30595 Luminat Aug05 - Roboam Aug05.pdfWcoala Duminicalq: Nelu Ciorba (360) 694-5127 [email protected]...

LUMINQTORUL Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste din SUA wi Canada Anul LXXXXI Nr. 8 - August 2005

Din cuprins

Calendarul Asociayiei

Telefonul fqrq fir 3“nqlyarea 4Re’ntoarcerea pqgknismului 6“ntrunirea de primqvarq - Detroit 11Principiul consacrqrii 12Interviul lunii 15Perspective profetice 16Umblq cu Dumnezeu 18Mqnqstirea diavolului 20Zece cenyi 22Maxime, cugetqri 24Wtiri de pretutindeni 25Sq ne cunoawtem Asociayia 26

Preyul unei reviste este de $2.00 ($25.00 pe an). “ncurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici.

Abonamentele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306

[email protected]

Invitayie la Congres 2005 Hol][ood, FloridaTema Congresului - Ioan 13:34Congresul Asociayiei Baptiste Romkne din S.U.A wi Canada va avea loc la

Holl][ood, Florida ‘ncepknd cu 1 Septembrie - cknd va avea loc ‘ntrunirea Comitetului Executiv, 2 Septembrie - ‘ntklnirea cu toyi frayii lucrqtori, 3 Septembrie cknd vor avea loc lucrqrile Congresului wi Duminica din 4 Septembrie cknd vom avea servicii dimineaya wi dupq masq.

“ncepknd de Miercuri, 08/30/05 vom avea servicii divine ‘n fiecare searq ‘n Bisericile din Hol][ood, iar Skmbqtq searq wi Duminicq toatq ziua la sala Congresului.

Pentru mai multe informayii vq rugqm sq sunayi la:Cristian Paul 954-963-6562Florin Vancea 954-410-5633Petru Matcqu 954-9078574George Dancea 847-774-6199

<Luminqtorul>

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din USA wi Canada.

48 biserici - 5500 de membrii

Prewedinte: Viorel Clintoc(330) 896-1552 [email protected]

Viceprewedinte Est: Titi Cocian(770) 640-7460 [email protected]

Viceprewedinte Vest: Liviu Yiplea(626) 839-5432 [email protected]

Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui(519) 743-4736

Secretar: George Dancea(847) 774-6199 [email protected]

Wcoala Duminicalq: Nelu Ciorba (360) 694-5127 [email protected]

Departamentul de misiuneIoan Gug (916) 480-9693

Departamentul de sfqtuireGeabou Pascu (623) 486-1465

[email protected] Serac (510) 351-1329

Vasile Branzei (714) 776-8828

Casier administrativ: Ion Cotkrlq (248) 373-7324

[email protected]

Casier misiune: Moise Filipescu (818) 240-5119

drfilipescu@]ahoo.com

Departamentul de literaturqEditor al revistei: Daniel Branzai

(714) [email protected]

Tipar wi expediere Titus Cocian - Atlanta

Corespondenyi:

Titus Cocian - AtlantaNelu Ciorbq - Portland

Nelu Wtir - HoustonLiviu Tiplea - Los AngelesIoan Ciobotq - Timiwoara

Gicu Cotley - A\ronGeabou Pascu - Phoenix

LUMINQTORUL - August 2005 3

Editorial

Cu mult ‘naintea <celularului mobil> a existat un joc al copilqriei numit <Telefonul fqrq fir>. Awezayi ‘n cerc sau ‘n wir, ‘l jucam ‘n tabere sau ‘n <cursurile noastre serale> de la colyul strqzii. Capul de wir sau <iniyiatorul> convorbirii rostea la urechea celui mai apropiat copil un cuvknt, iar acesta trebuia sq-l transmitq mai departe urmqtorului, iar acesta la urmqtorul ... pknq ce cuvkntul ajungea la ultimul copil din wir. Hazul jocului consta ‘n faptul cq, mai ‘ntotdeauna, la capqtul wirului ajungea ceva cu totul diferit de ceea ce rostise <iniyiatorul>. Cuvkntul (sau mesajul) era alterat involuntar de cei care nu-l auzeau tocmai bine wi-l retransmiteau aiurea mai departe ...

Copilqria noastrq a trecut, dar nu wtiu cum se face cq unii dintre noi n-am observat acest lucru wi continuqm sq ne jucqm, acum periculos, de-a <telefonul fqrq fir> wi purtqm vorbele de la unii la alyii. “n limbaj matur, aceasta nu mai este o joacq, ci un obicei condamnat de Biblie sub numele de <bkrfq>. Activi ‘n cercul social al bisericilor din Asociayie, unii dintre noi au iniyiat o adevqratq industrie a <bkrfei pocqiewti>. Pe coperta de la sfkrwitul revistei puteyi vedea o celebrq ilustrayie a acestui viciu.

<Am stat ieri noapte ‘nfqwurat ‘n nesomn wi greayq din cauza unui mesaj plin de neadevqruri despre mine, rqspkndit pe undele nevqzute ale Internetului ... >

O astfel de introducere trezewte invariabil curiozitatea cititorilor. Parcq vq simt pe unii cum vq foiyi pe scaun abea awteptknd amqnuntele savuroase care ar trebui sq urmeze ... Nu va urma ‘nsq nimic. Confidenya de mai sus este inventatq. Ea ar putea fi ‘nsq mqrturia unui suflet care skngereazq ‘ncq dupq muwcqtura crudq a vorbelor rostite sau scrise fqrq ‘ncqrcqtura atkt de necesarq a bunqtqyii wi buneicuviinye.

Ceea ce spunem noi poate fi o binecuvkntare, un blestem sau ... o bkrfq. Bkrfa este cea mai periculoasq comunicare dintre oameni. Care este definiyia <bkrfei>? Iatq una posibilq:

<Bqrfq este atunci cknd auzi ceva ce-yi place despre cineva care nu-yi place.>

Mi-am adus aminte de aceasta cknd am revqzut o ilustrayie a unui foarte renumit desenator american, pe care v-o ofer wi vouq pe coperta de la sfkrwitul acestui numqr. Wi pentru cq tot veni vorba, iatq ckteva cugetqri pe marginea acestui subiect atkt de comun, dar wi atkt de ... condamnabil:

Ecoul unor lucruri woptite la ureche se aude uneori la mii de \ilometri depqrtare. - Proverb chinez

<Wtiu, trebuie sq-yi mqrturisewti pqcatele, dar, crede-mq, n-ai nici o obligayie sq le mqrturisewti wi pe ale ... altora!>

Minyile ilustre discutq idei, inteligenyele medii discutq evenimente, iar minyile reduse ‘i discutq pe oameni.

Prietenul tqu are un prieten, iar acel prieten al prietenului tqu are wi el un prieten, awa cq ... fii discret.

Culmea bkrfei: Mutul i-a spus surdului cq orbul l-a vqzut pe olog fugind.

Nu toate femeile repetq zvonuri, unele ... le creiazq!

Tuturor ne place sq auzim adevqrul, mai ales ... despre alyii.

O limbq de zece centimetri poate ucide un om de doi metri.

“n principiu, orice lucru care este urlat la noi sau woptit la ureche nu meritq sq fie luat ‘n seamq.

Medicul se uitq la limbq wi vede dacq suntem sqnqtowi ‘n trup. Dumnezeu se uitq la ce ne iese de pe limbq wi vede dacq suntem sqnqtowi ‘n suflet.

“mi aduc aminte cq fratele Marcu Nichifor a luat-o odatq de mknq pe soyia lui, tulburatq de vorbele aflate de la o <sorq binevoitoare> wi a ‘nvqyat-o cum sq scape de povara otrqvitq a bkrfei. El a dus-o sq-i spunq acelei femei: <Nu sunt cowul tqu de gunoi! Aruncq-yi-l ‘n altq parte.> Fiecare dintre noi am face bine sq ‘nvqyqm de la nenea Marcu ...

Ce sq facem ‘nsq dacq noi suntem cei pe care <’i mqnkncq limba> wi suntem gata sq-i vorbim de rqu pe alyii?

“nainte de a spune ceva, ‘ntreabq-te: <Este ceva bun, este ceva necesar, este adevqrat wi mai ales ... este mai bun deckt tqcerea ?

Telefonul fqrq fir ...

4 LUMINQTORUL - August 2005

‘nqlyareaMesaj de Dumitru Cornilescu

<El S-a dus afarq pknq spre Betania. Wi-a ridicat mkinile wi i-a binecuvkntat; pe cknd ‘i bincuvknta, S-a despqryit de ei wi a fost ‘nqlyat la cer. Dupq ce I s-au ‘nchinat, ei s-au ‘ntors la Ierusalim, cu mare bucurie. Wi erau tot timpul ‘n templu wi-L lqudau de Dumnezeu>. - Luca 24:50-53

Iatq, ‘n puyine cuvinte, descris felul cum S-a ‘nqlyat Domnul Isus de pe acest pqmknt ‘n cer: i-a dus pe ucenici afarq, pknq spre Betania wi i-a binecuvkntat. Apoi El a plecat ‘n cer. Ucenicii s-au ‘ntors ‘n Ierusalim cu mare bucurie.

“nqlyarea Domnului, un prilej de bucurie.

Ucenicii “l vqzuserq cu ochii lor pe Mkntuitorul pentru ultima datq, wi totuwi, ‘i cuprinsese o mare bucurie; iar bucuria lor este acum wi bucuria noastrq, cqci Acela care S-a ‘nqlyat la cer va veni ‘n curknd la ai Sqi, iar acolo “l vom lquda pentru lucrarea Lui mare. Ne bucurqm de mkntuirea Lui deplinq wi de legqtura dintre Dumnezeu wi om pe El care a ‘nnodat-o pentru totdeauna. Domnul Isus a spus pe cruce: <S-a sfkrwit!> Aceste cuvinte sunt o puternicq temelie pentru noi. Acum, nu mai suntem vrqjmawi ai lui Dumnezeu, ci copii ai Lui, ‘mpqcayi cu Dumnezeu: ‘ntre El wi noi nu mai este nicio separare. Preyul mkntuirii noastre este scumpul sknge al Mkntuitorului nostru. Iar prin “nqlyarea lui Isus la cer, Dumnezeu ne spune cq mkntuirea prin Isus a fost deplin primitq wi de aceea, ne putem odihni pe aceastq temelie de neclintit. Wtim bine cq la Cruce biruinya a fost ckwtigatq, cq prin “nvierea wi “nqlyarea la cer a Domnului Isus, Dumnezeu a pus

pecetea primirii, a ‘ncuviinyqrii Lui. Pe acest temei, eficacitatea Jertfei de la Golgota rqmkne wi nu pentru un timp limitat ci pentru vewnicie.

Omul, ‘n trecut apqsat de povara pqcatelor wi nemkntuit, era trist wi neliniwtit. Acum, cknd a cqpqtat mkntuirea, el se bucurq. El wtie cq are un Mkntuitor Viu wi “nqlyat la cer, care a fqcut totul pentru el.

Mkntuitorul S-a ‘nqlyat la cer ca Biruitor. El a trqit ca om pe pqmknt: a venit la noi ca sq ne mkntuiascq. Ce a ‘nsemnat aceasta pentru El, prea puyin putem ‘nyelege noi, doar avem o foarte palidq idee. A trebuit sq ‘nfrkngq tot ce stqtea ‘n calea lucrqrii de mkntuire. A trqit printre oameni aflayi sub stqpknirea vrqjmawului, robiyi de pqcate wi protivnici fayq

de tot ce era dumnezeiesc. Ei L-au batjocorit, au rostit hule ‘mpotriva Lui wi a lui Dumnezeu wi n-au ‘ncetat sq manifeste urq fayq de El. Wi, totuwi, Isus a fost Cel mai Bun Prieten al lor. Ei L-au respins total, au dispreyuit iubirea Lui wi n-au avut liniwte, pknq nu L-au pironit pe cruce. Murind ‘nsq pe cruce, Isus S-a ‘ncqrcat cu poverile noastre de neomenie, cu pqcatele noastre de oameni cqzuyi wi vrednici de pedeapsa lui Dumnezeu. El S-a ‘ncqrcat cu toate pqcatele noastre. Pe temeiul Jerfei Lui, Dumnezeu poate oferi iertarea ‘n dar fiecqruia. Da! El poate mkntui pe orice pqcqtos, El poate spqla orice patq de pe inimq, pentru skngele Mkntuitorului, cqci <skngele Lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, curqyewte orice pqcat> (1 Ioan 1:7).

