORETICE

Componentele planului de ingrijire

1. Culegerea datelor, se face prin discuii directe cu bolnavul sau cu

aparintorii acestuia. Se urmrete identificarea i stabilirea antecedentelor

personale i a antecedentelor hetero-calaterale, motivele internrii i

istoricul bolii.

2. Planificarea ngrijirilor funcie de necesiti, de o real

importan este cunoaterea celor 14 necesiti ale omului, stabilite de

Virginia Henderson, cadrul mediu sanitar fiind independent n a satisface

nevoile bolnavului.

3. Stabilirea obiectivelor n funcie de prioriti, aceast etap este

dirijat n dou subetape: examinarea datelor culese cu interpretarea lor

(innd cont i de datele tiinifice) i stabilirea problemelor reale ceafecteaz sntatea pacientului i a sursei de dificultate.

4. Realizarea ngrijirilor, o dat abiectivele formulate se poate trece

la realizarea ngrijirilor, care reprezint baza procesului de ngrijire. De

felul cum se va aciona acum, de calitatea interveniei cadrului mediu

sanitar, depinde mersul evolutiv, al bolii, spre vindecare sau cronicizare.

5. Evaluarea analizarea i evaluarea obiectivelor propuse, permiteevaluarea procesului de ngrijire i aducerea de modificri pe ntreaga

evoluie a strii de sntate a pacientului. Dup indeprtarea placii (nu

trebuie scoasa dect dup 18 luni) fracturile internative sunt posibile.

47


48/89

3. TEHNICI DE NURSING

PRIMUL AIJUTOR

Fracturi nchise

Primul ajutor are ca prim obiectiv salvarea vieii accidentatului,

atunci cnd aceasta este ameninat. Vorbind despre traumatismele

membrelor, pericolul vital n traumatismele extremitilor sunt hemoragia

masiv i infeciile grave. Primele gesturi de prim ajutor vor trebui deci s

urmresc executarea imediat a hemoragiei i pansarea plgilor.

Imobilizarea pravizorie a fracturilor are scopul diminurii durerilor

(importana pentru prevenirea instalrii ocului) i evitarea complicaiilor

leziunilor iniiale.

48


49/89

Pregtirea bolnavului pentru transport

Fracturi deschise

O fractur deschis este o urgen care trebuie rezolvat integral n

primele 6 ore de la accident prin:

ndeprtarea complicaiilor generale i locale care amenin viaa

traumatizatului (stop cardiorespirator, embolii, hemoragii externe) dac

este cazul;

mbrcmintea sau nclmintea din segmentul rnit vor fi tiate cu un

cuit, lam sau foarfec pentru a nu provoca suferine inutile bolnavului,

plaga va fi inspectata (aspectul plagii) pentru a constata dac exist

impuriti (pmnt, lemn, testuri etc.);

exploatarea instrumental a plgii cutanate (la locul accidentului), n

scopul prezicerii acesteia cu focarul de fractur este interzis; toaleta fizic i chimic a tegumentului din jurul plgii (cu ap i spun,

degresarea cu eter sau benzin i dezinfectarea cu alcool, tinctur de

iod);

toaleta fizic i chimic a plgii, se ndeprteaz impuritile libere cu

instrumente sterile, se cur plaga prin tergere cu soluie de eter iodat

sau neofalin 0,5%. Aceste soluii nu altereaz vitalitatea esuturilorsntoase. n caz de impregnri cu impuriti, plaga poate fi curat i

cu ser fiziologic, cloramin 0,2%, permanganat de K 1/1400 de culoare

roz pal. Nu trebuie pudrate plgile cu antibiotice;

se mai sterilizeaz a dat tegumentul din jurul plgii (alcool, tinctur de

iod);

49


50/89

se aplic comprese sterile (pansament). n caz de hemoragii, care

intereseaz vasele mici, hemostaza se face cu un pansament compresiv.

nfarea se aplica n mod diferit, n funcie de regiunea anatomic n

care exist rana;

imobilizare provizorie;

se face profilaxia antitetanic (este o msura de urgen dar ea poate fi

fcut i la ealonul urmtor, dispensar spital);

cnd funciile vitale nu sunt afectate i cnd nu exist i un traunatism

abdominal, vor fi administrate antalgice (agocalmin, mialgin n injecii

I.M.);

transportul la spital n cele mai bune condiii ntr-un serviciu de

traumatologie.

