3_1_Boli genetice.ppt

3.1. 3.1. Ereditatea Ereditatea patologică patologică la om la om

Ereditatea patologică la omEreditatea patologică la om

Schiţă istoricăSchiţă istorică Noţiuni de bazăNoţiuni de bază Clasificarea bolilor ereditare umaneClasificarea bolilor ereditare umane

1. Schiţă istorică1. Schiţă istorică

Hipocrate (461 – 374 î.e.n.)Hipocrate (461 – 374 î.e.n.) Evidenţierea frecvenţei sporite a unor maladii şi Evidenţierea frecvenţei sporite a unor maladii şi

malformaţii ereditare în unele familiimalformaţii ereditare în unele familii Mopertiu (sec.XVIII)Mopertiu (sec.XVIII)

Alcătuirea şi analiza pedigriului unei familii cu Alcătuirea şi analiza pedigriului unei familii cu polidactiliepolidactilie

Presupunerea caracterului ereditar al acestei boliPresupunerea caracterului ereditar al acestei boli

Adams (“Tratat despre particularităţile Adams (“Tratat despre particularităţile ereditare a unor boli la om”)ereditare a unor boli la om”) Presupune existenţa unor boli ce se transmit prin Presupune existenţa unor boli ce se transmit prin

ererededitateitate Observă că în cazul bolilor familiale soţii sunt Observă că în cazul bolilor familiale soţii sunt

înrudiţiînrudiţi Indică că bolile ereditare se manifestă nu numai la Indică că bolile ereditare se manifestă nu numai la

naştere, dar şi pe parcursul vieţiinaştere, dar şi pe parcursul vieţii Susţine existenţa unei predispoziţii ereditareSusţine existenţa unei predispoziţii ereditare Concluzionează că bolile cu aceeaşi manifestare Concluzionează că bolile cu aceeaşi manifestare

clinică pot avea origine diferită (ereditară sau clinică pot avea origine diferită (ereditară sau neereditară)neereditară)

Nase (1820)Nase (1820) Depistarea particularităţilor moştenirii hemofiliei Depistarea particularităţilor moştenirii hemofiliei

(femeile transmit boala, dar suferă bărbaţii)(femeile transmit boala, dar suferă bărbaţii) Garod (1908)Garod (1908)

Studierea alcaptonuriei şi presupunerea naturii Studierea alcaptonuriei şi presupunerea naturii genetice a dereglărilor de metabolismgenetice a dereglărilor de metabolism

Lejeune et al. (1959)Lejeune et al. (1959) Stabilirea naturii cromozomiale a sindromului Stabilirea naturii cromozomiale a sindromului

DownDown ... Elaborarea bazelor geneticii clinice... Elaborarea bazelor geneticii clinice

Concluzii preliminare:Concluzii preliminare: 50% din toate avorturile spontane cunoscute în 50% din toate avorturile spontane cunoscute în

primul trimestru de sarcină prezintă o primul trimestru de sarcină prezintă o anomalie cromozomială;anomalie cromozomială;

2-3% dintre nou-născuţi au o anomalie 2-3% dintre nou-născuţi au o anomalie congenitală majoră;congenitală majoră;

0,6% din toţi nou-născuţii au o anomalie 0,6% din toţi nou-născuţii au o anomalie cromozomială;cromozomială;

50% din toţi copii cu retard mintal sever, 50% din toţi copii cu retard mintal sever, cecitate sau surdiate prezină o cauză genetică;cecitate sau surdiate prezină o cauză genetică;

30% din toţi copii spita30% din toţi copii spitallizaţi prezintă o izaţi prezintă o maladie genetică;maladie genetică;

40-50% din mortalitatea infantilă au cauză 40-50% din mortalitatea infantilă au cauză genetică;genetică;

5% din populaţia cu vârste < 25 ani va 5% din populaţia cu vârste < 25 ani va manifesta o maladie genetică;manifesta o maladie genetică;

10% din adulţi prezintă fie o maladie pur 10% din adulţi prezintă fie o maladie pur genetică, fie o maladie cu predispoziţie genetică, fie o maladie cu predispoziţie genetică.genetică.

