7/25/2019 315931461-Subiecte-Compozitie-Urbana.pdf

1/7

SUBIECTE NR:2

1. Asemnri i diferene ntre compoziia urban i compoziia de arhitecturAsemanari Pentru oras, compozitia urbana reprezinta ceea ce compozitia de

arhitectura reprezinta pentru o cladire .Compozitia conduce la o forma care va avea

relatii cu alte forme, o forma care, alaturandu-se celor existente, mai vechi sau mai

noi, va accepta deasemenea si alte forme in viitor, mai mult sau mai putin previzibile.

Aceasta conceptie privind compozitia este comuna atat arhitecturii cat si orasului.

Este dealtfel remarcabil ca in compozitia de arhitectura exista componente urbane.

Deosebiri Dincolo de similaritatile dintre compozitia de arhitectura si cea

urbana exista o diferenta fundamentala datorita faptului ca arhitectura si orasul nu au

acelasi ritm temporal. Daca arhitectura se reinoieste destul de repede, ceacontemporana chiar mai repede decat cea veche, structurile urbane dureaza

perioade mult mai mari de timp. Astfel, daca proiectul arhitectural poate avea ca

finalitate pastrarea imaginii unei cladiri condamnate la disparitie si inlocuirea ei cu o

alta fara o modificare totala a contextului, proiectul urban trebuie sa aiba ca finalitate

un proces care sa poata primi o serie de imagini succesive, cele ale diferitelor forme

arhitecturale. Orasul trebuie sa fie capabil sa primeasca aceste imagini printr-un mod

deosebit de proiectare a formelor urbane, forme care vor dura mai mult decat

edificiile din care sunt compuse.

Compozitia urbana se ocupa cu interventia suprafetelor mari de teren, arhitectura seocupa cu spatii mici.

2.Elemente compoziionale urbane (trasee, decupaje, limite de

ocupare/aliniamente) i modurile concrete de ocupare a terenului (reea

stradal, parcelar, mase construite)

Traseele, decupajele si alinimanetele sunt elemente fundamentale in compozitita

urbana, fiecare cu un rol indispensabil la toate nivelele de interventie.

Traseele, instrumente majore ale compozititei, sunt linii care undesc sau despart

diverse spatii urbane, asigurand coerenta si regularitate compozitiei. Traseele

deseneaza un ansamblu de linii care ofera o schema a compozitiei. In

sistemul traseeleor concrete, liniile sunt materializate prin elemente urbane, in

pricipal cai de circulatie, in timp ce in sistemul traseelor virtuale, aceste linii

sunt supuse unor procese de transformare, decalaje, disparitii, abateri etc.

Decupajele

reprezinta diviziuni ale spatiului urban dupa modul de folosinta,

diviziuni materializate prin linii de separare. La inceput au fost evidentiate prin

7/25/2019 315931461-Subiecte-Compozitie-Urbana.pdf

2/7

parcelarul funciar dupa care au fost inlocuite de zonarea functionala. La fel de

mult ca si traseele, decupajele determina efectele compozitiei, asigurant

coeziunea dintre trasee si limitele spatiilor construite.

Aliniamentele reprezinta proiectia pe sol a modurilor spatiale de ocupare a

terenului, materializandu-se prin linii de o cu totul alta natura decat liniile

traseelor sau decupajelor. Ocuparea terenului, redusa la aliniamente, joaca un

rol deosebit in special in compozitiile de detaliu, in cazul anumitor proiecte

fiind aproape singurele einstrumente de constructie a formelor compozitiei.

Traseele, decupajele si limitele de ocupare a terenului servesc la determinarea

modurilor concrete ale ocuparii terenurilor prin

reteaua stradala parcelar si

mase construite.

Exista un fel de corespondenta privilegiata intre moduri,

instrumente si folosinte: traseele construiec reteaua de strazi, decupajele

parcelarul iar limitele de ocupare masele construite.

Reteau de strazi. Reprezinta nivelul de interventie urbanistica ce materializeaza

traseele intr-o maniera privilegiata. Structureaza compozitia si nu se limiteaza

la asigurarea circulatiilor propriuzise, participand deasemenea la stabilirea

decupajelor si a limitelor de ocupare.

