Ra : a T

pagina | 1

I. INTRODUCERE La ase luni de la nceperea efectiv a opera iunilor preliminare, ne bucur m s lans m

Raportul alternativ privind starea educa iei în jude ul Timi în anul colar 2019-2020.

Momentul de fa nu este ales nt mpl tor, dat fiind c ne afl m la confluen a dintre doi ani

colari, momentul relu rii cursurilor fiind an de an un prilej de retrospec ie asupra modului n

care autorit ile locale s-au raportat la sistemul public de educa ie n ultimele 12 luni, precum

i o oca ie pentru a trage un semnal de alarm cu privire la disfunc ionalit ile rela iei dintre

nv m ntul preuniversitar local i autorit i.

Mai mult ca oricând, anul acesta vedem, din cauza crizei sanitare generate de SARS-

CoV 2, nevoia i importan a investi iei n educa ie la nivel local. Construirea grupurilor sanitare

n interiorul edificiilor colilor sau dotarea unit ilor de nv m nt cu materialele specifice

prevenirii r sp ndirii virusului intr ambele n sfera competen ei autorit ilor publice locale

(investi ii i cheltuieli materiale cu bunuri i servicii), urm nd a fi abordate punctual n paginile

raportului de fa .

Dorim s mul umim pe aceast cale echipei din jude ul Timi : Andrada Sorca

(coordonator local), Natanael Iriciuc, Alexandra Tru c , Sorana C rstinoiu i Alexandru Olaru

(voluntari - ambasadori ai bunei guvern ri n coli i licee) pentru profesionalismul, pasiunea

i d ruirea cu care au interac ionat cu repre entan ii unit ilor administrativ-teritoriale din

jude , n vederea ob inerii r spunsurilor, precum i pentru ntreaga lor activitate sus inut din

cadrul proiectului.

Cristian Ghinghe Constantin-Alexandru Manda

Coordonator proiect Coordonator advocacy

Efectele subfinan rii se reflect n toate problemele pe care le avem n ona educa iei, printre

care: formarea profesorilor, calitatea actului educa ional, decalajul dintre mediul rural i mediul

urban, abandonul colar, inechitatea social , exclu iunea i bull ing-ul, lipsa dotarilor din

scoli, re ultatele colare slabe, cercetarea subde voltat , insuficien i speciali ti pentru

interven ii etc. Studiind despre toate problemele acestea, anali nd datele ob inute n jude ul

Timis, am constatat c dac ne dorim o coal mai bun este nevoie s atingem acest punct

sensibil al subfinan rii. Re ultatele cercet rii ne-au indicat c activismul n ona educa iei este

at t de necesar pentru a asigura buna guvernan a colilor, transparen a institu ional i

respectarea drepturilor copiilor. - Andrada Mazilu (Sorca), coordonator coli curate în

jude ul Timi

Ra : a T

pagina | 2

II. CONTEXT

Aflat la cea de-a doua edi ie, proiectul coli Curate pilotea n Rom nia un model de

responsabili are a membrilor comunit ilor locale, n special elevii i p rin ii, furni ndu-le

uneltele necesare astfel nc t s se implice cu scopul de a avea o finan are adecvat i

transparent a colilor lor. Din p cate, acoperirea nevoilor din bu unarele p rin ilor este un

fenomen deloc str in celor care trec ori au trecut prin sistemul rom nesc de educa ie i continu

tocmai pentru c este ntre inut. De i Constitu ia Rom niei consacr caracterul gratuit al

nv m ntului de stat, exist mai multe mprejur ri n care elevii i p rin ii vin cu bani de

acas . Exemple n acest sens ar fi achi i ionarea de auxiliare la clas (de multe ori mai degrab

n mod obligatoriu dec t op ional), materiale necesare activit ilor practice/de laborator sau

cotizarea la deja bine-cunoscutul fond al colii/al clasei, din care asocia ia de p rin i

achi i ionea bunuri sau prest ri de servicii pentru unitatea de nv m nt.

Pe scurt, coli curate 2.0 urm re te implicarea elevilor de liceu n monitori area,

alocarea i gestionarea resurselor alocate educa iei n toate localit ile, pentru a asigura un

cadru de finan are adecvat i transparent i o bun guvernare a nv m ntului preuniversitar la

nivel local, n special n comunit ile rurale defavori ate, prin schimbul de bune practici i

activit i de advocac . Partenerul nostru pentru schimbul de bune practici este Asocia ia

Elevilor din Constan a (AEC), care a demonstrat n jude ul de la malul M rii Negre c

activitatea continu de monitori are i de peti ionare a autorit ilor locale poate multiplica

cuantumul fondurilor alocate educa iei la nivel local.

Proiectul nostru este gândit în 3 etape, iar prezentul raport este încununarea celei dintâi,

care conclu ionea toate eforturile de monitori are depuse de membrii locali ai echipei de

proiect pentru eviden ierea situa iei ini iale a finan rii nv m ntului pe tot teritoriul jude ului

Timi . Odat lansat i publicat, acest raport constituie ba a demersurilor de lobb i advocac

prin care aceia i tineri ambasadori pentru coli curate vor ncerca s determine autorit ile

locale i institu iile competente s i fac treaba astfel nc t s asigure burse pentru elevi

conform legii, s pun la dispo i ie fonduri pentru toate cele necesare la clas i n coal , dar

i s fac investi iile necesare n cl dirile n care se desf oar actul educa ional.