Frecvenţa bolilor ereditare este diferită în Frecvenţa bolilor ereditare este diferită în diferite zone ale lumiidiferite zone ale lumii Ex.: polidactilia – 6,2% în Africa şi 0,5% în Ex.: polidactilia – 6,2% în Africa şi 0,5% în

Europa; bolile congenitale mai frecvente în EuropaEuropa; bolile congenitale mai frecvente în Europa

2. Noţiuni generale2. Noţiuni generale Boli ereditareBoli ereditare

Boli ce se transmit de la părinţi la copii cu excepţia Boli ce se transmit de la părinţi la copii cu excepţia cazurilor letale sau de sterilitatecazurilor letale sau de sterilitate

Boli geneticeBoli genetice Boli cauzate de dereglări ale aparatului ereditarBoli cauzate de dereglări ale aparatului ereditar Pot fi ereditare şi neereditarePot fi ereditare şi neereditare

Boli familialeBoli familiale Boli caracteristice unei familiiBoli caracteristice unei familii Pot fi ereditare şi neereditarePot fi ereditare şi neereditare Pot fi determinate de acţiunea factorilor comuni:Pot fi determinate de acţiunea factorilor comuni:- Deprinderi nocive comuneDeprinderi nocive comune- Obişnuinţe alimentareObişnuinţe alimentare- Noxe profesionale comuneNoxe profesionale comune- Condiţii nocive de trai etc.Condiţii nocive de trai etc.

Boli congenitaleBoli congenitale Boli ce sunt evidenţiate la naştereBoli ce sunt evidenţiate la naştere Pot fi ereditare şi neereditarePot fi ereditare şi neereditare Cauzele apariţiei:Cauzele apariţiei:- Anomaliile cromozomialeAnomaliile cromozomiale- Unele boli infecţioase în perioada sarcinii Unele boli infecţioase în perioada sarcinii - Unii factori hormonaliUnii factori hormonali- Vârsta mameiVârsta mamei- Factorii mutageni fizici şi / sau chimiciFactorii mutageni fizici şi / sau chimici- Factorii nutriţionali etc. Factorii nutriţionali etc.

Boli congenitaleBoli congenitale

Manifestarea bolilor congenitale Manifestarea bolilor congenitale neereditareneereditare

Consecinţele constricţiilor amniotice la Consecinţele constricţiilor amniotice la pacientul analizat:pacientul analizat: Constricţie la încheietura mâinii stângiConstricţie la încheietura mâinii stângi Lipsa unui deget de la piciorLipsa unui deget de la picior Despicătura buzei şi a palatinuluiDespicătura buzei şi a palatinului

3. Clasificarea bolilor ereditare3. Clasificarea bolilor ereditare Sunt determinate de dereglările în moleculele Sunt determinate de dereglările în moleculele

de ADN şi variază în dependenţă de:de ADN şi variază în dependenţă de: Origine Origine

Celule germinaleCelule germinale – – se transmit descendenţilorse transmit descendenţilor Celule somaticeCelule somatice – – cancerul sau unele malformaţii cancerul sau unele malformaţii

congenitalecongenitale Natura mutaţiilorNatura mutaţiilor

Mutaţii cromozomialeMutaţii cromozomiale – – schimbări în structura schimbări în structura cromozomilorcromozomilor – – translocaţii, deleţiitranslocaţii, deleţii, etc, etc

Mutaţii genomiceMutaţii genomice – – schimbări a numărului de schimbări a numărului de cromozomicromozomi: : monosomii, trisomiimonosomii, trisomii

Mutaţii geniceMutaţii genice – – schimbări la nivelul unei geneschimbări la nivelul unei gene

Mutaţii punctiformeMutaţii punctiforme Sunt rezultatul substituţiei unei baze azotate în Sunt rezultatul substituţiei unei baze azotate în

molecula de ADNmolecula de ADN În regiunea codificatoare a geneiÎn regiunea codificatoare a genei

Missense– Missense– duce la substituirea unui aminoacid cu duce la substituirea unui aminoacid cu altul în proteina codificatăaltul în proteina codificată

Mutaţie conservativăMutaţie conservativă – – funcţia proteinei nu se afecteazăfuncţia proteinei nu se afectează Mutaţie nonconservativăMutaţie nonconservativă – – funcţia proteinei este alteratăfuncţia proteinei este alterată

NonsenseNonsense Mutaţie “Mutaţie “stop codonstop codon”” – – rezultă proteine defecterezultă proteine defecte

În rtegiunea necodificatoare a geneiÎn rtegiunea necodificatoare a genei În regiunea promotorului sauÎn regiunea promotorului sau enhancer enhancer-ului-ului procese posttranslaţionaleprocese posttranslaţionale –splicing –splicing defect defect