Parcelarulreprezinta un mod de ocupare al terenului ce a fost aproape in

totalitate neglijat de urmanismul modern.Neintelegerea importantei

parcelarului in istoria urbana si a sistemului limitelor de ocupare ce conserva

memoria formelor urbane a condus la considerarea lui fie ca o trasatura

insignifianta si neglijabila, fie ca o constrangere, o limita a planificarii urbane.Disparitia acestuia a avut consecintele de disociere dintre tipologia

arhitecturala si morfologia urbana datorita lipsei acelei verigi intermediare

dintre limitele construite si traseele de circulatie, dintre masele construite si

forma urbana.

Masele construite nu au reprezentat niciodata o simpla ocupare a spatiilor

libere dintre caile de circulatie sau a tramelor parcelare.Desi sunt legate de

acestea, poseda un grad de autonomie care transpare din orice forma

traditionala de compozitie.

3.Instrumente compozitionale: topologie geometrie dimensionare.

O compozitie urbana nu este reductibila doar la caracteristicile sale geometrice, desi

geometria sta la baza stabiliri traseelor, a decupajelor funciare si a contuirului

maselor construite. Topologia si dimensionarea joaca si ele roluri importante,

7/25/2019 315931461-Subiecte-Compozitie-Urbana.pdf

3/7

compozitia urbana rezultand astfel dintr-o sinteza a unor instrumente de natura

diferita.

Topologia, prin modul de pozitionare si tipul legaturilor dintre elementele

compozitiei, priveste toate instrumentele compozitiei. Modul de pozitionare a

elementelor (departare, apropiere, alaturare, suprapunere, includere) intereseaza inmod particular realizarea decupajelor, si modul de ocupare a terenului, tipul

legaturilor (directe sau indirecte, arborescente sau radiale, in bucla, in retea sau

trama, in scara) precum si realizarea traseelor.

Geometria, prin forma figurilor:regulate, neregulate, deformate, reziduale,

organice si prin directiile impuse: paralelism, perpendicularitate, convergenta,

subordonare laterala, auxiliara sau totala, priveste atat formele spatiale cat si

traseele si conturul decupajelor. Geometria joaca deasemenea un rol important in

integrarea formelor si directiilor.

Dimensionarea priveste evident dimensiunile absolute si proportiile la toatenivelele de interventie si este in pricipal un criteriu de ierarhizare. Largimea si/sau

lungima strazii privilegiaza un traseu, marimea unei limite intareste sau micsoreaza

importanta unui anumit decupaj iar diferentele dintre marimea formelor sau figurilor

compozitiei contribuie la integrarea sau separarea lor.

4. Principalele elemente morfologice urbane: strada, insula, piaa, piaeta,

squar-ul, curtea, construciile izolate

Strada este sinteza punctuala a unui fragment din reteaua de circulatie, alaturilor unui sistem parcelar si a unor constructii aliniate. Rolul strazii in compozitie

nu este in mod traditional unul in sine. Rolul fundamental este cel de traseu.Pana la

inceputul sec XX, strada, alaturi de piata, constituie pricipalul nivel de interventie in

compozitia urbana, fie ca aliniaza marginile cladirilor, fie ca prelungeste un traseu

existent sau ca strapunge si traverseaza un tesut deja construit. Se refera atat la

strazile obisnuite cat si la marile artere.

Insula cuprinde fragmente din reteaua de circulatie, decupaje funciare cu

diferite tipuri de parcelar precum si mase construite.Sunt spatii dens construite

delimitate de strazi, fie independente si supunandu-se doar partial traseelor trameide baza, fie constituite chiar din imobile insula(locuitne colective)

5 Modaliti principale de compoziie: adiionare, multiplicare, diviziune, inserie,

substracie.

