1. 1. SCHIMBND VIETI prin TERAPIA NOII DECIZII 1
2. 2. Carti de Mary McClure Goulding si Robert L. Goulding Changing Lives Through Redecision Therapy The Power Is in the Patient Not to Worry Carti de Mary McClure Goulding Sweet Love Remembered A time to say Goodbye Moving Beyond Loss 2
3. 3. SCHIMBND VIETI PRIN TERAPIA NOII DECIZII de Mary McClure Goulding si Robert L. Goulding Institutul de Vest pentru Terapia de Grup si de Familie Cu un Cuvnt nainte de Virginia M. Satir 3
4. 4. Copyright 1979 by Mary McClure Goulding and Robert L. Goulding Revised material copyright 1979 by Mary McClure Goulding 4
5. 5. Tuturor terapeutilor care au studiat cu noi la WIGFT si n worshop-uri prin toata lumea
6. 6. CUPRINS Multumiri....................................................................... ...........................8 Cuvnt nainte......................................................................... .................9 Virginia M. Satir 1. Introducere n terapia noii decizii...................................................................12 2. Noua decizie si analiza tranzactionala............................................................14 Injonctiuni..................................................................... ............. 15 Decizii......................................................................... ................18 3. Impasul si noile decizii......................................................................... ..........22 Rezumat......................................................................... .............24 4. Contracte....................................................................... .................................26 Procesul contractual...................................................................26 Contracte pentru a nu se sinucide sau pentru a nu omor pe altcineva....................................................................... ..29 Contracte pentru a nu deveni psihotici.......................................33 Contracte cu clientii rezistenti sau nemotivati...........................39 Schimbarea contractelor inacceptabile......................................40 Terapie fara contract..................................................................48 Contracte ulterioare...................................................................50 5. Mngieri....................................................................... ................................54 Oferirea mngierilor.................................................................58 Acceptarea mngierilor............................................................60 Cautarea mngierilor................................................................62 Mngieri pe care ti le oferi singur............................................64 6. Sentimente......................................................................
7. 7. ................................69 Furia........................................................................... ................73 Furia reprimata....................................................................... ....81 Blamarea........................................................................ .............85 Tristetea....................................................................... ...............86 Tristetea reprimata.....................................................................94 Frica si anxietatea...................................................................... .97 6
8. 8. Frica reprimata....................................................................... ...100 Rusinea......................................................................... ............101 Vina............................................................................ ..............104 Regretul........................................................................ ............111 7. La revedere........................................................................ ...........................114 8. Noi decizii......................................................................... ...........................122 Scena noii decizii.....................................................................122 Scene recente......................................................................... ..124 Scene timpurii........................................................................ ..125 Scene imaginare....................................................................... 128 Combinatii de scene.................................................................130 Contextul, ceilalti si clientul....................................................133 9. Vindecarea depresiei....................................................................... ............143 Daca situatia devine prea rea, ma voi omor...........................145 Daca tu nu te schimbi, ma voi omor......................................147 Ma voi omor si apoi ti va parea rau (sau ma vei iubi)........................................................................... ..151 Aproape voi muri si apoi ti va parea rau (sau ma vei iubi).......................................................................152 Te voi face sa ma omori..........................................................153 O sa-ti arat eu, chiar daca asta ma va omor...........................153 O s-o patesti, chiar daca asta ma va omor.............................158 Sumar........................................................................... ...........159 10. Tulburarea obsesiv-compulsiva: Povestea unui caz.................................160 11. Fobii: O dupa amiaza de miercuri............................................................172 12. Abuzul n copilarie....................................................................... ............187
9. 9. Abuzul sexual........................................................................18 7 Abuzul fizic........................................................................... 192 Abuzul emotional..................................................................193 13. Cum sa prinzi peste: Implementarea unei noi decizii..............................195 Bob Goulding 14. Concluzie....................................................................... ..........................199 7
10. 10. Nota catre cititor......................................................................... ......203 MULTUMIRI ntre 1965 si 1970 Fritz Perls, Virginia Satir, Eric Berne, Bob Goulding si cu mine locuiam la o ora de condus unul de celalalt. Eram uneori colaboratori, competitori, uneori adversari si prieteni apropiati. Aveam n comun faptul ca eram plictisiti de vechile metode lente de psihoterapie si psihanaliza; vorbeam dispretuitor despre pasivitatea psihoterapiei de lunga durata cu ale sale sa nu pui degetul pe rana, sa fii nondirectiv, sa nu gresesti. Eram ncntati de propria noastra creativitate. Fiecare dintre noi vroia sa vina cu terapia cea mai rapida si cea mai buna pentru cei mai multi oameni. A fost un timp minunat, bogat n amuzament, prietenie si inovatii terapeutice. Eric Bene, care dorea sa fie un om de stiinta, a dezvoltat o teorie a personalitatii umane si a comportamentului social, pe care a numit-o analiza tranzactionala si a nfiintat Asociatia Internationala de Analiza Tranzitionala n care eu si Bob eram membrii fondatori. Eric spunea n seminarii: naintea fiecarei sedinte de terapie de grup ma ntreb: Cum pot vindeca fiecare persoana azi?. n 1965, Eric si Bob au cumparat o cladire de birouri n Carmel, unde si-au deschis cabinetul privat. Cteva luni mai trziu, m-am alaturat lui Bob acolo si am nceput sa predam AT altor terapeuti din Carmel si din tara. La Esalon, putin mai jos, pe aceeasi strada, Fritz Perls facea gestalt ntr-un teatru care ti lua ochii, ndemnndu-i pe clienti sa se bata n felul lor pentru a obtine victorii psihologice. Era incredibil de urmarit. Si sa fii clientul lui ei bine, asa cum a spus Bob despre o participare a sa la unul dintre primele workshop-uri ale lui Perls: Pentru prima oara, de cnd mi amintesc, am fost n contact cu unicitatea mea, cu puterea mea, cu abilitatile mele. Bob credea ca si-a schimbat viata dramatic n mai putin de o ora facnd doar aceasta bucata de lucru cu Fritz. Apoi au devenit cei mai buni prieteni. Dupa cum a scris Fritz n cartea sa In and Out of the Garbage Pail* mi place cu adevarat Bob Goulding. Virginia schimba familii ntregi n patru sau cinci sedinte; pe scene publice, n fata a zeci de colegi terapeuti, i ajuta sa-ti schimbe complet vietile. Uneltele ei erau dragostea si profunzimea. n acea perioada, Virginia locuia cea mai mare parte a timpului
11. 11. la Esalon si venea la casa mea din Carmel Valley pentru a petrece seri linistite, intime cumine. l vizita si pe Bob, care locuia n Carmel. Amndoi au condus mpreuna primul workshop de o saptamna pentru familii, tinut pentru prima data la Esalon, n 1965. Cnd eu si Bob ne-am decis sa ne casatorim, sa ne cumparam ferma noastra si cnd am anuntat deschiderea Institutului nostru de Vest pentru Terapie de Grup si Familie la Mt. Madonna, Virginia s-a oferit sa tina primul workshop cu noi, n vara anului 1970. n timpul perioadei prieteniei noastre cu Eric, Fritz si Virginia, Bob si cu mine ne-am dezvoltat propria noastra terapie, un amestec al teoriei AT a lui Eric, cu lucrul gestalt al lui Fritz si cu terapia Virginiei pentru familii unite, plus propria noastra teorie si . nauntrul si n afara galetii de gunoi (n.trad.) 8
12. 12. propriile tehnici. Zece ani mai trziu am explicat metoda noastra n Changing Lives through Redecision Therapy. Azi, cnd terapia scurta, focusata este o parte esentiala a practicii fiecarui terapeut, mi s-a cerut sa extind, sa aduc la zi si sa republic cartea Changing Lives through Redecision Therapy. Fritz, Eric, Virginia si Bob au murit. Aceasta noua editie este dedicata memoriei acestor patru terapeuti calauzitori. Si n mod special, binenteles, lui Bob, care a scris cea mai mare parte a acestei carti si care a fost att de multi ani, dragostea mea. CUVNT NAINTE Continutul, spiritul si directia exprimate n aceasta carte, sunt rezultatul nfloritor al nceputurilor rudimentare, determinate de nevoia de supravietuire din timpul celui de al doilea Razboi mondial, dintre 1941 si 1945. Pe scurt, lumea era ultragiata de atrocitatile de nenteles, comise de un grup mpotriva altui grup. Energia fiecarui barbat si a fiecarei femei implicate era esentiala pentru a opri calamitatea n fortele armate. Aceasta nsemna ca atunci cnd personalul era afectat, aveam nevoie ca oamenii sa fie recuperati pentru serviciu, n cel mai scurt timp posibil. Nu era timp de pierdut. Pna n acel moment tehnicile si filozofia legate de tratarea afectiunilor psihologice erau lente, deseori cu rezultate dezamagitoare. Aceste abordari erau centrate n special pe patologie. Era nevoie de o abordare mai rapida si mai eficienta. Aceasta s-a transformat n concentrarea asupra ntaririi sanatatii, cu rezultate rapide. Abordarea s-a facut direct catre individ si catre capacitatea sa de a-si reveni, cu convingerea ca acest lucru putea fi facut. Noua atentie era cum sa obtii functionarea, att de rapid pe ct se putea. Fraza comuna ca necesitatea este mama inventiei, aplicata aici, a dus la descoperirea ca oamenii au mult mai mult potential pentru a se recrea dect se crezuse pna atunci. Au nceput sa apara noi posibilitati. Efectele acestor eforturi s-au manifestat lent n sectorul psihoterapeutic privat si civil. Cu toate acestea, la ctiva ani dupa terminarea razboiului, terapeutii care s-au concentrat pe integrarea si speranta n schimbare si pe o convingere ca oamenii se pot face bine, au nceput sa se evidentieze. Ei deranjau si pna la urma au nceput
13. 13. un nou drum si au transformat abordarile psihologice deja stabilite. Printre acestea se aflau terapia gestalt, analiza tranzactionala, terapia rational-emotiva, bioenergetica, rolfing* sau alte terapii corporale, terapia de familie si terapia de scurta durata. Fara a intra n detalii n legatura cu numeroasele urcusuri si coborsuri ntmpinate de creatorii acestor noi terapii, acum s-au acumulat suficiente date pentru a arata ca fiintele umane pot creste si se pot schimba si ca pot fi responsabile pentru propria stare de bine. Toti copii se nasc mici. Instructorii lor n a deveni persoane complet functionale sunt adultii prezenti acolo, care i pastoresc de cnd se nasc, cnd nici un copil nu poate avea grija de el, pna cnd o pot face singuri. . terapie corporala (n. trad.) 9
14. 14. Acesti instructori (parintii) pot prezenta doar ceea ce au nvatat. Daca nvatarea lor despre cum poti fi complet uman este incompleta sau distorsionata, asta e tot ceea ce pot deveni ei mai departe. Acesti instructori fac tot ceea ce pot face mai bine. Datorita faptului ca pna acum nu s-a dat prea mare atentie dezvoltarii functionale complete a fiintei umane, cei mai multi dintre noi ne-am format cu personal neacreditat. Programul s-a concentrat mai ales pe conformare si supunere, care este un teren fertil pentru dezvoltarea deciziilor si concluziilor despre noi si care sunt deseori n detrimetrul nostru. n plus, aceste decizii si concluzii par deseori genetice. Nevoia de speranta pentru oameni este cruciala. Printre terapeuti nevoia este decisiva. O filozofie a sperantei, o ntelegere a felului n care functioneaza aceste criterii si schimbari pentru oameni, tehnicile si abordarile care se pot pune n practica si o convingere absoluta din oase, ca oamenii se pot schimba, pot transforma amenintarea epuizarii pe care o percep terapeutii, ntr-un sentiment de speranta si convingere ca ei pot fi de ajutor cu adevarat. Cred ca Mary si Bob Goulding au nteles pe deplin aceste lucruri. Asta le-a permis sa se apropie de fiecare persoana cu compasiune, cu speranta si cu convingerea ca fiecare individ poate deveni o fiinta umana completa. Ei au aratat ntr-o maniera simpla, directa, cum poti face acest lucru. Virginia M. Satir p 10
15. 15. SCHIMBND VIETI PRIN TERAPIA NOII DECIZII 11