Totodat , raportul de fa este o invita ie c tre to i ceilal i elevi, p rin i i profesori s

pun presiune pe autorit ile locale i, acolo unde este ca ul, s determine primarii i consiliile

locale s acorde educa iei aten ia cuvenit i fondurile necesare. Astfel, cea de-a treia etap a

proiectului va fi dedicat multiplic rii re ultatelor pe termen lung prin coagularea comunit ii

Ra : a T

pagina | 3

n jurul nevoii de finan are adecvat i transparen a nv m ntului la nivel local. Credem n

puterea oamenilor de la firul ierbii de a fi vectorul care for ea schimb rile i, de aceea,

proiectul nostru are i o component principal de de voltare a comunit ilor. Pe ba a

principiului nva -l s m nuiasc undi a, nu i oferi pe tele , ne dorim ca n toate cele cinci

jude e s cre tem comunit i active, care la finalul proiectului s milite e n continuare pentru

o educa ie bine finan at i bine guvernat .

III. METODOLOGIE Pre entul raport a fost reali at av nd la ba informa ii de interes public ob inute prin

intermediul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa ii de interes public. Cererile au

fost transmise la finalul lunii martie pentru toate unit ile administrativ-teritoriale din cele cinci

jude e de interven ie ale proiectului. Din cau a celor dou decrete succesive ale Pre edintelui

României privind instaurarea st rii de urgen pe fondul contextului pandemic creat de

COVID-19 (Decretul nr. 195/2020 i Decretul nr. 240/2020), termenul p n la care institu iile

publice puteau r spunde cererilor privind informa iile de interes public s-a dublat, astfel încât

procesul de colectare a datelor a durat mai mult dec t am estimat ini ial, fiind prelungit pân

la începutul lunii iunie.

Solicit rile au fost transmise prin intermediul platformei ,

administrat de c tre Societatea Academic din Rom nia. Responsabilitatea trimiterii

solicit rii, ob inerii num rului de nregistrare, primirii r spunsurilor, precum i interpret rii

acestora a apar inut grupului local format din coordonatorul jude ean al proiectului i voluntarii

ambasadori ai bunei guvern ri n coli i licee.

La nivelul jude ului Timi , din 99 de cereri trimise s-a ob inut num r de nregistrare

doar la 97 dintre acestea, în final oferindu-ne r spunsul solicitat un num r de 91 de unit i

administrativ-teritoriale, ceea ce nsumea un procent de 91.91%. Faptul c nu s-au ob inut

r spunsuri de la toate autorit ile publice locale c rora le-au fost transmise solicit ri este cau at

de lipsa cras de interes a unor func ionari publici locali i edili, care nu respect dreptul

fundamental al cet enilor la informa ii de interes public, consacrat de art. 31, alin. (1) din

Constitu ia Rom niei.

Lista neagr a unit ilor administrativ-teritoriale care au refuzat s ne r spund

la solicit rile transmise este compus din comunele: Sânandrei, Or işoara, Brestov ,

Chevereşu Mare, Criciova, Otelec, Sacoşu Turcesc şi Remetea Mare.

Ra : a T

pagina | 4

Pre entul raport privind starea educa iei la nivelul jude ului Timi a urm rit trei

indicatori, dup cum urmea :

1. Bursele colare pentru elevi;

2. Cheltuielile materiale cu bunuri i servicii din coli;

3. Cheltuielile din coli destina ia de investi ii, repara ii capitale sau consolid ri

Indicatorii au fost anali a i n mod holistic, at t din perspectiv cantitativ , c t i din

perspectiv calitativ , cu scopul de a ob ine r spunsuri la urm toarele ntreb ri:

n c te unit i administrativ-teritoriale se acord burse colare, conform dispo i iilor

legale în vigoare?

Care sunt cuantumurile burselor colare n jude ul Timi ?

C te autorit i publice locale asigur fonduri pentru cheltuielie cu bunuri i servicii,

precum i valoarea acestora?

n c te localit i din jude sunt asigurate fondurile aferente cheltuielilor cu investi iile,

repara iile capitale sau consolid rilor colilor, precum i cuantum acestora?

Astfel, putem conclu iona faptul c raportul de fa are scopul de a m sura modul n

care autorit ile publice locale din jude ul Timi se raportea la serviciul public de educa ie,

identific nd i punct nd acele situa ii n care unit ile administrativ-teritoriale refu s i

exercite competen ele n domeniul educa iei atribuite prin lege, precum i exemplele de bun -

practic , care repre int un model de bun guvernare i pentru alte comunit i locale.

IV. CADRUL LEGAL INCIDENT Legea educa iei na ionale nr. 1/2011 instituie n domeniul educa ional o serie de

competen e exclusive i partajate n sarcina autorit ilor publice locale, n principal n materie

de finan are a unor tipuri de cheltuieli ale unit ilor de nv m nt.

Legea educa iei instituie un sistem de finan are hibrid, at t de la bugetul central, c t i

de la bugetul local. Conform art. 105, alin. (2) din LEN, din bugetul local al unit ii

administrativ-teritoriale i din sume defalcate din taxa pe valoare ad ugat se reali ea

finan area complementar a serviciului public de educa ie, care, prin altele, trebuie s asigure

cheltuielile cu:

investi ii, repara ii capitale, consolid ri (lit. a);

bursele elevilor (lit. d);

Ra : a T

pagina | 5

alte cheltuieli de natura bunurilor i serviciilor, care nu fac parte din finan area de ba

(lit. l).

Observ m, a adar, c to i cei trei indicatori evalua i n raportul de fa repre int , n

fapt, obliga ii de finan are ale unit ii administrativ-teritoriale.