Toate manevrele se vor face cu maximum de menajare a

traumatizatului, cu mult blndee i atenie spre a nu genera complicaii

(ruptura unor oase sau nervi din vecintate). De asemenea, toate acestemanevre nu trebuiesc executate n camplexitatea lor, nici la locul

accidentului, nici n camera de gard, dect n cazul n care se tie c, dintr-

un motiv sau altul, leal, nu va putea fi operat n primele 4-5 ore de la

accident. n mod normal aceti bolnavi trebuie operai imediat, toaleta

riguroas a plgii fiind fcut de chirurg n sala de operaii ca un timp

operator esenial premergtor fixrii osului fracturat.n aceste situaii, care sunt curente, primul ajutor la bocul

accidentului i n camera de gard, trebuie s se limiteze la splarea rapid,

prin jet, a plgii cu soluii antiseptice i acaperirea ei cu un pansament

compresiv cu dublu rol, hemostatic i de izolare a plgii de mediu exterior

contaminat.

50


51/89

II. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

PACIENTULUI IN FRACTURA DIAFIZARA DE FEMUR

2.1. Conditii de spitalizare

Pacientii sunt internati in saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianta

pe jumatate din perete, gresie pe jos care trebuie spalata si dezinfectata

de cate ori este necesar; paturile sunt rulante si prevazute cu dispozitive

de ridicare si coborare; stative pentru perfuzii.

2.2. Rolul asistentei medicale la diagnosticarea afectiunii

Recolteaza prin punctie venoasa analizele uzuale:

a) Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g%); Hematocrit (36-

52%);Tromocite (150.000-400.000/mm3); Fibrinogen (200-400 mg %);

Leucocite (4.500- 11.000/mm3)

b) Coagulograma: Timp Quick si Timp Haxull (1-2mm)

c) Biochimia: Calciu (8,5-10,5 mg/dl); Colesterolul (120-220

mg/dl);

Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl); Glicemia (70-120mg/dl); Acid uric(3,5- 7,2mg/dl)

d) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): la barbati este

3-8mm/l/ora, iar la femei este 6-11 mm/l/ora

e) Urocultura

f) Sumar de urina

51


52/89


53/89

vezical; dupa ce se (introduce 10-2) arunca primele picaturi de urina , se

introduce 10-20 ml de urina in eprubeta sterila prin sonda.

Participarea asistentei medicale la examenul radiologic

Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul

radiologic al sistemului osteoarticular nu necisita o pregatire prealabila

deosebita. Pansamentele vor fi ridicate de pe portiunile examinate, iar

unguentele sau alte forme medicamentoase vor fi indepartate prin spalare

cu alcool caci prin substantele rasioopace pe care eventual le contine, ele

pot produce opcitate de imagine. Pentru executarea radiografulor, bolnavul

va fi culcat pe masa de radiografie. Medicul radiolog va stabili pozitia

adecvata bolnavului pentru examinare, iar asistenta va trebui sa ajute

bolnavul pentru ocuparea si mentinerea acestei pozitii. Daca miscarile il

provoaca dureri, atunci inainte de examinare, bolnavul va primi unmedicament analgesic.

2.3. Supravegherea pacientului

In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligate sa-l

supravegheze pentru a culege toate datele privind starea generala sievolutia bolii acestuia comunicand medicului tot ce a observat la bolnav, in

cursul zilei sau noptii.

Va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari comportamentul

bolnavului (faciesul starea psihica, reactivitatea generala, somnul);

53


54/89

functiile bolnavului, vitale si vegetative ale organismului; aparitia unor

manifestari patologice.

Datele culese de asistenta medicala din supravegherea bolnavului

vor fi notate graphic in foaia de observatie.

Observarea faciesului, a starii psihice, a somnului bolnavului si

reactivitatii generale este importanta pentru stabilirea diagnosticului si

aprecierea evolutiei bolii.

In supravegherea functiilor vitale si vegetative ale organismului

vom urmari:

temperatura

respiratia

pulsul

tensiunea arteriala

diureza

2.4. Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor

indicate de medic

Asistenta medicala va administra medicatia bolnavului sub

indrumarea medicului respectand anumite reguli. Nu va inlocui niciodata

medicamentul prescris cu un alt medicament cu efect asemanator. Vaverifica eticheta medicamentului inainte de administrare ca acesta san u fie

alterat, degradat sa nu aiba culoarea schimbata. Respectarea caii de

administrare este obigatorie, deoarece nerespectarea poate duce la

accidente grave; a orarului de administrare si a ritmului prescris de medic

54


55/89

deoarece unele substante se descompun sau se elimina din organe intr-un

anumit timp.

Orarul de administrare a medicamentelor este in functie si de

alimentatia bolnavului.

Asistenta medicala va respecta doza prescrisa, somnul fiziologic al

bolnavului. Va evita incompatibilitatea dintre medicamente.

De exemplu, cand administreaza oxacilina si gentamicina in acelasi

timp se va administra prin injectii separate deoarece cele doua combinate

precipita.

