ASQ – Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

Acest chestionar surprinde dimensiunea cognitiva, somatica si comportamentala a

anxietatii. Cei 36 de itemi au fost construiti si validati de Lehrer si Woolfolck in 1982.

Administrare si scorare

Raspunsurile se dau pe o scala cu 9 trepte, 0 indicand manifestarea minima iar 8

pe cea maxima. Se calculeaza un scor pentru fiecare dimensiune:

- cognitiva

- somatica

- comportamentala si

- un scor global pentru anxietate prin sumarea scorurilor partiale.

Dimensiunea somatica cuprinde 16 itemi: 1, 2, 4, 7, 10, 13, 14, 18, 20, 23, 29, 30,

31, 33, 34, 35. Scorul total se poate situa intre 0 – 128 puncte:

59 – 102 – scor mediu

Peste 103 scor ridicat

Dimensiunea comportamentala cuprinde 9 itemi: 3, 6, 9, 12, 17, 22, 25, 26, 28.

Scorul total se poate situa intre 0 – 72 puncte:

34 – 57 – scor mediu

Peste 58 – scor ridicat

Dimensiunea cognitiva cuprinde 11 itemi: 5, 8, 11, 15, 16, 19, 21, 24, 27, 32, 36.

Scorul total se poate situa intre 0 – 88 puncte:

41 – 69 – scor mediu

Peste 70 – scor ridicat.

Scorul global cuprinde 36 de itemi si se poate situa intre 0 – 288 puncte:

110 – 135 – scor mediu

Peste 136 – scor ridicat

Fidelitatea

Schelling si Emmelkamp (1992) au examinat consistenta interna a subscalelor

intr-o populatie de indivizi cu fobii sociale si au gasit un indice de fidelitate de 0,92

pentru subscala somatica, 0,88 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.

Intr-o populatie de adulti normali au fost gasiti coeficienti de fidelitate de 0,92

pentru subscala somatica, 0,87 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.

Pe o populatie de adolescenti s-au gasit coeficienti de fidelitate de 0,88 pentru

subscala somatica, 0,81 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.

Validitate

Lehrer si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de studenti la seral,

scorurile la toate cele 3 subscale coreleaza semnificativ cu alte inventare de anxietate,

nevrozism si introversie.

Intr-un esantion de 57 de pacienti cu anxietate, a rezultat ca scala de somatizare

SCL – 90 – R este foarte apropiata de subscala somatica ASQ. Scala de psihotism a SCL

– 90 – R coreleaza inalt cu subscalele cognitiva si comportamentala a ASQ.

Scholing si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de pacienti cu fobie

sociala si in alt grup de adolescenti, subscala somatica coreleaza mai mult cu scala de

somatizare SCL -90 – R, decat scalele comportamentala sau cognitiva. Au gasit de

asemenea o corelatie puternica intre scalele comportamentale si chestionarul Marks

Matheus de masurare a fobiei sociale, corelatii inalte intre subscala de cognitie si

subscalele de depresie si interpersonala din SCL – 90 – R si o corelatie moderata intre

subscala cognitiva si un inventar de cognitii sociale.

Lehrer si Woolfolck au aratat ca scalele solicita anumite raspunsuri dezirabile

social. Intr-un esantion de studenti care au completat scala ASQ si un alt chestionar de

evaluare a raspunsurilor dezirabile s-a relevat ca scala este susceptibila la raspunsuri

dezirabile social.

SAH – Scala de anxietate Hamilton

SAH evalueaza severitatea simptomelor la anxiosi. Este o scala de avaluare

completata pe baza unui inteviu semistructurat. Contine 15 itemi dezvoltati de Hamilton

in 1959. Autorul a selectionat o serie de simptome asociate cu anxietatea si le-a grupat in

15 clase. O analiza factoriala a aratat ca itemii descriu un factor general de anxietate si 2

subfactori: de cognitie si simptome somatice. Scala a fost utilizata pe scara larga, mai ales

in evaluarea rezultatelor tratamentului.

Administrare si scorare

Evaluatorul apreciaza severitatea simptomelor pe o scala de la 0 – 4. In cadrul

fiecarui item se coteaza descriptorii simptomului pe o scala de la 0 – 4. Punctajul cel mai

crescut la oricare dintre descriptori este considerat punctajul itemului respectiv si se

noteaza in dreptul simptomului. Se calculeaza valorile pe 2 subscale:

- subscala psihica sau cognitiva

- subscala somatica

- indice global de anxietate

Subscala psihica este investigata de 7 itemi: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 15. Valorile pot varia

intre 0 – 28 puncte.

9 – 20 – valori medii

Peste 21 – valori ridicate

Subscala somatica este investigata de 8 itemi: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14. Valorile

pot varia intre 0 – 32 puncte.