16. 16. Capitolul 1 Introducere n terapia noii decizii Aceasta carte este scrisa pentru a-i nvata pe psihoterapeuti cum sa-i vindece pe oameni. Este scrisa, de asemenea, pentru a-i ajuta pe oameni sa se vindece singuri. Autorii nu vad nici o contradictie ntre cele doua scopuri. Cei carora ne adresam n principal sunt psihoterapeuti, dar noi nu i vedem nici pe acestia nzestrati cu puteri magice, nici pe oamenii pe care ei cauta sa i vindece. Deoarece, daca reusita ar depinde doar de puterile magice ale terapeutilor, nu ar fi posibila vindecarea. Paragrafele de mai sus sunt cele cu care ncepe introducerea primei editii a cartii Changing Lives, din 1979. De atunci, nevoia unor terapii scurte, focusate, eficiente, a devenit evidenta. Acum sunt necesare pentru un numar de clienti n continua crestere. Cele mai multe programe de asigurari permit clientilor doar ntre sase si douasprezece sedinte de terapie. n aceste circumstante, este o idee buna pentru clienti sa citeasca aceasta carte nainte si dupa ce primesc ajutor profesional pentru a descoperi ce pot face pentru ei. Terapeutii, care au fost educati prin modalitatile labirintice ale terapiilor de lunga durata, se lupta sa aplice ce stiu n terapii scurte. Acesata carte ofera zeci de exemple de terapii scurte prin noile decizii, cu explicatii care fac aceste metode aplicabile pentru majoritatea clientilor. Ce este noua decizie? Un barbat a participat la una dintre prezentarile mele si apoi s-a plns la terapeuta sa ca aceasta nu cu el nimic din lucrul ala cu noile decizii. Ea i-a reamintit ca nu mai are tendinte suicidare, ca a nceput sa-si faca prieteni, n loc de a sta singur si ca este din ce n ce mai eficient la serviciu. Pentru a face toate aceste lucruri, cu siguranta ca a luat noi decizii. Da, a zis el dezamagit. Am crezut ca este ceva mai special. Noile decizii nu sunt ntotdeauna speciale, daca special nseamna dramatic sau complicat. Cnd un copil nu mai este speriat, va cobor n pivnita sa exploreze. El poate fi mndru de curajul sau sau poate chiar sa nu-si mai aminteasca ca i-a fost frica odata. Indiferent de situatie, el a luat o noua decizie. Noile decizii nu pot fi facute doar ntelegnd Realitatea. Daca un copil ncearca sa coboare n pivnita, spunndu-si: Realitatea este ca nu se afla nimic n pivnita care ar putea sa-mi faca rau, el ar reactiona ca baietelul din povestea cu placinta cu
17. 17. trei colturi, care este spusa studentilor la psihologie: un baietel este speriat de placinta cu trei colturi umpluta cu carne, asa ca familia l trimite la psihiatru. Psihiatrul si face un planterapeutic. l ia pe micut sa cumpere ingredientele pentru placinta. Apoi, mpreuna taie si gatesc carnea, adauga celelalte ingrediente, prepara aluatul. Copilul este interesat si nu i este frica. ntind aluatul, l taie, adauga carnea si pliaza primul colt al placintei. Baietelului tot nu i este frica. Pliaza al doilea colt. Si cnd au pliat al treilea colt, baiatul a tipat: Oo, placinta cu trei colturi! si a fugit din camera. Rationamentul adult nu este de ajuns. Si nici adaptarea nu duce la o noua decizie. Daca copilul este rusinat, pleznit sau i se spune sa stea la colt pna cnd va face ceea ce i s-a cerut, el poate sa coboare n pivnitapentru ca este mai speriat de parinti dect de pivnita. n acest caz probabil ca va ramne temator si va lua si alte decizii patologice. Poate ca nu va mai avea niciodata ncredere n 12
18. 18. parintii sai. Poate ca va decide sa nu mai lase pe nimeni sa vada ca este speriat. Poate ca va nimici partea copilareasca din el, considernd ca a fi copil aduce numai probleme. Daca este iubit pentru curajul de a-si depasi frica de pivnita, poate cobor n pivnita pentru a fi iubit. Deci poate lua decizii aditionale, de aceasta data incluznd pretul de a fi iubit. n terapia noii decizii, clientul si simte partea copilareasca a sinelui, se bucura de calitatile sale copilaresti si creaza scene n fantezie, n care poate renunta n siguranta la deciziile constrngatoare luate n copilarie. Recreaza scena cu pivnita si, de aceasta data, o face sa fie asa cum vrea el. Jay, caruia i-a fost teama sa stea singur n ntuneric de cnd a vazut n copilarie Vrajitorul din Oz, creaza o astfel de scena. si nchipuie ca se afla n prezent, n casa lui, noaptea si tine o lanterna. O va aprinde de cte ori i va fi frica de ntuneric si o va stinge cnd nu i va mai fi frica. Terapeutul i sugereaza sa spuna: Hei, nu o sa ma duc naceasta pivnita deoarece Vrajitorul cel Rau poate fi acolo!. n timp ce face asta, rde ncntat recunoscnd ca nu i mai este frica de vrajitori. Peggy sustine ca n pivnita ei se afla spiridusi si ncearca sa i sperie si pe ceilalti copii din grup. Devenind cea care i sperie pe ceilalti, nu i mai este frica. Elaine, reconstituind o scena timpurie cu mama sa, realizeaza ca nu i mai este teama de pivnite; i este teama de mama ei, care este sadica si care o pedepsea, lasnd-o n pivnita. Afirma ca azi se poate apara de astfel de mame ... si, deodata, nu i mai este frica. Un client depresiv si imagineaza o scena n care era nou nascut si se ridica dupa o cazatura, iubindu-se si promitndu-si: O sa am grija de tine. Apoi si imagineaza scena, pe sine nou nascut, iubit si ngrijit. Mereu si mereu, n scene furioase, triste, amuzante sau emotionante, clientul devine copilas pentru a-si ncheia patologia din trecut. Aceasta ntelegem noi prin terapia noii decizii. 13
19. 19. Capitolul 2 Noua decizie si analiza tranzactionala Cnd un client intra n biroul unui terapeut, prima ntrebare este de tipul: De ce te afli aici?. Bob ncepe cu: Ce vrei sa schimbi la tine azi?. Scopul sau schimbarea dorita sau motivul pentru a face o programare devine contractul terapeutic. n timpul stabilirii contractului ntelegem multe despre viata clientului ... cu cine locuieste, ce face, ce este important pentru el, care i sunt valorile, care i sunt fortele. n lucrul de scurta durata, ne concentram asupra puterilor clientului si nu asupra patologiei sale. Un exemplu: Manuel este un barbat homosexual, care traieste n San Francisco, cu un partener foarte iubitor. Vine n terapie deoarece este panicat de cte ori iubitul lui pleaca n calatorii de afaceri sau chiar cnd ntrzie de la serviciu. Relevant n istoric: cnd Manuel era copil, parintii lui au venit n Statele Unite, lasndu-l cu familia extinsa, ntr-un orasel mic, din tara lui de origine. O matusa foarte iubitoare l-a crescut ca si cum ar fi fost al ei. Cnd avea sase ani, parintii s-au ntors dupa el. El nu i cunostea, nu voia sa mearga cu eisi se simtea speriat si abandonat n Statele Unite. n copilarie s-a ntors de mai multe ori n vizita cu parintii n oraselul natal. De fiecare data, ntlnirea cu matusa iubitoare a fost intensa si de fiecare data a trait panica abandonului, la ntoarcere. ntr-o terapie de durata, un terapeut poate explora patologia rezultata din pierderealui Manuel. n schimb: Terapeutul: Sunt uimit de capacitatea ta de a te apropia mereu de matusa ta. Este remarcabil. Cei mai multi copii care au fost abandonati, refuza sa se apropie din nou. Esti foarte capabil sa suporti durerea si sa rami apropiat. Nu ti-ai pierdut capacitatea de a iubi. Lucrnd cu partea sanatoasa a clientului, terapia s-a sfrsit cu succes n doua sedinte, Manuel vorbind cu matusa sa n maniera celor doua scaune si recunoscnd ca nu mai are sase ani. Poate supravietui cnd prietenul sau este plecat. Cu diagnosticele clasice este o problema, deoarece acestea se bazeaza pe patologie. Ele pot fi de ajutor, mai ales cnd terapeutul este ncepator si, binenteles, terapeutul trebuie sa le utilizeze cnd completeaza formulare si cnd vorbeste cu alti terapeuti, pentru a se face nteles. Dar daca diagnosticul standard implica tratament de lunga durata sau suportiv pentru toata viata, fara speranta cresterii sau schimbarii, diagnosticul poate deveni o profetie automplinita. Daca acest lucru este adevarat pentru unul dintre clientii vostri, renuntati la diagnostic.
20. 20. O modalitate mai utila de a diagnostica un client este de a evalua starile eului clientului si deciziile din copilarie. Cu care stare a eului mai puternica, se poate alia clientul pentru a face un contract de schimbare si ct de bine poate sustine clientul aceste schimbari odata facute? Parintele Grijuliu. Clientul se ngrijeste bine? Felul n care se ngrijeste clientul permite cresterea si schimbarea, sau clientul tinde sa-si ofere atentii pozitive doar cnd este bolnav, ranit sau molestat de alta persoana? Cta vreme iubirea de sine este oferita n principal pentru nefericire si esec, cstigurile terapeutice nu pot fi mentinute. Un prim 14
21. 21. contract, atunci, va fi sa nveti sa te iubesti cu ntelepciune. Pentru a oferi un model de ngrijire pozitiva, un terapeut trebuie sa ofere clientilor aprecieri pozitive pentru crestere si schimbare, ca si pentru doar a fi. Parintele Critic. Clientul da mai multa atentie greselilor personale si imperfectiunilor minore, dect reusitelor si succeselor? Autocritica destructiva va sabota orice progres pe care clientul l face n terapie, asa ca clientii au nevoie sa nvete sa nlocuiasca autocritica cu grija hranitoare fata de sine. Daca un client si petrece timpul sedintelor terapeutice criticndu-i pe altii, schimbarea personala nu este posibila. Terapeutul trebuie sa fie atent sa nu devina judecatorul clientului sau a celor criticati. Pentru a evita acest rol, terapeutul continua sa mentina terapia focusata asupra contractului: Ce vrei sa schimbi la tine, azi?. Starea eului de Adult. Adultul, sau partea persoanei care gndeste, este clar si necontaminat? Daca contaminarea parentala sta n calea ndeplinirii contractului, aceasta trebuie sa fie rezolvata nti. De exemplu, credinte parentale ca: dezvaluirea secretelor familiei nseamna lipsa de loialitate, parintii fac tot ce pot, sau copii trebuie batuti ca sa-i mpiedici sa devina pacatosi vor mpiedica, n mod evident recuperarea celor care au fost abuzati n copilarie. Contaminarile din Copil, cum ar fi frica de a dezvalui informatii sau supunerea exagerata, din dorinta de a-i face pe plac terapeutului, vor mpiedica, de asemenea, terapia. Copilul Natural. Prin definitie, aceasta este partea sanatoasa, fericita, stralucitoare, competenta a fiecarei persoane, care poate fi baza succesului terapiei. Mai ales n terapiile scurte, terapeutul se va mprieteni cu aceasta parte a personalitatii clientului si si va nvata clientul sa-si foloseasca si sa-si fortifice sanatatea starii eului de Copil, pe care o poseda. Att pentru terapeut ct si pentru client, un Copil inventiv si un Adult patrunzator, vor face terapia de scurta durata eficienta si interesanta. Copilul Adaptat. n terapia noii decizii ntrebarea esentiala este: Care decizii din copilaria timpurie determina probleme azi? Asa cum a spus initial Eric Berne, problemele actuale ale clientului sunt deseori rezultatul injonctiunilor si deciziilor din copilarie. INJONCTIUNI Injonctiunile sunt mesaje din starea eului de Copil a parintelui, izvorte din circumstantele propriilor suferinte: nefericire, anxietate, dezamagire, furie, frustrare, dorinte secrete. n timp ce aceste mesaje sunt irationale, n termenii
22. 22. copilului, ele pot parea perfect rationale parintelui care le da. Noi am formulat o lista cu aceste injonctiuni si am scris numeroase articole n legatura cu acestea n ultimii zece ani. Le predam n seminarii si workshop-uri n toata lumea. Lista noastra nu epuizeaza toate posibilitatile; fara nici un dubiu, exista multe alte mesaje pe care le dau parintii si fata de care copii actioneaza sau nu. Oricum, aceasta scurta lista i da posibilitatea terapeutului de a asculta mai bine ce spune pacientul si astfel sa-si mbunatateasca planul terapeutic. Iata lista noastra de baza: Nu (face). Nu exista. Nu fi apropiat. Nu fi important. Nu fi copil. Nu creste. Nu avea succes. Nu fi tu. Nu fi sanatos psihic. Nu fi bine. Nu apartine. 15
23. 23. Nu (face): Aceasta injonctiune este data de parintii carora le este frica. Datorita fricii, acestia nu permit copilului sa faca multe lucruri normale: nu te apropia de trepte (copiilor care ncep sa mearga); nu te catara n copaci; nu merge cu rolele, etc. Uneori, acesti parinti nu si-au dorit copilul si, recunoscndu-si dorinta initiala ca acest copil sa nu fi existat, se simt vinovati si panicati de propriile lor gnduri si devin supraprotectivi. Alteori, parintele devine fobic, psihotic sau supraprotectiv dupa ce a pierdut un copil mai mare, n urma unei boli sau a unui accident. Pe masura ce copilul creste, parintele va fi preocupat n legatura cu orice actiune pe care o propune copilul si spune: Poate ca ar fi bine sa te gndesti mai mult n legatura cu asta. Copilul crede ca nimic din ceea ce face nu este bine sau sigur, nu stie ce sa faca si cauta n jur pe cineva care sa i spuna. Un astfel de copil va avea mari dificultati n a lua decizii n viata. Nu exista: Dintre toate mesajele, acesta este cu potentialul letal cel mai mare si cel asupra caruia trebuie sa ne focusam initial n terapie. Poate fi dat n mod subtil, astfel: Daca nu ati fi fost voi as fi divortat de tatal vostru. Mai putin subtil: As fi vrut sa nu te fi nascut...si atunci nu ar fi trebuit sa ma casatoresc cu tatal tau. Mesajul poate fi dat nonverbal, cnd parintele si tine copilul n brate fara a-l dezmierda, privindu-l ncruntat sau mnios n timp ce l hraneste sau i face baie, tipnd daca copilul vrea ceva sau fiind abuziv fizic. Exista o multitudine de cai prin care mesajul poate fi dat. Aceasta injonctiune poate fi data de catre mama, tata, ngrijitoare sau guvernante si de catre fratii mai mari. Un parinte poate fi depresiv deoarece copilul a fost conceput nainte de casatorie sau dupa ce parintii nu si mai doreau copii. Sarcina poate duce la moartea mamei si tatal sau bunicii l pot nvinovati pe copil. Travaliul poate fi dificil si copilul poate fi nvinovatit pentru ca a fost prea mare: M-ai rupt n bucati cnd te-ai nascut. Aceste mesaje, spuse de multe ori n prezenta copilului, devin mitul nasterii care spune: Daca nu ai fi fost tu, viata noastra ar fi fost mai buna. Nu fi apropiat: Daca un parinte descurajeaza copilul n a deveni apropiat, copilul va interpreta acest lucru ca mesaj: Nu fi apropiat. Lipsa atingerilor fizice si a mngierilor l face pe copil sa ajunga la astfel de interpretari. De asemenea, daca un copil si-a pierdut un parinte de care se simtea apropiat, datorita divortului sau decesului, copilul poate sa si dea singur aceasta injonctiune, spunndu-si ceva de genul: ce rost are sa fii apropiat, oricum o sa moara. Si sa decida sa nu mai fie apropiat niciodata.