The Genetic Code

Hemoglobin S: Point Mutation Resulting From A Single Base Pair Change In The DNA

β0 Thalassemia: Point Mutation Leading To Premature Chain Termination

Three-base Deletion In The Common Cystic Fibrosis (CF) Allele

Categoriile bolilor geneticeCategoriile bolilor genetice Boli a genelor mutante cu efect pronunţatBoli a genelor mutante cu efect pronunţat

Contribuie la “povara genetică”Contribuie la “povara genetică” Erori de metabolismErori de metabolism Moştenire mendelianăMoştenire mendeliană

Boli cu cauzalitate multifactorialăBoli cu cauzalitate multifactorială Bolile comuneBolile comune Acţiunea factorilor de mediuAcţiunea factorilor de mediu Studiu pe gemeni monozigoţiStudiu pe gemeni monozigoţi

Boli cu dereglări cromozomialeBoli cu dereglări cromozomiale

Expresia bolilor ereditare

Dereglări mendelieneDereglări mendeliene Moştenirea online mendeliană la omMoştenirea online mendeliană la om (OMIN) (OMIN)

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/omim/ (7/19/2005) (7/19/2005) 15,127 15,127 autozomale autozomale 901 X-901 X-lincatelincate 56 Y-56 Y-lincatelincate 62 62 mitocondrialemitocondriale

Toate sunt cauzate de mutaţiile în genele unice Toate sunt cauzate de mutaţiile în genele unice cu efect majorcu efect major

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/omim/

Clasificarea bolilor ereditareClasificarea bolilor ereditare După mecanismul geneticDupă mecanismul genetic1.Boli cauzate de mutaţiile genice 1.Boli cauzate de mutaţiile genice

autozomale dominanteautozomale dominante - sunt caracteristice ambelor sexe- sunt caracteristice ambelor sexe - se exprimă în fiecare generaţie- se exprimă în fiecare generaţie

BrahidactiliaBrahidactilia PolidactiliaPolidactilia Miopia Miopia Coree HuntingtonCoree Huntington

Clasificarea bolilor ereditare Clasificarea bolilor ereditare (continuare)(continuare)

2.Boli cauzate de mutaţiile genice autozomale 2.Boli cauzate de mutaţiile genice autozomale recesiverecesive

- părinţii pot fi normali- părinţii pot fi normali - frecvenţa creşte în cazul consangvinizărilor- frecvenţa creşte în cazul consangvinizărilor - dereglări de metabolism- dereglări de metabolism

Anemia cu hematii falciformeAnemia cu hematii falciforme Galactozimia Galactozimia Albinismul Albinismul Fenilcetonuria Fenilcetonuria Microcefalia Microcefalia Hidrocefalia Hidrocefalia


3.Boli cauzate de mutaţiile genice X-lincate3.Boli cauzate de mutaţiile genice X-lincate - absenţa moştenirii “tată – fiu”- absenţa moştenirii “tată – fiu” - moştenirea “criss – cross”- moştenirea “criss – cross” - posibilitatea exprimării bolii în stare hemizigotă- posibilitatea exprimării bolii în stare hemizigotă

Hemofilia Hemofilia Daltonismul Daltonismul Distrofia muscularăDistrofia musculară Diabetul zaharatDiabetul zaharat


4.Boli cauzate de mutaţiile genice Y-4.Boli cauzate de mutaţiile genice Y-lincatelincate

- moştenirea “tată - fiu”- moştenirea “tată - fiu” Hipertricoza Hipertricoza


5.Boli cauzate de anomalii cromozomiale 5.Boli cauzate de anomalii cromozomiale numerice autozomalenumerice autozomale Sindromul Down (21)Sindromul Down (21) Sindromul Edward (18)Sindromul Edward (18) Sindromul Patau (13)Sindromul Patau (13)


6.Boli cauzate de anomalii cromozomiale 6.Boli cauzate de anomalii cromozomiale numerice heterozomalenumerice heterozomale Sindromul Turner (44 + XO)Sindromul Turner (44 + XO) Sindromul Kleinfelter (44 + XXY)Sindromul Kleinfelter (44 + XXY) Trisomia X (44 + XXX)Trisomia X (44 + XXX)


7. Boli cauzate de anomalii cromozomiale 7. Boli cauzate de anomalii cromozomiale structuralestructurale ““strigăt de pisică” (deleţia braţului scurt al strigăt de pisică” (deleţia braţului scurt al

cromozomului 5)cromozomului 5)