Iatq dar, Domnul Isus Christos s-a ‘nqlyat la cer biruitor asupra pqcatului, Dumnezeu poate, El vrea sq izbqveascq pe orice om de robia, tirania wi vina pqcatului. Pqcatul nu mai este o piedecq ‘naintea lui Dumnezeu: el a fost ‘nlqturat. Wi va veni o vreme pe pqmknt cknd nu va mai fi pe pqmknt nici un pqcat. Nu este aceasta o biruinyq strqlucitq? Putem oare mulyumi ‘ndeajuns pentru aceastq biruinyq mare? Da, ne bucurqm mult cq Mkntuitorul nostru S-a ‘nqlyat la cer ca biruitor asupra pqcatului.

El este, de asemenea, biruitor asupra moryii. Scriptura spune cq moartea este <”mpqratul spaimelor>. Nici chiar pentru credinciowi moartea nu este plqcutq. Totuwi, credinciowii nu se tem de moarte cqci moartea este pentru ei un drum de biruinyq din lumea aceasta la Domnul. <Unde ‘yi este boldul, moarte? Unde ‘yi este biruinya, moarte?> (1 Cor. 15:55). Ce mqrey triumf. Biruinya lui Christos asupra moryii este pricinq de glorioasq bucurie!

Domnul Isus S-a dus ‘n cer wi ca biruitor asupra lui Satan. Acest


crunt vrqjmaw, care a rqpit oamenilor bucuria, este acum ‘nvins: de acum, el nu ne mai poate chinui cqci Domnul Isus l-a ‘nfrknt, iar omul wi-a gqsit refugiul la Cruce, unde ‘wi poate lqsa povara de pqcate, gqsind liniwtea. Ce eliberare! Cel ce ‘mi stqtea ‘mpotrivq wi mq ameninya este acum ‘nvins: ultimul cuvknt ‘l are Mkntuitorul, care a ckwtigat biruinya pe Cruce.

Totodatq, Isus a ckwtigat biruinya asupra lumii. “n aceastq lume se manifestq o ‘mpotrivire fqyiwq contra lui Dumnezeu wi contra fiecqrui om care “i aparyine Lui. Omul, cu propria lui putere nu i se poate ‘mpotrivi lumii. Dar, cknd wtim cq Domnul nostru este Biruitor, stqm ‘n picioare cu curaj ‘naintea ‘ntregii lumi. Pot sq ne batjocoreascq, sq ne ameninye, sq ne prigoneascq – noi rqmknem credinciowi, cqci suntem ai Lui, ckwtigayi de El cu scumpul Lui sknge. Noi nu renunyqm cu nici un chip la legqtura noastrq cu El. Domnul Isus a spus: <”n lume, veyi avea necazuri, dar ‘ndrqzniyi! Eu am biruit lumea>. Iatq, dar o pricinq de bucurie a credinciowilor: Isus este biruitor asupra lumii.

Christosul “nqlyat la cer a devenit Mijlocitorul wi Chezawul nostru.

Domnul Isus a biruit ‘n lupta Sa pentru cq a fost nu numai Fiul lui Dumnezeu ci wi Om. Awa a putut El sq fie Substitutul pqcqtowilor pe cruce. Dar ‘nseamnq mai mult: avem acum un chezaw ‘n cer, unde ne awteaptq ca sq fim acolo unde este El. Ce bucurie! Locul meu este ‘n cer, ‘mpreunq cu Domnul Isus. Wi chiar acum, fiind pe pqmknt, prin Duhul eu trqiesc acolo. Dorinyele, planurile wi interesele Lui sunt wi ale mele. Dacq ne ‘ntreabq cineva:

- Unde mergi cknd yi se va consuma ultima suflare aici, pe pqmknt?

- Merg la Mkntuitorul, cqci sunt ‘n ‘ntregime al sau a Lui!

Ai wi tu aceastq nqdejde? Este aceasta wi bucuria ta?

Minunea locuirii Duhului Sfknt ‘n credinciowi a fost inauguratq la Cinzecime, la scurt timp dupq ‘nqlyarea Mkntuitorului la cer. “n acest fel “l avem pe Isus, Mijlocitorul nostru ‘n cer wi avem cu noi, ‘n viaya de fiecare zi pe pqmknt pe Duhul Sfknt, care luptq cu

noi, ne ‘mbqrbqteazq ‘n ‘ncercqri wi ne ‘ntqrewte. Duhul Sfknt este Mkngqietorul nostru, El ne ‘nvayq, ne ‘ndeamnq, ne corecteazq prin Cuvkntul Scripturii. Nu este oare acesta un temei ca sq ne bucurqm?

Isus este avocatul nostru ‘n cer.El ne apqrq de acuzayia vinelor

noastre, a inimilor wi minyilor noastre wi respinge pqrerile lui Satan spunknd: <Eu M-am jertfit pentru acewti oameni, pqcatele lor au fost asupra Mea. Eu am drept asupra acestor oameni, Eu i-am declarat liberi!> Ckt de sigurq wi de temeinicq este mkntuirea! Nimeni n-o poate clqtina, cqci soarta noastrq este ‘n ‘ntregime ‘n mkna Mijlocitorului nostru din cer.

Christosul “nqlyat are toatq puterea ‘n cer wi pe pqmknt. Noi ‘nyelegem puyin din ce ‘nsemneazq acest lucru, El are putere asupra ‘ngerilor din cer, asupra oamenilor pe pqmknt. Da, asupra oamenilor ckt de pqcqtowi ar fi ei. Ckt de hotqrkt poate pqwi credinciosul care poate spune: Mkntuitorul meu are toatq puterea. Pot interveni greutqyi, piedeci, dar voi merge cu bucurie prin toate wi viaya mea va fi dreaptq, cqci El are toatq puterea. Eu nu ‘nyeleg ce mi-a hqrqzit wi nu pricep ce face, dar wtiu cu siguranyq cq tot ce face El este bine pentru mine.

Cel ce are toatq puterea pregqtewte un loc ‘n casa Tatqlui pentru fiecare credincios al Lui. Vom merge acolo nu ca niwte strqini

ci ca unii care suntem <’mpreunq cetqyeni cu sfinyii, oameni din casa lui Dumnezeu>. Cel ce ne-a mkntuit wi are toatq puterea ne awteaptq. Ce pricinq de bucurie!

Cknd Wtefan era ‘mprowcat cu pietre, el a spus: <Iatq, vqd cerurile deschise wi pe Fiul Omului stknd la dreapta lui Dumnezeu.> Isus era pregqtit sq-i primeascq duhul.

Awa se ‘ntkmplq cu orice credincios care are mkntuirea prin Isus: duhul lui va fi primit de Mkntuitorul. Dacq ewti credincios cu adevqrat, awa va fi wi cu sufletul tqu cknd vei fi strqmutat ‘n “mpqrqyia Lui.

Cel “nqlyat va veni iarawi. Domnul Isus va veni ‘n curknd pe pqmknt sq ‘ntemeieze “mpqrqyia Sa. Trqiewti tu ‘n awteptarea venirii Lui? Ewti gata sq exprimi dorinya: Doamne Isuse, de-ai veni chiar azi? “l awtepyi tu pregqtit?

Iatq sensul “nqlyqrii! Este acest sens wi experienya ta? Te bucuri tu cu mare bucurie cq ai un Mkntuitor wi ‘n El o mkntuirea awa de mare? Dacq nu poyi rqspunde <Da!>, considerq o oportunitate cq uwa harului lui Dumnezeu este ‘ncq deschisq: asta ‘nseamnq cq putem ‘ncq sq primim harul Lui, sq devenim ai Lui.

(tradusq din buletinul <Unter dem |reutz> (Sub Cruce) al sanatoriului ‘n care Dumitru Cornilescu rostea zilnic o adresq spiritualq cqtre pacienyii internayi ‘n acel sanatoriu elveyian).


Lumea ‘n care trqim

Re’ntoarcerea pqgknismului ‘n lumea postmodernq, de Peter JONES

Am putea gqsi destul de ciudatq, sunt convins, imaginea prewedintelui american care iese dintr-o bisericq protestantq cu o Biblie groasq ‘n mknq. Amestecul de religie wi politicq ‘n lumea cea nouq este remarcabil. Cu adevqrat, noyiunea separayiei Bisericii wi a statului a fqcut progrese de 20 de ani ‘ncoace, dar religia a avut mereu un loc ‘nsemnat ‘n viaya publicq americanq. La sosirea ‘n Statele Unite rqmki surprins de locul pe care ‘l ocupq crewtinismul ‘n societate: reyele imense de wcoli crewtine, colegii wi universitqyi crewtine, nenumqrate facultqyi de teologie - ‘n aceea unde predau se aflq douq imense dulapuri (cu 14 etajere) pline de cataloage ale colegiilor wi facultqyilor de teologie crewtinq - sute de edituri crewtine, mii de posturi de radio wi televiziune crewtine, ample lucrqri misionare de evanghelizare wi acyiuni sociale. Miwcarea evanghelicq recent ‘nfiinyatq <Promise |eepers> adunq ‘n mod regulat pe stadioane ckte 60.000, uneori 80.000 de oameni cu scopul de a le da ocazia sq ‘wi re’nnoiascq ‘n faya lui Dumnezeu angajamentul luat ‘n faya soyiilor wi familiilor lor.

Categoric, America este profund crewtinq. Ea este mqcar profund religioasq: 97% din populayie crede ‘n Dumnezeu wi 90% crede cq Dumnezeu ‘i iubewte. Precum scrie wi pe bancnote: <In God [e trust> (“n Dumnezeu ne punem ‘ncrederea).

Fiecare copil ‘nscris ‘n sistemul wcolar public declamq ‘n fiecare dimineayq <One Nation Under God> (o nayiune sub stqpknirea lui Dumnezeu).

Totuwi, dacq ‘ndepqrtqm puyin ce se aflq la suprafayq, realitatea pare a fi diferitq. Nayiunea este religioasq, dar nu crewtinq. Americanii sunt religiowi, dat moralitatea s-a schimbat wi, fqrq ‘ndoialq, wi religia sub auspiciile cqreia se manifestq. Un sociolog de la Universitatea din Boston, Alan {olfe, a publicat ‘n 1998 un studiu asupra clasei mijlocii americane. El observa: <Eram o yarq crewtinq. Mai nou, am devenit o nayiune tolerantq, deschisq tuturor religiilor.> Colegiul din Dartmouth, una din marile wcoli americane, constituie un exemplu. Fondatq ‘n 1750 de cqtre Eleazar {heeloc\, unul din liderii marii Redewteptqri din secolul al XVIII-lea, instituyia academicq avea drept obiectiv <sq-L facq pe singurul Dumnezeu wi Salvator cunoscut wi sq aducq pe copiii pqgknilor la credinya crewtinq>. “n 1945, decanul Ernest Hop\ins avea aceeawi viziune: <Dartmouth este un colegiu crewtin ‘ntemeiat ‘n vederea crewtinqrii studenyilor sqi>. Decanul de azi, James Freedman, a calificat ‘n 1997 aceste temeiuri crewtine ca fiind <odioase>, <fantome ale trecutului ce trebuie extirpate din memoria instituyiei>.

Ce s-a petrecut ‘n America crewtinq? Douq explicayii diferite, dar complementare, pot fi propuse:

revoluyia studenyeascq wi socialq din anii ^60 wi sosirea postmodernismului.