11 – 22 – valori medii

Peste 23 – valori ridicate.

Indicele global de anxietate – Valorile pot varia intre 0 – 60 puncte.

20 – 40 – valori medii

Peste 41 – valori ridicate.

Fidelitatea

Pe un esantion de subiecti cu tulburari anxioase, persoane cu depresie si persoane

fara diagnostic, Kasos si colaboratorii sai (1993) au gasit o consistenta interna a intregii

scale de 0,92. Retestand subiectii dupa o saptamana, s-a obtinut un coeficient de 0,96 pe

un esantion.

Hamilton (1959) a calculat un coeficient de consistenta interna de 0,89.

Maier si altii (1988) au calculat un coeficient de fidelitate de 0,84 pentru intregul

chestionar, 0,73 pentru subscala de anxietate psihica si 0,70 pentru cealata subscala.

Validitatea

Masurari ale anxietatii cu alte instrumente au corelat cu intreaga scala dupa

Lehrer (1982), Maier (1988) si cu cele doua subscale dupa studiile lui Maier (1988) si

Beck (1991).

Maier si altii au descoperit ca desi persoanele depresive erau destul de anxioase,

scorurile totale ale scalei SAH si scorurile subscalelor diferentiaza intre cei anxiosi si cei

depresivi.

Kobak (1993) a descoperit ca un grup de indivizi cu diagnostic de tulburare

anxioasa obtine scoruri mult mai inalte la scala SAH decat un grup fara diagnostic

psihopatologic.

IEAD – Inventarul pentru evaluarea anxietatii fata de dentist

Instrumentul este conceput de Kleinknecht (1973) pentru a urmari teama de

stomatolog. Are 20 de itemi si se poate autoadministra. Itemii au fost selectati pentru a

obtine informatii privind stimulii anxiogeni, reactiile fiziologice si tendintele de evitare a

tratamentului stomatologic.

Analiza factoritala efectuata de autor in 1984 a confirmat faptul ca aceste 3

aspecte sunt cele mai importante elemente ale anxietatii fata de dentist.

Administrare si scorare

Subiectii apreciaza pe o scala de la 1 la 5 intensitatea cu care resimt fiecare

simptom.

IEAD are 3 subscale:

1. Tendinta de evitare a tratamentului stomatologic si anxietatea

anticipativa a acestuia. Subscala cuprinde 9 itemi: 1, 2, 8, 9, 10, 11, 12,

13, 20. Punctajul poate varia intre 9 – 45 puncte.

21 – 32 – scor mediu

Peste 33 – scor ridicat

2. Reactia de teama in timpul tratamentului propriu-zis. Subscala cuprinde

6 itemi: 14, 15, 16, 17, 18, 19. Punctajul poate varia intre 6 – 30 puncte.

17 – 23 – scor mediu

Peste 24 – scor ridicat

3. Reactia fiziologica in timpul tratamentului propriu-zis. Subscala

cuprinde 5 itemi: 3, 4, 5, 6, 7. punctajul poate varia intre 5 – 25 puncte.

12 – 18 – scor mediu

Peste 19 – scor ridicat

Indicele global se obtine prin sumarea valorilor celor 20 de itemi sau a celor 3

subscale. Punctajul poate varia intre 20 – 100.

48 – 75 – scor mediu

Peste 76 – scor ridicat

Fidelitatea

Pe un lot de studenti, McGlym si altii au calculat un indice de fidelitate de 0,90

pentru scorul total, 0,91 pentru subscala de evitare, 0,91 pentru cea de teama si 0,81

pentru cea fiziologica. Retestand acelasi lot de subiecti dupa 8 – 13 saptamani, autorul a

calculat un coeficient de fidelitate test-retest de 0,88 pentru scorul global, 0,87 pentru

subscala de evitare, 0,83 pentru cea de teama si 0,74 pentru reactia fiziologica.

Validitatea

Pe un esantion de studenti la colegiu, McNeill (1989) a obtinut un scor mai ridicat

atunci cand subiectii anticipau un tratament stomatologic ce ar presupune un nivel mai

mare al durerii sau mutilare.

Pe un esantion de studenti, Milgrom si altii (1990) au descoperit corelatii

semnificative intre scorul de la IEAD si anxietatea ca trasatura, insa nu au descoperit

aceleasi corelatii intre scorurile obtinute la IEAD si anxietatea ca stare de moment.

AAT – Chestionarul de evaluare a anxietatii asociate activitatilor academice

(dificultatilor de invatare)

AAT a fost realizat de Alpert si Haber (1960). El urmareste masurarea rolului

anxietatii in insusirea cunostintelor academice. Instrumentul are 19 itemi, alesi dupa

criteriul performantelor academice. Se face distinctie intre anxietatea care faciliteaza

insusirea cunostintelor si cea care o impiedica.