După manifestareDupă manifestare1. Morfologice 1. Morfologice

PolidactiliaPolidactilia Brahidactilia Brahidactilia Sindactilia Sindactilia Microcefalia Microcefalia Ancefalia Ancefalia


După manifestareDupă manifestare2. Fiziologice 2. Fiziologice

Hemofilia Hemofilia Hipertonia Hipertonia Hipotonia Hipotonia Modificări în activitatea nervoasă superioarăModificări în activitatea nervoasă superioară


După manifestareDupă manifestare3. Biochimice 3. Biochimice

Boli de metabolism glucidicBoli de metabolism glucidic Boli de metabolism lipidicBoli de metabolism lipidic Boli de metabolism proteic (aminoacizi)Boli de metabolism proteic (aminoacizi) Boli de metabolism mineralBoli de metabolism mineral


După momentul manifestării în fenotipDupă momentul manifestării în fenotip1. Boli letale în timpul vieţii prenatale 1. Boli letale în timpul vieţii prenatale

Anomalii cromozomialeAnomalii cromozomiale Ancefalia Ancefalia

2. Boli prezente la naştere 2. Boli prezente la naştere Malformaţii congenitaleMalformaţii congenitale Unele forme de surditate şi orbireUnele forme de surditate şi orbire

3. Boli exprimate curând după naştere3. Boli exprimate curând după naştere Fenilcetonuria Fenilcetonuria Galactozemia Galactozemia Amemiile Amemiile


După momentul manifestării în fenotipDupă momentul manifestării în fenotip4. Boli exprimate în primul an de viaţă4. Boli exprimate în primul an de viaţă

Boala Tay SachsBoala Tay Sachs Distrofia muscularăDistrofia musculară

5. Boli exprimate în diferite perioade ale vieţii 5. Boli exprimate în diferite perioade ale vieţii Diabetul zaharat (0 -80 ani)Diabetul zaharat (0 -80 ani) Coreea Huntington (15 – 65 ani)Coreea Huntington (15 – 65 ani) Distrofia musculară facio-scapulo-hDistrofia musculară facio-scapulo-huumerală (2 – 45 merală (2 – 45

ani)ani)


După sistemul afectatDupă sistemul afectat1. Boli ale sistemului locomotor / 1. Boli ale sistemului locomotor /

muscularmuscular Distrofii musculareDistrofii musculare Sindromul MarfanSindromul Marfan

2. Boli ale sistemului digestiv 2. Boli ale sistemului digestiv Boala WilsonBoala Wilson Hiperbilirubinemiile Hiperbilirubinemiile


După sistemul afectatDupă sistemul afectat3. Boli ale aparatului vizual3. Boli ale aparatului vizual

Miopia Miopia Cataracta Cataracta Glaucomul Glaucomul Retinoblastomul Retinoblastomul

4. Boli ale sistemului cadriovascular4. Boli ale sistemului cadriovascular Hipertensiunea Hipertensiunea Ateroscleroza Ateroscleroza Boala coronariană Boala coronariană

Diversitatea anomaliilor cromozomialeDiversitatea anomaliilor cromozomiale

MECANISMELE DE PRODUCERE ALE MECANISMELE DE PRODUCERE ALE POLIPLOIDIILORPOLIPLOIDIILOR

1. ERORI DE MEIOZĂ 1. ERORI DE MEIOZĂ – nesepararea oocitelor / – nesepararea oocitelor / spermatocitelor de ordinul II spermatocitelor de ordinul II

2. ERORI DE FECUNDARE2. ERORI DE FECUNDARE DiginiaDiginia Dispermia Dispermia DiandriaDiandria EndoreduplicareaEndoreduplicarea

1. ERORI DE MEIOZĂ – 1. ERORI DE MEIOZĂ – nesepararea oocitelor / spermatocitelor nesepararea oocitelor / spermatocitelor

de ordinul II de ordinul II

2. Erori la fecundare2. Erori la fecundare

DISPERMIADISPERMIA NE SEPARAREA NE SEPARAREA GLOBULUILUI POLARGLOBULUILUI POLAR

DIANDRIADIANDRIADIGINIADIGINIA

MECANIMECANISSMELE DE PRODUCERE ALE MELE DE PRODUCERE ALE ANEUPLOIDIILORANEUPLOIDIILOR

FORMĂRII CELULELOR SEXUALE LA UNUL DIN PĂRINŢIFORMĂRII CELULELOR SEXUALE LA UNUL DIN PĂRINŢI Nedisjuncţie cromozomială AINedisjuncţie cromozomială AI Întârziere anafazică AIÎntârziere anafazică AI Nedisjuncţie cromatidiană AIINedisjuncţie cromatidiană AII Întârziere anafazică AIIÎntârziere anafazică AII