A. Revoluyia socialq a anilor ^60

O schimbare a fost semnalatq ‘n 1992 cknd un membru al generayiei hippie a intrat pentru prima oarq la Casa Albq wi wi-a asumat funcyia cea mai plinq de putere din lume. Domnul Clinton a evitat serviciul militar, s-a opus rqzboiului din Vietnam, a fumat droguri wi a adoptat moralitatea libertqyii sexuale. Doamna Clinton, de cknd era studentq, a fost o feministq convinsq; ea a fost unul din editorii unei reviste de jurisprudenyq revoluyionarq care considerau poliyiwtii <pigs>, demni de a fi ‘mpuwcayi, membrq a unei asociayii de avocayi radicali care au apqrat <Panterele negre>. (E interesant sq o auzim astqzi pe d-na Clinton acuzknd astqzi diverse persoane favorabile dreptului wi moralitqyii tradiyionale ca fiind <extremiste>). “n 1992, tinerii revoluyionari din anii ^60, care respinseserq Statul wi structurile sale, au preluat puterea politicq wi au devenit responsabilii conducerii Statului. Revoluyia socialq care cqpatase ‘nfqyiwarea unui ewec total a ckwtigat ‘ntr-o manierq uimitoare wi surprinzqtoare. <Este timpul nostru> , a spus cuplul prezidenyial intrknd pe culoarele puterii, wi s-a ‘nyeles repede ce voia a spune cuvkntul <nostru>: avortul generalizat, femeia pe ckmpul de luptq ‘n armatq, acceptarea homosexualilor ‘n armatq, wi numirea ‘n guvern a numerowi drogati wi a 27

Re’ntoarcerea pqgknismului ‘n lumea post-modernq


homosexuali declarayi. Douq femei - guru, binecunoscute din Ne[ Age, au pqtruns wi ele ‘n Casa Alba ‘n calitate de consiliere intime ale d-nei Clinton, membrq a bisericii metodiste. “n zilele noastre revoluyia din anii ^60 a devenit wi o revoluyie filozoficq wi religioasq a strqzii, cu efecte reale wi politice. Cartea lui Horo[itz wi Collier, <Destructive Generation> (1995) prezintq o exegezq a miwcqrii. Liderii sqi, studenyi la Ber\ele], au editat ziarul oficial Ramparts, purtqtor de cuvknt al acestor idei revoluyionare. Ei au caracterizat revoluyia ca <distructivq>. Revoluyia a distrus ideile obiwnuite ale epocii: autoritatea ierarhizatq, sexualitatea heterosexualq normativq wi biblicq wi spiritualitatea biblicq. “n locul lor, ei au propus noyiuni de autoritate personalq wi autonomq, de sexualitate eliberatq wi spiritualitate orientalq. Revoluyia n-a fost un ewec, ‘n ciuda aparenyelor. Sigur, hipioyii wi-au tqiat pqrul, wi-au fqcut baie wi au ‘nceput sq se ‘mbrace burghez. Numai cq ideile lor s-au rqspkndit de-a lungul culturii americane wi occidentale. Vestul s-a ‘ndreptat spre Orient wi Orientul s-a deplasat cqtre Vest. Tehnologia, democrayia wi comeryul occidentalilor au ‘nvins Orientul, dar spiritualitatea orientalq a ‘nvins Vestul. Rezultatele s-au resimyit curknd ‘n societate. America a devenit lider mondial ‘n materie de avorturi, de divoryuri, de pornografie, de feminism radical. Revoluyia din USA a fost ‘n principal spiritualq, avknd ‘n vedere natura foarte religioasq a societqyii. Am asistat la o explozie de spiritualitqyi wi tehnici spirituale, aliate cu o sumq

de metode cvasi-spirituale ‘n vederea ameliorqrii performanyelor personale.

Eficacitatea, pragmatismul wi \no[-ho[-ul comercial au dobkndit o dimensiune spiritualq. O carte recentq, <{hat Reall] Matters> (Ce conteazq cu adevqrat) , de Ton] Sch[artz, catalogheazq toate aceste abordqri care unificq psihologia wi analiza individualq occidentalq cu spiritualitatea wi disciplinele spirituale ale orientului. “n concluzie, autorul anunya cu mkndrie <emergenya unei noi ‘nyelepciuni americane> care va salva lumea.

B. Apariyia postmodernismului

Aceastq revoluyie socialq a anilor ^60, departe de a fi un ewec, a fost, ‘n fapt, o mare reuwitq. A fost rkndunica ce anunya primqvara unei noi lumi postmoderne. Ea a pus sub semnul ‘ntrebqrii civilizayia modernq wi ‘ncq nu s-au ‘ncheiat influenyele profunde asupra ‘nchegqrii unei noi lumi postmoderne. Astfel, o altq manierq de a aprecia scandalurile de la {ashington este aceea de a considera sosirea lui Bill Clinton la putere ca aceea a primului prewedinte postmodern al Statelor Unite.

Un comentator vede ‘n comportamentul prewedintelui ‘n numeroasele afaceri adulterine care ‘l privesc o punere ‘n scenq a unei filozofii postmoderne. “n lumea postmodernq nu existq adevqr, ci numai constructe personale. Aparenya este esenyialq, nu sensul. Dacq adevqrul este o altq formq a puterii, rayiunea, faptele sau evidenya au mai puyinq importanyq deckt oportunismul wi exerciyiul puterii. A wti sq apuci

puterea, a-yi ‘nwela adversarul reprezintq astqzi tipicul ‘n materie de raporturi intelectuale ‘n interiorul universitqyilor americane. Aceasta se ‘ntkmplq wi ‘n politicq wi tehnica e bine pusq la punct ‘n actuala administrayie.

“n ce constq postmodernitatea? Dupq Mar\ C. Ta]lor, un postmodernist american important, <deconstrucyia este postmodernul ridicat la rang de metodq>. “n inima postmodernismului se aflq deconstrucyia. Este interesant de notat cq teoreticienii recunoscuyi ai postmodernitqyii sunt aproape ‘n exclusivitate francezi, fie prin nawtere (Lacan, Foucault, L]otard, Certeau, Bataille, Maurice Blanchot, Jean-Luc Nanc], Luc Ferr] wi Helene Cixous), fie pentru cq au ales Franya ca patrie adoptivq (Levinas, Derrida, |risteva), sau pentru cq scriu ‘n francezq (Irigara]). Imperiul francez dominq ‘n continuare lumea, cel puyin prin textele sale filozofice. Made in France: gkndit ‘n Franya, exploatat ‘n Statele Unite! Deconstrucyia este asociatq cu Jac`ues Derrida, care se ‘ndoia de posibilitatea de a descrie prin vreo teorie oarecare fenomenul comunicqrii literare. Sensul wi chiar conwtiinya noastrq de a fi nu existq ‘n afara limbajului; orice limbaj este temporar wi relativ. Nu existq semnificat original, transcendent wi obiectiv (Dumnezeu, istorie, om, rayiune) care sq fie ‘n afara sistemului lingvistic, care, el ‘nsuwi, este o invenyie omeneascq. Precum spune Ferr], urmkndu-l pe Derrida, wtiinyele umane deterministe pretind sq facq misterul uman vizibil ‘n cele din urmq. Efectul lor demistificator

Re’ntoarcerea pqgknismului ‘n lumea post-modernq

Miturile sunt fayq de crewtinism ceea ce poezia este fayq de adevqr, mqwti ridicole sub care se ascunde pasiunea de a trqi. - N. Iorga

Este natural sq fi religios, dar supranatural sq fi crewtin.

Religia ciuva este ceea ce-l pasioneazq.

Cea mai rqspknditq religie de azi este CONFUZIONISMUL.

Dacq oamenii religiowi sunt totuwi rqi, cum ar fi ei fqrq religie?

Religiozitatea nu te poate mkntui. Fenomenul religios este ca foamea, dezvqluind necesitatea dupq hranq. Foamea te face sq fi preocupat sq ajungi la mkncare, dar ea, (foamea) nu te poate yine ‘n viayq! Tot awa wi religiozitatea; ea dq doar pe fayq nevoia noastrq dupq Dumnezeu. Templul ‘n sine wi toate slujbele nu pot sq mkntuiascq.

Domnul Isus a venit sq curqyeascq Templul wi sq umple Templul. Cine vine la Templu din religiozitate, trebuie sq se ‘ntklneascq cu El pentru mkntuire. - Liviu Yiplea

Suntem wi gkndim pe mqsura Dumnezeului ‘n care credem - spune Hegel - dupq cum popoarele au parte de stqpkniri bune sau rele, potrivit cu Dumnezeul cqruia i se ‘nchinq. (Constantin Noica)

Omul este o creaturq inventivq, dar limitatq. Avem astqzi mai mult de 32.000.000 de legi, care n-au reuwit sq spunq nimic mai mult deckt Cele 10 Porunci.

Nimeni nu wtie cu exactitate vkrsta omenirii, dar toyi sunt convinwi cq este destul de ‘n vkrstq casq se nu mai facq atktea prosti.


este vizibil. Aceasta reprezintq wi slqbiciunea lor: postulatul lor fundamental, acela al rayionalitqyii ascunse, pentru cq e irefutabilq, nu este, el ‘nsuwi, wtiinyific. El denotq o poziyie metafizicq wi astfel nu rqmkne deckt o credinyq printre altele. Derrida se aflq ‘n plinq reacyie ‘mpotriva structuralismului. Iewirea din aceastq rezidq ‘n sensul emanat de la cititor, nu de la autor sau din structura profundq a textului. Din aceastq ‘ndoialq metodologicq s-a construit o filozofie deconstructivistq/postmodernq. Pentru cq limbajul este un produs cultural, sensul este ‘n mod necesar un construct social wi ar trebui sq fie <deconstruit>. Este motivul pentru care Mar\ C. Ta]lor are dreptate: <deconstrucyia este postmodernismul ridicat la rang de metodq>. “n inima postmodernismului se gqsewte deconstrucyia.

Se simte aici un fel de obligayie moralq. “n parte, gqsim o reacyie corectq ‘mpotriva orgoliului modern, care, cu rayionalismul squ, se crede, mulyumitq gkndirii autonome, capabil sq rezolve toate problemele umane. “n fapt, dupq cum urmeazq sq arqtqm, omul pqcqtos nu abandoneazq niciodatq autonomia gkndirii, pentru cq, pentru a se exprima, trebuie sq facq apel la aceasta. Astfel, adevqrata yintq a artileriei deconstructive este, o datq ‘n plus, perspectiva crewtinq asupra lumii.

a). Deconstrucyia ‘n calitate de teorie socialq.

Jean-Francois L]otard folosewte aceastq teorie literarq pentru a dezvolta o teorie socialq. L]otard dq glas unei suspiciuni fundamentale ‘mpotriva <metanarativilor>. Orice aseryiune adevqratq este un produs social wi valid numai ‘n cadrul acestui sistem. <Lumea e un text>. Guvernatori, [orld vie[/concepyii asupra lumii, tehnologii, istorisiri, teorii wtiinyifice, obiceiuri sociale wi religii sunt toate construcyii sociale. Nu existq un <logos transcendent>, nici un sens obiectiv...suntem toyi ‘ncarcerayi ‘n <’nchisoarea limbajului>. Deconstructiviwtii se trag din Nietzsche, care credea cq viaya omului izvorqwte din instinctul de putere al omului. Ei pretind cq adevqratul sens al culturii se gqsewte ‘n subteran,

ascuns ‘n instituyii, mascknd comploturi sinistre, dar adesea inconwtiente. Astfel, deconstructiviwtii sunt, ‘n mod ciudat, ‘nsufleyiyi de un moralism demn de cruciadele Evului Mediu.

b) Deconstructivismul ‘n chip de teorie eticq. Homosexualitatea.

Michel Foucault, filozoful homosexual, cautq sq dezvolte deconstrucyia ‘n perimetrul sexualitqyii. El yine sq demonstreze

cq orice sistem, orice meta-istorisire exprimq o putere a voinyei. Nu existq o normativitate sexualq, numai o impunere injustq a voinyei heterosexualilor mai numerowi asupra homosexualilor mai puyin numerowi. Deconstrucyia pare a fi ‘mplinirea <transvaluqrii> nietzscheene a valorilor. Dupq Foucault, <awa-zisul adevqr> este pur wi simplu o hqryuire ideologicq a celor care deyin puterea. “n traiectul acestor idei, normativitatea eticq biblicq ‘n privinya sexualitqyii este deconstruitq wi se plaseazq dinamitq la temelia catedralelor gkndirii teologice ortodoxe.

c). Etica generalq

Feminista francezq Julia |risteva declarq cq programul etic de azi constq ‘n a se ‘ntreba cum sq ‘nlqturqm codurile etice ale trecutului cu urmqtoarele scopuri: sq facem loc jocului liber al negativismului, al dorinyei, al plqcerii wi al satisfacerii. America de azi a pierdut consensul etic al trecutului ‘n awa fel ‘nckt e adesea dificil sq gqsewti un juriu

capabil de a ajunge la o judecatq comunq. Nu mai credem ‘n <America crewtinq>, ‘n existenya principiilor morale sigure wi indubitabile. Totul este relativ, obiect al alegerii personale. One Nation, After All.

d) Deconstrucyia ‘n chip de teorie feministq. Despre rolul sexualitqyii.