Cu privire la bursele colare, LEN instituie prin art. 82, alin. (2) obliga ia consiliilor

locale ca anual s aprobe o hot r re privind stabilirea cuantumului i num rului celor patru

tipuri de burse colare: de performan , de merti, de studiu i de ajutor social. Aceasta nu este

o competen absolut a consiliului local, având în vedere faptul c num rul trebuie

stabilit raportat la criteriile generale de acordare a burselor colare, iar cuantumul

trebuie s respecte cuantumul minim stabilit prin hot râre de guvern, conform art. 82,

alin. (1^1) din LEN. Pentru anul colar 2019-2020, care face obiectul prezentului raport,

Guvernul a adoptat HG nr. 666/2019 i a stabilit faptul c valoarea cuantumului minim al

burselor este egal cu cea acordat la nivelul UAT n anul colar anterior, l s nd astfel f r

esen a institu ia cuantumului minim.

Criteriile generale de acordare a burselor colare aflate n vigoare au fost aprobate n

anul 2011 prin Ordinul ministrului educa iei, cercet rii, tineretului i sportului nr. 5576, fiind

cadrul legal incident n materia stabilirii num rului burselor colare. Acordarea burselor colare

pe alte criterii dec t cele expres si limitativ prev u te n OMECTS nr. 5576/2011 are ca efect

schimbarea naturii juridice i, implicit, nc lcarea de c tre autoritatea public local a dreptului

elevilor la burse colare. n aceea i situa ie ne afl m, din perspectiva condi iilor de form , i

cu privire la acordarea burselor colare f r adoptarea anual de c tre autoritatea deliberativ

a UAT - consiliul local a unei hot r ri explicite pentru stabilirea num rului i cuantumului

burselor.

Cu privire la obliga ia de a asigura cheltuielile necesare cu investi iile, repara iile

capitale i consolid rile edifciilor colare, Legea educa iei na ionale nr. 1/2011 instituie în

sarcina autorit ilor publice locale obliga ia de finan are, dar las n marja acestora de apreciere

suma pe care s o includ n buget.

n ceea ce ine de cheltuielile materiale cu bunuri i servicii, acestea se asigur cu titlu

principal din bugetul standard prin finan area de ba a unit ilor de nv m nt, alocat n ba a

costului standard per elev. ns , unit ile administrativ-teritoriale au obliga ia, ncep nd cu anul

2013 - n urma modific rilor efectuate prin OUG nr. 117/2013, s asigure fondurile necesare

pentru cheltuielile de natura celor cu bunuri i servicii, care nu fac parte din finan area de ba .

Ra : a T

pagina | 6

Practic, rolul autorit ilor publice locale este de a suplini fondurile alocate de la nivel central

cu aceast destina ie.

V. REZULTATELE CERCETĂRII LA NIVELUL JUD. TIMI

n jude ul Timi exist 99 de unit i administrativ teritoriale. n mediul urban reg sim

Timi oara, re edin a de jude , municipiul Lugoj, ora ele S nnicolau Mare, Reca , Jimbolia,

G taia, F get, Deta, Ciacova i Bu ia . Mediu rural este format din peste 89% din cele 99 de

UAT-uri. Acestor prim rii le revine sarcina de a sus ine educa ia la nivel local prin finan area

complementar acordat colilor.

n luna martie a anului curent, am trimis tuturor celor 99 de unit i administrativ-

teritoriale din jude ul Timi o cerere n ba a legii 544 prin care le-am solicitat s ne r spund

mai multor ntreb ri despre finan area educa iei la nivel local. Pre entul raport repre int o

sinte a r spunsurilor colectate.

Ob inerea r spunsurilor de la prim rii s-a dovedit a fi o adev rat b t lie. A fost nevoie

s contact m mai mult de trei sferturi din prim rii: s le sun m pentru a ob ine num rul de

nregistrare, s revenim de nenum rate ori cu apeluri, s retrimitem cererile pe e-mail, s

vorbim cu contabilii i s le explic m ce le solicit m prin cererea noastr , uneori chiar s

abord m primarii. Unele prim rii i-au ndeplinit obliga iile doar dup ce au fost somate în

presa local sau n apari ii din social media (spre exemplu, Beba Veche i Dumbr vi a).

Peste 70% din prim rii au avut nevoie s fie contactate, resunate i somate ca s - i

ndeplineasc obliga iile. Iar termenul limit pentru r spunsuri a fost dep it de nenum rate

ori. n cele din urm , au r spuns cererii noastre 92 de prim rii din totalul de 99.

Au înc lcat legea şi au îngr dit accesul la informa ii de interes public urm toarele

8 prim rii: Sânandrei, Or işoara, Brestov , Chevereşu Mare, Otelec, Criciova, Sacoşu

Turcesc şi Remetea Mare.

De i tia de acest cerere pe care inclusiv a nregistrat-o (nr. 2667/26.03.2020), prim ria

S nandrei nu a venit cu niciun r spuns n cele 4 luni de la trimiterea solicit rii. Aceea i poveste

s-a repetat i la Brestov , unde avem num r de nregistrare primit n luna aprilie

Ra : a T

pagina | 7

(826/03.04.2020), dar r spunsul lipse te. Nici prim ria Otelec nu ne-a furni at r spunsul, de i

am discutat telefonic cu angaja ii prim riei i cererea noastr a fost nregistrat cu num rul 617

n data de 03.04.2020. La prim ria din Or i oara am fost nt mpina i cu amabilitate, ns am

fost am na i la fiecare apel, nereu ind s primim un r spuns n cele din urm la cererea

nregistrat cu num rul 2047/26.03.2020

La Chevere u Mare i Saco u Turcesc a fost imposibil s stabilim o leg tur cu

prim ria. Am apelat de nenum rate ori numerele g site pe internet, am trimis e-mailuri i

mesaje, dar f r a primi vreodat un r spuns.

n cele ce urmea vom pre enta activitatea unit ilor administrativ teritoriale cu privire

la acordarea burselor colare, sumele alocate pentru bunuri i servicii, respectiv investi ii f cute

n ba a material .