ACCIDENT în cursul:

PRIMELOR DIVIZIUNI ALE ZIGOTULUI• Nedisjuncţie cromatidiană• Întârziere anafazică

NEDISJUNCŢIA MEIOTICĂNEDISJUNCŢIA MEIOTICĂ

Maternă Maternă 92% din trisomiile 21 92% din trisomiile 21 Paternă Paternă 100% 47,X 100% 47,XYYY; 70% 45,X sau Y; 70% 45,X sau

47,XXY47,XXY Cauze:Cauze:

Factorii externi practic nu au un rol semnificativFactorii externi practic nu au un rol semnificativ Efectul vârstei materne (sinapsa prelungită a Efectul vârstei materne (sinapsa prelungită a

cromozomilor omologi) – ?! (cromozomilor omologi) – ?! (75% din copii cu 75% din copii cu s.Down se nasc din mame tineres.Down se nasc din mame tinere))

Mecanismele de producere ale Mecanismele de producere ale aberaţiilor cromozomialeaberaţiilor cromozomiale

Pierderea fragmentului crs Pierderea fragmentului crs deleţia, crs deleţia, crs inelarinelar;;

Inversia fragmentului crs Inversia fragmentului crs inversia;inversia; Inserţia pe alt crsInserţia pe alt crs –– trenslocaţia reciprocă şi trenslocaţia reciprocă şi

nereciprocă;nereciprocă; Ruperea a doi crs acrocentrici în regiunea Ruperea a doi crs acrocentrici în regiunea

centrcentromeruluiomerului şi unirea lor – şi unirea lor – rob; rob; Clivarea transversală a centromeruluiClivarea transversală a centromerului ––

izocromozomi - ip izocromozomi - ip sausau iq. iq.

BOLILE CROMOZIOMIALEBOLILE CROMOZIOMIALE Autozomale:Autozomale: - Trisomia 21 (s.Dawn)- Trisomia 21 (s.Dawn) - Trisomia 13 (s.Patau)- Trisomia 13 (s.Patau) - Trisomia 18 (s.Edwards)- Trisomia 18 (s.Edwards) - Trisomia 8 (s.Warkany)- Trisomia 8 (s.Warkany)

Heterozomale (gonozomale):Heterozomale (gonozomale): - Monosomia X (s.Turner)- Monosomia X (s.Turner) - Trisomia X- Trisomia X - S.Klinefelter- S.Klinefelter

SINDROMUL DOWN SAU SINDROMUL DOWN SAU TRISOMIA 21TRISOMIA 21

John Down – 1866; John Down – 1866; Jerome Lejeune – 1959 Jerome Lejeune – 1959 trisomia 21.trisomia 21.

IncidenţaIncidenţa 1:700 nn; 1:700 nn;

Cariotipuri posibile:Cariotipuri posibile: 47,XX,+21; 47,XY,+21; 46,XX 47,XX,+21; 47,XY,+21; 46,XX / 47,XX,+21/ 47,XX,+21; ;

46,XY / 47,XY,+2146,XY / 47,XY,+21; ; 46,XX,rob(21;21)46,XX,rob(21;21) 46,XY,rob(21;14)46,XY,rob(21;14); ; 46,XY, i (21q)46,XY, i (21q)

Semne cliniceSemne clinice hipotonie musculară, hiperlaxitate articulară şi hipotonie musculară, hiperlaxitate articulară şi

hiporeflexie nervoasă.hiporeflexie nervoasă. dismorfie cranio-facială sugestivă.dismorfie cranio-facială sugestivă. mâinile sunt scurte şi late, clinodactilie deget V şi, mâinile sunt scurte şi late, clinodactilie deget V şi,

frecvent, pliu simian;frecvent, pliu simian; inconstant, inconstant, malformaţii visceralemalformaţii viscerale (defecte (defecte

cardiace, atrezie duodenală, imperforaţie anală).cardiace, atrezie duodenală, imperforaţie anală). Întârziere dezvoltare psiho-motorieÎntârziere dezvoltare psiho-motorie / RM (QI - / RM (QI -

variază între 20 şi 85).variază între 20 şi 85).