24. 24. Nu fi important: Daca, de exemplu, unui copil nu i se permite sa vorbeasca la masa, si i se spune: Copii trebuie vazuti, nu auziti, sau este desconsiderat ntr-un mod oarecare, poate simti mesajul ca Nu fi important. De asemenea, poate primi un astfel demesaj la scoala. n California, copii hispano-americani au avut n trecut probleme mari cu importanta, deoarece ceilalti copii care vorbeau doar o limba i batjocoreau pentru ncercarea de a vorbi engleza la fel de bine ca si spaniola si pentru ca nu o faceau prea corect la nceput. Binenteles, negrii primeau acest mesaj din partea albilor, ca si din partea mamelor care nu doreau sa fie destul de importanti ca sa aiba probleme cu albii. Nu fi copil: Acest mesaj este dat de parintii care cer unui copil mai mare sa aiba grija de un copil mai mic. Este dat, de asemenea, de parintii care ncearca sa i obisnuiasca pe copii sa ceara olita prea devreme, facnd din copii lor, care de abia nvata 16
25. 25. sa mearga o micuta femeie sau un mic barbat, oferindu-le aprecieri pentru a fi politicosi, nainte ca acestia sa nvete ce nseamna politetea, spunndu-le -cnd sunt nca copilasi - ca doar copilasii plng. Nu creste: Aceasta injonctiune este data frecvent, de catre mama, ultimului copil, chiar daca acesta este al doilea sau al zecelea. Este data frecvent, de asemenea, de un tata fiicei sale prepubere sau pubere, cnd ncepe sa simta oarecare excitatie sexuala si ncepesa i fie teama. ncepe atunci sa si mpiedice fiica sa faca ceea ce fac toate prietenele ei sa se machieze, sa poarte haine potrivite pentru vrsta ei sau sa-si dea ntlniri. De asemenea, tatal poate sa nceteze sa-si mai mngie fiica, odata ce ea devine prea mare si aceasta interpreteaza astfel: Nu creste sau nu am sa te mai iubesc. Nu reusi: Daca tatal l-a batut pe fiu la ping-pong si apoi nu mai joaca cu el cnd acesta a nceput sa-l bata, fiul poate interpreta: Nu cstiga sau nu o sa te mai plac, care transformat devine Nu reusi. Critica constanta din partea unui parinte perfectionist, transmite mesajul: Nu poti sa faci nimic bine, care traduce Nu reusi. Nu fi tu : Acesta este dat frecvent copilului care are sexul gresit. Daca o mama are trei baieti, doreste o fata, are din nou un baiat, poate sa l faca pe acest ultim baiat fiica sa. Tatal care are mai multe fete poate sa o faca pe fiica sa mai mare partenerul sau. Orict de importanta este conditionarea mediului, genetica joaca totusi rolul cel mai important n identitatea sexuala. Nu fi sanatos psihic si Nu fi bine: Daca parintii ofera copiilor atentie pentru ca sunt bolnavi si nu le ofera cnd sunt bine, acest lucru este echivalent cu a le spune: Nu fi bine. Daca un comportament nebunesc este recompensat, sau daca este copiat si nu este corectat, copierea n sine devine un mesaj Nu fi sanatos psihic. Noi am vazut multi copii ai schizofrenilor care au dificultati n a testa realitatea, chiar daca nu sunt psihotici. Ei se comporta nebuneste si sunt tratati frecvent ca si cum ar fi psihotici. Nu apartine: Daca parintii se comporta ca si cnd ar trebui sa fie altundeva, cum ar fi n Rusia, n Irlanda, n Italia, n Israel, n Anglia (n cazul unor englezi care traiau n Australia sau n Noua Zeelanda), este dificil pentru copil sa stie unde apartine. El poate sa simta ca nici el nu apartine, chiar daca s-a nascut n Statele Unite, sau n Australia sau n Noua Zeelanda. Contrainjonctiuni Contrainjonctiunile sunt mesaje din starea eului de Parinte a parintelui, mesaje
26. 26. care sunt restrictive si care, daca sunt respectate cu strictete, pot de asemenea mpiedica cresterea si flexibilitatea. Acestea includ comenzile* prezentate de Taibi Kahler, fi puternic, ncearca din greu, fi perfect, grabeste-te si fa-mi pe plac. Toate acestea, binenteles, sunt imposibil de evaluat: Cnd este cineva suficient de puternic, cnd face cineva pe plac suficient, cnd ncearca din greu suficient sau se grabeste . driver (n. trad.) 17
27. 27. suficient? Nu poti fi perfect. Mary adauga la lista lui Kahler contrainjonctiunea care nsoteste injonctiunea Nu (face): Ai grija. Contrainjonctiunile includ, de asemenea, stereotipuri religioase, rasiale si sexuale, transmise din generatie n generatie. Chiar si femeile care cred ca sunt emancipate, deseori gatesc si fac curat, pe lnga slujba lor obisnuita, deoarece nca cred contrainjonctiunea care spune ca locul femeilor este acasa. Contrainjonctiunile sunt evidente, date prin cuvinte si nu sunt secrete. Cel care da contrainjonctiunea, crede ca ceea ce spune este corect si si va apara pozitia. Binenteles ca locul femeilor este acasa. Ce se va ntmpla cu copiii daca femeile nu si accepta responsabilitatea?. Aceasta este diferenta fata de injonctiuni, n care cel care le da, le transmite secret si fara a fi constient de impactul cuvintelor sale. Daca unui parinte i se spune ca el i-a spus copilului sa nu existe, ar putea fi indignat si nu ar crede ca este adevarat, spunnd ca niciodata nu a avut o astfel de intentie. Mesajele Parentale sunt numite contrainjonctiuni, deoarece initial Eric Berne a crezut ca acestea contracarau injonctiunile. Oricum, daca clientul se supune contrainjonctiunilor nu va trebui sa se supuna injonctiunilor. Daca, de exemplu, injonctiunea este Nu exista si contrainjonctiunea este Lucreaza din greu, clientul si poate salva viata lucrnd din greu si ignorndu-si impulsurile suicidare. Cu toate acestea, clientii sunt mai susceptibili sa se supuna injonctiunilor dect contrainjonctiunilor, asa ca ramn deprimati n timp ce lucreaza din greu. Mesaje cum ar fi contrainjonctiunea Lucreaza din greu si injonctiunea Nu creste, sunt imposibil de urmat. Si, imaginativa situatia unui baiat care accepta injonctiunea Nu fi baiat, care accepta lucruri feminine pentru a le face parintilor pe plac si caruia i se spune, de catre acelasi parinte, sa se duca afara sa joace fotbal cu baietii si sa nceteze sa umble ca un somnambul prin casa si sa se comporte ca un fatalau. Alteori, att contrainjoctiunile ct si injonctiunile sunt identice. Din toate starile eului, un parinte i poate spune copilului sa nu existe, sa nu fieimportant, sa nu creasca. n astfel de cazuri, copilului i este foarte dificil sa respinga aceste mesaje. Mesaje mixte Unele mesaje sunt date fie din Parintele, fie din Copilul parintelui, mai ales cele legate de gndire sau de sentimente. Injonctiunile si contrainjonctiunile mpotriva gndirii sunt: Nu gndi, Nu te gndi la asta (un gnd anume), sau Nu gndi ce gndesti gndeste ce gndesc eu (Nu te contrazice cu mine). Mesajele legate de sentimente sunt similare: Nu simti, Nu simti asta (un sentiment anume), sau
28. 28. Nu simti ceea ce simti simte ce simt eu (Mi-e frig, pune-ti un pulover sau Nu l urasti pe fratiorul tau mai mic; esti doar obosit). DECIZII Din nou, desi injonctiunile si contrainjonctiunile sunt date pentru a fi importante n dezvoltarea copilului, copilul trebuie sa le accepte. El are puterea sa le accepte sau sa le respinga. Nici o injonctiune nu este nserata n copil ca un electrod asa cum credea Berne. Mai mult, noi credem ca multe injonctiuni nici nu au fost date! Copiii fantasmeaza, inventeaza si interpreteaza gresit, dndu-si astfel singuri propriile 18
29. 29. injonctiuni. Cnd un frate moare, un copil poate crede ca propria gelozie a cauzat n mod magic moartea fratelui, deoarece copilul nu ntelege ce este pneumonia. Apoi, simtindu-se vinovat, si poate da singur injonctiunea Nu exista. Daca un tata iubit moare, un copil poate decide sa nu se mai apropie niciodata de nimeni. si da singur o injonctiune Nu fi apropiat, n efortul de a evita retrairea durerii pe care a simtit-o la moartea tatalui sau. De fapt spune: Nu voi mai iubi niciodata si asa nu o sa mai sufar niciodata. Noi am enumerat un numar limitat de injonctiuni; cu toate acestea exista un numar aproape nelimitat de decizii pe care le poate lua un copil ca raspuns la injonctiuni. Mai jos, sugeram cteva dintre aceste decizii. n primul rnd un copil poate pur si simplu sa nu creada n injonctiune si sa o respinga. El poate face asta recunoscnd patologia celui care o transmite (Mama este bolnava si nu crede ce spune) sau gasind pe cineva care se opune injonctiunii si pe care l crede (Parintii mei nu ma vor, dar profesorul ma vrea). Enumeram cteva dintre multele decizii patologice posibile, luate ca raspuns la injonctiuni: Nu exista: Voi muri si apoi ma vei iubi, O sa-ti arat eu, chiar daca asta ma va omor si altele, enumerate n Capitolul 9. Deciziile posibile pentru copil, luate ca raspuns la Nu (face) sunt: Nu pot decide. Am nevoie de cineva care sa decida pentru mine. Lumea este nspaimntatoare ... As putea face o greseala. Sunt mai slab dect alti oameni. Nu voi mai decide niciodata ceva de unul singur. Nu creste: Bine, voi ramne mic, sau neajutorat, sau fara sa gndesc sau nesexual. Aceasta decizie este deseori observata n corp, n tonul vocii si prin manierisme, ca si prin comportament. Nu fi copil: Deciziile posibile sunt: Nu voi mai cere niciodata nimic. Voi avea grija de mine de unul singur. Voi avea grija mereu de ei. Nu ma voi distra niciodata. Nu voi mai face niciodata ceva copilaresc. Nu reusi: Copilul poate decide: Nu voi face nimic ca lumea. Sunt un prost. Nu voi nvinge niciodata. Te voi nfrnge, chiar daca asta ma va omor. O sa-ti arat eu, chiar daca asta ma va omor. Indiferent ct de bun sun (cat de bine am facuto), as fi putut sa o fac mai bine, asa ca ma voi simti frustrat (rusinat, vinovat). Nu fi apropiat: Deciziile luate ca raspuns la aceasta injonctiune sunt: Nu voi mai fi apropiat niciodata de nimeni. Nu voi fi niciodata sexual (plus toate restrictiile referitoare la exprimarea sentimentelor sau apropierea fizica).