Daca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta

imediat medicul.Va avea grija sa administreze imediat medicamentele

deschise deoarece se altreaza repede si va preveni infectiile intraspitalicesti

prin respectarea masurilor de asepsie si igiena pentru fiecare cale de

administrare.

Pregatirea preoperatorie

1. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se

decide operatia. Deoarece multi dintre pacienti au teama de spitalizare, de

diagnostic, de perioada de inconstienta din timpul anesteziei si dupa

anestezie, durere, despartire de familie, de moarte, asistenta medicala arerolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile, grijile si teama, ii da

incredere in echipa operatorie, ii asigura de o prezenta care-l va sustine, ii

explica ce se va intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii

in sala de preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va dura.

2. Pregatirea generala

55


56/89

a) Bilantul clinic cuprinde:

- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza

boli ca: tuberculoza, hipertensiunea arteriala, diabet, neoplasme,

cardiopatii)

- starea generala:

varsta

greutatea

slabire asociata cu deshidratare

- aparatul respirator

se cauta afectiuni pleuropulmonare prin

inspectie

se caracterizeaza semnele functionale:

frecventa, amplitudinea, ritmul respiratiei ce se trece

pe foaia de temperature de catre asistenta medicala

obligatoriu se completeaza cu radiografiapulmonara.

- aparatul cardio-vascular

Se face prin conscultatie, palpare, puls,

frecventa amplitudinea.

Tensiunea arteriala se masoara cu

sfingomanametrul. Cantitatea de lichide tolerate de sistemul

cardiovascular

E.K.G (electrocardiograma) obligatoriu la

persoanele de peste 45 de ani.

56


57/89

b) Bilantul paraclinic cuprinde:

- examenele de rutina absolut obligatorii:

Determinarea de grup sanguine si factor RH

(se recolteaza 2 ml se sange intravenous pe nitrat

de sodiu)

Glicemie, uree, creatina, fosfataza alcalina

- examene complete

HLG (hamoleucograma) cu formula

leucocitara se recolteaza prin punctie venoasa

2 ml de sange pe E.D.T.A.

V.S.H. (viteza de sedimentare a hematular)

se recolteaza prin punctie venoasa fara staza

venosa 1.6 ml sange pe 0.4 ml de nitrat de

sodium 8

Valori normale la 1 ora 2-5 mmla 2 ore 5-10 mm

la 24 ore 20-50 mm

Probe de coagulare: se recolteaza 4,5 ml

sange prin punctie venoasa pe 0,5 ml oxalate de

sodium 3,8 %

- timp Quick valori normale = 6-12 secunde

- timp Hovell valori normale= 60-

120 secunde

Bilantul electronic

Examenul sumar de urina

57


58/89


59/89

Pregatirea preoperatorie

1. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se decide

operatia. Deoarece multi dintre pacienti au teama de spitalizare, de

diagnostic, de perioada de inconstienta din timpul anesteziei si dupa

anestezie, durere, despartire de familie, de moarte, asistenta medicala are

rolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile, grijile si teama, ii da

incredere in echipa operatorie, ii asigura de o prezenta care-l va sustine, ii

explica ce se va intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii

in sala de preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va dura.

2. Pregatirea generala

a) Bilantul clinic cuprinde:

- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza

boli ca: tuberculoza, hipertensiunea arteriala, diabet, neoplasme,

cardiopatii)- starea generala:

varsta

greutatea

slabire asociata cu deshidratare

- aparatul respirator

se cauta afectiuni pleuropulmonare prininspectie

se caracterizeaza semnele functionale:

frecventa, amplitudinea, ritmul respiratiei ce se trece

pe foaia de temperature de catre asistenta medicala

59


60/89

obligatoriu se completeaza cu radiografia

pulmonara.

- aparatul cardio-vascular

Se face prin conscultatie, palpare, puls,

frecventa amplitudinea.

Tensiunea arteriala se masoara cu

sfingomanametrul.

Cantitatea de lichide tolerate de sistemul

cardiovascular

E.K.G (electrocardiograma) obligatoriu la

persoanele de peste 45 de ani.

b) Bilantul paraclinic cuprinde:

- examenele de rutina absolut obligatorii:

Determinarea de grup sanguine si factor RH(se recolteaza 2 ml se sange intravenous pe nitrat

de sodiu)

Glicemie, uree, creatina, fosfataza alcalina

- examene complete

HLG (hamoleucograma) cu formula

leucocitara se recolteaza prin punctie venoasa2 ml de sange pe E.D.T.A.