1. Acordarea burselor şcolare

Conform OMECTS 5776/2011, exist 4 tipuri de burs :

1. Bursa de performan locul I, II sau III la olimpiade, concursuri, competi ii sportive -

fa a na ional /calificare lot concursuri interna ionale;

2. Bursa de merit media general minimum 8,50/ locul I, II sau III la olimpiade,

concursuri, competi ii sportive - fa a jude ean . Dac se acord doar pentru medii mai

mari de 8,70; 9; 9,12, atunci nu se ncadrea din punct de vedere legal n sfera burselor

de mrit;

3. Bursa de studiu media minimum 7 + venit lunar mediu pe membru de familie pe

ultimele 3 luni cel mult egal cu salariul minim pe economie;

4. Bursa de ajutor social.

Situa ia burselor colare n jude ul Timi este ngrijor toare! Tragem un semnal de

alarm cu privire la gravitatea situa iei n care se afl copiii din Timi . Peste 30 de prim rii

nu alocau în anul 2019 niciun leu din bugetul local pentru burse, deşi legea le oblig , iar

num rul lor a continuat s creasc în 2020. Avem peste 60 de prim rii care nu respect

legea, c rora le lipse te documentul care s ateste cuantumul i num rul de burse alocate în

anul curent pentru fiecare categorie de burs , adic Hot r rea de Consiliu Local, denumit n

continuare HCL. Peste 20 primarii îngr desc accesul la informa ii de interes public şi doar

15% din prim rii respect legea sub aspectul acord rii burselor şcolare.

Ra : a T

pagina | 8

Aproape 35% din prim rii alocau din bugetul local zero lei pentru burse în anul

2019. Prim riile care ncalc legisla ia n vigoare i odat cu ea i drepturile elevilor sunt:

Banloc, Bara, Saravale, Tomnatic, Tormac, Varias, Train Vuia, Giera, Iecea Mare, Livezile,

Nitchidorf, Pischia, Teremia Mare, Balint, Secas, Tomesti, Bethausen, Barna, Bogda, Boldur,

Foeni, Ghi ela, Gottlob, Lenauheim, Lovrin, Padureni, Pietroasa, Racovita, F get, Sannicolau

Mare, Darova, Fardea, Jamu Mare, Manastiur, Ohaba Lunga. Num rul lor a crescut n 2020.

Pe list s-au ad ugat, printre altele, i localit ile Victor Vlad Delamarina, Valcani, Ma loc.

Tot conform legii, Consiliul Local are obliga ia de a preci a printr-o Hot r re anual

care este cuantumul burselor colare i num rul de burse alocate. 64 de prim rii nu au o

hot r re de consiliu local care s stabileasc cuantumul i num rul de burse n vigoare. Aceast

prevedere este ns respectat par ial doar de 5 prim rii (15%). Doar 5,4% din prim riile din

jude ul Timi au HCL n vigoare i preci ea cuantumul pentru toate cele 4 tipuri de burse.

Astfel, singurele prim rii care au respectat aceast prevedere sunt: Beba Veche, S nmihaiu

Rom n, Curtea, Timi oara i Jimbolia.

Dude tii Vechi i Birda ntrunesc 3 criterii din cele 4, iar Periam, Jebel, Pesac acord

burse pentru dou categorii din cele patru; Par a, Voiteg prev d o singur burs pentru elevi.

O situa ie atipic am nt lnit la P dureni. De i exist un HCL n vigoare care stabile te

c suma pentru bursele sociale este de 50 de lei pe lun i se va acorda o astfel de burs , sumele

alocate burselor sunt 0. Situa ia contradictorie ne arat c de i s-a stabilit un cuantum, bursele

nu au fost efectiv acordate.

14 prim rii ne-au împiedicat accesul la HCL: C rpini , Checea, Denta, Ghilad, Biled,

G taia, Bucov , Dumbrava, Ciacova, Giarmata, Margina, Moravita, S c la , S npetru Mare.

Alte dou situa ii notabile vi ea acele institu ii care la ntrebarea privind existen a n

vigoare a unui HCL de acordare a burselor fie ne-au indicat HCL de aprobare a bugetului local,

fie au indicat un num r de hot r re f r s o pun la dispo i ie (ori au men ionat c hot r rea

solicitat este publicat pe site-ul prim riei, lucru neconform realit ii).

În prima categorie se reg sesc prim riile Belin , Bu ia , Cenei, Co teiu, Dude tii Noi,

Fibi , Giroc, Mo ni a Nou , N drag, Peciu Nou, Reca , Satchine , andra, Tormac, Traian

Vuia, Uivar. n mod similar cu acestea, Comlo u Mare a men ionat c bursele se acord

conform Hot r rii de Guvern.

Ra : a T

pagina | 9

În cea de-a doua categorie se reg sesc prim riile Biled, Bucov , C rpini , Ciacova,

Checea, Denta, Dumbrava, G taia, Ghilad, Giarmata, Margina, Moravi a, S c la , S npetru

Mare. De asemenea, prim ria Saravale indic n r spuns HCL 9/19.02.2020, ns aceast

hot r re conform site-ului prim riei prive te contractele de nchiriere a p unilor comunale),

iar prim ria Bethausen indic n r spuns HCL 64/23.12.2019, ns aceast hot r re conform

site-ului prim riei prive te aprobarea re elei colare a unit ilor de nv m nt preuniversitar.

n mod distinct, exist i o a treia categorie de prim rii care, de i au adoptat un HCL

specific privind acordarea burselor, acesta nu respect criteriile OMECTS 5776/2011. Not m

aici prim ria Ghiroda (care acord burse de merit, ns n mod excesiv le limitea n func ie

de nota la purtare - i nu doar de performan a colar ) i Cenad (acord doar burse sociale).