30. 30. Nu fi bine sau sanatos psihic: Deciziile sunt: Sunt nebun. Boala mea este cea mai rea dintre toate si as putea muri din cauza ei (plus interdictiile legate de folosirea corpului sau proceselor gndirii). 19
31. 31. Nu fi tu (de sexul care esti): Ca raspuns, copiii pot decide : O sa le arat eu lor ca sunt la fel de bun ca orice baiat/fata. Orict de greu as ncerca, nu le voi fi niciodata pe plac. Sunt de fapt o fata cu un penis de baiat. De fapt sunt un baiat, chiar daca arat ca o fata. Ma voi preface ca sunt un baiat/fata. Nu voi fi niciodata fericit(a) asa. Voi fi ntotdeauna rusinat(a) asa. Nu fi important: Copilul poate decide: Nimeni, niciodata, nu ma lasa sa spun sau sa fac ceva. Oricine conteaza mai mult dect mine. Nu obtine niciodata nimic. Poate ca voi deveni important, dar nu pot sa las pe nimeni sa o stie. Nu apartine: Deciziile pot fi: Nu voi apartine niciodata nimanui, sau nici unui grup, sau nici unei tari, sau Nimeni nu ma va placea vreodata, pentru ca nu apartin. Pentru mesajele mixte legate de gndire sau sentimente: Nu gndi: Decizii posibile: Sunt prost. Nu pot gndi de unul singur. Niciodata nu ma pot concentra. Nu te gndi la asta: E rau sa ai gnduri sexy, asa ca mai bine ma gndesc la altceva (aceasta persoana poate deveni obsesionala). Mai bine nu voi mai pomeni asta niciodata (indiferent de ceea ce nseamna asta, a fi adoptat sau tatal meu nu este tatal meu adevarat) sau nu ma voi mai gndi niciodata la asta. Sau Nu sunt bun la matematica (sau la stiinte sau la gatit sau la fotbal, n functie de tipul de mesaje si de injonctiuni). Nu gndi ce gndesti gndeste ce gndesc eu: Gresesc mereu, Nu voi mai deschide gura nainte de a afla ce gndesc ceilalti oameni. Deciziile luate ca raspuns la injonctiunile legate de sentimente sunt similare: Nu simti: Copilul poate raspunde: Emotiile nseamna o pierdere de timp. Nu simt nimic. Nu simti asta: Nu voi mai plnge niciodata. Nu sunt niciodata furios furia poate ucide. Nu simti ce simti simte ce simt eu: Nu stiu ce simt. Aceasta persoana i ntreaba pe terapeut si pe membrii grupului, Cum ar trebui sa simt? Cum te-ai simti daca ai fi n locul meu? Dupa ce a aparut prima editie a acestei carti, am devenit constienti de importanta injonctiunii Nu vrea (nu dori). Deciziile pot fi: O pot face de unul singur, Nu am nevoie de nimeni, sau chiar decizia letala de a se nfometa, pentru a dovedi ca nici mncarea nu este necesara sau, ntr-o oarecare masura, este chiar degradanta. 20
32. 32. Modalitatea noastra cea mai uzuala de a lucra cu injonctiunile si deciziile: Cnd injonctiunea/decizia este descoperita, mergem n trecut pentru luarea noii decizii si apoi n prezent pentru a fi ntarita. Dam informatii Adulte care se potrivesc trecutului si prezentului, astfel nct persoana sa aiba la ce sa se gndeasca ntre sedinte. Mesajele lui Bob catre clienti: Lupta-te. Nu mai esti un copilas. Nu trebuie sa rami o victima a trecutului tau. Ai puterea sa-ti schimbi viata. 21
33. 33. Capitolul 3 Impasul si noile decizii Un impas este un punct n care doua sau mai multe forte opuse se ntlnesc ntr-un punct de blocaj. O persoana sovaie n fata grilajului de pe podul Golden Gate. Se opreste si si spune: Dar, de fapt, nu vreau sa mor. Alta parte din el spune: Ba da, vreau. Ct timp sta, sovaind pe pod, dnd aceasta lupta interioara, se afla ntr-un impas. Daca sare, a rezolvat impasul. Daca se retrage, deciznd sa nu se omoare, a rezolvat impasul, nvingnd supravietuirea, cel putin temporar. Se poate confrunta cu acest impas n viitor, dar deocamdata acesta este rezolvat. (Noi nu suntem satisfacuti cu aceste rezolvari temporare, care sunt facute, de obicei, din starea eului de Adult. Noi lucram sa obtinem o noua decizie din Copil, sa nu se omoare nici acum, nici n viitor.) Bob clasifica impasul n trei tipuri de grade. Impasul de gradul unu este ntre starea eului de Parinte a individului si starea eului de Copil si se bazeaza pe contrainjonctiuni. Parintele real, asa cum am explicat mai devreme, transmite mesaje din Parinte, cum ar fi Lucreaza din greu. Tatal i spune fiului, Orice treaba care merita sa fie facuta, merita sa fie facuta bine. Da ntotdeauna un procent de 10 % n plus. Baietelul, dorind sa-i faca pe plac tatalui si sa-i obtina aprobarea, decide din Micul Profesor (A1) sa lucreze din greu ca sa-i faca pe plac taticului. Lucreaza din greu si, pna la 55 de ani, fara a fi constient, nca ncearca sa-si multumeasca parintii. La 55 decide ca vrea sa o lase mai moale, asa ca, din Adult, planuieste sa lucreze doar 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamna si sa-si ia o luna de concediu n fiecare an. Pare ca si-a rezolvat impasul. Cu toate acestea, decizia din Adultul care gndeste, nu este de obicei suficienta. ncepe sa aiba dureri de cap imediat ce o lasa mai moale cu lucrul sau, cnd ncepe sa joace golf descopera ca se epuizeaza jucnd 36 de gauri pe zi. Merge la pescuit si, n loc sa se relaxeze, alearga toata ziua n Yellowstone Park, ncercnd sa prinda toti pestii din lac. nca asculta vechiul mesaj Parental, contrainjonctiunea si lucreaza din greu, reusind sa faca treaba bine. nca se afla n impas, deoarece nu s-a dus destul de profund pentru a-si SCHIMBA DECIZIA din Adultul din Copil. Terapia trebuie sa fie condusa n asa fel nct el sa conecteze o scena din copilarie, n care sa se confrunte cu parintele sau (n fantezie, desigur), vazndu-l pe Tata si spunndu-i ca nu o sa mai lucreze din greu de acum nainte. De obicei, o persoana si aminteste o scena reala si simte sentimentele din acel moment. De exemplu, un participant de la unul dintre maratoanele noastre si aminteste cnd a vrut sa intre n Liga Mica de baseball, dar tatal sau, un mic fermier, nu l-a lasat pentru ca trebuia sa culeaga
34. 34. recolta. Pacientul s-a ntors la aceasta scena si i-a spus tatalui ca va juca baseball, indiferent de ce zice el. Si nu a mai lucrat asa de mult. Prima data cnd i-a spus asta tatalui si-a tensionat umerii ca si cnd tatal sau urma sa-l loveasca. I-am cerut sa o spuna din nou, altfel si apoi sa fie el tatal si sa raspunda asa cum crede ca i-ar raspunde tatal sau. Stnd pe scaunul tatalui sau (fiind tatal sau) a spus: Sa nu-mi raspunzi mie asa. Misca-ti fundul n camion. Apoi, mutndu-se pe scaunul 22
35. 35. sau, i raspunde tatalui ca va juca baseball, nu va mai lucra la ferma si ca el nu i va mai putea face rau de acum ncolo. Apoi si-a ntrebat tatal de ce nu l lasa sa se joace cnd vrea si acesta i-a raspuns: Deoarece trebuie sa mncam si nu pot face toata treaba de unul singur si daca nu ma ajuti, nu vom mnca. Apoi, jucndu-se din nou pe el a spus: Asa era odinioara, dar astazi nu mai este asa! Cstig destui bani, nu mai trebuie sa lucrez n plus. Dupa ce a luat o noua decizie, din Copil, a reusit sa-si faca planuri din Adult: Ma voi duce la Fielding (o facultate care ofera un program de studiu la distanta) si voi renunta la orele de practica privata, asa ca nu voi mai lucra zi si noapte. mi pot permite asta mutndu-ma ntr-un apartament mai ieftin si schimbndu-mi masina scumpa cu una mai ieftina. Sa repetam, impasul de gradul unu este un raspuns la o contrainjonctiune. Initial, copilul decide sa faca ceea ce i cere parintele, cum ar fi sa lucreze din greu si se poate simti OK cu asta, atta timp ct primeste atentie pentru ca lucreaza si nu simte ca lucrulinterfera cu alte dorinte din viata sa. n momentul cnd vrea sa faca o schimbare, sa lucreze mai putin, dar se simte blocat si incapabil de schimbare, se afla ntr-un impas. Pentru a depasi impasul, trebuie sa ia o noua decizie cu Adultul din Copilul liber, acelasi Mic Profesor care a luat decizia initiala de a lucra din greu. n impasul de gradul doi, Micul Profesor a luat o decizie ca raspuns la o injonctiune si nu la o contrainjonctiune. De exemplu, starea eului de Parinte a parintelui ar fi putut transmite un mesaj Lucreaza din greu (impas de gradul unu), n timp ce Copilul parintelui a transmis injonctiunea Nu fi copil. Atunci decizia ar fi putut fi: Nu voi face niciodata lucruri copilaresti. Multi terapeuti pe care i formam si pe care i tratam se afla n aceasta situatie. Lucreaza din greu, si ofera foarte putin timp sa se joace si cnd se joaca, joaca lor nu este asa de spontana, asa libera, asa copilareasca cum este cea a persoanelor care nu au acceptat aceasta injonctiune. Ei si folosesc chiar vacantele pentru a veni la noi sa se formeze! Acesti terapeuti pot decide din Adult sa nu lucreze asa de mult si sa se distreze mai mult, dar distractia este programata si nu libera. Rezolvarea acestui impas dintre Adultul din Copil (A1) si Copilul parintelui, acum parte din Parintele timpuriu (P1), este mai emotionala dect rezolvarea impasului de gradul unu. Pentru o rezolvare ncununata de succes, pacientul se implica el nsusi n memoria pe care o are despre parintii sai reali, cum se auzeau, cum aratau, cum se simteau. Deseori, diferenta consta n intensitatea sentimentelor parintelui, care pot sa nu fie att de ncarcate de afecte n
36. 36. lucrul de gradul unu. Terapeutul creaza un mediu n care pacientul simte intens aceleasi sentimente pe care le-a avut cnd a luat decizia originara. Pacientul trebuie sa fie n starea eului de Copil si nu n cea de Adult! De obicei aceasta se obtine ntr-o scena arhaica, n care pacientul retraieste intens, nu numai locul si participantii, dar si sentimentele pe care el si ceilalti participanti le simteau. Se pune la punct un dialog, n care pacientul si afirma scopul: Sunt OK daca ma joc. Daca fac lucruri copilaresti, sunt OK. Daca rd si sunt vesel si emotionat, sunt OK. Dialogul continua, pacientul lund locul parintelui care a dat injonctiunea si apoi fiind el nsusi, lucrnd asupra impasului. Uneori, parintele introiectat se tine tare si pacientul trebuie sa continue si sa ia noua decizie n prezenta dezaprobarii celeilaltei parti din sine, Parintele din Copil; alteori poate gasi suport de undeva din interior, de la un alt parinte sau bunic sau de la psihoterapeut. Uneori trebuie sa-si creeze un nou Parinte, astfel nct att Adultul sau din Copil ct si Parintele sau din Copil sa fie de acord cu 23