Iarqwi o franyuzoaicq, Simone de Beauvoir, a jucat un rol important. Feminismul poate fi vqzut ‘n latura sa pozitivq ca apqrare a drepturilor femeilor; dar feminismul recent, ‘n special ‘n Statele Unite, este wi o expresie foarte puternicq a deconstrucyiei, avknd partea negativq a suprimqrii patriarhatului, destrqmarea sistemului familial bazat pe autoritatea wi responsabilitatea tatqlui pentru apqrarea, susyinerea wi bunqstarea familiei.

e). Deconstrucyia Canonului

Descoperirea unei biblioteci gnostice ‘n 1945 wi publicarea conyinutului squ ‘n anii ^70 a furnizat o sursq de texte pseudo-crewtine care permit astqzi unui numqr de cercetqtori biblici americani sq deconstruiascq limitele canonului ortodox wi istoric. Am asistat la o

conferinyq savantq a unuia din nou-testamentarii americani cei mai cunoscuyi, care a pretins cq wtiinya nou-testamentarq americanq wi-a aflat cea mai semnificativq contribuyie ‘n admiterea ‘n canonul crewtin a evangheliei gnostice dupq Toma. Mai ales potrivit americanilor, ne aflqm ‘n procesul de creare a unei noi Biblii pentru o lume nouq.

f). Deconstruirea lui Dumnezeu

De ce a prins postmodernitatea rqdqcini wi a ‘nflorit ‘n USA? Pentru cq pqmkntul a fost pregqtit. Esenya ‘nsqwi a deconstrucyiei a fost religioasq. Adevqrata yintq a artileriei deconstructive, precum am spus-o, este felul crewtin de a vedea lumea. Un pqmknt religios, cum este America, face ca el sq fie gazda cea mai potrivitq pentru a primi spiritualitatea postmodernq. Mar\ C. Ta]lor numewte deconstrucyia <hermeneutica moryii lui Dumnezeu>. “n 1974, David Miller, ‘nainte de a se vorbi ‘n mod curent despre postmodernism ‘n SUA, a anunyat, ‘n anii ^60, moartea lui Dumnezeu,


nu moartea dumnezeilor, ci moartea Dumnezeului Bibliei. El a declarat cq moartea lui Dumnezeu, al dumnezeilor wi dumnezeelor pqgknismului imperial trebuie sq renascq. La funeraliile lui Dumnezeu se va nawte politeismul. Miller a refuzat normele unidimensionale ale unei civilizayii monoteiste, nu doar ‘n ceea ce privewte religia, ci wi politica, ordinea socialq, etica wi psihologia. Aceastq revoluyie a reuwit. America este ‘ncq o nayiune supusq lui Dumnezeu, dar este vorba de alt Dumnezeu, dumnezeul pluriform wi uman al pqgknismului clasic. Iatq ckteva exemple: ‘n Statele Unite, ‘n 1993, s-a reunit Parlamentul religiilor lumii, cu 6000 de reprezentanyi ai 125 religii. Pe estradq s-au gqsit reprezentanyi ai protestantismului, ai catolicismului, ai ortodoxiei, ai iudaismului, ai islamului, ‘mpreunq cu preoyi hinduwi, budiwti, zen, iainiwti, animiwti americani wi africani, si\h, bahaii, rastafariani wi zoroastrieni, guru ai Ne[ Age, ecologiwti, panteiwti, teozofi, samaniwti, vrqjitori, adoratori ai zeiyei Isis din Egipt, toyi pentru a celebra profunda lor comuniune. Creuzetul culturilor wi etniilor a devenit un creuzet sincretic de topire a religiilor. “n acelawi an, 2000 de femei presbiteriene wi metodiste s-au ‘ntklnit pentru a reimagina credinya crewtinq. “n timpul celor 3 zile ale reuniunii, ele n-au folosit nici o datq termenul de <Tatq> pentru Dumnezeu, nici de <Fiu> pentru Christos. Ele au adus un prinos euharistic zeiyei Sofia, cu elemente de lapte wi miere, wi-au rks de sacrificiul de pe cruce, gqsind pkinea wi vinul nepotrivite, iar serviciul de ‘nchinare s-a ‘ncheiat cu actul sacremental ultim, anume mestecarea mqrului. Chiar wi mai pqgknq, sqrbqtoarea anualq a <omului care arde> din dewertul Nevada a reunit ‘n 1997 un numqr de 17.000 de persoane pentru a aduce un cult lui Satan. Ei au cerut <tatqlui Satan> sq-i ia cu sine ‘n infern. Apoi, pentru a ‘ncheia sqrbqtoarea, Omul care Arde, un om de 20 de metri ‘nqlyime a fost ars simbolic. Best-sellerul actual al genului ficyional, >Tal\ing to Heaven>, de James Van Praagh, dezvoltq subiecte precum spiritismul, ocultismul wi practicarea necromanyiei pentru americani, oameni care, ‘n general, respectau interdictii precum cea din cartea Levitic (20:6):

<Dacq cineva se duce la cei care cheamq pe moryi wi la ghicitori, ca sq curveascq dupq ei, “mi voi ‘ntoarce Faya ‘mpotriva omului aceluia wi-l voi nimici din mijlocul poporului lui>. “n acest fel, douq miwcqri diferite dar paralele wi complementare au schimbat profund America awa-zis crewtinq. Revoluyia socialq a anilor ^60 a distrus multe wi analiza postmodernq a deconstruit multe altele. O societate atkt de destrqmatq awteaptq o reconstrucyie. O societate deconstruitq este ‘ntr-o situayie precarq. Deconstrucyia este o punte cqtre altceva, precum ar fi pluralismul tolerant. E.R.Norman a spus recent: <Pluralismul este un termen folosit ‘ntr-o perioadq de trecere de la o ortodoxie la alta, pentru cq pluralismul ‘nsuwi este o stare instabilq>. “nwiwi pluraliwtii toleranyi nu-i vor putea include pe non-pluraliwti. Dupq deconstrucyie vine reconstrucyia.

Golul lqsat de deconstrucyie cere o nouq plenitudine religioasq. Politeismul, ‘n particular, se aflq ‘n punctul de ‘ntklnire; zeii wi zeiyele pqgknismului cel vechi se simt bine ‘n Statele Unite pe pragul celui de-al treilea mileniu. Normele unidimensionale ale unei civilizayii monoteiste a religiei, politicii, ordinii sociale, eticii wi psihologiei au cedat locul unei noi construcyii multivalente wi pluriforme. <O nouq ‘nyelepciune americanq rqsare>; ea va salva America wi, cine wtie, lumea.

S-ar pqrea cq wi ‘n Franya ‘ncepe sq aparq o reconstrucyie optimistq. Helene Cixous, un purtqtor de cuvknt al miwcqrii postmoderne, se exprima ‘n termeni cvasireligiowi, vorbind despre munca sa. Ea ‘ncearcq sq realizeze <un portret al lui Dumnezeu, respectiv un portret al propriei noastre divinitqyi, al propriului nostru mister. Acelawi lucru wi ‘n cartea lui Luc Ferr], <Omul Dumnezeu sau sensul vieyii>, care vorbewte de o <credinyq practicq>, de o <spiritualitate laicq> wi de infernul modern, despre <solitudinea unui univers lipsit pentru vewnicie de semnificayie>. Cum sq vorbewti despre spiritualitate wi despre sens ‘ntr-o lume deconstruitq, postmodernq? “n ciuda oricqrei deconstrucyii, sensul wi spiritualul revin. <Versantul spiritual al umanismului...trebuie sq-wi asume

o anumitq reinvestire a vocabularului, o reamenajare a religiosului>, care, surprinzknd o societate laicq wi ‘n mod oficial materialistq, ar risca sq devinq o nouq formq a gnosticismului strqvechi. Mai ales uitkndu-ne la gustul popular din Franya pentru spiritualitatea psihicq... Dar subiectul meu nu e Franya, despre a cqrei stare spiritualq actualq nu wtiu prea multe.

Dr. Peter Russell (un expert ‘n meditayie transcendentalq, angajat de IBM, Shell, BP, Barcla]s Ban\, DEC) anunya printr-un ghid-spirit cq <o nouq vibrayie coboarq pe planetq, semnalknd o miwcare de renawtere>. Pentru David Miller, profesor de religie la Universitatea din Siracusa, <eliberat de imperialismul monoteist (moartea lui Dumnezeu), omul are ‘n sfkrwit posibilitatea de a descoperi noile dimensiuni ascunse ‘n profunzimile realului>. Gnosticul antic Giovanni Filoramo, ‘ntr-o <Istorie a gnosticismului>, vorbewte despre o trezire mitologicq gnosticq. Dupq o perioadq de rayionalism (critica lui Socrate, Platon wi Aristotel, care se serveau de logos), se redescoperq m]thosul, cqruia i se conferq un sens nou. Astfel, spune Plutarh, imperiul greco-roman din secolul ‘ntki era :<un pocal clocotind de mituri>. Beatles-ii s-au dus ‘n Orient, iar acei guru hinduwi au venit ‘n vest. Cqlqtoriile chimice ale hippies wi sejururile ‘n


India se traduc azi ‘ntr-o nouq gamq de spiritualitqyi orientale.

g) Revenirea pqgknismului

<Numqrul pqgknilor practicanyi se multiplicq ‘ntr-o manierq dramaticq>. Mircea Eliade, expert

al religiilor comparative, a fost fascinat de hinduism wi vedea ‘n toate religiile simboluri unificatoare pentru umanitate. Cu puyin ‘naintea moryii, acum ckyiva ani, vorbea despre apropierea unei noi umanitqyi unind Orientul wi Occidentul. Noua umanitate este ‘n egalq mqsurq totalitarq precum wi marile evenimente deconstruite ale trecutului. Ceea ce deconstrucyioniwtii detestau, cum ar fi <hegemonia unui singur mod de gkndire wi de a fi, care se crede universal valabilq>, nu dispare, cum ar fi sperat ei. Ea ‘wi schimbq doar forma. Pretenyia teismului crewtin de a fi veridic este acum retenyia monismului pqgkn. Adevqrul nu mai este revelat din afarq, dar emanq din experienya umanq, experienyq bazatq pe sentimentul mistic de unitate pqgknq cu toate lucrurile. Acest adevqr se aflq nu doar ‘n cqryile sfinte, dar wi ‘n suflet. Ne aflqm ‘n prezenya unei noi forme de gnosticism care a atacat Biserica ‘n primele secole ale

erei noastre, dar, de data aceasta, cu un program vast ckt planeta. “n Statele Unite se perfecyioneazq o nouq viziune unitarq wi unificatoare a lumii. Mihail Gorbaciov a creat un organism, Forumul, care reunewte la San Francisco sute de <lumini>

mondiale ale politicii, wtiinyei wi comeryului. Organismul squ este susyinut financiar de un numqr de oameni de afaceri dintre cei mai bogayi ai lumii. Gorbaciov vrea sq salveze planeta de toate crizele ecologice - lucru cu totul just - wi crede cq ne-au mai rqmas cam 30 de ani pknq la distrugerea ei - lucru destul de nesigur. Pentru cq problema este covkrwitoare, Gorbaciov propune un sistem de valori nou, 10 porunci ‘ntemeiate pe un coc\tail sincretic de crewtinism social, budism wi democrayie occidentalq wi/sau sovieticq, ‘ntrebuinyknd ‘nyelepciunea comunq tuturor religiilor lumii.

Pe scurt, noul pqgknism are o escatologie urgentq wi o dimensiune religioasq realq, dar profund necrewtinq.

Nu ne mai gqsim ‘n domeniul ideilor. Religia wi politica se unesc ‘ntr-un program planetar concret wi funciar, bine finanyat de americani.

h) Spiritualitatea zeiyei.

“n mod specific ‘n USA, aceastq nouq ortodoxie religioasq ar apqrea ‘n noyiunea de adorare a zeiyei. Pkntecele rotund al acesteia exprimq optim incluziunea unificatoare wi mereu ‘ncercuind a monismului planetar. Zeiya simbolizeazq consubstanyialitatea umanului cu divinul, noyiune esenyialq a pqgknismului, divinitatea tuturor lucrurilor, ‘n directq relayie cu programul exploziv al feminismului. Awa cq se vorbewte de <re’ntoarcerea zeiyei> sau de sosirea noului mileniu al Sofiei, cknd toate popoarele wi religiile vor fi unite ‘n jurul femininului divin. Preoteasq a lui Isis,

Caitlin Matthe[s crede cq suntem pe punctul de a recunoawte pe Sofia/Isis precum era pe vremea lui Alexandru ‘n primul secol, farul care ‘i ghida deopotrivq pe crewtini, evrei wi pe pqgkni .

Concluzii

Comentatorul Gene Veith, cel ce l-a descris pe Clinton ca fiind primul prewedinte postmodern, ‘wi ‘ncheia articolul prin observayia urmqtoare: <Ceea ce zguduie acum America nu este o poveste despre sex wi politicq; e mai degrabq o confruntare monumentalq ‘ntre douq viziuni opuse ale lumii>. Francis Schaeffer prezicea ‘n cartea sa <Poluarea wi moartea omului (1970) influenya predominantq a panteismului la sfkrwitul secolului XX. Os Guinness, tot din Elveyia anunyase wi el ‘n 1973 cq religiile orientale se vor gqsi ‘n sknul crewtinismului la sfkrwitul secolului ca o nouq formq a gnosticismului strqvechi.

