DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC I

Conf.univ.dr. Jana MAFTEI

UNIVERSITATEA „DANUBIUS”

DIN GALAŢI

FACULTATEA DE DREPT

3. DREPTUL TRATATELOR INTERNAŢIONALE

3.7. ÎNCETAREA EFECTELOR TRATATULUI

Conținutul cursului

1. Noţiuni introductive de drept internațional public

2. Izvoarele dreptului internaţional public

3. Dreptul tratatelor internaţionale

4. Principiile fundamentale ale dreptului internaţional contemporan

5. Subiectele dreptului internaţional public

6. Teritoriul în dreptul internaţional

3. DREPTUL TRATATELOR INTERNAŢIONALE

3.1. Definiţia, clasificarea şi funcţiile tratatului

3.2. Elementele tratatului internaţional

3.3. Încheierea şi intrarea în vigoare a tratatului

3.4. Rezerva la tratatul internaţional

3.5. Efectele tratatului

3.6. Aplicarea tratatului în spaţiu şi timp

3.7. Încetarea efectelor tratatului

3.8. Interpretarea tratatelor

3.7. ÎNCETAREA EFECTELOR TRATATULUI

REGLEMENTARE

Convenția de la Viena din 1969 Secțiunea a III-a, din

Partea a V-a : ÎNCETAREA ŞI SUSPENDAREA

TRATATELOR

Încetarea privește împrejurările ce determină ca efectele

tratatului să nu se mai producă.

Suspendarea se referă la întreruperea temporară a efectelor

tratatului, părțile având obligația ca pe durata suspendării

să se abțină de la săvârșirea oricăror acte care ar putea

împiedica reluarea aplicării tratatului (art.72).

ÎNCETAREA EFECTELOR TRATATULUI

Cauze de încetare voluntare

exprimarea consimţământului ulterior al tuturor părţilor;

denunţarea sau retragerea, în cazul în care un tratat nu conţine prevederi în legătură cu încetarea sa;

îndeplinirea condiţiei rezolutorii prevăzute expres în cuprinsul tratatului.

expirarea termenului prevăzut de tratat (pentru tratatele încheiate pe durată determinată).

Cauze de încetare independente

de voinţa părţilor

- dispariţia părţilor la tratat

dispariţia obiectului tratatului;

schimbarea fundamentală a împrejurărilor (rebus sic stantibus);

- ruperea relaţiilor diplomatice şi consulare

războiul.

NULITATEA TRATATULUI

Dacă norma imperativă apare în cursul aplicării respectivului

tratat, devin operabile dispozițiile art. 64 din Convenția de la

Viena din 1969, care stabilesc că „orice tratat existent, care este

în conflict cu această normă, devine nul şi îşi încetează efectele”.

Nulitatea intervine, potrivit Convenției de la Viena din 1969, și

în cazurile în care tratatul are vicii de consimţământ: eroare

(art.48), dol (art.49), coruperea reprezentantului unui stat (art.50),

constrângerea exercitată asupra reprezentantului (art.51),

constrângerea exercitată asupra statului (art.52).

NULITATEA TRATATULUI

Dacă norma imperativă apare în cursul aplicării respectivului

tratat, devin operabile dispozițiile art. 64 din Convenția de la Viena

din 1969:

„orice tratat existent, care este în conflict cu această normă, devine nul şi îşi încetează efectele”.

Nulitatea intervine, potrivit Convenției de la Viena din 1969, și

în cazurile în care tratatul are vicii de consimţământ:

- eroare (art.48),

- dol (art.49),

- coruperea reprezentantului unui stat (art.50),

- constrângerea exercitată asupra reprezentantului (art.51),

- constrângerea exercitată asupra statului (art.52).

VIOLAREA TRATATULUI DE

CĂTRE UNA DIN PĂRȚI

ARTICOLUL 60

Rezolvarea acestei situații diferă în funcție de categoria căreia îi aparține tratatul

respectiv.

Dacă violarea privește unui tratat bilateral, cealaltă parte este autorizată să invoce

violarea ca motiv pentru a pune capăt tratatului sau a suspenda aplicarea lui în total sau în

parte.

Dacă violarea s-a produs cu privire la un tratat multilateral de către una din părţi, soluțiile adoptate pot fi următoarele:

a) celelalte părţi pot, prin acordul lor unanim, să suspende aplicarea tratatului în total sau

în parte, ori să-i pună capăt, fie în relaţiile dintre ele şi statul autor al violării, fie între

toate părţile;

b) o parte atinsă în mod deosebit, prin violare, poate să o invoce ca motiv de suspendare a

aplicării tratatului în total sau în parte în privinţa ei, dacă acest tratat este de aşa natură

încât o violare substanţială a dispoziţiilor sale de către o parte modifică radical situaţia

fiecărei părţi în ce priveşte executarea ulterioară a obligaţiilor sale în virtutea tratatului.

VIOLAREA TRATATULUI DE

CĂTRE UNA DIN PĂRȚI

DE REȚINUT

în toate cazurile nu poate fi vorba decât despre „o violare

substanțială”:

a) o respingere a tratatului, neautorizată de prezenta

Convenţie sau

b) violarea unei dispoziţii esenţiale pentru realizarea

obiectului sau scopului tratatului.

LEGEA NR. 590/2003

- încetarea valabilității tratatelor prin acordul părților sau prin denunțare,

renunțare ori retragere trebuie să urmeze procedura prevăzută pentru

intrarea în vigoare a acestora

- instrumentul de motivare a actului normativ prin care se aprobă încetarea

valabilității tratatului prin acordul părților, denunțare, renunțare sau

retragere trebuie să cuprindă argumentarea oportunității încetării

valabilității tratatului, temeiul juridic al încetării valabilității tratatului,

consecințele politice, juridice, economice sau de alta natura ale încetării

valabilității tratatului, copia textului tratatului

- tratatele încheiate cu încălcarea normelor dreptului internațional privind

validitatea tratatelor și a normelor privind capacitatea și/sau procedura

încheierii tratatelor pot fi declarate nule, procedura de aprobare a declarării

nulității fiind similară celei urmate pentru intrarea în vigoare a categoriei

respective de tratate.