La Timi oara au fost aloca i cei mai mul i bani pentru burse. n anul 2019 avem suma

de 5.000.000 de lei, iar n 2020 suma de 8.500.000. Per total putem observa o cre tere a sumelor

alocate n anul 2020 fa de anul 2019. n anul 2020 s-au alocat cu 3.549.270 lei mai mult

pentru bursele colare, dintre care 3.000.000 repre int doar cre terea burselor n Timi oara,

iar restul de 549.270 sumele adunate pentru restul localit ilor din jude . n anul 2019 erau

aloca i pentru bursele din jude ul Timi 6.670.890 lei. Bugetul total alocat burselor n anul 2020

a fost 10.220.160 de lei. Tendin a general pe care am observat-o a fost cre terea sumelor n

r ndul prim riilor. Bu ia i Jimbolia au urmat Timi oara. Ambele prim rii aloc nd 150.000

de lei pentru burse n anul 2019. ns n anul 20020 bursele de la Jimbolia au sc ut la jum tate.

ngrijor tor ni s-a p rut c un ora at t de mare precum Lugoj, cu at t de multe coli i elevi

nscri i n sistemul de educa ie, nu a alocat n anul 2020 fonduri pentru bursele elevilor.

Au fost doar c teva prim rii care, de i nu au alocat fonduri pentru burse n anul 2019,

au decis alocarea unor fonduri n 2020. Printre acestea enumer m: Lovrin, Bethausen, Saravale,

Tormac, Seca .

Am putut observa ns i fenomenul opus. Prim rii care n 2019 alocau fonduri pentru

bursele elevilor i n anul 2020 au renun at la ele: Victor Vlad Delamarina, Valcani, Ma loc.

O situa ie destul de frecvent a fost cea n care prim riile au alocat fonduri dar nu au

adoptat HCL. Acest lucru nseamn c banii au fost folosi i fie doar declarativ, fie au fost

rectifica i ulterior, dar nu au ajuns n posesia elevilor.

Ra : a T

pagina | 10

n ceea ce prive te valoarea medie pentru bursele din jude ul Timi , avem suma de 150

de lei pentru bursele de performan , 54 de lei pentru bursele de merit, 39 de lei pentru bursele

de studiu i 29 de lei media burselor sociale.

Topul localit ilor care aloc cele mai mari burse:

A. Burse de performan

1. Beba Veche: 1000 de lei

2. Jimbolia: 300 de lei

3. Dude tii Noi: 250 de lei

B. Burse de merit

1. Beba Veche: 150-300 de lei

2. Jimbolia: 200 de lei

3. Curtea: 150 de lei

C. Bursele de studiu

1. Jimbolia: 150 de lei

2. Beba Veche: 100 de lei

3. Curtea: 100 de lei

D. Burse de ajutor social

1. Beba Veche: 100-150 de lei

2. Cenad: 100 de lei

3. Curtea i S nmihaiu Roman: 70 de lei

La polul opus, cele mai mici burse le-am g sit la Dude tii Vechi, unde valoarea bursei

sociale i de studiu este la 20 de lei. Majoritatea localit ilor ns au valorile pe la 30-35 de lei,

iar cele mai multe dintre ele, peste 70%, nu au exprimat niciun cuantum. Acest lucru înseamn

c deşi exist o suma alocat la începutul anului, bursa nu este acordat faptic.

Prim ria Dude tii Vechi s-a remarcat prin oferirea unor premii elevilor care iau

examenul de bacalaureat, îns deci ia trimis c tre coli Curate este din anul 2016-2017.

Iecea Mare are o problem grav n ceea ce prive te cunoa terea i aplicarea legisla iei.

n r spunsul oficial c tre SAR prim ria a argumentat c informa iile solicitate sunt

confiden iale.

La Jebel exist o burs medical n valoare de 100 de lei.

Ra : a T

pagina | 11

Localitate HCL burse Buget burse

2019 Buget burse

2020 Cuantum

perf. Cuantum

merit Cuantum

studiu Cuantum

social

TIMISOARA DA 5000000 8500000 100 75 70 65

BUZIAS NU 150000 150000 - - - - CIACOVA lip 84000 145000 - - - DUMBRAVITA NU 50000 100000 - - - - SANMIHAIU ROMAN DA 88830 100000

100 100 70 70

GIROC NU 70000 90000 - - - -

JIMBOLIA DA 150000 78000 300 200 150 50

RECAS NU - 70000 - - - -

DETA NU 65000 65000 - - - -

PERIAM NU 50000 60000 - 30-50 - 40

BILED lip 35000 48000 - - - - GATAIA lip 44500 44500 BIRDA NU 30000 41000 - 60 40 15/ 30/ 40 CHECEA lip 30000 40000 - - - - CARPINIS lip 37600 37600 - - -

GHILAD lip 16000 35000 - - - - NADRAG NU 25000 34500 - - - - DUDESTII VECHI NU 36000 30000

- 30-50 20 20

DENTA lip 15000 30000 - - - - PESAC NU 30000 30000 - 25-35 - 32 COMLOSU MARE NU 30000 30000

- - - -

SACALAZ lip 50000 30000 - - - - SAG NU 20000 29000 - - - -

PECIU NOU NU 20000 28000 - - - -

DUDESTII NOI NU 38200 27000 250 125 - 50 SARAVALE NU 0 27000 - - - - BECICHERECU MIC NU 25000 25000

- - - -

SATCHINEZ NU 25000 25000 - - - - GHIRODA NU 40400 23000 - - - -

CENEI NU 18900 21800 - - - -

DUMBRAVA lip 21260 21260 - - - - GIARMATA lip 21000 21000 - - - - SANPETRU MARE

lip 16000 20000 - - - -

CENAD NU 17860 18000 - - - 100 JEBEL NU 17000 18000 - 50 - 30

VOITEG NU 16380 17000 0 0 0 30

TOPOLOVATU MARE NU 18000 16000

- - - -

Ra : a T

pagina | 12

UIVAR NU 15000 15000 - - - - GIULVAZ NU 15000 15000 - - - -

LIEBLING NU 12000 15000 - - - -

MOSNITA NOUA NU 15000 13000 - - - - COSTEIU NU 12000 12000 - - - - MARGINA lip 10000 12000 - 50 - 30 MORAVITA lip 12000 12000 - - - - SANDRA NU 11800 11800 - - - -