Trqind ‘n epoca postmodernq, suntem martori ‘n Statelor Unite ai re’ntoarcerii pqgknismului sub o formq virulentq wi globalizantq. Reapare astfel o datq ‘n plus pe scena istoriei adevqratul conflict milenar ‘ntre urmawii warpelui wi ai femeii, dar ‘ntr-o manierq ckt se poate de strqvezie. Intrqm, spun acei <guru> ai Ne[ Age-ului, ‘n epoca Vqrsqtorului; lqsqm ‘n urmq epoca Pewtilor, termen care, aflkndu-se la singular ‘n englezq, reprezintq simbolul crewtin al pewtelui wi, prin urmare, sfkrwitul erei crewtine. Ceea ce teologii reformayi au numit ‘ntotdeauna Antiteza constituie, pare-se, programul teologic al viitorului imediat. Precum a spus ‘ntr-atkt de just teologul olandez Abraham |u]per, cu un secol ‘n urmq, ‘n timpul unei conferinye numitq <The Stone Lectures>, la Princeton: <Sq nu uitqm cq mereu a existat contrastul fundamental wi va exista pknq la sfkrwit: crewtinismul wi pqgknismul, idolii wi Dumnezeul cel viu.> Ce potrivitq lozincq pentru zilele de azi!

(Peter Jones a fost profesor de Noul Testament la Facultatea liberq de teologie reformatq din Aix-en-Provence, din 1974 pknq ‘n 1990. Actualmente este profesor la {estminster Seminar] of Escondido, California.)


“ntrunirea de primqvarq de la Detroit - 2005

“ntr-o atmosferq de primqvarq sufleteascq, ’ntre 28-30 mai 2005 a avut loc la Detroit MI, Conferinya de primqvarq a Bisericilor de pe partea de EST a Statelor Unite wi Canadei.

“ntklnirea a fost gqzduitq cu multq dragoste wi ospitalitate de cele douq Biserici Baptiste pqstorite de frayii Sorin Covaci wi Cornel Drqgoi. Tema Conferinyei a fost: PUTEREA “NVIERII (Filipeni 3:10-11). Au participat peste 600 de persoane la fiecare serviciu de ‘nchinare.

Pe tot parcursul sqrbqtorii a fost simyitq din plin puterea ‘nvierii Domnului Isus. Fiecare predicq, mesaj, poezie, ckntqrile corului wi ale fanfarei, purtau amprenta acestei puteri. Din Romknia am avut ca musafir pe fr. pastor John Chiforean din Timiwoara. Cuvkntul lui Dumnezeu a fost <Vestit cu multq putere wi dragoste de frayii pqstori: Pit Popovici, Valentin Popovici, Teofil Cocian, Marc Hobafcovici, Tudor Sandu Pesel, George Dancea, Simion Plqcintq, Dumitru Toderic. Fr Ioan Pqsui wi Cornel Drqgoi au condus Biserica la momentul de ‘nchinare, iar fr. Sorin Covaci wi Viorel Clintoc au coordonat serviciile. “n timpul zilei au avut loc lucrqrile conferinyei, iar seara s-a yinut serviciu. “n timpul

lucrqrilor au fost prezentate salutqri wi informayii de la Biserici. Ne-am bucurat cu cei care se bucurq wi am simyit durerea cu cei care trec prin ‘ncercqri, rugkndu-L pe Domnul Isus sq se ‘ndure wi sq-i ‘ntqreascq.

Tineretul a avut o frumoasq pqrtqwie cu fr. Nicolescu Pavel wi un bogat serviciu pentru slava Lui Dumnezeu. Fr. Marc Hobafcovici a prezentat lucrarea misionarq, identificknd zonele cu potenyial de plantqri de noi puncte de misiune. Au fost comunicate propunerile frayilor de pe partea de Vest, legate de lucrqrile Congresului, s-a propus ca fiecare membru din Asociayie sq susyinq lucrqrile Asociayiei cu un dolar pe lunq, pentru acoperirea cheltuielilor legate de yinerea Congreselor, revista Luminqtorul, plantarea de noi biserici,

deplasqrile comisiei de sfqtuire wi disciplinq, misiune wi alte cheltuieli. “n general aceste propuneri au fost acceptate wi de frayii de pe partea de Est. Rqmkne ca la Convenyia Asociayiei de la Florida sq se finalizeze mqcar o parte din aceste proiecte.

Rugqm pe Bunul Dumnezeu, sq ne cqlquzeascq prin Duhul Sfknt sq ajungem, cu orice chip dacq vom putea, la “nvierea din moryi.

Cu dragoste ‘n Christos Domnul, Viorel Clintoc.


Chiar wi atunci cknd sentimentele cedeazq, voinya de a iubi rezolvq toate problemele.

Un soy iubitor cautq bucuria wi folosul soyiei sale, el vrea sq o wtie fericitq, liniwtitq wi ‘mplinitq, atkt din punct de vedere fizic wi psihic, ckt wi duhovnicesc.

Mi-au trebuit ani de zile ca sq mq conving pe mine ‘nsumi cq dragostea nu depinde ‘n primul rknd de <celqlalt>, ci de mine ‘nsumi. Astqzi wtiu cq nu yine deckt de mine sq-mi iubesc din toatq inima soyia pe care ‘n mod deliberat mi-am ales-o; s-o iubesc ‘ntotdeauna wi necondiyionat, nu pentru cq ea ar rqspunde iubirii mele, ci pentru cq eu vreau s-o iubesc wi m--am angajat ‘naintea lui Dumnezeu ca sq-i asigur fericirea.

Atunci cknd un bqrbat cere mkna celei care ‘i va deveni apoi tovarqwq de viayq, el se angajeazq moral sq o iubeascq ‘ntotdeauna, cu slqbiciunile wi calitqyile ei, wi chiar cu capriciile ei. Datoria de a iubi vine dintr-o poruncq biblicq adresatq bqrbatului, o poruncq fqrq clauze secundare. Nicqieri nu este scris: <Bqrbayilor, iubiyi-vq nevestele ... numai cknd ele meritq dragostea voastrq> sau <bqrbayilor, iubiyi-vq nevestele numai atunci cknd ele sunt drqguye cu voi wi cknd acceptq cu plqcere sq vq asculte; iubiyi-le numai dupq ce ‘wi vor cere scuze wi doar dupq ce ‘wi vor lua angajamentul sq se schimbe>.

Dragostea soyului pentru soyie trebuie sq fie o dragoste necondiyionatq, asemqnqtoare ‘ntocmai cu dragostea Domnului Isus fayq de Biserica Sa. Mkntuitorul <S-a dat pe Sine ‘nsuwi pentru ea> (Efes. 5:25). Atunci cknd alyii “i luau hainele cu sila wi L-au atkrnat pe cruce, El a acceptat de bunq voie sacrificiul: <Eu “mi dau viaya. Nimeni nu mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine> (Ioan 10:17-18).

A iubi ‘nseamnq a te dqrui pe tine ‘nsuyi. Ca sq citez un alt autor: <A iubi ‘nseamnq a iewi din mine ‘nsumi, a cquta sq mq apropi de celqlalt, a cquta sq-l conving cq nu-

Bqrbayilor, iubiyi-vq nevestele cum a iubit wi Christos Biserica - Efes. 5:25.

Iubirea este un act al voinyei.

Am citit ‘ntr-un articol de ziar: <Dragostea este ... o tandreye inexplicabilq>. Wi ‘n altq parte: <Dragostea este ... un lucru foarte mare!> Wi ‘ncq: <Dragostea este un foc care ne cuprinde pe negkndite wi care se stinge pe neawteptate> sau <Dragostea este o foame hormonicq niciodatq sqturatq>.

Awa sq fie? Nu!Dragostea, adevqrata dragoste,

este altceva, cu totul altceva, mult mai mult deckt un sentiment trecqtor sau deckt o pornire instinctualq a trupului.

Sentimentele se schimbq wi instinctele amoryesc cu timpul. Dragostea ‘nsq trebuie sq dureze, sq rqmknq cu noi wi, mai ales, sq creascq. Altfel, trqirea laolaltq devine o obligayie, iar nedespqryirea ... un cowmar cotidian.

A iubi este un derivat al verbului

<a voi>; ‘nseamnq a dori cu orice chip fericirea celuilalt wi a te preocupa fqrq odihnq ca el sq ajungq la fericire.

Rubrica familiei

mi este indiferent wi apoi a face totul pentru a-l scoate din singurqtate, unindu-l cu mine. De aceea, ‘n viaya de familie, dragostea soyiei nu poate fi deckt un rqspuns la iniyiativa de iubire a soyului ei>.

Dupq o viayq de familie de aproximativ 20 de ani, un soy mi-a spus cu rqcealq: <Nu mai simt nimic pentru soyia mea. N-am nimic sq-i reprowez, dar pur wi simplu nu o mai iubesc>.

“mi vorbea de parcq dragostea ar fi fost pentru el un obiect pe care ‘l pierduse din grewealq wi cqruia nu-i mai da de urmq, o substanyq miraculoasq, care s-ar fi evaporat fqrq ca cineva sq fie vinovat pentru aceasta. Wi, vai, ckt de vinovat era el pentru tot ceea ce i se ‘ntkmplase!

Iatq ce le spune Biblia acelor pretinwi <nevinovayi>:

<Ce am ‘mpotriva ta este cq yi-ai pqrqsit dragostea dintki. Adu-yi aminte de unde ai cqzut; pocqiewte-te wi ‘ntoarce-te la faptele tale dintki> (Apoc. 2:4-5).

Altfel spus, dragostea nu se poate pierde, ci ... se pqrqsewte. Eu sunt vinovat dacq nu mai iubesc sau chiar dacq iubesc mai puyin ca altqdatq.

Iubirea este o plantq delicatq, care, dacq nu crewte, se ofilewte wi moare.

<“ntoarce-te la faptele tale dintki>. Gkndewte-te la perioada logodnei wi la luna de miere. Poyi spune cq ai wi astqzi aceeawi iubire, cq ‘yi dai aceeawi ostenealq ca sq-i placi partenerului tqu? Nu cumva te-ai <maturizat> wi ai ajuns sq consideri <caraghioase> declarayiile fierbinyi de dragoste?

Ckt nu este ‘ncq tkrziu, ‘ntoarce-te la <faptele tale dintki>. Se poate ajunge sq fie <prea tkrziu>?

Da, din pqcate se poate. Omul nu poate trqi fqrq dragoste. Soyul indiferent, de care v-am vorbit, ajunsese de fapt ‘ntr-o astfel de situayie. “n inima lui intrase deja o <altq> femeie.

Iatq ce spune Biblia:

Chiar wi atunci cknd sentimentele mi este indiferent wi apoi a face totul

Principiul consacrqrii


<Ckt pe ce sq mq nenorocesc ‘n mijlocul poporului wi adunqrii!>

<Bea apq din fkntkna ta wi din izvoarele puyului tqu. Ce, vrei sq yi se verse izvoarele afarq? Wi sq-yi curgq rkurile ‘n pieyele de obwte? Lasq-le sq fie numai pentru tine wi nu pentru strqinii de lkngq tine. Izvorul tqu sq fie binecuvkntat wi bucurq-te de nevasta tinereyii tale. Cerboaicq iubitq, cqprioarq plqcutq; fii ‘mbqtat tot timpul de drqgqlqweniile ei!>

<Wi pentru ce, fiule, ai fi ‘ndrqgostit de o strqinq, wi ai ‘mbrqyiwa sknul unei necunoscute?> (Prov. 5:14-20)

Bqrbayi crewtini, nu vq mai chinuiyi zadarnic sq gqsiyi mijlocul pentru a vq <re’ndrqgosti> wi nu vq mai ‘ntrebayi platonic dacq ceea ce simyiyi astqzi pentru soyiile dumneavoastrq mai poate fi numit pe drept cuvknt, <dragoste>. Preocupayi-vq mai degrabq sq wtiyi

dacq acum sunteyi la fel de hotqrkyi ca wi altqdatq sq le faceyi bucurie, dacq vq mai preocupq la fel de mult dorinyele wi plqcerile lor? Pe scurt, fiyi gata sq le ‘nconjurayi iarqwi cu atenyie wi cu gingqwie, ‘ntreyinknd ‘n dumneavoastrq o iubire autenticq, cqreia i se va rqspunde apoi pe mqsurq.

Sentimentele sunt sclavele voinyei noastre. Faceyi mai ‘ntki <faptele iubirii> wi sentimentele nu vor ‘ntkrzia sq aparq.

La rkndul vostru, soyiilor, fiyi gata sq iertayi wi sq uitayi tot trecutul, nemaifqcknd din el un pretext ca sq vq ‘ndoiyi de viitor. “ncredinyeazq-I lui Dumnezeu ceea ce nu-yi place la soyul tqu: egoismul lui revoltqtor

wi lipsa lui de atenyie. Acceptq apoi hotqrkrea lui sincerq de a se schimba. “mpreunq cu el wi la fel de hotqrktq ca wi el, strqduiewte-te sq ‘nveyi cum sq vq faceyi fericiyi unul pe celqlalt. Nu vei avea deckt de ckwtigat.