37. 37. noua decizie. n final va spune, va crede si va simti, Ma joc, fac lucruri copilaresti, rd, sunt vesel si emotionat! Sunt OK cnd sunt copilaros!. Acest gen de interventie nu este usor. Terapeutul trebuie sa asculte cu atentie si sa pregateasca atent mediul. Este deosebit de greu cnd terapeutul vede un pacient n sedinte individuale, o data sau de doua ori pe saptamna, dar este mai usor cnd lucreaza n grupuri sau n workshop-uri de weekend, saptamnale sau care dureaza o luna. Impasul de gradul trei este unul n care pacientul se percepe ca fiind dintotdeauna asa cum se percepe. De exemplu, pacientul deprimat, care lucreaza cu succes asupra impasului de gradul doi si care decide sa nu se mai omoare, poate si probabil ca va renunta la depresia sa. Cu toate acestea, el poate nca sa simta ca este lipsit de valoare si sa afirme ca s-a simtit ntotdeauna lipsit de valoare. Nu- si percepe sentimentele ca fiind rezultatul injonctiunilor parentale si a deciziei de a se supuneacestora, ci mai degraba ca o stare naturala de a fi. S-a nascut astfel, spune. n aceste cazuri de impas de gradul trei, injonctiunile au fost date att de devreme si/sau nonverbal, astfel nct pacientul nu este constient ca au fost date vreodata. De aceea, lucrul pentru impasul de gradul doi, dintre Copilul pacientului si Copilul imaginat din parintele real, esueaza cnd este vorba sa ajungi la radacinile acestui tip de impas. Chiar daca noi stim ca pacientul a avut o injonctiune si a luat o decizie, el nu simte asta. Atunci, lucrul crucial va fi ntre cele doua parti ale Micului sau Profesor Micul Profesor care s-a adaptat si Micul profesor din Copilul liber care poate intui o noua cale de a fi . Lucrul are loc strict ntre cele doua parti ale Copilului si are loc printr-un monolog dublu Eu-Eu si nu printr-un dialog Eu-Tu, folosit uzual n lucrul cu impasul de gradul unu sau doi. Sa repetam, n impasurile de gradul trei, clientul crede ca a fost dintotdeauna ncapatnat, furios, lipsit de valoare sau incapabil de a se juca; ca de fapt este de sex opus, nascut n mod tragic ntr-un corp gresit. Pentru a lucra cu astfel de impasuri, pacientul trebuie sa joace ambele roluri -Sunt barbatul din mine ca si Sunt femeia din mine, sau Sunt partea jucausa din mine ca si Sunt eu, cel care nu se joaca niciodata si sa fie fiecare parte, pe rnd, pna cnd simte energia n Copilul liber. Pe masura ce persoana traieste asta, se percepe ca fiind valoroasa, de exemplu, simte excitatia care nsoteste nceputul schimbarii. Aceasta este o experienta puternica, miscatoare cnd clientul ia o noua decizie de a renunta la ceea ce parea un atribut de o viata si simte libertatea si autonomia personale. REZUMAT
38. 38. Pna acum am discutat principiile generale ale AT, ncepnd cu conceptele de baza ale celor trei stari ale eului Adultul, care se comporta conform cu aceste date; Copilul, care reprezinta colectia nsumata a experientelor copilului, reale si imaginare; si Parintele, care actioneaza conform modalitatilor parentale proprii sau ale altora, dupa cum a nvatat de la parinti, de la parintii surogat sau prin puterile propriului Copil sau Adult de a creea un Parinte. Am scris despre tranzactii, mngieri si jocuri. Am explicat sentimentele parazite, emotiile stereotipe cronice, ca si injonctiunile, contrainjonctiunile si deciziile. n acest capitol ne-am concentrat asupra impasurilor si am initiat subiectul noilor decizii. 24
39. 39. Care este obiectivul nostru? Nu vrem sa ne ocupam de dezvoltarea unui nou limbaj sau sa insistam ca altii sa foloseasca limbajul nostru. Nu exista magie n folosirea jargonului; unii termeni pot fi nlocuiti. Cuvintele nu sunt mai mult dect etichete comode pentru ntelegerea teoriei dezvoltarii comportamentului. Sunt utile doar daca i ajuta pe oameni sa traiasca vieti mai fericite. Obiectivul nostru este de a stabili o ambianta pentru schimbare. Noi creem o ambianta intensiva, mai degraba dect extensiva, ncurajnd pacientul sa se schimbe n perioade scurte de timp un weekend, o saptamna, doua saptamni sau o luna -si apoi sa plece si sa-si puna n practica schimbarile, fara alta terapie ulterioara. Nu ncurajam transferul negativ sau pozitiv. Nu avem obiectiuni ca pacientii sa ne placa pentru ceea ce suntem. Prin toate caile pe care le cunoastem, l ncurajam pe pacient sa-si asume comportamentul propriu, gndurile si sentimentele proprii. Nu ncurajam dependenta. Suntem ntrebati de schimbarile intrapsihice, mai degraba dect de analiza tranzactiilor, a proceselor de grup si a relatiilor interpersonale. Nu suntem interesati de procesul de grup si rareori vorbim despre el, desi ncurajam bineinteles procesul n timpul workshop-urilor. Acest proces real are loc 24 de ore pe zi, pe masura ce oamenii mannca mpreuna, se joaca mpreuna si dorm n camere de doua, trei sau patru persoane. n principal, noi facem terapie unu-la-unu n grup, deoarece este mai usor pentru pacient sa ramna n starea eului de Copil si astfel sa ia noi decizii, daca scena este mentinuta simpla si numarul de participanti reali este mentinut la un minim. Dupa munca prin noua decizie pacientul aplica ce a nvatat la piscina, la masa si n timpul serilor cu cntece la chitara si conversatii linistite. 25
40. 40. Capitolul 4 Contracte PROCESUL CONTRACTUAL Contractul terapeutic stabileste pe ce se va focaliza tratamentul. Clientul decide n mod distinct, n termenii credintelor, emotiilor si comportamentelor, ce planuieste sa schimbe la el, pentru a atinge telurile pe care si le stabileste. Clientul lucreaza cu terapeutul pentru a stabili contractul si face un contract cu sine. Terapeutul este pe post de martor si facilitator. Unii clienti stiu exact ce doresc: Don: Buna, sunt Don. Sunt aici deoarece am fost promovat si asta presupune ca trebuie sa predau ceva celor din vnzari. Am auzit ca tu vindeci fobiile de a vorbi n public si eu sunt ..... ngrozit de a vorbi n public. Alti clienti sunt vagi: Ral: Vreau sa lucrez n legatura cu ... ncerc sa ma nteleg cu seful meu. n legatura cu asta, oarecum legat, sfrsim prin a ne certa. Bob: Da un exemplu. O situatie recenta cnd ai vrut sa te ntelegi cu seful tau si ati sfrsit prin a va certa. Ral: Ei bine, chiar saptamna trecuta. Eram n biroul meu ... . Mary: Bine. Te vei preface, chiar acum, ca te afli n birou si vei juca scena ca si cnd s-ar petrece acum. Iata si un alt scaun. Cnd esti seful tau, muta-te pe acest scaun si spune ce spune seful tau. nainte de a ntreba clientul ce vrea sa schimbe, trebuie sa stim care este situatia. Cnd Ral spune ca vrea sa se nteleaga mai bine cu seful sau, terapeutul si clientul au nevoie de informatii comune. Modalitatea noastra de a obtine informatii este de a cere un exemplu, cerndu-i clientului sa aduca scena n prezent, aici si acum si sa joace rolul fiecarei persoane din scena. Noi ncurajam dialogul Eu-Tu, chiar si atunci cnd Tu este prezent doar n fantezia clientului. O astfel de munca este mai eficienta si mai reala dect cea n care clientul foloseste perfectul compus, povestind ce s-a ntmplat. De asemenea, clientul, lund parte la scena, este mai apt sa-si permita sa simta n timp ce povesteste. Ann: Ma simt complet ncordata cnd mi place un barbat, cnd vreau sa-i spun unui barbat ca mi-ar placea ...sa fim prieteni.
41. 41. 26
42. 42. Mary: Gndeste-te la un barbat anume, cu care ai vrut sa fii prietena de curnd. Cum ar fi: Sunt la o petrecere si... Ann: As spune ca ma comport asa doar cu barbatii despre care cred ca sunt liberi. Nu cu barbatii nsurati. Mary: Bine. Alege un barbat si o scena. Ann: Bine. Da. Vinerea trecuta. Sunt ... . John este asistentul meu. Sunt la o cafea cu el, dupa ore. Ma gndesc sa-i spun ca mi place de el, ma imaginez ntrebndu-l daca ne mai putem ntlni si n loc de asta, brusc, i spun ca trebuie sa plec. Si plec. Bob: Imagineaza-ti ca ai terminat terapia. Fa scena asa cum crezi ca ar avea loc dupa ce te-ai schimba si ai fi asa cum ti doresti sa fii. Ann: mi place de mine, i vorbesc despre serviciul meu. mi imaginez ca l ntlnesc dinnou. n loc de a fugi ..... (pauza).... spun: mi place sa iau cafeaua cu tine. A fost o ntlnire ncntatoare. Putem sa ne ntlnim din nou? Sunt fericita. Asta e ceea ce vreau. Da! Creind noua scena, Ann traieste gndurile si sentimentele simultan. Arata vie si exemplul ei este clar pentru oricine. Cnd clientii folosesc cuvinte neexplicite, apar masiv false ntelegeri: Vreau sa ma simt bine cu mine; Vreau sa fiu mai apropiat de oameni; Vreau sa comunic mai bine. Pentru fiecare situatie, un exemplu specific accelereaza stabilirea contractului. Tom: Vreau sa renunt la o banda ... un sentiment ... un script. (Cuvintele lui ne spun ca el cunoaste limbajul AT, dar l foloseste gresit.) Bob: Un ce? Mary: Banda, sentiment, script? Vezi cum te bagi n astea daca esti confuz? Si daca noi ti raspundem bine; am fi si noi confuzi, odata cu tine. Tom: E adevarat. Cnd lucrai cu Barry si el a spus Vreau sa ma omor, m-am simtit trist. Si apoi m-am gndit la parintii mei si am avut acest gnd nebunesc, Eu nu ma voi omor niciodata, dar am sa o sfrsesc ca si parintii mei. O sa am o moarte nefericita. Bob: Ce vrei sa spui cu o moarte nefericita? Tom: Ei nu au avut niciodata ce si-au dorit. Mary: Deci ei au trait nefericiti si apoi au murit. Tu ce ti doresti, astfel nct cnd ai sa mori, sa poti spune: Am avut o viata fericita?. Fii explicit. Noi nu stim ce-si doreste Tom. El bate cmpii, este vag, refuznd sa dea exemple
43. 43. si, n final, explica ca lucreaza din greu, se critica n legatura cu munca sa, n loc sa se bucure de ea, nu are hobby-uri si sotiei sale nu i place sa faca sex cu el. Este depresiv si se simte fara valoare. Primul sau contract este acela de a nu se sinucide. Al doilea contract este de a se simti valoros. Cel de-al treilea contract este cel de a se distra. Ca si Tom, lui Rog i este dificil sa nteleaga. O alta metoda, pentru a mbunatati comunicarea dintre terapeut si client este aceea de a-i cere clientului sa foloseasca limbajul copiilor. Rog: Vreau sa ma mplinesc si sa fiu propriul meu stapn. Bob: Spune asta pe limba copiilor. 27
44. 44. Rog: Totdeauna am avut acest sentiment ca ceva este n neregula cu mine. Bob: Da, cam ce? (Bob de asemenea foloseste limbajul copiilor). Rog: (Pauza) Ca sunt tmpit si rautacios si ca nu-mi plac oamenii. Bob: Si chiar esti asa? (Daca raspunsul este da, cerem un exemplu, un moment si un loc n care Rog a fost tmpit si rautacios si n care a crezut ca ceva este n neregula cu mine.) Rog: Nu, nu sunt. Asta e. Si vreau sa opresc toate astea. Judy, de asemenea, nu stie, cnd ncepe, ce vrea sa schimbe la ea. Judy: Am acest sentiment distrugator... . Eu ... l simt acum. Speriata si zdruncinata. Bob: Si ce-ti spui n cap ca sa te simti speriata si zdruncinata. (Bob scoate n relief ca si produce aceste sentimente; nu le are pur si simplu...) Judy: Mmm. Trebuie sa fac ceva foarte greu si nu vreau. (Voce foarte joasa, moale) Mary: Ce? Judy: Nu stiu. Tremur. n acest punct avem optiunea de a ne concentra asupra fricii si tremurului lui Judy sau de a-i ignora frica, pentru a descoperi ce-si doreste pentru sine. Mary: Deci, daca nu ai tremura, pe ce te-ai concentra? Judy: Pe a fi auzita, a conta. Bob: Bine. Spune-o la persoana nti. Judy: A conta? Vreau sa fiu luata n considerare. Vreau sa fiu auzita. Bob: Din nou. Destul de tare pentru a fi auzita. Judy: Vreau sa fiu luata n considerare. VREAU SA FIU LUATA N CONSIDERARE. Bob: (Rznd) Te aud. Bine. Deci telul tau este sa nu te mai sperii si sa te faci auzita. Grozav. Mae si-a demonstrat problema n situatia terapeutica actuala. A reactionat fata de terapeut cum reactiona fata de parintii ei, cu mult timp n urma. Mae: Ma simt bine. Vreau sa ma simt bine chiar si atunci cnd nu fac totul bine. Mary: Un exemplu? O situatie recenta cnd nu te-ai simtit bine pentru ca nu ai facut totul bine? Mae: (Pauza lunga) Nu ma pot gndi la una.