V.S.H. (viteza de sedimentare a hematular)

se recolteaza prin punctie venoasa fara staza

venosa 1.6 ml sange pe 0.4 ml de nitrat de

sodium 8

60


61/89

Valori normale la 1 ora 2-5 mm

la 2 ore 5-10 mm

la 24 ore 20-50 mm

Probe de coagulare: se recolteaza 4,5 ml

sange prin punctie venoasa pe 0,5 ml oxalate de

sodium 3,8 %

- timp Quick valori normale = 6-

12 secunde

- timp Hovell valori normale= 60-

120 secunde

Bilantul electronic

Examenul sumar de urina

3. Pregatirea locala

In ziua precedenta se recomanda pacientului repaus, regimalimentar usor digerabil care sa contina multe lichide pentru a creste

diureza, pentru diminuarea setei postoperatorii, pentru hidratare si pentru

ca prin diureza are actiune dexzintoxicanta a organismului.Se va efectua

clisma seara, iar la indicatia medicului se poate efectua si dimineata.

Se va efectua baia, dus sau baie pe regiuni la pat, verificandu-se

regiunea inghinala, ombilcul, unghiile sa fie taiate si sa nu aiba oja.Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune

cat mai larg posibil, dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu tinctura de

iod pesste care se pune un pansament antiseptic uscat.

In dimineata respectiva, in salon, se indeparteaza bijuteriile de pe

pacient si toate lucrurile inutile, se indeparteaza proteza dentara mobila, se

61


62/89

imbraca bolnavul cu pijamaua curata si se pregatesc documentele (foaia de

observatie, analize, radiografii)care insotesc bolnavul la sala.

Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi

instalat confortabil si invelit.

In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa, daca nu are ecoriatii

si este rasa corect. Se verica starea de curatenie si daca s-a indepartat

proteza dentara mobila.

Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in

conditii de asepsie dupa care se pune in regiunea perineului un camp steril.

In sala de operatie felurile de anestezie generala sau rahianestezie.

Dupa interventia chirurgicala care dureaza in jur de 100 min se

aplica fese elastice.

2.5.2 Ingrijirile postoperatorii

Incep imediat dupa interventia chirugicala si dureaza pana la

vindecarea completa a bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se acorda

pentru restabilirea functiilor organismului, asigurara cicatrizarii normale a

plagii si prevenirea complicatiilor.

Asistenta medicala va supraveghea cu atentie operatul in salon, va

ajuta sa fie transportat la pat, se va ingriji sa fie plasat comod si acoperit.Vacontrola frecvent starea pansamentului. Va administa medicatia prescrisa

postoperator, medicatia calmanta numai in limita prescrisa de medic.

Va masura si nota functiile vitale (temperatura, puls, respiratie,

tensiune arteriala). Va controla si nota diureza, cantitatea de secretii care

se evacueaza prin tuburile de dren si cantitatea acestora. Va supraveghea

62


63/89

faciesul bolnavului si revenirea la culoarea normala a facusului indica o

evolutie buna.

La 24 de ore se panseaza in salon, se extrage tubul de drenaj

aspirativ intraarticular si incep contractile izometrice. La 48 de ore va

extrage si tubul de drenaj aspirativ din tesuturile moi si se inalta speteaza

patului.

Lichidele ce se vor administra in prima zi sunt apa si ceai putin

indulcit sau de preferabil neindulcit, zeama de compot facut in casa si suc

de lamie.A doua zi, supa strecurata care excita peristaltismul intestinal,

apoi treptat lapte, piureuri, budinca, rasol, carne fiarta.

Alimentatia se va face treptat pana se ajunge la necesarul zilnic. Nu

se recomanda un regim special.Bolnavul (supravegheat) operat cu anestezie

generala trebuie supravegheat cu atentie pana la aparitia reflexelor de

deglutitie, faringian, cornea si tuse si pana la revenirea completa a starii de

constiinta.1. Supravegherea faciesului urmarirea aparitiei palorii insotita de

traspiratie rece si racirea extremitatilor, aparitia cianozei.

2. Supravegherea comportamentului deoarece la trezire operatorul

poate prezenta o stare de agitatie putand sa-si smulga pansamentul,

drenurile, perfuzia sau sa plece din pat, in acest caza va fi imobilizat.

3. Supravegherea respiratiei trebuie sa fie ritmica si seamplitudine normala. Accidente: caderea limbii in fundul gurii se previne

prin mentinerea pipei Gueddel incarcarea bronsica cu mucozitati ( se face

aparitie buco-faringiana) infundarea cailor respiratorii cu vomismente se

previne prin pozitionarea capului intr-o parte, eventul aspiratia gastrica.

63


64/89

4. Supravegherea pulsului care trebuie sa fie regulat si bine batut.

Puls filiform este semn de hemoragie.