“n cqutarea <idealului>!Multe cqminuri sunt doar

niwte magazii de <idealuri> ajunse cioburi. “n locul iubirii fierbinyi de altqdatq, soyii au ajuns doar la un fel de convieyuire de compromis. Dezamqgirile wi certurile au awternut peste sentimente un strat gros de praf. Cine va face curat wi va reda trqirilor sclipirile de altqdatq?

Hai sq stqm puyin de vorbq sincer: <Ewti la fel de ‘ndrqgostit de partenerul tqu ca ‘n perioada logodnei?> Dacq, nu, atunci cine este de vinq? Oare <baiul> nu este la tine?

“yi propun sq citewti o predicq de nuntq pe care o recomand tuturor <nemulyumiyilor>. Lasq-yi inima deschisq pentru ca Duhul Sfknt sq foloseascq mesajul ei pentru <limpezirea> ta.

Acceptarea partenerului oferit de Dumnezeu

La vkrsta cknd ‘ncepea sq ‘nveye viaya, fiica mea cea mare, Christine, se poticnea ‘n numirea tuturor gradelor de rudenie din familia noastrq cea mare. I-a trebuit un timp ‘ndelungat pknq ce sq accepte cq bunicul avea dreptate: tatql ei era ‘ntr-adevqr wi fiul lui. De obicei, Christine nu renunya prea bucuroasq la ceea ce era al ei, spunknd: <Ba nu, e tatql meu wi e fiul meu; nu e al tqu!>

Dupq o vreme deci, ‘ncepuse sq realizeze deosebirile dintre diferitele grade de rudenie. “ntr-o dupq-amiazq, cknd Dana, soyia mea, tocmai venise de la servici wi ne aflam toyi trei ‘n casq, Christine a spus de la sine, ca wi cknd ar fi vrut sq mai verifice o datq corectitudinea celor ‘nvqyate: <Mama, el e tatql meu wi e ... hoyul tqu, nu-i awa?> Spre uimirea wi nemulyumirea ei, am izbucnit amkndoi ‘n rks.

Situayia aceasta amuzantq poate sq ne serveascq drept punct de plecare ‘n incursiunea noastrq ‘n universul familiei.

Cu cine ne cqsqtorim noi de fapt? Cine-i om cinstit wi cine-i <hoyul> ?

“n capitolul 2 din cartea Genezei, Dumnezeu promite omului cq ‘i va face <un ajutor potrivit>. Nu unul frumos, nici unul foarte dewtept, nici mqcar unul bogat. Doar atkt: un ajutor potrivit. De ce atunci sunt atktea tensiuni wi frecuwuri ‘ntre soy wi soyie? Cum se face cq majoritatea dintre noi avem problemele noastre cknd este vorba sq-l acceptqm pe celqlalt awa cum este el, fqrq a ‘ncerca sq-l schimbqm dupq gustul nostru? Ce se ‘ntkmplq de fapt ‘n universul acesta delicat wi complicat al cqsqtoriei?

Sq ‘ncercqm ‘mpreunq sq gqsim ckteva rqspunsuri la ‘ntrebarea: <Cu cine te cqsqtorewti?>

Iatq trei rqspunsuri distincte:

Cu <omul idealurilor tale> Acesta este chipul iluziilor

wi produsul basmelor auzite ‘n copilqrie. Din cea mai fragedq pruncie noi ‘ncepem sq ne yesem imaginea fantasmagoricq a unui partener ideal, fqrq cusur wi fqrq asemqnare. <Fqt Frumos wi Ileana Cosknzeana> sunt mirajele care ne aprind imaginayia. Fiecare dintre noi intrqm ‘n adolescenyq cu niwte tipare pe care ni le-am stabilit singuri ‘n mintea noastrq. De aceea prima noastrq iubire, prima ‘ndrqgostire este de fapt o ‘ndrqgostire de noi ‘nwine, de produsul imaginayiei noastre. Apoi, vom umbla pretutindeni cqutknd sq identificqm acea persoanq perfectq, pe care o cunoawtem atkt de bine, cq doar am creat-o noi ‘nwine ‘n mintea noastrq.

Cqutqrile sentimentale din adolescenyq nu sunt altceva deckt ‘ncercqri de a fixa acest personaj al imaginayiei pe chipul unor oameni reali din anturajul nostru.

Vai de ei! Ei nici nu wtiu cq noi nu-i iubim de fapt pe ei, ci pe <altcineva> de care ei n-au nici cea mai vagq idee. Ei nu wtiu cq ‘i confruntqm mereu cu noi ‘nwine, cerkndu-le cu disperare sq fie ceea ce nu sunt wi nici nu vor putea vreodatq sq fie. Crezknd cq-i iubim pe ei, noi ne iubim de fapt pe noi ‘nwine.


croiascq un om al cqrui caracter wi personalitate sq te completeze.

La sfkrwitul unui curs despre <cunoawterea voii lui Dumnezeu>, un bqtrkn wi poznaw profesor wi-a ‘ntrebat elevii: <Pentru data viitoare aveyi o temq specialq: fiecare va trebui sq scrieyi pe hkrtie ce vreyi sq vq dea Dumnezeu ‘n viayq. Scrieyi totul. Chiar dacq aveyi nevoie de un caiet de 100 de pagini, scrieyi tot ce vq dorewte inima wi mintea.> Peste o sqptqmknq erau iarqwi ‘mpreunq wi profesorul le-a spus: <Vqd cq ayi lucrat mult wi sunt gata sq strkng toate caietele. Vreau ‘nsq sq vq ‘ntreb ceva ‘nainte

de a le strknge: <Ce preferayi? Sq iau caietele voastre wi sq le pqstrez ca pe o mqrturie a ceea ce ayi cerut voi de la Domnul wi sq-l rugqm sq facq exact dupq dorinyele voastre, pornite din minyile voastre limitate, sau preferayi sq renunyayi la toate cererile voastre wi sq ne rugqm cu toyi astqzi o singurq rugqciune: <Doamne, facq-se voia Ta> ? Cum vreyi, sq vq dea ce credeyi voi cq ar fi bine sau sq vq dea ceea ce wtie El cq este mai bine?> <Acesta este examenul vostru la clasa mea. Wi nu numai la clasa mea, ci la clasa <vieyii>.

Nu este greu de bqnuit cq, unul dupq altul, toyi studenyii au bqgat caietele ‘n bancq wi s-au aplecat ‘mpreunq pe genunchi ca sq se roage. Venise timpul cknd peste clasa aceea adia o boare sfkntq wi-un susur duios, din care se desluwea clar un singur cuvknt: <Ghetsimane>. Locul acceptqrii wi supunerii.

Metoda dupq care lucreazq Dumnezeu nu este numai diferitq de a noastrq, ci wi mult <mai bunq>. Pentru cel ce are ‘nyelepciunea sq

Cu <omul real de lkngq tine>Iluziile sunt condamnate sq nu

trqiascq mult. Curknd, bate miezul nopyii pentru toate <cenuwqresele> wi pentru toyi <prinyii> din povewtile copilqriilor noastre. Ne trezim atunci lkngq niwte <necunoscuyi> reduwi la dimensiunile realitqyii. Este ceasul dewteptqrii din visare, ceasul spulberqrii iluziilor. Unii nu-l acceptq, wi preferq sq se refugieze ‘ntr-o perpetuq continuare a copilqriei, luptknd mereu sq ‘l ‘mbrace pe cel de alqturi ‘n costumele imaginayiilor lor de basm. Alyii acceptq realitatea ca pe un woc dureros. Reacyia lor este <panica>: <M-a ‘nwelat, nu era el cel awteptat de mine. Impostorul, prefqcutul, m-a pqcqlit ‘n tot timpul logodnei!>

Criza se sfkrwewte uneori ‘n divory. Alteori fata se ‘ntoarce pentru o vreme ... la mama. De cele mai multe ori ‘nsq, situayia se acceptq ca atare, pespectiva petrecerii restului vieyii lkngq <acest necunoscut> rqmknknd sq pluteascq deasupra, asemeni unui cowmar nedorit, dar ... suportabil.

Cknd am explicat aceste realitqyi unui grup de fete cu care cqlqtoream ‘n aceeawi mawinq spre una dintre taberele de varq ale tineretului, am fost surprins de reacyiile lor violente: <Nu se poate sq fie awa! Nu se poate sq nu existe persoana aceea pe care o awteptqm cu atkta anticipayie! Dacq nu existq <el>, atunci mai bine sq nu ne mqritqm niciodatq!>

Adevqrul e cq vina nu este a celui cu care ne cqsqtorim, ci a noastrq! Se cuvine ca sq ne pregqtim pentru cqsqtorie, nu citind basme cu Feyi Frumowi wi Ilene Cosknzene, ci awteptknd wi crezknd ‘n ‘nyelepciunea planurilor pe care le are Dumnezeu pentru viaya noastrq. Se poate sq te cqsqtorewti ...

Cu <omul pe care yi-l oferq Dumnezeu>.

Dumnezeu a spus: <Nu este bine ca omul sq fie singur. Am sq-i fac un ajutor potrivit>. Nu <cel mai frumos>, nu <cel mai dewtept>, nici mqcar <un ajutor sqnqtos>, ci doar atkt: <un ajutor potrivit>.

Numai Dumnezeu wtie ce yi se potrivewte. Numai El poate sq

accepte darul oferit de Dumnezeu ‘n cqsqtorie, va urma ‘ntotdeauna o binecuvkntare cereascq. Dupq o vreme, mai scurtq sau mai lungq, vom ajunge sq ne dqm seama cq Dumnezeu a avut dreptate!

“ncet, ‘ncet, vom descoperi ‘n <omul de lkngq noi> calitqyi ascunse, nebqnuite, sclipiri de diamant nevisate wi neimaginate. Un farmec nou va ‘nsoyi atunci cqsnicia noastrq.

O continuq aventurq ‘n doi ne va fi umblarea, descoperind mereu cq iubirea yese punyi trainice spre zqri de ‘mpliniri desqvkrwite wi spre maturizqri nevisate.

Nu, cqsnicia nu trebuie sq fie un cowmar sau un compromis sqrqcqcios ‘ntre vis wi realitate. Dumnezeu vrea sq ne dea o <realitate> plqcutq. Cine crede ‘n Dumnezeu wi-L awteaptq ‘n hotqrkrile Lui, va avea cu siguranyq parte de fericire.

Cu Dumnezeu toate lucrurile sunt frumoase.

Cum vreyi sq fie cqsnicia voastrq? Cine acceptq ceea ce vrea sq ne dea Domnul va avea parte de fericire. Iar cqsnicia lui, ca wi iubirea divinq va fi: <Mai dulce din an ‘n an!>

Prima judecatq prin care vom trece cknd vom sta ‘naintea Domnului va fi ca sq dqm socotealq de felul ‘n care ne-am purtat cu <omul> pe care ni l-a ‘ncredinyat El prin cqsqtorie.

Ceea ce suntem noi ‘n realitate se vede cel mai bine ‘n influenya pe care am exercitat-o asupra celor care ne-au stat cel mai mult ‘n apropiere. Nu ‘n zadar se spune cq: <Cel mai greu este sq fii pocqit la tine acasq>. Dacq vrei sq wtii cum stai cu pocqinya, nu-i ‘ntreba pe cei de la bisericq, ci stai de vorbq sincer cu partenerul tqu de viayq.

Ai fost o binecuvkntare pentru celqlalt? Nu uita cq vei rqspunde ‘n faya lui Dumnezeu de felul ‘n care te-ai purtat ‘n viaya de cqsnicie.

Nimeni nu poate fi o binecuvkntare pentru lume sau pentru bisericq, dacq n-a reuwit mai ‘ntki sq fie o binecuvkntare pentru cei din propria lui casq!


Interviul lunii

RADIO <VOCEA EVANGHELIEI> -

TIMIWOARAREPORTER - IOAN CIOBOTQ

Romeo Bistreanu - medic chirurg.

Reporter:- Romeo, de multe ori, prin

metode chirurgicale se poate extrage din trupul omului ceea ce este rqu. Tu ai fost supus la o altfel de <operayie chirurgicalq>, ‘n care, prin puterea Duhului Sfknt, prin puterea lui Dumnezeu, s-a extras din sufletul tqu ceea ce a fost rqu wi s-a pus acolo dragostea wi pacea lui Dumnezeu.

Dar mai ‘nainte o prezentare scurtq. Te-ai nqscut ‘n 1975 la Tkrgu Jiu, iar ‘n 1999 puyin ‘nainte de sfkrwitul mileniului, ai absolvit Facultatea de Medicinq din Timiwoara. “n ultimii 4 ani de facultate ai fost coleg cu soyia ta, Luana.

Cum s-a ‘ntkmplat aceastq transformare din viaya ta, aceastq schimbare, un alt fel de chirurgie?