Comp. prin DIVIZIUNE. Obiectivul urmarit este realizarea unei trame ale carei

spatii sa auba calitati comparabile topologice,geometrice,dimensionale)sau

chiar egale.Este evident o impartire relativ egala a spatiului, fiind totusi

posibile si variatii dimensionale.Exemplul cel mai clar este o lotizare cu trama

stradala refgulata in care insulele au pozitii similare, sunt supuse acelorasi

reguli geom. si au dimensiuni apropiate. Ca si in compozitia de arhitectura,

7/25/2019 315931461-Subiecte-Compozitie-Urbana.pdf

4/7

diviziunea este o operatie de baza. Se recurge la aceasta pt a decupa resutul

urban in unitati minimale, fiecare la nivele distince: zone,insule,parcele

Comp prin aditionare. De aceasta data se urmareste asamblarea unor figuri sau

forme diferite ale caror moduri de articulare prezinta o mare variettae. La

limita, aditionarea este un colaj.Un exemplu ar fi propunerea lui J. Stirling

pentru Roma Interrottao serie de unitati diferite-strazi, spatii

inchise,fragmente de trama-sunt juxtapuse dupa anumite reguli ce variza de la

o zona la alta.In mod traditional, aditionarea este considerataa fi modalitatea

cea mai raspandita de extindere a oraselor.

Comp. prin multiplicare. Acest mod de compozitie consta in elaborarea unei

forme sau a unei figuri geometrice-un fragment de tesut urban-care este apoi

repetata de un numar de ori pe o anumita suprafata. Repetitivitatea pura are

drept consecinta negarea contextului.

6 Criterii de apreciere a calit

ii spaiilor publice urbane

Criteriul integralitatii modurilor de interventie: acest criteriu este unul

fundamental deoarece fiecare mod de interventie joaca un rol specific in cadrul

oricarei compozitii. Astfel, traseele definesc figuri urbane lizibile si interpretabile din

punct de vedere spatial, ocupand pozitii clare in cadrul sitului si stabilind legaturi cu

contextul, decupajele asigura definirea ocuparii si afectarii teritoriului, iar limitele de

ocupare definesc ocuparea reala a solului.

Criteriul coerentei componentelor: este legat in mare masura decompozitiile conventionale in care nu exista vid topologic. Aceasta coerenta se

regaseste atat la nivelul fiecarei componente cat si la cel al relatiilor dintre ele.

Coerenta geometrica se exprima si prin jocul subordonarilor, al regulilor geometrice

comune unui nivel de interventie (circulatii sau parcelar) sau mai multe nivele

(perpendicularitatea parcelarului fata de caile de circulatie).

Criteriul fazajului: un proiect poate ramane deschis, nefiind necesara

realizarea tuturor formelor, insa conditia e aceea ca modificarile aduse ulterior sa

nu-i puna i n cauza calitatile initiale. Ideea urmarita este inlaturarea pericolului ca

determinarea unui program considerat definitiv sa conduca la un impas sau lacontradictii in urma modificarilor cerintelor pe parcursul fazelor de executie.

7.Elemente constitutive ale imaginii urbane

Continutul imaginilor oraselor, care se refera la forme fizice, poate fi clasificat

in mod convenabil in cinci tipuri de elemente: trasee, limite, sectoare, noduri si

repere.

Traseele sunt canale prin care observatorul circula in mod obisnuit, ocazionalsau potential. Pot fi strazi, poteci, linii de tranzit, canale, cai ferate. Pentru multi

7/25/2019 315931461-Subiecte-Compozitie-Urbana.pdf

5/7

traseele reprezinta elemente predominante ale imaginii lor. Locuitorii observa orasul

in timp ce se deplaseaza pe aceste trasee, iar celelalte elemente ale ambientului

sunt organizate si relationate de-a lungul lor.

Limitele sunt elemente liniare, nefolosite ca trasee sau considerate astfel de

catre observator. Sunt plasate intre doua faze, fisuri liniare in continuitate: maluri,debleuri de cale ferata, periferii ale unor zone, ziduri. Ele reprezinta mai degraba

referinte laterale decat axe de coordinate. Astfel de limite pot fi bariere mai mult sau

mai putin penetrabile, care izoleaza o zona de alta.

Sectoarele sunt sectiuni ale orasului, de dimensiuni medii pana la mari,

dezvoltate in doua dimensiuni, in interiorul carora observatorul patrunde la nivel

mental, si care pot fi recunoscute ca avand un character comun, o identitate.