5. Supravegherea tensiunii arteriale se face la fel ca si in cazul

pulsului ritmic la 15 minute in primele doua ore, apoi la 30 de minute din

ora in ora pana a doua zi.

6. Supravegherea pansamentului care trebuie sa ramana uscat, sa

nu se imbibe cu sange, va fi anuntat imediat medicul.

7. Supravegherea pozitiei bolnavului se face dupa trezirea

completa.

8. Ingrijirea mucoasei bucale se vor umezi buzele cu comprese

imbibate cu apa. Mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite cu solutii

diluate de bicarbonate de sodium, acid boric. Se pot sterge buzele si

mucoasa cu glicerina boraxata.

9. Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei, a pozitiei pacientului

si mascarea zonelor predispose aparitiei escarelor, eventual frectii cualcool.

10. Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o

metoda nu a dat rezultat, se practica sondaj vezical.

11. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un

sinoptic la indicatia medicului. La bolnavul cu rahianestezie trebuie

supravegheate:a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala

b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin

primele doua zile fara perna

64


65/89


66/89


67/89

- decimentarile

Pansamentul reprezinta actul chirurghical prin care se protejeaza si

se aseptizeaza o plaga pentru a inlesni cicatrizarea

Efectuarea pansamentului postoperator trebuie sa respecte

urmatoarele principii fundamentale:

1. Sa se lucreze in conditiile de asepsie perfecta: instrumente si

materiale sa fie sterile, iar mainile celui care executa pansamentul si

tegumentele din jurul plagii sa fie dezinfectate. Pentru servirea materialelor

sterile este nevoie de o pensa de servit. Dupa utilizarea instrumentelor se

pun intr-un vas cu cloramina. Pansamentul sa fie facut de doua persoane,

una care il face si una care il serveste.

2. Sa se asigure de absorbtia secretiilor

3. Sa se aseptizeze

4. Protejarea operatiei prin aplicarea compreselor sterile5. Pansamentul sa nu provoace durere bolnavului se va executa cu

rabdare, blandete, indemanare, iar pansamentele lipite vor fi umezite cu apa

oxigenata solutie dachim, ser fiziologic, apa distilata, apa sterile.

6. Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a

grabi vindecarea

7. Schimbarea pansamentului se va face in functie de evolutie incazul in care nu prezinta secretii si nu exista tub de dren, pansamentul se

schimba mai rar.

Efectuarea pansamentului

1. Asezarea pacientului intr-o pozitie adecvata, in decubit lateral

67


68/89

2. Indepartarea vechiului pansament

3. Spalarea pe maini, dezinfectia cu alcool eventul imbracarea cu

manusi sterile.

4. Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool, alcool

iodat

5. Tratarea plagii operatorii

6. Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat

aceasta sa depaseasca cu 2-3 cm marginea plagii

7. Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese

elastice pe intreg piciorul

8. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang, se arunca

cele de unica folosinta, se decontamineaza, se curata, se dezinfecteaza, se

pregatesc materialele pentru sterilizare.

9. Spalarea cu apa curenta si sapun

Schimbarea lenjeriei de pat

Schimbarea cearceafului pe pat. Pacientul se aseaza in decubit lateral

pe partea sanatoasa cu piciorul sanatos flexat si cel afectat intins, iar intre

genunchi se aseaza o perna.

Cearceaful murdar se ruleaza, iar in urma lui se aseaza cearceafcurat; de asemenea rulat. Apoi pacientul se aseaza in decubit dorsal, cu o

perna sub piciorul afectat, dupa care sprijinindu-se in piciorul sanatos se

ridica, iar in acel moment este tras cearceaful murdar si este asezat cel

curat. Schimbarea fetei de perna si a plicului de plapuma se efectueaza ca

de obicei.

68


69/89

2.6. Rolul asistentei medicale in educarea pacientului

Asistenta medicala ii va explica pacientului cum se evita eforturile,

lucru

obigatoriu in fractura de col femural. Gimnastica abuziva si fortarea

mersului nu ajuta, ci sporeste uzura. De aceea asistenta medicala va realiza

impreuna cu pacientul un program de gimnastica.

Ii va explica bolnavului cu gimnastica pentru aparatul locomotor

dezvolta miscarile articulatiilor contractate sau anchilozante, atenueaza

durerile spontane sau provocate de miscare, isi recapata starea de

excitabilitate normala, preculm si elasticitatea pierduta.

Asistenta va avea grija ca pacientul sa execute miscari si amplitudine

mica in jurul axelor fiziologice ale articulatiilor.

Miscarile trebuiesc respectate in cursul zilei si asociate cutermoterapie, masaj.