45. 45. Mary: Si ce simti chiar acum? Mae: Sunt proasta. Mary: Asta e o judecata. Cnd afirmi ca esti proasta, cum te simti? Mae: Nu stiu. (Pauza). Trista. Mary: Bine. Deci, n scena de acum, cu mine, nu te gndesti la un moment, ceea ce nseamna ca nu faci totul bine, spui ca esti proasta si te simti trista. Este acesta un pattern familiar? Mae: Da. (Ofteaza) E un fel de poveste a vietii mele. Mama este mult mai desteapta dect mine ... si eu ma simt ntotdeauna proasta ... si trista. 28
46. 46. Mary: Tocmai ai facut o evaluare perspicace.... ca reactionezi ca si cnd as fi mama ta. Asa ca sunt sigura ca nu esti proasta. n acest exemplu, nu te gndesti la ceva anume, spui ca esti proasta si te simti trista. Vrei sa schimbi ceva aici? Mae: Vreau sa ncetez sa ma mai consider proasta. Mary: Grozav! Aceste prime contracte de schimbare pot sa nu fie cele mai importante contracte pe care clientii le pot face pentru ei. De fapt, deseori, clientii ncep cu un contractinofensiv, astfel nct sa nu se expuna pna cnd nu se simt n siguranta n grup. n timpul procesului terapeutic, oricnd, clientii pot schimba contractele sau terapeutul, pot propune un contract diferit, pe masura ce aud noi materiale. Oricum, nainte de terminarea primei sedinte, noi vrem sa auzim suficiente lucruri despre client, astfel nct sa fim siguri, att ct se poate, ca clientul nu este pe cale de a se sinucide, de a omor pe altcineva sau de a deveni psihotic. CONTRACTE PENTRU A NU SE SINUCIDE SAU PENTRU A NU OMOR PE ALTCINEVA Contractele pentru a nu se sinucide sau pentru a nu omor pe altcineva sunt prioritare fata de alte contracte pe care le doreste un client potential suicidar sau criminal. Contractul este o declaratie facuta de Adultul clientului ca si va controla cu succes impulsurile suicidare sau criminale. El garanteaza, pentru binele sau, sa nu se sinucida pentru o zi, o saptamna, o luna si sa continue tratamentul n aceasta perioada de timp. naintea expirarii vechiului contract trebuie facut un nou contract temporal, daca clientul nu a decis sa traiasca. Daca clientul vrea sa traiasca o zi, terapeutul trebuie sa programeze o ntlnire nainte ca ziua sa se sfrseasca ... sau sa aranjeze pentru client sa se vada cu altcineva, daca, din orice motiv, terapeutul nu poate face o programare sau nu poate veni la o sedinta. Pe parcursul acestui capitol, ce spunem despre contractele facute pentru ca clientul sa nu se sinucida este valabil si pentru contractele facute pentru ca clientul sa nu omoare pe altcineva. Cnd un client are tendinte suicidare, ntrebam nti despre situatia vietii sale actuale. Ce se ntmpla, care sunt problemele nerezolvate pe care le foloseste ca justificare pentru a se sinucide? Problemele pot fi divortul, falimentul, lipsa slujbei, ndepartarea de prieteni, singuratatea, moartea unei persoane dragi. Acestea vor deveni probleme de rezolvat dupa ce clientul ia o noua decizie de a trai, n ciuda acestor probleme.
47. 47. Unii clienti cu tendinte suicidare nu au probleme reale specifice. Acestia decid n copilaria timpurie, cnd si recunosc propria nefericire, Cnd voi fi mare si voi avea succes, voi fi fericit. La gradinita decid ca vor fi fericiti cnd vor merge la scoala si cnd merg la scoala decid ca vor fi fericiti cnd vor absolvi scoala. Daca vor putea absolvi, vor putea fi fericiti si apoi, daca vor intra la Medicina, vor putea, n sfrsit, sa se simta bine. Deci, ei depasesc cu succes obstacolul si vin la noi, spunnd: Am multi clienti, cstig mai multi bani dect pot cheltui si am tendinte suicidare. Nu mai este nici o provocare si n ciuda a tot ceea ce fac, nu am fost niciodata fericit. Contractul este la fel ca si cel pentru clientii cu probleme serioase: sa ramna n viata pna cnd va lua o noua decizie, aceea de a nu se sinucide niciodata. Apoi, dupa ce clientul a luat noua decizie, credinta ca 29
48. 48. nu mai exista provocare si nu exista nici o posibilitate de a fi fericit, vor deveni probleme de rezolvat. Ted este un barbat de vrsta mijlocie, divortat recent. A slabit deoarece nu a mncat. A avut o tentativa suicidara serioasa n urma cu doua luni si a continuat sa fie depresiv. Am discutat cu el problemele pe care le are: singuratatea, lipsa proiectelor, nici o iubita cu exceptia aventurilor de o noapte si iritarea crescnda de la serviciu, care i placea nainte. i cerem sa parcurga, n imaginatie, o zi obisnuita de lucru si o zi obisnuita de weekend si am nteles ca si petrece cea mai mare parte a timpului stnd singur si gndindu-se la trecut. Apoi, aducem doua scaune si i cerem sa experimenteze cele doua parti din el, partea pe care doreste sa o omoare si partea care doreste sa ramna n viata. Pe primul scaun, clientul este partea pe care vrea sa o omoare. Ted: Partea mea mizerabila de batrnel... . Am fost un batrnel micut toata viata. Partea care nu s-a distrat niciodata, care nu a stiut sa se comporte cu oamenii. De data asta sunt singur. De fapt, partea asta nici nu merita sa fie cunoscuta. (Partea asta a fost spusa foarte rar, dupa 10 minute.) l ntrebam despre cealalta parte, partea care merita salvata. Ted: Nu cred ca exista partea asta. Bob: Ba da, exista. Ai venit aici n loc sa te sinucizi. ncepe de acolo L-am adus pe Ted aici.... Dupa o ezitare considerabila, Ted ncepe sa simta placerea pentru abilitatea sa de a lucra, pentru mintea sa, pentru compasiunea sa fata de ceilalti. Ted: Nu am mare ncredere n terapie. Bob: Bine, am auzit. Dar mai stiu ca nu pot vindeca un cadavru. Vrei sa rami n viata pe parcursul lucrului nostru? Ted: Sa fiu sincer, nu stiu. (Pauza) Nu stiu. Ted vorbeste despre depresia lui, nu ntelege ca el este cel care-si determina depresia si se simte ca si cnd ar fi cuprins de o maladie incurabila. Povesteste cteva momente, cteva amintiri precoce foarte triste, n timp ce noi continuam sa repetam importanta unui contract pe care sa l faca pentru a ramne n viata. Bob: Ia din nou partea din tine care doreste sa ramna n viata. Aceasta este partea plina de compasiune si stralucitoare si care vrea ceva bucurie n viata. Partea care te-a adus azi aici. Ted: Nu prea cunosc partea asta. Mary: ncepe sa o cunosti. ncepe cu: Vreau sa traiesc.... Ted: Vreau sa traiesc. Nu cred n viata dupa moarte si chiar daca exista, daca o fac
49. 49. voi fi mort. Bob: Stai cu partea care vrea sa traiasca. 30
50. 50. Ted: Stiu ca n viata exista mai mult dect ce am eu. Vreau sa cunosc mai mult. Am venit aici... da, asta este partea din mine care spera.... sau nu as fi aici. Mi s-a spus ca esti deosebit de bun mai ales cu persoane ca mine si, da, stiu ca sper. Am venit aici pentru a ma simti mai putin nefericit..... de fapt, pentru a decide odata pentru totdeauna. Da, voi mai trai o saptamna. Ted a ramas n viata n acea saptamna. A participat la toate cele 10 grupuri de terapie pe care le-am tinut noi si a venit si la cteva sedinte individuale. n a sasea zi si-a prelungit contractul de a ramne n viata pentru nca o saptamna. nainte de a ncepe cea de-a treia saptamna, Ted a luat o noua decizie, Nu ma voi omor niciodata, nici accidental, nici voit. A continuat sa participe la doua grupuri saptamnal pentru a-si depasi interdictiile de a fi apropiat de oameni si de a se distra. Sase luni mai trziu, cnd s-a petrecut o tragedie n familie, Ted a fost din nou deprimat si s-a gndit la sinucidere. A facut un nou contract, dndu-si permisiunea de a plnge si a reluat decizia de a trai si de avea grija de el. Cu un client att de deprimat ca Ted, sugeram ca ntotdeauna contractul sa fie petermen scurt. n acest fel tinem clientul orientat pe problema cheie propria lui viata. Contractele ntinse pe cateva luni pot fi periculoase, deoarece terapeutul si clientul pot fi adormiti lucrnd asupra problemelor lipsite de importanta vitala, sau clientul poate tsni ca aburul sub presiune, abandonnd terapia pe tacute si omorndu-se. Daca un client cu tendinte suicidare abandoneaza terapia lipsind chiar si de la o sedinta, l vom contacta imediat si vom lucra cu el pentru a-si relua contractul sau pentru a se interna. Cnd a fost stabilit un contract pentru a nu-si lua viata, urmarim semnele posibile care indica faptul ca acea persoana nu-si tine contractul. Limbajul corporal poate fi incongruent, ca atunci cnd clientul si scutura capul a negare n timp ce face o afirmatie sau si mpinge minile ca si cnd l-ar tine pe terapeut la distanta. Clientul poate folosi limbajul ambivalent, cum ar fi Cred ca pot spune ca nu mi voi lua viata. Un client cu depresie de intensitate psihotica poate fi de acord si apoi sa apara o crestere a starii sale de agitatie sau poate sa repete n mod monoton tot ce i cere terapeutul sa spuna, fara a face un contract real. Cnd o persoana stie ca nu se va sinucide n timpul perioadei contractului de obicei relateaza si demonstreaza o schimbare n ceea ce priveste sentimentele sale. Poate relata o usurare imediata, ca a avut o perioada de pauza n obsesia sa dureroasa referitoare