Retard fizic şi mintal

Microoftalmie

Urechi deformate, surditate

Pliu palmar transvers unic

Triradius axial distal

Defectul septului inimii

Inima – în partea dreaptă

Rinichi polichistic

Dublarea ureterelor

Arc S-form pe talpă în regiunea halucelui

Segmentare exagerată a nucleilor PMN

Defecte ale craniului

Sindromul PatauMicrocefalie, arinencefalie

HipotelorismDespicătura buzei şi palatului

PolidactilieAnomalii ale unghiilor

Hidronefroza

Hernie ombilicală

Uter divizat

Criptorhism

47,XX (XY), +13

Retard fizic şi mintal

Sindromul EdwardsDolicocefalie

Gât sucitArcuri pe 3 sau mai multe

degete

Pliu palmar transvers unic

Stern scurt

Lipsa unei artere ombilicale

Rinichi în formă de potcoavă

Hipertonie musculară

Flexie dorsală a degetului mare

Fontanele mari

HipertelorismUrechi deformateMicro- şi retrogtatie

Anomalii de flexie a degetelor

Defectul septului interventricular

47,XX (XY), +18

Diverticuli intestinali

Anomalii multiple ale organelor genitale

SINDROAMELE CU ANOMALII ALE SINDROAMELE CU ANOMALII ALE CROMOZOMILOR SEXUALICROMOZOMILOR SEXUALI

Anomaliile cromozomilor sexuali – au o Anomaliile cromozomilor sexuali – au o incidenţă de:incidenţă de: 1 la 400 nn sex masculin (47,XXY; 47,XYY)1 la 400 nn sex masculin (47,XXY; 47,XYY) 1 la 650 nn sex femenin (45,X; 47,XXX)1 la 650 nn sex femenin (45,X; 47,XXX)

Fenotipuri mai puţin severe; se asociază frecvent Fenotipuri mai puţin severe; se asociază frecvent cu:cu: întârziere în dezvoltarea pubertară,întârziere în dezvoltarea pubertară, disgenezii gonadice (amenoreea primară-secundară; disgenezii gonadice (amenoreea primară-secundară;

azoospermia)azoospermia) sterilitate.sterilitate.

Singura monosomie viabilăSingura monosomie viabilă Incidenţa – 1/2500 – 1/5000Incidenţa – 1/2500 – 1/5000 fete nou-născutefete nou-născute Majoritatea – eliminaţi prin Majoritatea – eliminaţi prin avorturi spontaneavorturi spontane Nu corelează cu vârsta maternăNu corelează cu vârsta maternă 80% - erori în MI la tată80% - erori în MI la tată Indivizii cu X patern prezintă un IQ mai mare decât cei Indivizii cu X patern prezintă un IQ mai mare decât cei

cu X materncu X matern este o aneuploidie, caracterizateste o aneuploidie, caracterizatăă prin absen prin absenţţa sau printr-a sau printr-

un defect al unui cromozom Xun defect al unui cromozom X

Sindromul Turner: 45,XSindromul Turner: 45,X

Semne clinice:Semne clinice: Greutate şi talie micăGreutate şi talie mică Prezintă edeme limfatice ale membrelor care Prezintă edeme limfatice ale membrelor care

dispar după primul şi al doilea an de viaţădispar după primul şi al doilea an de viaţă Toracele lăţitToracele lăţit Malformaţii asociate cardiaceMalformaţii asociate cardiace Întârzierea maturizării sexualeÎntârzierea maturizării sexuale Infantilismul organelor genitale interne şi externeInfantilismul organelor genitale interne şi externe DDefecte ale inimiiefecte ale inimii MMalformatii renale si scheletalealformatii renale si scheletale

Incidenţa Incidenţa 1/1000 1/1000 băieţi nou-băieţi nou-născuţinăscuţi

Originea crs X Originea crs X suplimentar – suplimentar – 50% maternă, 50% maternă, 50% - paternă50% - paternă

72% 72% cauzate de cauzate de nedisjuncţie nedisjuncţie cromozomială în cromozomială în MIMI

Sindromul KlinefelterSindromul Klinefelter47,XXY47,XXY

Semne cliniceSemne clinice

• Hipogonadism, azoospermie sau oligospermie• Majoritatea indivizilor sunt sterili•Terapia cu testosteron permite menţinerea caracterelor secundare sexuale •IQ normal sau redus