Administrare si scorare

Subiectul apreciaza pe o scala de la 1 – 5 intensitatea cu care resimte ficare

simptom.

Itemii: 1, 2, 5, 6, 7, 9, 11, 14, 15, 16, 18 se puncteaza invers.

Chestionarul contine 2 subscale:

1. Anxietatea care impiedica insusirea cunostintelor este abordata de 10

itemi: 1, 3, 4, 5, 7, 11, 13, 14, 17, 19. Scorul poate varia intre 10 – 50

puncte.

24 – 36 – scor mediu

Peste 57 – scor ridicat

2. Anxietatea care faciliteaza insusirea cunostintelor este abordata de 9

itemi: 2, 6, 8, 9, 10, 12, 15, 16, 18. Scorul poate varia intre 9 – 45

puncte.

21 – 32 – scor mediu

Peste 33 – scor ridicat.

Nu se calculeaza un indice global.

Fidelitatea

Haber si Alpert (1960) au gasit o fidelitate test-retest de 0,87 pentru subscala care

reflecta anxietatea ce impiedica insusirea cunostintelor si de 0,83 pentru cealalta

subscala.

Validitatea

Watson (1988) a descoperit corelatii puternice intre scorurile de la test si diferite

grade de performanta si increderea in abilitatile academice.

Alte studii au stabilit ca studentii care au parcurs programe de reducere a

anxietatii au avut o descrestere a valorilor pe subscala care reflecta anxietatea ce

impiedica insusirea cunostintelor si o crestere pe cealalta subscala.

TASIH – Testul de anxietate sociala in interactiunile heterosexuale

Testul contine 20 de itemi si a fost eleborat de Glass, Merluzzi, Biever si Larsen

in 1982 pentru a evalua gandurile pozitive si negative asociate cu anxietatea sociala in

interactiunile heterosexuale. O analiza a itemilor elaborati de Glass si colaboratorii nu a

oferit o baza clara gruparii itemilor in 2 subscale. Ulterior, Ossman (1992) a aratat ca

exista o grupare a itemilor in 2 factori care reprezinta cele 2 subscale ale testului.

Administrare si scorare.

In acest sens a fost utilizata o scala de frecventa cu 5 trepte pentru a masura

fiecare raspuns. Initial au existat forme distincte pentru barbati si femei care au fost

ulterior combinate in scala finala.

Subscala anxietatii pozitive cuprinde itemii: 2, 4, 6, 9, 10, 12, 13, 14, 17, 18.

Subscala anxietatii negative cuprinde itemii: 1, 3, 5, 7, 8, 11, 15, 16, 19, 20.

Scorurile pentru fiecare subscala se pot situa intre 10 – 50 puncte. Scorurile

ridicate indica mai multe ganduri pozitive, respectiv negative.

24 – 37 puncte – scor mediu

Peste 38 puncte – scor ridicat

Fidelitatea:

Pe un esantion de studenti, Glass si colaboratorii (1982) au gasit o fidelitate de

0,73 pentru subscala de evaluare pozitiva si 0,86 pentru cea de evaluare negativa.

Pe un alt esantion de studenti Ossman si colaboratorii (1992) au gasit o

consistenta interna de 0,89 pentru subscala de evaluare pozitiva si 0,91 pentru cea de

evaluare negativa.

Validitatea:

Pe un esantion de studenti Glass si colaboratorii in 1982 au descoperit faptul ca

scorurile ridicate pe scala autoevaluarii pozitive se asociaza in mod semnificativ cu o mai

buna autoevaluare a aptitudinilor sociale si cu o anxietate scazuta. Scorurile ridicate pe

scala evaluarilor negative au fost asociate in mod semnificativ cu o autoevaluare scazuta

a aptitudinilor sociale si un nivel al anxietatii ridicat. S-a determinat ca aprecierea

aptitudinilor sociale si tensiunea psihica au fost in mod semnificativ corelate cu scorurile

obtinute la subscala autoevaluarii negative dar nu si cu cele obtinute la subscala

autoevaluarii pozitive.

SISC – Scala de impact a situatiilor critice

Aceasta scala masoara impactul situatiilor critice si evalueaza nivelul de tulburare

subiectiva asociat unui eveniment de viata traumatizant. Ea se foloseste frecvent in cazul

persoanelor banuite ca au suferit o tulburare posttraumatica de stres sau o reactie acuta la

stres.

SISC reprezinta un instrument de autoevaluare cu 15 itemi realizat de Horrowitz,

Wilner si Alvarez in 1979.

In urma unei analize de cluster dintr-o lista vasta oferita de indivizi care au suferit

un eveniment traumatic s-au obtinut 2 grupe de itemi: cei referitori la simptome intruzive

si cei referitori la tendinta de evitare. O analiza factoriala realizata de Zilberg in 1982 a

confirmat gruparea itemilor pe cele 2 dimensiuni.