Masajul trebuie executat in camere potrivit incalzite pentru bolnavii

dexbradati, luminoase si bine incalzite.

Bolnavul trebuie sa fie dezbracat in regiunea interesata si respectiv

regiunea inferioara avand grija ca circulatia sangelului sa nu fie impiedicata

in regiunile imbricate si sa nu implice activitatea asistentei medicale.Pielea bolnavului trebuie sa fie curate sa nu prezinte flictene,

vezicule. Daca este foarte poroasa pielea trebuie rasa. Asistenta medicala

trebuie sa-si pregateasca si ea mainile pentru masaj. Pentru a preveni

microtraumatismele pielii bolnavului, masajul se va executa numai cu

maini curate, nebatatorite, fara inele si cu unghile taiate.

69


70/89

Mainile vor fi pudrate cu pulbere de talc care va ajuta alunecarea.

Daca in timpul masajului este necesar sa se actioneze cu o forta mai

puternica asupra musculaturii se va utilize o substanta lubrifianta ca

lanolina, vaselina.

Dupa terminarea masajului substantele se indeparteaza cu apa si

sapun.

Orarul masajului se va fixa in asa fel incat acesta sa fie cat mai

indepartat de orele alimntatiei, la 2-3 ore si cel putin cu o jumatate de ora

inainte de proxima masa. Durata masajului este de circa 10-20 de minute.

Se va avea grija ca dupa terminarea masajului sa se asigure bonavului o

odihna de cel putin o jumatate de ora.

Sedintele se incep intotdeauna cu manipulari usoare si superficiale,

executate putin mai rapid, pentru a obisnui si anestezia tegumentelor prin

provocarea unei senzatii placute de caldura.

Acest procedeu va face ca bolnavul sa castige incredere si sa sesupuna masajului, relevand complet musculatura.

Rolul asistentei medicale in electroterapie de multe ori este necesar

ca bolnavii sa fie linistiti inaintea aplicarii curentului, prin explicatii asupra

caracterului inofensiv al tratamentului, sa stea linistiti si sa semnaleze

imediat orice senzatie neplacuta ca dureri, arsuri, caldura prea mare.

O modalitate mai buna a articulatiei soldului poate fi obisnuita prinmiscari usoare fara incarcare cu greutatea corpului si in cazurile in care se

preteaza se recomanda mersul pe bicicleta.

Mersul pe bicicleta are un dublu rol pozitiv si anume: activeaza

miscarile articulare si creste forta muschilor care sunt in general slabiti prin

inactivitate.

70


71/89

4.7. Realizarea unui protocol educativ

1. Alimentatia echilibrata deoarece unii factori nutritionali au

effect asupra cartilajului (acizii grasi nesaturati) de aceea se recomanda o

alimentatie hiproglucidica pentru ca o alimentatie hipreglucidica duce la o

crestere a greutatii corporale constituind un factor determinant si agravant

al afectarii articulatiei.

2. Evitarea sedentarismului, inactivitatea ducand la scaderea fortei

musculare

3. Evitarea efortului fizic excesiv care duce la aparitia tendintelor,

a durerilor musculare.

4. Evitarea frigului, deoarece expunerea prelungita la frig poate

exacerba focare de infectie latenta.

5. Respectarea unor reguli inaintea efortului fizic- antrenament progresiv

- incalzire inainte de efortul propriu-zis

- oprire periodica a efortului pentru recuperare

6. Pozitionarea corecta in timpul unor activitati

- ridicarea unor greutati de jos cu ambele maini si cu genuchi intinsi,

constituie un factor agresiv pentru coloana vertebrala7. Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului se previn

in acest fel deviatiile coloanei vertebrale

8. Tratarea deviatiilor coloanei vertebrale si a altor deficiente

9. Tratarea infectiilor microbiene si virale

71


72/89

10. Evitarea mersului prelungit pe teren accidentat se evita astfel

agravarea suferintelor soldului.

11. Evitarea ortostatismul prelungit se protejeaza articulatiile,

oasele si muschii scheletici

12. Purtarea de incaltaminte adecvata si comoda

13. Mentinerea capacitatii de effort prin mers pe jos, activitati fizice

cu regularitate.

14. Evitarea traumatismelor

- montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor

pentru pacintii cu tulburari de vedere, varstnici, cu tulburari de echilibru

- purtarea echipamentului de protectie adecvat

- prevenirea accidentelor rutiere, casnice

15. Evitarea factorilor care contribuie la aparitia osteoporozei, dieta

bogata in calciu, fumat, consum excesiv de cafea, exces de proteine.