Sindromul “Cri du Sindromul “Cri du chat”chat”

46,XX,5p- 46,XX,5p- sau sau 46,XY,5p-46,XY,5p-

la nou-născuţi: la nou-născuţi:

Plâns monoton, Plâns monoton, asemănător cu ţipătul asemănător cu ţipătul pisicilor pisicilor

Microcefalie Microcefalie Faţă rotundă Faţă rotundă Hipertelorism Hipertelorism Urechi aşezate josUrechi aşezate jos

Defecte morfologice:

Defecte ale cordului Clivarea palatinului Anomalii renale Anomalii ale

scheletului Scolioza Hernii Probleme ale

deglutiţiei

Semne cliniceSemne clinice

Sindrom Prader-Willy

Sindrom Angelman46,XX, 15q-46,XY, 15q-

Boli autozomal-dominanteBoli autozomal-dominante

Frecvenţa înaltă a afecţiunii în familieFrecvenţa înaltă a afecţiunii în familie Afectarea ambelor sexe în proporţii egaleAfectarea ambelor sexe în proporţii egale Persoane bolnave în fiecare generaţiePersoane bolnave în fiecare generaţie Doi părinţi sănătoşi au întotdeauna copii sănătoşiDoi părinţi sănătoşi au întotdeauna copii sănătoşi Doi părinţi bolnavi pot avea copii sănătoşiDoi părinţi bolnavi pot avea copii sănătoşi Ex.: acondrodisplazia, polidactilia, brahidactilia, Ex.: acondrodisplazia, polidactilia, brahidactilia,

s.Marfan, neurofibromatoza etc.s.Marfan, neurofibromatoza etc.

Arahnodactilia

Anevrism aortic

Sindrom Marfan

Marfan Pheotype

Sindactilie şi polidactilie

Acondroplazie

Neurofibromatoză

Boli autozomal-recesiveBoli autozomal-recesive Frecvenţa mică a afecţiunii în familieFrecvenţa mică a afecţiunii în familie Creşterea frecvenţei anomaliei la consangvinizareCreşterea frecvenţei anomaliei la consangvinizare Afectarea ambelor sexe în proporţii egaleAfectarea ambelor sexe în proporţii egale Discontinuitatea pe verticală – din părinţi sănătoşi – Discontinuitatea pe verticală – din părinţi sănătoşi –

copii bolnavicopii bolnavi Doi părinţi bolnavi au întotdeauna copii bolnaviDoi părinţi bolnavi au întotdeauna copii bolnavi Doi părinţi sănătoşi pot avea copii sănătoşi şi bolnavi, Doi părinţi sănătoşi pot avea copii sănătoşi şi bolnavi,

fete şi băieţifete şi băieţi Ex.: boala Gaucher, fenilcetonuria, anemia HbS, Ex.: boala Gaucher, fenilcetonuria, anemia HbS,

albinismul oculo-cutanat, etc.albinismul oculo-cutanat, etc.

Boala Gaucher Boala Gaucher ARAR

Tip 1 Tip 2 Tip 3

Albinismul oculo-cutanatAlbinismul oculo-cutanat

Transmiterea X-dominantăTransmiterea X-dominantă Frecvenţa înaltă a afecţiunii în familieFrecvenţa înaltă a afecţiunii în familie Femeile sunt afectate mai frecventFemeile sunt afectate mai frecvent Tata bolnav are întotdeauna fete bolnave Tata bolnav are întotdeauna fete bolnave Continuitate în transmiterea anomaliei – Continuitate în transmiterea anomaliei –

caracterul dominant poate fi urmărit în fiecare caracterul dominant poate fi urmărit în fiecare generaţiegeneraţie

Ex.: rahitismul rezistent la vit. D, displazia Ex.: rahitismul rezistent la vit. D, displazia smalţului dentar, incontinenţa pigmentării, etc.smalţului dentar, incontinenţa pigmentării, etc.