Romeo Bistreanu:- Sunt singur la pqrinyi, am

crescut ‘ntr-o familie tradiyional ortodoxq romknq, ‘n care de mic am fost ‘nvqyat conform spiritului vremii ateiste cq nu existq Dumnezeu wi cq tot ceea ce facem noi, reuwim prin forye proprii. Lucrurile acestea mi s-au confirmat ‘n bunq parte prin faptul cq mq descurcam destul de bine la wcoalq, iar biserica o vedeam pe atunci ca fiind locul unde se desfqwoarq ceremonialuri legate de nawtere, cununie, moarte, iar unii oameni care merg constant la bisericq sunt cei care sunt slabi wi nu pot sq reuweascq ‘n viayq prin forye proprii.

Reporter: - Iar unele servicii pe

care le oficiazq biserica se aplicq wi celor care au trecut prin mkna unor

chirurgi. Sper ca sintagma: <operayia a reuwit, pacientul a murit> sq nu aibq niciodatq legaturq cu tine.

Romeo Bistreanu: - Sq sperqm cq este o

sintagma apusq, neadevqratq wi cq nu o vom mai ‘ntklni ‘n chirurgie.

Dewi pe vremea aceea aveam bune rezultate la wcoalq wi pot sq zic cq eram printre primii, nu ‘ntotdeauna reuweam sq-mi ating scopurile doar prin muncq cinstitq, prin ‘nvqyqtura de zi cu zi wi ajunsesem la concluzia cq pot sq fac wi unele compromisuri pentru a atinge un scop bun, pentru a lua o notq bunq, pentru a-mi mulyumi pqrinyii, pentru a obyine aprecieri din partea rudelor, a prietenilor wi astfel am ajuns la concluzia cq scopul scuzq mijloacele.

“n facultate, la ‘nceputul anului 6, Luana, prietena mea de atunci, actuala mea soyie, m-a ‘nduplecat sq merg la un film care se numea „Viata lui Isus>. Auzisem despre Isus, wtiam ckte ceva din tradiyia popularq, dar nu eram convins cq este ‘ntr-adevqr ceva real, ceva adevqrat.

Mai degrabq credeam cq e legendq, o poveste ‘n care e frumos sq crezi pentru cq ajutq sufletul sq se purifice. Wtiam cum sunt obiceiurile de Pawti, de Crqciun. Mai ales dupq ^89 toatq lumea era mult mai pioasq cu aceste evenimente, mergea foarte multq lume la bisericq.

Reporter: - Brusc, dupa ^89, toatq

lumea wi-a tras o palmq peste frunte wi wi-a spus: fantastic, existq Dumnezeu!

Romeo Bistreanu: - Romknului ‘i place sq

considere cq existq Dumnezeu atunci

cknd vede cq este scos dintr-o ‘ncercare, dintr-o treabq dificilq.

Awadar, eram ‘n anul 6, am mers cu Luana la acel film wi dupq aceea am fost contactat de ckyiva tineri care mi-au propus sq avem o discuyie wi sq vedem de fapt cine este Christos, cine a fost Isus Christos?

Eu am cqutat sq ‘nyeleg atunci logic wi argumentat de ce este Isus Christos Fiul lui Dumnezeu wi care sunt dovezile pentru aceasta?

“n urma unei astfel de discuyii am ajuns la concluzia cq Dumnezeu a iubit lumea, L-a dat pe singurul squ Fiu sq moarq pentru pqcatele omenirii, iar dovada faptului cq El a fost Fiul lui Dumnezeu este ‘nsuwi faptul cq El a ‘nviat wi El este acum viu.

Nici un alt Dumnezeu sau nici o alta formq de divinitate nu poate fi comparatq cu Isus. De ce?

Pentru cq Isus este acum viu. Te poyi duce la mormkntul lui Buda, te poyi duce sq te ‘nchini ‘n alte locuri, dar la mormkntul lui Isus nu te poyi duce pentru cq Isus este sus, e viu, e la dreapta Tatqlui, nu-i poyi gqsi acolo rqmqwiyele.

Reporter: - Mormkntul gol a lui

Isus este una dintre dovezile cutremurqtoare care vorbesc fqrq nici un sunet, fqrq nici o vorbq, pentru toatq omenirea.

Locuitorul acelui mormknt este de fapt viu.

Romeo Bistreanu: - Aveam sq fiu impresionat

de altfel wi de vieyile schimbate ale ucenicilor Sqi, care ‘nainte de

continuare ‘n pag. 23


8Este religia globalq deja o

realitate? Cartea <False Da[n> dezvqluie adevqrul despre o miwcare puternicq wi secretq care ‘ncearcq sq ‘ntemeieze tocmai o astfel de religie.

Ce au ‘n comun George {. Bush, George Soros, Sun M]ung Moon wi Dalai Lama?

Toyi wi-au dat suportul pentru Iniyiativa Religiilor Unite. Ce este aceastq iniyiativq? Conform autorului cqryii <False Da[n> ea este o ameninyare cruntq la adresa crewtinismului wi a suveranitqyii nayionale.

Miwcarea interconfesionalq a debutat ‘n anul 1893 la Chicago cknd a fost instituit <Parlamentul mondial al Religiilor> wi a parcurs de atunci un drum foarte lung. Cu toate cq activitqyile ei sunt necunoscute publicului larg, aceastq iniyiativq reprezintq latura spiritualq a miwcqrii mondiale pentru <Un guvern mondial> wi pentru globalizare.

Iniyiativa Religiilor Unite este cea mai recentq wi mai ambiyioasq acyiune a acestui for mondial. Ea a fost

Perspective profetice

Chuc\ Missler, unul din teologii americani pasionat de profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii Domnului. Site-ul se numewte <|oinonia> wi poate fi accesat la adresa: http://[[[.\house.org/strategictrends/ Vom prelua aici articole pe care le socotim de interes general pentru noi toyi.

1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:222. Pericolul Islamic Dan. 113. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 214. Invazia lui Magog Ezech 38, 395. Apariyia superstatului european Dan. 2:76. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 197. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:88. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 189. Guvernul mondial Apoc. 1310. Rolul Americii 2 Cron 7:14

Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se ‘ncadreazq. Cu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge ‘mpreunq studiile acestui om de excepyie.

fondatq de {illiam S[ing, un episcop anglican din California.

“n cartea <False Da[n>, domnul Penn, un catolic ex-marxist, documenteazq foarte complet istoria, activitqyile wi credeul organizayiei Iniyiativa Religiilor Unite wi ale aliayilor ei globaliwti: grupurile de interes financiare wi politice.

Iniyiativa interconfesionalq nu mai este de mult o ambiyie a unui grup minuscul de visqtori idealiwti cu viziuni grandioase pentru civilizayia contemporanq. Printre membrii ei de azi se numqrq personalitqyi dintre cele mai marcante de la miliardarul George Soros la presedintele George {. Bush, de la extrema dreaptq a lui Sun M]ung Moon la extrema liberalq a teologului catolic Hans |üng, wi de la Dalai Lama la liderii bisericilor validate de guvernul Republicii Populare Chineze.

Miwcarea se bucurq astqzi de suportul <globaliwtilor> care intenyioneazq sq transforme lumea ‘ntr-un sat comun, cu obiceiuri wi idealuri unice.

Pentru atingerea scopurilor lor, iniyiatorii acestei miwcqri au declanwat o serie de <evenimente> wi de <reinterpretqri> prin care sq zguduie convingerile religioase wi sociale tradiyionale wi sq le ‘nlocuiascq cu o mitologie wi misticq nouq. Se vorbewte din ce ‘n ce mai mult despre o spiritualitate a pqmkntului care sq se alinieze cu foryele spirituale ale universului.

Pknq wi fostul lider sovietic, Mihail Gorbachev, vorbewte astqzi despre necesitatea unor schimbqri majore ‘n conwtiinya nayiunilor. Asistqm la o erodare a suveranitqyilor nayionale wi a tradiyiilor religioase locale ‘n favoarea unor forme noi de conwtientizare a <binelui comun>. Formarea Europei Unite este una din cele mai mari realizqri ale acestei iniyiative de globalizare. Duwmani tradiyionali ca Franya wi Germania, Italia wi Spania s-au unit economic wi politic lqskndu-se cucerite fqrq sq tragq macqr un singur foc de armq. Peste toyi wi peste toate se ‘ntinde acum plasa paralizantq a <unirii spre mai bine> wi spre o mlqwtinoasq realitate din care nici un singur stat nu se va mai putea smulge.

Autorul cqryii <False Da[n>, Penn explicq:

<Metafizicianul francez Rene Guenon, vorbewte ‘n lucrarea <The

Reign of ~uantit] and the Signs of the Times> (Domnia cantitqyii wi semnele vremii) despre atacul unor <anti-tradiyii> (forye ale materialismului wi

Reign of ~uantit] and the Signs of the


ale secularismului) care au zdruncinat credinya maselor ‘n religiile tradiyionale wi pqwesc acum ‘ntr-o a doua fazq a atacului wi anume propovqduirea onor <neo-tradiyii>(o inversare satanicq, o pervertire a adevqratei spiritualitqyi) care va pava calea lui Antichrist.

“n faza <anti-tradiyiilor> ideologii curentului globalist atacq fqyiw credinya wi spiritualitatea tradiyionalq, iar ‘n faza <neo-tradiyiilor> ei oferq maselor melancolice subsitutele unor imitayii jalnice sub care se ascunde o spiritualitate care ‘ndobitocewte wi subjugq.

Omul nu poate trqi fqrq religie, cqci ea rqspunde foamei dupq spiritualitate nqscute din verticalitatea transcendentq a fiinyei umane. Pentru a-i aduce pe cei mulyi sub dominayia lor, mondialiwtii le spulberq mai ‘ntki oamenilor

‘ncrederea ‘n izvoarele crewtinismului tradiyional wi ‘i cqlquzewte apoi la apele mortale ale izvoarelor otrqvite.

A trecut multq vreme de cknd a scris Rene Guenon. Ceea ce se ‘ntkmplq ‘n jur nu face deckt sq confirme adevqrul pronosticurilor lui clarvqzqtoare. Wtergerea liniilor de demarcayie din moralitatea tradiyionalq, confuzia care domnewte ‘n lumea sexelor, scandalurile fabricate ‘n interiorul bisericilor wi materialismul devorator de spiritualitate sunt deja printre noi.

<False Da[n> traseazq drumul acestor transformqri wi ‘ntrevede evoluyiile lor viitoare. Cu o intuiyie aproape profeticq, autorul cqryii ne aweazq ‘nainte o perspectivq foarte plauzilibq pentru drumul pe care este dirijatq societatea mondialq din secolul XXI.

Colorado - 2005 - Tabqra Adolescenyilor

Unde alyii rqspkndesc ‘ntunerecul, noi rqspkndim Lumina !


Umblqcu

Dumnezeu Ideia de umblare cu Dumnezeu

este menyionatq ‘n Scripturq de pe vremea lui Metusala, omul care a trqit cel mai mult (969 de ani): <Dupq nawterea lui Metusala, Enoh a umblat cu Dumnezeu trei sute de ani; ...Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu s-a mai vqzut, pentru cq l-a luat Dumnezeu> (Genesa 5:22, 24). Apoi Noe era un om neprihqnit wi fqrq patq ‘ntre cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu.(Geneza 6:9)

Referitor la poporul Israel Domnul Dumnezeu ‘wi exprimq dorinya de a umbla ‘n mijlocul lor. “n Leviticul 26:12 gqsim: Voi umbla ‘n mijlocul vostru; Eu voi fi Dumnezeul vostru, wi voi veyi fi poporul Meu.

Lucrarea realizatq de Domnul Isus prin venirea Lui pe pqmknt, este oportunitatea ca Dumnezeu sq coboare ‘n noi, creatura lui Dumnezeu, wi sq umble cu noi.

Una din bucuriile ce ne awteaptq ‘n ceruri este cq acolo vom umbla ‘mpreunq cu El, ‘mbrqcayi ‘n alb.

“n Apocalipsa 3:4 cu referire la Biserica din Sardes, Domnul declarq ceva valabil wi pentru noi: <... ai (‘n Sardes) ckteva nume, care nu wi-au mknjit hainele. Ei vor umbla ‘mpreunq cu Mine, ‘mbrqcayi ‘n alb, fiindcq sunt vrednici>.

Conform Cuvkntului lui Dumnezeu noi ne pregqtim vewnicia aici pe pqmknt. Numai cei ce umblq cu Dumnezeu aici pe pqmknt vor umbla cu El wi ‘n ceruri.

Pentru a ‘nyelege wi reyine mai bine ce ‘nseamnq a umbla cu Dumnezeu mq folosesc de urmqtorul acrostih: U, M, B, L, Q.