Administrare si scorare:

Cel care raspunde alege dintre evenimentele de viata recente pe cel mai stresant.

Persoana va evalua pe o scala de la 0 – 3 frecventa cu care simptomele descrise de itemi

s-au manifestat pe parcursul saptamanii precedente, pastrand ca punct de referinta

evenimentul ales. Itemii pot fii utilizati in calculul celor 2 componente ale tulburarii:

- Prezenta de ganduri sau imagini intruzive legate de evenimentul traumatic este

abordata de itemii: 1, 4, 5, 6, 10, 11, 14.

- Evitarea sau negarea unor elemente legate de situatia traumatica este abordata de

itemii: 2, 3, 7, 8, 9, 12, 13, 15.

Scorul total al scalei se situeaza intre 0 si 45 de puncte. Scorul subscalei de

intruziune se situeaza intre 0 – 21 puncte iar cel al subscalei de evitare intre 0 – 24

puncte. Cu cat scorurile sunt mai mari cu atat este mai mare nivelul de tulburare

subiectiva.

Pentru scala de intruziune:

7 – 13 puncte – scor mediu

Peste 14 puncte – scor ridicat

Pentru scala de evitare:

8 – 15 puncte – scor mediu

Peste 16 puncte – scor ridicat

Indicatorul global:

15 – 29 puncte – scor mediu

Peste 30 puncte – scor ridicat

Horrowitz si altii, in 1979, au gasit o corelatie moderata intre cele 2 subscale, iar

Zilberg si altii, in 1982 au gasit intre subscale corelatii de la moderate la crescute pentru

mai multe grupuri populationale fara tulburari de stres dar nu au descoperit asociatii

semnificative intre scale intr-un grup de pacienti inainte de tratament. Din aceasta cauza

si ca urmare a teoriei sindromului de raspuns la stres a lui Horrowitz, Zilberg si

colaboratorii nu recomanda combinarea subscalelor intr-un scor total al tulburarilor

subiective.

Fidelitatea:

Horrowitz si altii in 1979 au gasit o fidelitate half-split (prin injumatatire) de 0,86

pentru intreaga scala intr-un esantion de clienti care s-au prezentat la tratament pentru

efecte secundare ale unui eveniment de viata traumatic. Pe acelasi esantion consistenta

interna a subscalei de simptome de intruziune a fost de 0,78 iar cea a subscalei de

simptome de evitare a fost de 0,82.

Intr-un esantion de persoane care au suferit moartea unui parinte, Zilberg si altii

(1982) au gasit o consistenta interna a subscalei de simptome de intruziune de 0,86 si o

consistenta interna a subscalei de simptome ale evitarii de 0,88.

Horrowitz a gasit o fidelitate test-retest la o saptamana de 0,87 pentru subscala de

intruziune si 0,79 pentru cea de evitare.

Validitatea scalei:

Davidson si Baum (1986) au descoperit ca scorurile inalte la scala SISC se

asociau cu o multime de parametrii care caracteizeaza stresul cronic, cum ar fi: simptome

de disconfort somatic, tulburari de atentie, alterarea relatiilor interpersonale, depresie,

anxietate, furie, sentimente de instrainare si o serie de masuratori de parametrii

fiziologici.

In cateva studii scala a fost aplicata pe veteranii suferind de stres posttraumatic si

s-a descoperit ca atat scorul scalei in intregime cat si scorurile subscalelor se asociaza cu

alte instrumente de masura ale stresului posttraumatic.

Studiile au fost evaluate de Weisenberg si altii in 1987, Mcfall si altii in 1990.

Horrowitz si colaboratorii au comparat raspunsurile celor care s-au prezentat la tratament

pentru efectele secundare ale unui eveniment posttraumatic cu acelea ale unor subiecti

care nu au suferit nici o trauma majora si au descoperit ca subiectii din primul lot (cu

trauma) au avut scoruri semnificativ mai mari la scala in intregime cat si la cele 2

subscale.

Zilberg si altii au descoperit ca subiectii ce au necesitat tratament dupa pierderea

unui parinte au avut la cele 2 subscale scoruri semnificativ mai mari decat subiectii ce nu

au necesitat tratament.

Horrowitz si altii, in 1979 si Zilberg si altii, in 1982, le-au cerut clientilor sa

completeze scala inainte si dupa terapie focalizata pe acordarea de sustinere in depasirea

efectelor experientei traumatice si au descoperit o scadere remarcabila pentru scorurile

scalei. De asemenea scala este sensibila la ameliorarea simptomelor ca urmare a trecerii

timpului dupa un eveniment traumatic.