51. 51. la: a fi sau a nu fi. Poate relata disperare, stiind ca a blocat o scapare din fata problemelor, nainte de rezolvarea problemelor. n ambele cazuri vocea sa este mai puternica si gesturile devin congruente. Daca avem vreo ndoiala n legatura cu intentiile sau capacitatile sale, i cerem sa pretinda ca tocmai a iesit din birou si sa fantasmeze cu voce tare, la timpul prezent, ce face, ce gndeste si ce simte din momentul n care paraseste biroul si pna n momentulrevenirii la urmatoarea ntlnire. l oprim de cte ori relateaza depresie sau gnduri de sinucidere si l ntrebam ce va face pentru a ramne n viata. Vrem sa-si planifice dinainte pe ajutorul cui se poate baza si ce va face daca acest ajutor nu este disponibil. Un client suicidar grav, ca Ted, ar trebui vazut zilnic daca va fi tratat fara a fi spitalizat. Unii clienti trebuie sa fie internati sau protejati n alt mod, deoarece procesele lor de gndire nu sunt suficient de intacte astfel nct sa faca contracte ferme de a nu se sinucide sau de a nu omor pe altcineva. Pot fi psihotici, afectati cerebral sau scosi din 31
52. 52. functie de alcool sau droguri. Clientii a caror depresie se intensifica si devin suicidari n urma consumului de alcool sau marihuana au nevoie sa se decida sa nu le consume pna ce nu mai au tendinte suicidare sau criminale. Persoanele cu trasaturi isterice, daca refuza sa se gndeasca la interesul propriu, pot fi prea impulsive pentru a-si mentine contractele. Clientii care n alte conditii ar fi foarte buni candidati pentru tratamentul extraspitalicesc, pot trai n conditii sociale si economice att de dificile nct mediul lor este considerat a fi coplesitor n sustinerea suicidului sau homicidului; astfel nct, spitalizarea temporara poate fi alegerea cea mai buna. Terapeutul si clientul evalueaza abilitatea clientului de face un contract si fiecare client care nu poate sau nu vrea sa faca un contract ferm de a nu se sinucide sau de a nu omor pe altcineva ar trebui sa fie spitalizat pna cnd face un astfel de contract. Clientii depresivi se pot gndi la sinucidere fara a discuta cu terapeutul despre asta. De cte ori un client spune ca este singur, trist, depresiv sau prezinta un material care indica o lipsa de interes n legatura cu viata, noi ntrebam Ai tendinte suicidare?. Alice: Vreau sa schimb ceea ce i fac fiicei mele. Mary: Cti ani are? Alice: Treisprezece. Mary: Spune-i. E n fata ta. Spune-i modalitati clare prin care vrei sa schimbi ceea ce faci. Din nou, aceasta procedura da un exemplu, prescurtat n maniera Eu -Tu, la timpul prezent, astfel nct clientul si terapeutul sa nteleaga realitatea clientului si modul n care clientul vrea sa se schimbe n cadrul realitatii sale. Alice: Fiica mea se numeste Susan. Susan, vreau sa te ascult. Vreau sa fiu mai atenta cu tine si mai disponibila. Vreau sa fii simpatizata, sa iesi si sa te distrezi. Cred ca stai pe lnga mine pentru ca sunt singura. Bob: Esti singura? Alice: Da. Bob: Ai tendinte suicidare? Alice: Ma gndesc, dar nu as face-o. Fiica mea are nevoie de mine. Mary: n acest moment depresia ta este mai importanta dect comportamentul tau fata de fiica ta. Esti de acord sa rami n viata saptamna asta n timp ce lucrezi sa decizi sa rami n viata pentru tine? Alice: Da. Bob: Bine. Presupun ca motivul real pentru care esti aici este sa scapi de
53. 53. depresie. Alice: Da. Pentru a testa puterea unei persoane de a mentine un contract ntrebam ce ar putea sa se ntmple, astfel nct clientul sa-si schimbe decizia n legatura cu contractul. Bob: Ai spus ca vei ramne n viata saptamna asta. S-ar putea ntmpla ceva.orice. ce ai putea folosi ca scuza pentru a te sinucide? Alice: Nu ma pot gndi la nimic . Nu se va ntmpla nimic cu fiica mea n aceasta saptamna. 32
54. 54. Bob: Gndeste-te la asta. Ia-ti timpul de care ai nevoie. Decizi sa rami n viata saptamna asta orice s-ar ntmpla cu fiica ta? Oricum? Alice: O saptamna? Da. Da, voi ramne n viata. Bob: Sigur? Alice: Da. Bob: Mai e ceva ce gndesti ca ai putea folosi pentru a te sinucide saptamna asta? Alice: Nu. Nu, voi ramne n viata saptamna asta. De asemenea, folosim contracte pentru a nu se sinucide pentru clientii care nu sunt clinic depresivi, dar care sunt un pericol pentru ei nsisi deoarece conduc sau zboara n mod nesabuit, si asuma riscuri facnd alpinism sau scufundari, sau prezinta un istoric de nclinatii spre accidente. Propunem acelasi contract persoanelor care nu au suficienta grija de ei din punct de vedere fizic: diabetici care triseaza n legatura cu dieta, clienti care si mentin tensiunea arteriala crescuta si tuturor celor care se omoara lent cu droguri, nicotina, alcool sau supraalimentatie. (Vezi Capitolul 9) Contractele pentru a nu omor pe altcineva si noile decizii sunt necesare pentru clientii care si nchipuie crime sau care se comporta violent. Contractul lor se refera la a nu rani sau omor pe nimeni, indiferent de provocare. Folosim aceleasi structuri si tehnici descrise la contractele de a nu se sinucide, cautnd n plus sprijin n Copilul clientului de a evita crima pentru a evita pedeapsa pentru crima. Daca clientul nu poate sau nu vrea sa faca un astfel de contract, dorim sa fie arestat. Un contract de a nu omor pe altcineva poate fi extrem de eliberator pentru unclient paranoid. n timpul unui workshop de o saptamna, un participant a devenit acut paranoid, creznd ca un alt participant a aranjat sa fie omort pentru a se casatori cu sotiasa. n acea perioada tocmai ncepuse sezonul vnatorii de caprioare, asa ca se auzeau nenumarate focuri de arma pe dealurile din jurul proprietatii noastre. Barbatul folosea acest fapt pentru a crede ca presupusul criminal a anganjat asasini pentru a-l mpusca. Am lucrat nti cu celalalt barbat obtinnd cu usurinta de la el un contract de a nu omor pe cineva odata ce el nu era ndragostit de sotie si nici nu avea n nici un fel tendinte homicidare. Apoi am facut acelasi lucru cu participantul paranoid. Dupa mai multe sedinte, el a afirmat ferm ca nu va ucide nu l va ucide pe celalalt participant, nici pe sotia sa, nici pe Bob, pe Mary sau pe altcineva, indiferent daca provocarea ar fi imaginara sau reala. Cnd a crezut n mod ferm acest lucru, simptomele sale paranoide au diminuat si el a fost capabil sa recunoasca si sa faca fata furiei si geloziei sale. Dupa workshop a ramas n terapie ctiva ani, fara episoade paranoide acute ulterioare.
55. 55. Unii terapeuti se gndesc la criminalii potentiali doar ca la cei care sunt criminali sau nebuni si uita importanta contractelor de a nu omor pe altcineva dar si la clienti care ar putea omor accidental. Noi obtinem contracte de a nu omor pe altcineva de la clientii care conduc n timp ce sunt beti, pentru a-i face sa nteleaga ca comportamentul lor este potential criminal. Cu acest contract ei nceteaza sa mai conduca beti. Odata, am initiat un astfel de contract cu o femeie mai n vrsta, dulce, aparent nepericuloasa, care conducea avnd vederea serios afectata. 33
56. 56. CONTRACTE DE A NU DEVENI PSIHOTICI Clientii cu istoric de episoade psihotice scurte uneori pot contracta cu succes sa nu devina psihotici ca reactie la un stres viitor. Exploram cu ei problemele lor prezente si caile lor alternative de a le rezolva si, de asemenea, privim ce ar putea alege sa faca n viitor daca apar probleme similare cu cele pe care le-au avut anterior unui episod psihotic acut. Ei devin constienti de semnalele de avertizare pe care le simt si le folosesc pentru a-si reaminti sa ia din nou medicamente sau pentru a face ce este necesar pentru a nlatura pericolul psihozei. Clientii psihotici cronici si pot monitoriza comportamentul pentru a ramne n afara spitalului. Jan a fost o pacienta spitalizata aproape continuu de la 18 la 43 de ani si a primit nenumarate terapii prin soc. Cnd a participat la doua dintre grupurile noastre de terapie, fiecare dintre acestea ntlnindu-se o data pe saptamna, tocmai iesise din spital de o saptamna, iar rudele ei deja faceau zgomot pentru a fi reinternata. Contractul ei era de a schimba ce avea de schimbat la ea, astfel nct sa nu intre n spital. Pentru a-si implementa contractul a concediat asistenta angajata de matusa ei, a ncetat sa telefoneze rudelor, care din fericire nu locuiau n apropiere; si, n final, s-a dus singura la Curtea Superioara pentru a obtine schimbarea tutelei. Toate acestea le-a facut n timp ce nca avea halucinatii din cnd n cnd si nca prezenta semne de afectare organica a proceselor de gndire. n grup, ea era deseori exploziva, cnd vorbea despre englezi care otravesc rezervele de apa si cnd acuza membrii grupului de a fi nebuni. Noi am confruntat vorbirea ei psihotica spunnd Hei, Jan, iar vorbesti ca o nebuna si am laudat- o cnd nu mai era confuza. Treptat si-a dat permisiunea de a recunoaste ca devenea nebuna pentru a nu-i asculta pe membrii grupului vorbind despre furie sau sex. Apoi si-a dat permisiunea de a parasi, la alegerea ei, o sedinta de grup, pentru a evita aceste subiecte. Mai trziu a tolerat toate subiectele, a facut observatii perspicace despre membrii grupului si a capatat o oarecare apropiere de ei. Si-a ncheiat terapia dupa 2 ani si traieste nca n comunitate dupa 10 ani. Clientilor borderline li se cere sa faca contracte de a nu deveni psihotici nainte de a lucra cu alte probleme ale vietii lor. Carl, un client bordeline, participa la un workshop de sfrsit de saptamna. De obicei nu alegem astfel de clienti, deoarece ei au nevoie de un grup pe termen lung si deoarece intensitatea lucrului facut de ceilalti poate fi deranjanta. Carl a scapat procedurii noastre de triere.