LOVRIN NU 0 11200 - - - - TORMAC NU 0 11000 - - - - FIBIS NU 10000 10000 - - - - BETHAUSEN NU 0 10000 - - - - BELINT NU 8000 8500 - - - - GAVOJDIA NU 6000 6000 - - SECAS NU 0 5000 - - - - PARTA NU 2000 2000 - 50 - 125 - - CURTEA DA 1000 1000 200 150 100 70 LUGOJ NU 88000 - - - - - BUCOVAT lip 44660 - - - - - VICTOR VLAD DELAMARINA NU 500 0

- - - -

VALCANI NU 1000 0 - - - - MASLOC NU 5000 0 - - - - BEBA VECHE DA 6000 - 1000 150-300 100 100-150 N a a a HCL a a a b 2019 2020: Balint, Banloc, Bara, Barna, Bogda, Boldur, Cheveresu Mare, Darova, Faget, Fardea, Foeni, Ghizela, Giera, Gottlob, Iecea Mare, Jamu Mare, Lenauheim, Livezile, Manastiur, Masloc, Nitchidorf, Ohaba Lunga, Padureni, Pietroasa, Pischia, Racovita, Recas, Sannicolau Mare, Stiuca, Teremia Mare, Tomesti, Tomnatic, Traian Vuia, Valcani, Varias, Victor Vlad Delamarina L a a a UAT- a a a : Brestovat, Criciova, Ortisoara, Otelec, Remetea Mare, Sacosu Turcesc, Sanandrei

2. Sumele alocate pentru bunuri şi servicii

Suma alocat în anul 2019 pentru bunuri şi servicii în jude ul Timiş a fost

37.125.563 lei. Media sumelor alocate este 452.750 lei. Chiar dac media este una ridicat ,

situa ia actual ne arat c n peste 40% din localit i investi ia este de sub 100.000 de lei. Mai

mult dec t at t, 30% din localit i abia ating alocarea de 50.000 de lei pe an. Cea mai mare

alocare a fost f cut de prim ria Timi oara, 23.841.000 de lei. Urmea S nmihaiu Rom n cu

1.429.470 de lei i S nnicolau Mare cu 675.066 de lei.

Ra : a T

pagina | 13

Cei mai pu ini bani au fost aloca i la Saravale, 0 lei, M n tiur, 0 lei, Jamu Mare, 0 lei, Racovi a

0 lei, Darova, 0 lei, P dureni 0 lei, la Dumbrava 8.320, la Checea, 10.000 i la Uivar 12.000.

Dac anali m ns diferen a dintre sumele executate i cele alocate, constat m o

diferen de aproape 6.000.000 de lei. Adic peste 1 milion de euro care erau promi i educa iei,

dar nu au mai fost folosi i n cele din urm p n la ncheierea anului 2019. Desigur, acest lucru

nseamn i o sc dere n media sumelor executate. Dac media aloc rii în jude era aproape

de 450 de mii de lei, execu ia a scazut la 370 de mii de lei, astfel avem o medie de executare

de 83%.

Ca uri notabile de diferen major ntre suma alocat i suma executat au fost:

Prim ria ag, care a alocat 379.500 de lei pentru bunuri i servicii, dar a executat doar

65.140. O diferen colosal , de aproape 17%.

Prim ria Birda, care a executat doar 53% din sum . Suma alocat fiind de 299.000 de

lei, iar suma executat 160.000 de lei.

Mo ni a Nou , care a alocat 30.000 de lei, dar a folosit doar 19.955 de lei.

15% din localit i au o diferen a de execu ie a bugetului pentru educa ie de sub 85%,

iar 30% din localit i au avut o suma executat mai mare dec t cea alocat . Cele mai

surprin toare date au fost g site la Giroc, unde s-au folosit cu 343.790 de lei mai mult,

Lenauheim, unde suma a fost dep it cu peste 187.150 de lei, la Becicherecu Mic, unde s-au

folosit cu 248.000 de lei mai mult dec t fusese alocat ini ial.

Dac la capitolul burse puteam vedea o cre tere semnificativ a sumelor din 2020 în

raport cu cele din 2019, n ceea ce prive te alocarea sumelor pentru bunuri i servicii, putem

observa o sc dere drastic a bugetului din 2020. În anul 2020 s-au alocat cu aproape

10.000.000 de lei mai pu in, iar media sumelor alocate a sc zut şi ea la 347.737. Nu

cunoaştem îns motivele sc derii cu 26% a sumelor alocate în anul 2020 la nivelul UAT-

urilor din jude ul Timi pentru bunuri i servicii.

3. Sumele alocate pentru investi ii

Suma alocat în anul 2019 pentru investi ii în jude ul Timiş a fost de 40.552.444

lei. Media sumelor alocate (prin raportare la num rul total de prim rii care au alocat

sume) este de 711.446 lei. Observ m astfel c din totalul de 99 de localit i, 57 au alocat n

Ra : a T

pagina | 14

mod real sume pentru investi ii n 2019, 26 nu au alocat deloc, iar despre 15 nu avem informa ii

(datorit netransmiterii vreunui r spuns la cerere sau a omiterii acestei informa ii n r spunsul

transmis).