Intodeauna identificabile din interior, sectoarele pot fi utilizate si ca referinta

exterioara, atunci cand sunt vizibile din afara.

Nodurile sunt puncte strategice ale unui oras in care observatorul poateintra, poli intensivi catre si din care acesta calatoreste. Ele pot fi in primul rand zone

de legatura, de pauza in transport, o intersectie sau o convergenta de trasee.

Conceptul de nod este legat in mod similar de conceptul de sector, deoarece

nucleele sunt de obicei polii sectoarelor, centrele lor polarizatoare.

Reperele sunt un alt tip de referinta punctuala, dar in acest caz externe,

observatorul nu patrunde in interiorul lor. Ele sunt de obicei un obiect fizic definit

relative simplu: o cladire, un semn, un magazin, sau un munte. Utilizarea lor ca

repere presupune extragerea unui singur element dintr-o multitudine de posibilitati.

8. Criterii de analiz n compoziia urban

- tipul de interventie- creatie, extindere, subtitutie, modificare etc. cu toate

nuantele dorite

- existenta traseelor- virtuale sau concrete, decupajelor-fragmente sau diviziuni

parcelara, limite de ocupare clar definite

- gradul de definire a nivelelor de interventie-circulatii, parcelar, mase construite

- recursul la elemente cunoscute- morfologice si istorice- folosirea explicita lor de compozitie- simetrie, diviziune, aditionare, multiplicare

etc.

- rolul pe care il joaca instrumentele compozitionale si componentele

structurale- topologia, geometria , dimensionarea

- folosirea modalitatilor temporale - tipuri, modele,context, faze de constituire,

modificari

- corespondenta intre moduri, nivele de interventie, componente, moduri de

compozitie si limitele de ocupare

- posibilitatile de a crea variatiuni tipoligice

7/25/2019 315931461-Subiecte-Compozitie-Urbana.pdf

6/7

Avand in vedere faptul ca nu toate aceste criterii au aceeasi importanta,

nefiind implicate in aceeasi masura in forma compozitiei finale este necesara

stabilirea unei ierarhii.

9. Exemple semnificative de compoziie urban- Atlanpole ( Christian de Portzamparc)- Nantes 1988

obiectiv: creearea unui nou tip de oras-tehnopol

traseele joaca un rol foarte important, fiind chiar denumite.

trama din axe si linii, spatiul dintre doua linii fiind impartit in cate 4 fasii paralele

-trasee subordonate geometric tramei

-traseele diagonale ce se in inscriu tramei de baza

-traseele curbe sunt continue, sinuoase, traverseaza liber trama de baza

Sunt puse in evidenta strazi si insule, desi definirea lor se face intr-o maniera specifica

-Pasajul descoperit Sergelgatan

tratat ca o esplanada marginita de cinci lame de birouri cu 18-20 etaje si de constructii

cu magazine pe doua nlveluri, stabileste relatia pietonala intre doua piete: Hoterget,

cu teatru si targ in aer liber si Sergels Torg, cu o casa de cultura si magazine de

primul rang. Piata Sergels Torg are o larga zona adancita la circa 5 m sub nivelul

strazilor vecine, care este rezervata pietonilor. Ea inlesneste accesul direct la spatiile

comerciale de pe fronturile sale precum si la o retea de galerii care conduc la statii

de rnetrou, la parcaje si la gara centrala.

-Noto, Sicilia -Trama regulata si traseele concrete.

trama funciara este un model, in care ansamblul limitelor parcelelor este in general

materializat prin liniile ce separa suprafete afectate ale diverselor culturi sau prin

garduri, sau in cazul oraselor prin ziduri si garduri intre gradini sau prin peretii si

calcanele dintre cladiri.

-Montpellier-Proiectul lui R. Boffil

o piata a urbanismului modern, ce nu are nici o legatura cu tesutul urban propus prin

compozitia respectiva, sunt concepute ca forme geometrice in sine.

7/25/2019 315931461-Subiecte-Compozitie-Urbana.pdf

7/7