57. 57. Carl: Mi-am retras atentia si apoi am readus-o napoi. nvat mai multe despre oameni si despre ochii lor. Uneori mi-ar placea sa lucrez aici. Nu sunt sigur ce sa fac. Datorita faptului ca atunci cnd ncep sa lucrez pierd contactul. (ntre fiecare propozitie exista pauze lungi.) Sfrsesc prin a alege ce ar vrea altcineva sau acceptnd sugestiile lor. Si urmnd aceste sugestii. Asa ca ceea ce fac acum este sa ma izolez. Bob: n ambele situatii te izolezi. Carl: Este si ceva valoros n asta, totusi. As dori sa hmm petrec ceva timp hmm astazi sa explorez asta. 34
58. 58. Afirmatia lui Carl despre ce se ntmpla cnd ncepe sa lucreze nu ne-a parut exagerata, deoarece era prima data cnd vorbea n workshop. n timpul pauzelor a vorbit fara pauza, nu asculta si prezenta semnele unei confuzii considerabile. Carl: As vrea . Nu vreau sa ma simt violat. Bob: Bine. Carl: Problema ramne . Mary: Nu sunt dispusa sa petrec timpul explornd, dect daca stiu ce vrei sa schimbi n legatura cu tine. Carl: Asta spuneam. (Pauza lunga) As vrea sa . Nu stiu ce as vrea sa fac pentru mine. Nu reusesc sa trec de acest punct . Nu reusesc sa ncep sa gndesc. Mary: Te devalorizezi singur. De exemplu, ce ai absolvit? Carl: Ce am absolvit? Mary: Da. Esti suficient de destept sa fi terminat facultatea, e adevarat? Carl: Aha. Mary: ti devalorizezi att puterea ct si mintea. Carl: (Pauza lunga) Nu cred ca ntelegi. Mary: Spune-mi. Carl: Unde sunt, bine? Este usor dificil pentru mine sa-mi descriu experienta, deoarece nu am limbajul pentru a o descrie. Bob: Rahat. Te percep ca spunnd multe, dar facnd foarte putine. Carl: Aha. Bob: Vrei sa schimbi asta sau vrei sa rami la fel? Carl: Am doua optiuni? Bob: Nu, ai o gramada de optiuni. Carl: Cred ca ceea ce ma deranjeaza acum este ca ai tras concluzii despre ceea ce sunt. Bob: Am spus ca te percep. Ai vorbit o gramada, n pauza, din care am nteles foarte putin. Te aud vorbind despre a face ceva si nu faci. Ce este n capul tau, ce stii despre tine, nu stiu. Stiu ce percep eu. Carl : Hmm. Bob: Si presupun ca ceea ce se ntmpla n capul tau sunt obsesii, nu gndire. Carl: (Pauza lunga) As vrea sa iau n considerare asta. Pot sa iau n
59. 59. considerare asta. Am avut si un flash de gndire. De fapt, as vrea . Opusul este, de asemenea, adevarat. Mary: Opusul a ce? Carl: Opusul la a nu dori sa fiu violat. Pot sa cred ca vreau sa ma las deschis oricarui final, pe orice cale alegi sa mergi cu mine. Bob: Nu voi lua n considerare sa fac acest lucru. Carl: Ce ma nemultumeste pe mine acum este ca . Ma urmariti? Nu vreau sa . Mary: Din nou, asculta cum te desconsideri. ti devalorizezi mintea, desconsideri faptul ca stii ce vrei sa faci, desconsideri faptul ca esti suficient de puternic ca sa mi spui Nu, ceea ce de fapt faci, din moment ce spui Nu n felul tau, de cnd am nceput. Astfel nct, dupa toate desconsiderarile tale, se presupune ca eu trebuie sa gndesc n locul tau. Carl: Ce vrei sa spun? Mary: Nu vreau nimic. Dupa cum a spus Bob, nu te voi ndruma, deoarece asta ar nsemna sa-ti desconsider mintea. 35
60. 60. Carl: De fapt, ntrerup gndirea. Mary: E ceva ce vrei sa schimbi n legatura cu tine? Carl: As dori sa explorez ideea n termenii . Mary: Ma predau. Renunt. (Flutura steagul alb.) Carl: Nu este asa grav comparativ cu experienta mea. Mary: Eu sunt cea care renunta. Renunt. Ai cstigat. Carl: (Pauza lunga) Ce s-a ntmplat? Eu nu . Respect faptul ca poti sa te opresti. Mary: ntelegi ce se ntmpla? Carl: Cred ca vrei sa fiu mai clar pentru a lucra cu mine. Mary: Nu. Vreau sa aud ce vrei sa schimbi n legatura cu tine. Nu voi explora o idee cu tine. Carl: Vreau doua lucruri. Unul este acesta. (Pauza) A avea ncredere. Bob: Ce? Carl: A avea ncredere ca voi gndi. Am nevoie sa ncetinesc. Vreau sa va mpartasesc ce este n mintea mea. Sa schimb disperarea (pauza) cu riposta. Mary: n legatura cu ce este disperarea asta a ta? Carl: Te-am auzit. O secunda. Nu ma bloca. Pedeapsa. Ca (neclar). Mary: n legatura cu ce esti disperat n viata ta? Carl: De ce. Am nevoie de ceva chiar acum. Hmm stiu. Hmm Mergi prea repede. (Tonul este furios) Sunt constient ca toate astea sunt o aparare, OK? A-ti tine minile acasa. Povestea mea este de a nazui si de a trece prin durerea de a fi respins. Mary: Sunt dispusa sa o luam mai ncet. De asemenea, mi plac faptele n locul fanteziilor. As dori sa stiu ce se ntmpla n viata ta de zi cu zi n legatura cu care esti disperat. Carl: Sunt izolat cea mai mare parte a timpului. Sa vad. Sunt implicat n patru sau cinci domenii, cea mai mare parte a timpului ncercnd sa particip, ncercnd sa gasesc bucurie n asta. Mary: Da-mi un exemplu legat de unul dintre domeniile tale. Pna acum am avut mari dificultati n a avea tranzactii Adult-Adult. Clientul da raspunsuri tangentiale. Vrem clientul n Adult si nu n Copil confuz. Carl: Sigur. (Oftat) Legat de sunt fascinat de pictura. Bob: Pictezi?
61. 61. Carl: Nu. Am pictat doua tablouri acum mult timp. Sunt fascinat de un sentiment al curgerii . Mary: Vreau sa fii mai concret. Cu ce te ocupi? Carl: Scuze. Lucrez ca (numeste un serviciu functionaresc). Nu am nici un prieten. Si nu nu simt ca fac ceva. Nu simt speranta. Nu fac nimic la slujba. Stau la biroul meu. Nu comunic. Mary: Traiesti cu cineva? Carl: Ma simt frustrat. Nu stiu cum sa ajung la ceilalti. Am o prietena si asta creste complexitatea problemelor. Asa ca presupun ca am nevoie sa fac ceva n legatura cu mine. Bob: Esti depresiv? Carl: Nu stiu. 36
62. 62. Bob: Ai tendinte suicidare? Carl: Nu. Nu sunt constient cum stau. Bob: n disperarea ta ai luat n considerare sinuciderea? Carl: Ma preocupa problema asta . Ma gndesc la asta .. si nu o sa ma sinucid. Mary: Acum vorbesti clar. Ai decis, de asemenea, sa nu te sustragi devenind nebun? Carl: (Pauza lunga) Nu ma gndesc la asta. Nu sunt constient ca ma gndesc sa nnebunesc. Mary: Te-am ntrebat asta deoarece vorbesti tangential. Desconsideri si te comporti ca si cum nu ai fi capabil sa gndesti. (Pauza) Te vei abtine sa devii nebun? Carl: Simt o neajutorare coplesitoare ncercnd sa obtin asta pentru mine si un sentiment de a fi umilit daca ar trebui sa cer ajutor. Mary: Si acum? Acum ca ai specificat ca ai nevoie de ajutor? Cum te simti acum? Carl: Rusinat. Mary: Chiar? Carl: Dintr-o data am devenit constient de oamenii care se afla n camera. Mary: Care se afla toti n perfecta sanatate mentala si nici macar nu iau n considerare posibilitatea de a cere ajutor. (Rsete) Carl: Ei bine, pare amuzant, dar de fapt acest gnd mi ofera alinare. (ncepe sa plnga) Bob: J, vrei sa-i dam servetelele, te rog? (Bob: Ascultnd aceasta nregistrare sunt surprins ca am fost prins de neajutorarea lui. De obicei nu ofer servetele dect daca pacientul le cere.) Carl: Nu am nevoie de ele. Bob: Bine. Le ai la dispozitie. Carl: Acum sunt bine. Mary: Stii, chiar mi place puterea ta. Bob: Si mie. Carl: Da? Mary: Da. Poti sa faci sa fie mai greu pentru tine, fara servetele, dar te admir mi place ca nu iei servetelele si sa te prefaci ca le folosesti. Carl: Nu nteleg cuvntul prefaci. Mary: Nu te-ai prefacut ca folosesti servetelele doar pentru ca Bob a spus da-i
63. 63. servetelele. Carl: OK. Aha. Si am pierdut timpul fiind asa cum sunt. Bob: Aha. Carl: Unde am ajuns? Sunt confuz acum. Bob: Am descoperit niste lucruri despre tine. Am descoperit ca ai o prietena si ca ai ceva probleme cu asta. Nu-ti faci treaba si te simti disperat. Asta e cu mult mai mult dect stiam despre tine acum 15 minute si banuiala mea este ca ai nevoie sa lucrezi mult n aceste domenii, ca este OK sa o faci chiar daca altcineva vrea sa o faci. Ca este OK sa o faci chiar daca ei vor sa o faci. Carl: Chiar daca ei o vor? Bob: Da. De asemenea, esti suficient de ncapatnat, cum ai fost si n cazul servetelelor, ca daca altcineva vrea sa faci ceva, ca de exemplu sa reusesti sau sa folosesti servetelele, tu poti sa spui Sa ti-o trag, doar ca sa fii chit. Carl: Asta ar putea fi un pericol. Bob: Da. Se potriveste? 37
64. 64. Carl: Da. Cuvntul predare. Cedare. Este un sentiment magic sa ncerci sa faci pe cineva impotent prin necooperare. Bob: Exact (Pauza lunga). Mary: Unde se afla parintii tai acum? Carl: Parintii mei s-au ntors n sud. Amndoi parintii sunt n viata. Tatal meu are cam 50 de ani, mama are 45. Ea s-a recasatorit cu un doctor si tatal meu este nca singur. Si lucreaza n domeniul X. Am luat legatura cu el recent. Am devenit constient ca aveam nevoie sa iau legatura cu tatal meu. Aveam nevoie de mult sa o fac. Asa ca l-am sunat. Fara introducere. Am spus: Tata, eu sunt. Tin mult la tine. El a facut ce faceam eu nimic clar. Ca si cnd voiam sa apuc ceva si nimic mai mult. Fara sens. M-am retras. Si am spus OK. Legatura cu mama cel mai recent lucru a fost cnd eram la facultate. I-am trimis cteva poezii . Nu ma puteam aduna sa scriu. Bob: Nu voiai. Carl: Nu puteam si apoi Bob: Nu voiai. Carl: Si . Bob: (Tipa) NU VOIAM! Carl: M-am prins. (Toti rd). Mary: Vezi, te-ai ntlnit cu cineva la fel de ncapatnat. (Grupul rde.) Carl: Nu am abilitatea asta nseamna nu pot. Bob: Ai abilitatea sa persisti cu asta nu vroiai. Si este n regula, atta timp ct nu spui nu pot. Este perfect sa alegi sa scrii sau sa nu scrii. Carl: Te aud. Asa ca am scris poeziile. Este o problema interesanta. Mi le-a trimis napoi rescrise si xeroxate. Le-a trimis tuturor prietenelor ei si mie, rescrise. Asa ca am sunat-o. Eram foarte furios. Un membru al grupului: A schimbat cuvintele tale? Carl: Aha. Un membru al grupului: E ngrozitor. Bob: Nu e de mirare ca ti-a fost greu sa te abtii. Carl: A trebuit sa-i explic ce voiam sa zic. Ea nu ntelegea de ce eram furios. Dar nici asa nu a functionat. Deci urmatorul contact cu tatal meu, a venit sa ma vada. Omul e dus. E nebun paranoic. Obsesiv. Cu comportament infantil. Un alcoolic. Si a facut calatoria asta. L-am dus n mprejurimi si a adus o femeie cu el. Cu care a fost grosolan, vulgar si violent. Vomita pe oameni. Hmm. M-am dus sa l mbratisez cnd a sosit si raspunsul sau a fost de jena, ca si cnd ar fi fost doar n chiloti . Disconfortul asta a continuat tot timpul vizitei. Si prietena mea a devenit
65. 65. realmente speriata si anxioasa. (n tot acest timp vocea lui este lipsita de emotii) Mary: A fost o vizita trista. Carl: S-a sfrsit, ei bine, m-am asezat cu el si i-am spus eram cum sunt acum, tremuram. I-am spus Nu poti sa faci asta cnd te afli n casa mea. Trebuie sa te comporti decent cu oamenii si trebuie sa o sfrsesti. (Se opune plnsului) Mi-a spus (Plnge, izbind bratul scaunului) Dupa cum vedeti ce mi-a spus m-a ranit. Doare. Apoi a spus . (Plnge) Nu a nteles ce ncercam sa-i spun. Si raspunsul sau a fost Sunt socat. Nu cred asta. Am pierdut trei saptamni din viata mea ca sa aud asta. I-am spus, Tata, chiar tin la tine. El a spus Asta e o minciuna. Tu nici macar nu 38
66. 66. mi-ai spus vreodata Tata . A trebuit sa i amintesc ca tocmai o facusem. Asta e partea realmente dureroasa, cnd trebuie sa i reamintesti pro