Constela ia de gene a popula iei
Constela ia de gene  (gene pool ) no iune introdus în genetic de
Dobzhansky (1951) - totalitatea genelor existente la un moment dat în populaie!
"onstela ia de gene # cantitatea total
de in$orma ie codi$icat% în ansamblul
de gene existente la o anumit moment  într-o popula ie!
& constela ie de gene care î i men ine constant compozi ia de-a
lungul mai multor genera ii este considerat  în echilibru% iar întreg ansamblul de gene este coadaptat % în sensul c între gene exist o interdependen strîns% interac iune i colaborare e$icient care
con$er complexului de gene o puternic coeziune!
 
"onstela ia de gene acumuleaz acele gene care a'ut la
producerea genotipurilor bine adaptate la condi iile mediului i asigur supravie uirea popula iei ! cumulare în constela ia de
gene a genelor care $ormeaz un sistem balansat este opera selec iei
naturale! "omplexul de gene rmîne neschimbat în decursul mai multor
genera ii% daca
a)nu inter*in $or ele motrice ale e*olu iei(muta ia% migra ia%
selec ia natural)
b)+opula ia este destul de mare pentru a exclude dri$tul genetic
&rice modi$icare duce la schimbarea $rec*en ei genelor i
 
Indivizii reprezint "asocieri temporare i specific (unice) ale unor gene” din constelaia de gene caracteristic populaiei! Din acest punct de *edere populaia biologic este mai cur,nd "o populaie de gene" dec,t un grup de indi*izi populaiile pot $i deci descrise în termeni de $rec*en a di$eritelor gene alele .i genotipuri% care genereaz anumite $enotipuri!
/pre di$eren de $iecare genotip indi*idual care este stabilit
la na tere i î i $iniseaz existen odat cu moartea
indi*idului%  pool-ul genetic al unei popula iei prezint o 
continuitate de-a lungul genera iilor i poate varia în timp !
Aceast evolu ie încearc s fie în eleas de genetica
popula iilor!!!
+opula ia e*olueaz ca un întreg% iar e*olu ia biologic se
bazeaz pe schimbrile care au loc în constela ia de gene a
popula iei!
 
0n cadrul popula iei genele ac ioneaz i se in$luen eaz
reciproc în numeroase combina ii% detrminînd coeziunea genetic a popula iei     i are loc un schimb permanent între
indi*izi% ce duce la ma'orarea *igorii i *italit ii popula iei!
supra acestor gene ac ioneaz for ele primare ale
evolu iei # modi$icînd frecven a genelor i transformînd
popula ia !
 
"aracterele mor$ologice i $iziologice # controlate de o singur gen
Exemple de caractere monogenice: •"uloarea prului (brunet% aten # caracter dominant% blond% ro cat
# recesi*) •2orma capului (rotund # dominant% alungit - recesi*) •+roeminen a maxilarului # caracter dominant% $orma normal #
 
leiotropia
Pleiotropia # capacitatea unei gene de a produce mai multe caractere $enotipice% spore te capacitatea de adaptate a organismelor
1 +1 # pigmentarea ochilor + # pigmentarea epidermei +6 # in$luen eaz dez*oltarea
Clasificarea pleiotropiilor
 
oligenia
Dup 7ather(1981) genele se împart în • poligene (gene minore) # produc e$ecte $enotipice mici% controleaz $ormarea caracterelor cantitati*e •oligogene (gene ma'ore) # dotate cu o mare capacitate de expresie $enotipic% controleaz $ormarea caracterelor calitati*e i urmeaz
legile mendeliene!
+oligenele nu pot $i identi$icate% indi*idualizate # $iecare gen exercit o ac iune prea slab asupra unui caracter cantitati* pentru a $i
depistate prin metode genetice!
zi poligenia este de$init drept o contribu ie a mai multor gene la
$ormarea unu caracter% indi$erent dac sunt ele ma'ore sau minore i indi$erent dac însu irea în cauz este calitati* sau cantitati*!
"a rezultat al selec iei naturale poligenele au o aran'are balansat -
se realizeaz o interac iune alelic i nealelic $a*orabil adaptrii
organismului la mediul ambiant!
Alelism multiplu
0n $iecare locus al unui genotip în popula ie exista ca regul alele
aAlela normal a+ - reprezint tipul slbatic b)"are deri* prin muta ie din prima a, a1 , a2 , a3, a4…an $iecare din ele% în ma'oritatea cazurilor% au o expresie $enotipic di$erit
0n a a $el numeroase gene posed în loc de alele numeroase alele%
care $ormeaz o serie # alelism multiplu"
aracteristica alelelor multiple: 1!&cup acela i locus
!0ntr-un indi*id se întîlnesc alele 6!/e transmit la descenden i potri*it legilor mendeliene
8!"ontroleaz unul i acela i caracter
5!+roduc un gradient a intensit ii mani$estrii caracterului respecti*!
 
Alelism multiplu
0n $iecare locus al unui genotip în popula ie exista ca regul alele
aAlela normal a+ - reprezint tipul slbatic b)"are deri* prin muta ie din prima a, a1 , a2 , a3, a4…an $iecare din ele% în ma'oritatea cazurilor% au o expresie $enotipic di$erit
0n a a $el numeroase gene posed în loc de alele numeroase alele%
care $ormeaz o serie # alelism multiplu"
aracteristica alelelor multiple: 1!&cup acela i locus
!0ntr-un indi*id se întîlnesc alele 6!/e transmit la descenden i potri*it legilor mendeliene
8!"ontroleaz unul i acela i caracter
5!+roduc un gradient a intensit ii mani$estrii caracterului respecti*!
 
Alelism multiplu
# culoarea neagr a blanei% ochi închi i c c! # culoarea en ila% ochi închi i
c c! # culoarea en ila% ochi deschi i
c c! # culoarea en ila% ochi $oarte deschi i
c #  # culoarea neagr a extremit ilor% ochi nepigmenta i
c - albinismul
Alelism multiplu
  # complet colorat c $  # palid c d  # palid deschis c r  - en ila
c a - albinism
Alelism multiplu
a om # alelia multipl la grupele sanguine! lela I 0 este recesi* $a de celelalte
alele lelele A  i B ac ioneaz în stare
homozigot ne$iind dominant una asupra alteia!
lelismul multiplu # surs important de *ariabilitate% datorit posibilit ilor largi de recombinare din cadrul $iecrei serii!