72


73/89

III. PREZENTARE DE CAZURI

CAZUL I

Nume: P

Prenumele: I

Varsta: 86 ani

Adresa: Comuna D, judetul I

Ocupatia: Pensionara

Diagnosticul: fractura diafizara de femur

Motivele internarii : durere la nivelul soldului drept. Impotenta functionala

Istoricul boli: Pacienta afirma ca a suferit un traumatism prin cadere pe

soldul drept in urma cu 60 de zile.

Se efectueaza in urma internarii examene paraclinice.Se efectueaza examene de laborator, EKG, examene radiologice

Probele de coagulare: Timp Quick = 15,5 secunde

Timpul Howell = 85 secunde

Hemoleucograma: hemoglobina = 8 gr.%, hematocrit 32 gr%

Trombocite = 120000

TransaminazeTGO = 17 u.i./.l

TGP = 13 u.i./.l

UREE = 10 mg/dl

CREATINA = 0,44 mg/dl

CALCIU TOTAL = 7,00 mg/dl

73


74/89


75/89


76/89

dezbraca articulara si

capacitatea

de a se

imbraca si

dezbraca

fara ajutor.

supravegheaz

a pacientul in

timpul

imbracarii si

dezbracarii

fina cu

pacientul

descriindu-i

gestica

necesara

imbracarii.

dezbrace

singur.

4. Dificultate

de a urma

prescriptiilede igiena

Pacienta isi

va putea lua

toatemasurile de

igiena

necesare

pentru

pastrarea

intacta ategumentelor

si

mucoaselor

-ajuta

pacientul sa

isi faca baiesau dus.

-ajuta

pacientul sa

isi faca toaleta

cavitatii

bucale si sa isitaie unghiile

- Pacientul este

capabil sa se

spele singur

76


77/89

Cazul II

Nume: R

Prenume: E

Varsta: 65 ani

Adresa: Comuna S, S

Ocupatia: Pensionara

Data internarii: 4.07.2010

Diagnosticul la internare: fractura diafizara de femur

Motivele internarii: Pacienta in varsta de 65 de ani acuza dureri puternice,

impotenta functionala

Istoricul bolii: Pacienta a suferit un traumatism prin cadere la domiciliu in

urma cu 7 zile.

Pe data de 5.07.2010 I se recolteaza analizele care demonstreaza:

Hemoglobina 11,45%,Hematocritul 41%

Analizele biochimice arata:

Glicemia = 89mg%

Uree = 40mg%

Transaminazele TGO = 33u.i./.l

TGP = 22 u.i./.lProbele de coagulare: Timp Quick = 14 secunde

Timp Howell = 122 secunde

Tot pe data de 5.07.2010 se noteaza o stare generala buna, durere

acuta la palparea soldului rotatia externa a membrului afebrilitat.

Pe data de 6.072010 se face radiografia si EKG.

77


78/89


79/89

PLAN DE INGRIJIRE

Diagnostic nursing Obiective Intervenii asistentei EvaluareRol propriu Rol

delegat-alterarea strii de

confort

-nelinitea fa de

alterarea propriei

nfiri.

-psihote-

rapie

-recoltarea

analizelor

-combate-rea

durerii

-pregtirea

preoperatorie

n vederea

conduitei.

-discut cu

bolnava

despre

eventuala

interv.

-pentru

calmare i ofer

un ceai de tei

i i adm un

algocalmin

contra durerii.

-algocal-

min

-ser

fiziologi

c 10%

-glucoz

5%

-adrena-

lin 1f.

-xilin

1%

-dexton

1f

-dormici-

n 1f.

-ketalar

20ml

-obiectiv

atins.

-alimentaie i

hidratare

deficitar.

-s fie

echilibrat

hidric i

nutriional n

vederea

-am explicat

necesitatea

unei bune

hidratri i am

avut grij ca

-ser

fiziologi

c 10%

-glucoz

5%

-obiectiv

atins.

79


80/89

interv. pacienta s

bea lichide

nendulcite i

care nu

provoac

gaze.-dificultatea de a

elimina

-pacienta s

poat

elimina.

-administrez

bolnavei

cteva g deulei de ricin n

seara

premergtoare

interveniei.

-n ziua interv.

verific dac pacienta mai

are probleme

digestive i

m asigur c

i evacuez

vezica.

-obiectiv

atins.

-posibilitatea de

alterare a

tegumentelor i

mucoasei.

-s nu fie

sursa de

infecie nozo

combial

-pregtirea

cmpului

-n dimineaa

interveniei

pregtesc

cmpul

operat.

-batijonarea

-obiectiv

atins.

80


81/89

operator. zonei de

intervenie cu

antiseptice

colorate +1/2

din coaps i

o protejez cu

pansament

steril.