Cea mai mare alocare pentru investi ii, repara ii capitale i consolid ri a fost efectuat de

Prim ria Giarmata, 9.152.000 lei. Urmea Prim ria Satchine , cu 3.579.000 lei, respectiv

Prim ria Mo ni a Nou cu 2.231.730 lei.

Lista complet a localit ilor unde nu s-au alocat sume pentru investi ii în baza

materiale în 2019 este lung i include UAT-urile: Balint, Bara, Bethausen, Biled, Birda,

Bogda, Boldur, Bucovat, Checea, Ciacova, Curtea, Dumbrava, Foeni, Ghilad, Jebel, Jimbolia,

Liebling, Margina, Ohaba Lunga, Padureni, Pesac, Recas, Sanpetru Mare, Tomesti, Tomnatic,

Valcani, Varias.

Suma executat n anul 2019 pentru investi ii n jude ul Timi a fost de 24.488.911 lei.

Prin compara ie cu suma alocat , aceasta este cu 16.063.532 lei mai mic , un total ngrijor tor

care din varii motive nu a mai fost executat. Media sumelor executate (prin raportare la num rul

total de prim rii care au executat sume) este de 489.778 lei. Observ m astfel c din totalul de

99 de localit i, doar 50 au executat n mod real sume pentru investi ii n 2019, 33 nu au efectuat

nicio astfel de cheltuial , iar despre 16 nu avem informa ii (datorit netransmiterii vreunui

r spuns la cerere sau a omiterii acestei informa ii n r spunsul transmis).

Compar nd cu estim rile ini iale pe aceast linie bugetar , n medie localit ile au efectuat

investi ii mai mici cu 221.668 lei dec t sumele alocate. Practic, dac media alocat a fost

711.446 lei, iar media executat a fost de 489.778 lei, re ult o medie de executare de 68,84%

din sumele alocate.

Lista complet a localit ilor unde nu s-au efectuat cheltuieli c tre investi ii n 2019

este: Balint, Bara, Bethausen, Birda, Bogda, Boldur, Bucovat, Cenad, Checea, Ciacova,

Comlosu Mare, Costeiu, Curtea, Dumbrava, Foeni, Ghilad, Jebel, Jimbolia, Liebling, Lovrin,

Margina, Ohaba Lunga, Padureni, Pesac, Recas, Sag, Sanpetru Mare, Saravale, Secas, Tomesti,

Tomnatic, Valcani, Varias.

Not m de asemenea o serie de localit i unde, de i sumele au fost alocate ini ial, suma

executat la finalul anului 2019 a fost de 0 lei: Cenad, Comlosu Mare, Costeiu, Lovrin, Sag,

Saravale, Secas. n plus fa de acestea, not m i acele localit i a c ror execu ie bugetar pe

Ra : a T

pagina | 15

linia de investi ii n 2019 nu a dep it 30% din sumele alocate: Deta, Fardea, Fibi , Giulv ,

Peciu Nou, Sânnicolau Mare.

La cap tul opus al spectrului, observ m Prim ria Par a care a atins un procent de 118%

de execu ie din sumele alocate, precum i alte 6 localit i care au executat n procent de 100%

sumele alocate: Bu ia , Denta, Giroc, Gottlob, Lenauheim i Ma loc, respectiv 9 localit i cu

un procent ntre 90% i 100%: Barna, Belint, Carpinis, Dudestii Vechi, Jamu Mare, Lugoj,

Uivar, Victor Vlad Delamarina, Voiteg.

Sub aspectul sumelor alocate în 2020, totalul acestora este de 47.605.366 lei. Media

sumelor alocate (prin raportare la num rul total de prim rii care au alocat sume) este de

1.012.880 lei. Observ m astfel c din totalul de 99 de localit i, 47 au alocat n mod real sume

pentru investi ii n 2020, 32 nu au alocat deloc, iar despre 20 nu avem informa ii (datorit

netransmiterii vreunui r spuns la cerere sau a omiterii acestei informa ii n r spunsul transmis).

Cea mai mare alocare a fost efectuat de Prim ria Dumbr vi a, 11.250.000 lei. Urmea

Prim ria Giarmata, cu 7.122.000 lei, respectiv Prim ria Teremia Mare cu 5.194.280 lei.

Lista complet a localit ilor unde nu s-au alocat sume c tre investi ii n 2020 este:

Balint, Bara, Biled, Birda, Bogda, Boldur, Bucovat, Ciacova, Costeiu, Curtea, Denta, Dudestii

Noi, Dumbrava, Foeni, Ghizela, Jamu Mare, Jebel, Jimbolia, Liebling, Lovrin, Margina, Ohaba

Lunga, Padureni, Pesac, Recas, Sanpetru Mare, Tomesti, Tomnatic, Valcani, Varias, Victor

Vlad Delamarina, Voiteg.

Compar nd cu sumele alocate n 2019, observ m c totalul din 2020 a crescut cu

7.052.921,97 lei. Totu i, num rul localit ilor care au alocat sume pentru investi ii a sc ut de

la 57 la 47. Aceast sc dere drastic este echivalent cu 10% din e antionul total de 99

localit i. Media sumelor alocate n 2020 a crescut considerabil (cu 42%) fa de anul 2019, de

la 711.446 lei la 1.012.880 lei.

Ra : a T

pagina | 18

VI. CONCLUZII I RECOMANDĂRI

1. Ob inerea datelor pentru reali area pre entului raport a fost foarte anevoioas , n ciuda

eforturilor coordonatorilor i voluntarilor coli curate, care au fost nevoi i n 70% dintre

ca uri s sune s pt m ni la r nd, s alc tuiasc o list neagr public i s amenin e cu

ac iunea n instan pentru ca prim riile s furni e e n cele din urm informa iile

privind finan area nv m ntului la nivel local.