Frecvenţa mică a afecţiunii în familieFrecvenţa mică a afecţiunii în familie Sunt afectaţi mai frecvent indivizii de sex masculinSunt afectaţi mai frecvent indivizii de sex masculin Discontinuitatea pe verticală – din părinţi sănătoşi – copii Discontinuitatea pe verticală – din părinţi sănătoşi – copii

bolnavi, doar băieţibolnavi, doar băieţi Doi părinţi bolnavi au întotdeauna copii bolnaviDoi părinţi bolnavi au întotdeauna copii bolnavi Dacă mama este bolnavă dar tatăl – sănătos, toţi băieţii vor Dacă mama este bolnavă dar tatăl – sănătos, toţi băieţii vor

fi afectaţi, iar toate fetele vor fi sănătoasefi afectaţi, iar toate fetele vor fi sănătoase Ex.: hemofilia A şi B, daltonismul, distrofia musculară Ex.: hemofilia A şi B, daltonismul, distrofia musculară

Duchenne / Becker, albinismul ocular, etc.Duchenne / Becker, albinismul ocular, etc.

Boli X-recesive

Hemofilia

Transmiterea Transmiterea YY-lincată -lincată (holandrică)(holandrică)

Genele sunt localizate pe cromosomul YGenele sunt localizate pe cromosomul Y Anomalia poate fi transmisă doar de tataAnomalia poate fi transmisă doar de tata Anomalia poate fi moştenită doar de fiiAnomalia poate fi moştenită doar de fii ContinuitateContinuitate în transmiterea anomaliei – caracterul în transmiterea anomaliei – caracterul

poate fi urmărit în fiecare generaţie pe linie paternăpoate fi urmărit în fiecare generaţie pe linie paternă Ex.: hipertrihoza pavilionului urechii, ihtioza, Ex.: hipertrihoza pavilionului urechii, ihtioza,

membrane între degete.membrane între degete.

FRECVENŢA BOLILOR MONOGENICEFRECVENŢA BOLILOR MONOGENICE

Denumirea bolii Frecvenţa Tipul de moştenire

Hipercolesterinemia familială

1:500 AD

Polichistoza renală 1:1000 ADMucoviscedoza 1:1600 –

1:3000AR

Neorofibromatoza 1:4000 ADMiopatia Duchenne-Backer 1:3000 –

1:5000X-lincat, recisiv

Sindromul Marfan 1:10000 ADFenilcetonuria 1:10000 AR

Bolile poligeniceBolile poligenice Sunt Sunt deteminate multifactorialdeteminate multifactorial;; Se caracterizează prin Se caracterizează prin agregare familialăagregare familială;; Pot avea distribuţie continuă sau bimodală;Pot avea distribuţie continuă sau bimodală; Riscul de recurenţă depindeRiscul de recurenţă depinde de severitatea bolii la de severitatea bolii la

ascendenţi, de gradul de rudenie cu bolnavul, NR ascendenţi, de gradul de rudenie cu bolnavul, NR de rude afectate, coeficientul de heritabilitate;de rude afectate, coeficientul de heritabilitate;

Ex.: bolile comune ale adultului; Ex.: bolile comune ale adultului; anomalii congenitale izolate; anomalii congenitale izolate; boala canceroasă; boala canceroasă; retardul mental non-sindromic.retardul mental non-sindromic.

BOLI CU PREDISPOZIŢIE BOLI CU PREDISPOZIŢIE EREDITARĂEREDITARĂ

Bolnavi, la 1000 oameni

Displazia buzei şi palatinului 1 – 2

Stenoza pilorului 0,5 – 3

Picior plat 5

schizofrenia 10 – 20

epilepsia 8 – 10

Psoriazis 10 – 20

Astmă bronşică 2 – 5

Boala hipertonică 100 – 200

Boala coronariană 50 - 100

Concluzii:Concluzii: Patologia ereditară este foarte variată şi include:Patologia ereditară este foarte variată şi include: - boli congenitale,- boli congenitale, - boli monogenice,- boli monogenice, - boli cromozomiale,- boli cromozomiale, - boli cu predispoziţie genetică- boli cu predispoziţie genetică Prevenirea şi tratamentul bolilor ereditare necesită Prevenirea şi tratamentul bolilor ereditare necesită

cunoaşterea profundă a cauzelor şi mecanismelor cunoaşterea profundă a cauzelor şi mecanismelor acestor boliacestor boli

Educaţia genetică a populaţiei şi, în special, a Educaţia genetică a populaţiei şi, în special, a tinerilor reprezintă o problemă extrem de actuală şi tinerilor reprezintă o problemă extrem de actuală şi trebuie să fie abordată la diferite nivele. trebuie să fie abordată la diferite nivele.

Întrebări? Întrebări?

3_1_Boli genetice.ppt

Documents

Transcript of 3_1_Boli genetice.ppt