-imposibilita-teade a dormi i a se

odihni.

-calmareapacientei

-combate-rea

durerii

-creearea

unui confort

fizic ipsihic.

-admdiazepam

pentru ca ea

s poat dormi

-administrez

algocalmin

pentrucalmarea

durerii.

-algocal-min 1f.

-diaze-

pam 1tb.

-obiectivatins.

-alterarea strii de

confort legat de

poziia

impus(DD).

-suprave-

gherea

perfuziei

-preveni-rea

pneum

oniei hipo

statice

-preveni-rea

atrofiei

musculare

-am avut grij

ca poziia B s

fie n DD i s

aib piciorul

operat n

uoa-r

abducie

-pt evitarea

ncrcrii

pulmonare

-ser

fiziologi

c 10%

-glucoz

5%

-algocal-

min 1f

-zinocif

i.v.

(2f,0,12)

-obiectiv

realizat.

81


82/89

-suprave-

gherea

funciilor

vitale

-menine-rea

unei poziii

adecvate.

i-am fcut pac

tamponamente

pe spate cu

alcool

-am msurat

TA

120/70mm Hg

i P 80b/min

-dup

scoaterea

sondei urinare

ajut pacienta

s foloseasc

plosca i

bazinetul.-i fac masaj

la membrele

sntoase.

-am

supravegheat

perfuzia.

-

gentami-

cin 2f

-oxacili-

n 4g

-diaze-

pam 1f

-

metoclo-

pramid.

-alterarea strii de

sntate fizic i

psihic

-alterarea imaginii

de sine.

-favoriza-rea

comu-nicrii

-ncuraja-rea

B s

vorbeasc i

s-i ating

-ncurajez B

s i exprime

sentimentele

-creez o

ambian

vesel

-obiectiv

realizat.

82


83/89

zona operat. -conving

pacienta s

participe la

activiti

cotidiene.-potenial de

adoptare a unei

poziii vicioase

necorespunztoare.

-menine-rea

B n poziia

DD n

primele 48de ore.

-imobili-zare

pasiv apoi

activ.

-am grij ca

pacienta s

stea n DD cu

piciorul dreptn uoar

abducie. Pt

aceasta pun

deoparte i de

alta a

piciorului 2 perne pt a

mpiedica

schimbarea

poziiei

piciorului.

-algocal-

min.

-obiectiv

atins.

-potenial de

alterare a

tegumentelor i

mucoaselor.

-s aib

tegumentele

integre

-pstrarea ap

gipsat curat

fr pete sau

deteriorat.

-dimineaa

ajut B s-i

acorde igiena

bucal la pat

-am grij cnd

folosete

plosca s nu

-obiectiv

atins.

83


84/89

murdreasc

gipsul aeznd

B pe o

muama-perturbarea

modului de somn

-calitatea somnului

nesatisfc-toare.

-asigura-rea

odihnei

necesare

refacerii

dupintervenie

-administrez

1f algocalmin

i 1 tb

diazepam

-creez pacientei un

cadru intim i

linitit pentru

a se putea

odihni.

-algocal-

min

-

diazepa

m

-obiectiv

atins.

-aport nutriional

i hidric sczut.

-prevenirea

deshidratrii

-asigurarea

unui aport

nutriional

adecvat.

Asigur

pacientei

Hidratarea cu

ceai nendulcit

-n

urmtoarele 4

zile

postoperatorii

i asigur o

mas bogat

n vitamine i

proteine.

-regim

alimentar

-pacienta

este

alimentat i

hidratat

-nu prezint

semne de

deshidratare.

-stare de -monitoriza- -ajut pacienta -bolnava nu

84


85/89

disconfort datorit

imposibili-tii de

a elimina normal.

rea

eliminrilor

-educarea

pacientei cu

privire la

modul de

eliminare

-asigurarea

igienei.

s urineze la

plosc evitnd

udarea sau

murdrirea

pansamentului

i meninerea

posturii

corecte

-am grij ca

dup urinare

s asigur

bolnavei

igiena intim.

prezint

probleme de

miciune sau

de fecale.

-potenial de

alterare al apgipsat.

-menine-rea

B n poziiadecubit

dorsal n

primele 24

de ore

-ajutarea

pacientei n

scopul

satisfacerii

nevoii.

-ajutarea

pacientei nefectuarea

integral a

tehnicii

-pregtirea

lenjeriei la

ndemna

pacientei.

-obietiv

realizat.

85


86/89

Cazul 3

Bolnava R.V. de 62 de ani din mediul urban, pensionar, este

internat cu

39575136-Ingrijirea-bolnavului

Documents

Transcript of 39575136-Ingrijirea-bolnavului