În acest sens, solicit m prefectului s demareze un control la nivelul jude ului pe

linia respect rii liberului acces la informa iile de interes public, consacrat de Legea

544/2001, i s sanc ioneze responsabilii celor 8 localit i care nici ast zi nu ne-au furnizat

r spunsul: Sânandrei, Or işoara, Brestov , Chevereşu Mare, Criciova, Otelec, Sacoşu

Turcesc şi Remetea Mare.

2. Bursele pentru elevi nu sunt o prioritate pentru UAT-urile din jude ul Timi , regula

fiind aceea a nealoc rii fondurilor necesare, a neaprob rii hot r rii anuale de consiliu

local pentru cuantumul i num rul burselor, deci a nerespect rii legii. Doar 5 autorit i

locale (5,4%) din jude ul Timi au HCL n vigoare i preci ea cuantumul pentru toate

cele 4 tipuri de burse.

Aceast stare de fapt poate fi mbun t it numai dac celelalte localit i vor în elege

c trebuie procedeze de îndat la adoptarea unei hot râri de consiliu local pentru

aprobarea cuantumului i num rului burselor colare pentru elevi i s rectifice bugetul

N a a a b 2019 2020 a a a a

a UAT: Beba Veche, Darova, Deta, Faget, Iecea Mare, Jamu Mare, Manastiur, Padureni, Racovita, Recas, Saravale i T aian V ia

N a a a ba a a a 2019 2020 a a a

a a UAT: Balint, Bara, Beba Veche, Bethausen, Birda, Bogda, Boldur, Bucovat, Cenad, Checea, Cheveresu Mare, Ciacova, Comlosu Mare, Costeiu, Curtea, Dumbrava, Faget, Foeni, Gataia, Ghilad, Iecea Mare, Jebel, Jimbolia, Liebling, Lovrin, Margina, Ohaba Lunga, Padureni, Pesac, Recas, Sag, Sanpetru Mare, Saravale, Secas, Timisoara, Tomesti, Tomnatic, Traian Vuia, Valcani, Varias

L a a a UAT- a a a : Brestovat, Criciova, Ortisoara, Otelec, Remetea Mare, Sacosu Turcesc, Sanandrei

Ra : a T

pagina | 19

local pentru alocarea de credite bugetare în vederea acord rii burselor colare. Solicit m

Inspectoratului colar Jude eam Timi s pun periodic în vedere UAT-urilor s respecte

legea i s monitorizeze activ gradul de acordare a burselor n jude ul Timi , iar prefectului

s pun în vedere UAT-urilor s se conformeze prevederilor legale ca reprezentant al

Guvernului în teritoriu i garant al aplic rii legii la nivel jude ean.

3. Peste 70% dintre localit ile din jude ul Timi aloc sub 50.000 de lei pe an pentru

cheltuielile cu bunuri i servicii, o sum care se situea departe de a fi suficient pentru

acoperirea tuturor nevoilor de la clas i din coal , ncep nd cu utilit ile i materialele

de cur enie i termin nd cu dot rile i consumabilele care trebuie asigurate la clas nu

din bu unarele p rin ilor, ci din bugetul local. De altfel, exist destule prim rii timi ene

care nu aloc niciun leu pentru bunuri i servicii. De asemenea, ngrijor tor este faptul

c alocarea medie a sc ut n 2020 cu 26% la nivelul ntregului jude .

Ca solu ie imediat , primarii trebuie s ini ieze de îndat majorarea bugetului

alocat educa iei pentru bunuri i servicii, în special în actualul context pandemic, astfel încât

inclusiv materialele sanitare s fie asigurate tuturor elevilor (m ti, m nu i, de infectan i etc).

Totodat , Direc ia de S n tate Public (DSP) are datoria de a verifica dac prim riile

asigur existen a materialelor destinate igienei în coal i s sanc ione e directorii care nu

fac demersuri c tre autoritatea local n ca ul n care nu dispun de fondurile b ne ti necesare.

n jude ul Timi , media solicit rilor formulate de directori pentru suplimentarea bugetului local

alocat colilor este de circa dou /an/localitate.

4. n ceea ce prive te investi iile (bani pentru repara ii, reabilit ri, consolid ri) n ba a

material , media a fost de peste 700.000 lei n 2019 i de peste 1 milion de lei n 2020.

Totu i, doar despre 47 de UAT-uri avem date c au alocat bani pentru investi ii, n timp

ce 32 au comunicat 0 lei i altele 22 nu au specificat dac au alocat sau nu sume n

2020 pentru repara ii i moderni ri. Totu i, diferen ele dintre alocarea ini ial i

execu ia final pentru anul 2019 sunt considerabil de mari, ceea ce relev o problem

de capacitate administrativ la nivelul UAT-urilor comunale.

ISU i DSP trebuie s fie mult mai active în ceea ce prive te evaluarea st rii bazei

materiale i s exercite atribu ii de control asupra primarilor care, din diverse motive

politice sau de oportunitate, aleg s cheltuiasc banii n alte direc ii n loc s investeasc n

Ra : a T

pagina | 20

renovarea cl dirilor destinate actului educa ional din punct de vedere sanitar i func ional.

Totodat , prefectul trebuie s se implice activ în monitorizarea proiectelor de dezvoltare

local ce sunt finan ate prin programele na ionale ale Guvernului Rom niei, prin Ministerul

Lucr rilor Publice, De volt rii i Administra iei.

Toate materialele publicate i activit ile desf urate n cadrul proiecului coli curate sunt reali ate cu ajutorul

Fundatiei pentru O Societate Deschis , în cooperare cu Ini iativa Societate Deschis pentru Europa a

Funda iilor pentru Societate Deschis . Opiniile reflectate n raport apar in autorilor i nu reflect neap rat

po i ia finan atorului.