Unire. Profetul Amos se ‘ntreabq: <Merg oare doi oameni ‘mpreunq fqrq

sq fie ‘nvoiyi?> (Amos 3.3). Umblarea pe pqmknt este realizatq prin unitatea celor ce sunt ‘n procesul umblqrii. Domnul Isus a exprimat necesitatea unitqyii cu El pentru a trqi realitatea umblqrii cu El.

<Rqmkneyi ‘n Mine, wi Eu voi rqmkne ‘n voi. Dupq cum mlqdiya nu poate aduce rod de la sine, dacq nu rqmkne ‘n viyq, tot awa nici voi nu puteyi aduceyi rod, dacq nu rqmkneyi ‘n Mine. Eu sunt Viya, voi sunteyi mlqdiyele. Cine rqmkne ‘n Mine, wi ‘n cine rqmkn Eu, aduce mult rod; cqci despqryiyi de Mine, nu puteyi face nimic.( Ioan 15.4-5)

“n rugqciunea Domnului Isus din Ioan 17 El s-a rugat Tatqlui:

<Mq rog ... pentru cei ce vor crede ‘n Mine prin cuvkntul lor. Mq rog ca toyi sq fie una, cum Tu, Tatq, ewti ‘n Mine, wi Eu ‘n Tine; ca, wi ei sq fie una ‘n noi, pentru ca lumea sq creadq cq Tu M-ai trimis…. Eu ‘n ei, wi Tu ‘n Mine; – pentru ca ei sq fie ‘n chip desqvkrwit una, ca sq cunoascq lumea cq Tu M-ai trimis, wi cq i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine. (Ioan 17.20-23).

Meditare. Meditarea, meditayia, adesea este grewit ‘nyeleasq ca fiind ceva dificil, misterios, practicatq ca un ritual de cqlugqri izolayi wi mistici. Meditayia este o gkndire concentratq – o ‘ndeletnicire pe care oricine o poate practica wi folosi oriunde. “n cazul ‘n care sistemul digestiv funcyioneazq normal, mintea noastrq, a fiecqruia poate mknui pknq la 15.000 decizii pe secundq. Unde sunt ‘ndreptate cele mai multe decizii ale minyii noastre?

Cknd tu te gkndewti la o problemq tot timpul ‘n mintea ta, aceasta se numewte ‘ngrijorare. Cknd tu te

gkndewti la Cuvkntul lui Dumnezeu tot timpul acesta se numewte meditayie. Dacq tu wtii cum sq te ‘ngrijorezi, tot awa tu trebuie sq wtii cum sq meditezi! Tu trebuie doar sq schimbi atenyia de la problemele tale la versetele Scripturii. Cu ckt meditezi mai mult la Cuvkntul lui Dumnezeu, cu atkt mai puyine ‘ngrijorqri vei avea.

Mintea noastrq trebuie instruitq sq-wi aminteascq de Cuvkntul lui Dumnezeu. Nu putem petrece ziua ‘ntreagq studiind Scriptura, dar putem gkndi la ea ‘n timpul zilei, amintindu-ne versete pe care le-am citit ori memorat wi cugetknd, meditknd asupra lor ‘n mintea noastrq.

Moise ‘i cere lui Iosua ca fiind obligatorie ‘n umblarea cu Dumnezeu - cugetarea la Cartea Legii:

<Cartea aceasta a legii sq nu se depqrteze de gura ta; cugetq asupra ei zi wi noapte, cqutknd sq faci tot ce este scris ‘n ea; cqci atunci vei izbkndi ‘n toate lucrqrile tale, wi atunci vei lucra cu ‘nyelepciune.> (Iosua 1.8)

Psalmistul ‘n umblarea cu Domnul prezintq necesitatea cugetqrii la Legea Domnului:

<Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor rqi, nu se oprewte pe calea celor pqcqtowi, wi nu se aweazq pe scaunul celor batjocoritori! Ci ‘wi gqsewte plqcerea ‘n Legea Domnului, wi zi wi noapte cugetq la Legea Lui!> (Psalmul 1.1-2)

Bizuire. Omul ‘n umblarea lui prin lume se bazeazq pe cineva sau ceva. “nyeleptul ne ‘ndeamnq sq ne bizuim pe Domnul: <“ncrede-te ‘n Domnul din toatq inima ta, wi nu te bizui pe ‘nyelepciunea ta! Recunoawte-L ‘n toate cqile tale, wi El


‘yi va netezi cqrqrile>. (Proverbe 3.5-6)

Psalmistul ne cere sq ne bizuim pe Numele Domnului: <Unii se bizuiesc pe carele lor, alyii pe caii lor; dar noi ne bizuim pe Numele Domnului, Dumnezeului nostru. Ei se ‘ndoaie wi cad; dar noi ne ridicqm wi rqmknem ‘n picioare>. (Psalmul 20.7-8)

Bizuindu-ne pe Domnul, de fapt ‘i predqm lui toate circumstanyele prin care trecem. Noi nu ne bizuim pe Domnul ca sq ne meargq numai bine, pentru cq El ‘nsuwi ne-a spus cq ‘n lume vom avea necazuri. Nu demult am fost trimis ‘n statul Conecticut, la {aterbur] sq cumpqr o mawinq de wuruburi, a scre[ machine pentru <Benchmade |nife Compan]>, la o licitayie organizatq la ‘nchiderea wi lichidarea unei fabrici de wuruburi.

Pe o autostradq, am avut panq pe fayq dreapta. Am tras pe dreapta, am schimbat roata defectq cu roata de rezervq wi am mers mai departe.

A doua zi, la licitayie, mawina s-a vkndut cu un prey de douq ori mai mare deckt era alocat ‘n bugetul companiei noastre. Am venit acasq fqrq nici un rezultat pentru Benchmade |nife Co. “n toate acestea, ‘nsq, am avut parte de prezenya Domnului, wi m-am bizuit pe El, cq El controleazq toate lucrurile ‘n toate circumstanyele. Chiar am avut bucuria sq-I spun Domnului: Doamne, relayia noastrq nu depinde de reuwita ori de nereuwita aparentq.

Lepqdare. “n umblarea prin lume noi trebuie sq renunyqm la noi, pentru a fi alqturi de Cel cu care umblqm. Arqtknd cum sq fie cel ce umblq cu El, Domnul Isus a spus-o direct: <oricine dintre voi, care nu se leapqdq de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu>. (Luca 14.33). Lepqdarea este un proces care se realizeazq prin luarea crucii ‘n fiecare zi. Crucea nu este suferinya pricinuitq de circumstanyele ‘n care trqim. Crucea este procesul zilnic de lepqdare, este rqstignirea zilnicq a trupului pqcatului. Dumnezeu ne-a pus ‘n familia bisericii, aici unde suntem mulyi de diferite preferinye sq ‘nvqyqm lepqdarea de sine. Petru ne spune: <Lepqdayi dar orice rqutate, orice viclewug, orice

fel de prefqcqtorie, de pizmq wi de clevetire.> (1 Petru 2.1)

Lepqdarea de sine este cheia ‘n lucrarea de slujire wi toyi suntem chemayi ‘n lucrarea de slujire, la nivel de familie, bisericq, societate. Umblarea cu Dumnezeu se realizeazq numai prin lepqdare de sine.

Abundenyq. Umblare cu Dumnezeu dq nawtere la abundenyq. Cuvkntul ABUNDENYQ este definit ca wi cantitate mare, belwug, bogqyie. Existq un verset pe care l-am luat ca bazq ‘n definirea abundenyei, ‘n contextul studiului Umblarea cu Dumnezeu wi care efectiv a creat awa zisa Evanghelie a prosperitqyii. <Dumnezeiasca Lui putere ne-a dqruit tot ce privewte viaya wi evlavia, prin cunoawterea Celui ce ne-a chemat prin slava wi puterea Lui.> (2 Petru 1.3-4). “n El gqsim TOT ce privewte viaya wi evlavia. Conjuncyia ŞI ne obligq a trata aceste cuvinte ‘mpreunq ‘n ideea ‘ntregului, a TOT. Dumnezeiasca Lui putere ne-a dqruit TOT ‘n ce privewte viaya wi evlavia. Nu numai ‘n ce privewte viaya. Conform Dicyionarului Biblic, cuvkntul evlavie vine de la cuvkntul Eusebeia, care ‘nseamnq: <a privi ‘n sus spre unicul wi singurul Dumnezeu wi a trqi viaya ‘n armonie cu El.> Umblknd cu El, ‘n El gqsim tot ce privewte o viayq trqitq dupq principiile lui Dumnezeu, o viayq trqitq plenar, o viayq din abundenyq.

Cknd vorbim de abundenyq trebuie sq definim foarte bine termenul valoare. Atkt de mare valoare are viaya mea wi-a ta cq Domnul Isus wi-a dat viaya ca noi sq avem viaya. Viaya ‘n termenii valorii o definim corect numai ‘n conecyie cu evlavia. Viaya este trqitq ‘n abundenyq, ‘n umblarea cu Dumnezeu, ca o viayq evlavioasq, o viayq bazatq pe principiile Scripturii.

Umblarea cu Dumnezeu pretinde unire cu El prin Isus Christos; meditare, cugetare continuq la Cuvkntul Squ; bizuire pe El, care niciodatq nu ne ‘nwealq; ‘n lepqdare de noi ‘nwine, pentru ca El sq ne dea o viayq plinq de abundenyq, viayq plenarq trqitq ‘n principiile Scripturii.

“n versuri ... George Cornici

“n versuri cknt iubirea cea mai superbq floareMireasma ei pqtrunde‘n inimi simyitoare.

“n versuri spun de Harulnemqrginit de mareCe milq rqspkndewtefiori wi consternare.

In versuri pot cu farmecsq-ndemn la adorareS-arqt la toyi cqrareace scapq de frustrare.

Si ckte se pot spune‘n stihuri pentru suflet!“n rknduri cadenyatece dau sfinyiri ‘n umblet.

Despre al nostru Mirewi calea mkntuiriiDorinya spre mai bine‘n lumea rqzvrqtirii.

Wi gknduri mai sublimepoyi exprima ‘n versuriVestind rqscumpqrareadin negre universuri.

Cqci ‘n limbaj poetice-o dulce ‘ndemnareSpre piscul biruinyeispre loc de-ncununare.

“n versuri grqitoaregqsewti wi-nviorareSi afli mkngqierela vreme de-ncercare.

“n nopyi de nedormirela ora cea tkrzieSq nu scqpayi prilejulde-a scrie-o poezie.


Mqnqstirea <Sfknta Treime> din localitatea vasluianq Tanacu este pe cale sq-wi piardq menirea de lqcaw de cult wi sq devinq cunoscutq prin cruzimea wi agresivitatea preoyilor wi mqicuyelor care slujesc ‘n acel loc. Nimic nu pare a mai fi sfknt sau crewtin la <Sfknta Treime>, totul semqnknd cu un platou pe care se turneazq un film de groazq cu preoyi, mqicuye wi exorcizqri.

O tknqrq mqicuyq ‘n vkrsta de 23 de ani, Irina Cornici, a murit la mqnqstirea <Sfknta Treime>, dupq ce a fost ‘nfometatq wi legatq cu lanyuri pe cruce de lemn de patru mqicuye wi un cqlugqr. Cruzimea wi violenya pare a fi ‘nsq o caracteristicq pentru mqnqstirea vasluianq din Tanacu. Preotul care a ucis practic o tknqrq pentru a o <salva de duhurile rele> se bucurq ‘n continuare de simpatia wi protecyia mqicuyelor de la <Sfknta Treime>, care prin atitudinea lor devin pqrtawe la barbaria comisq. Nimqnui nu i se pare ceva iewit din comun faptul ca un om sq fie legat cu lanyuri, rqstignit, ‘nfometat wi rqnit. “n viziunea mqicuyelor totul nu este altceva deckt o cale cqtre purificarea wi salvarea unor suflete. Chiar wi cu preyul vieyii acelui om care este supus unor asemenea ritualuri care nu au nimic de a face cu crewtinismul sau cu lucrurile sfinte.

“n viziunea acestora cei ce vor rqul sunt organele de anchetq care cerceteazq crima wi episcopul vicar al Episcopiei Huwilor care a venit sq investigheze faptele comise de mqicuye wi de preotul de la <Sfknta Treime>, ce ne aduc aminte de evul mediu.

Corneliu Bqrlqdeanu, episcopul vicar, a simyit pe pielea lui rqutatea wi violenya care au pus stqpknire pe sfkntul lqcaw. Acesta a fost la un pas de a fi linwat, ieri, ‘n momentul ‘n care s-a prezentat la <Sfknta Treime> pentru a-l anunya pe preotul Daniel Petru Corogeanu cq i s-a interzis sq mai slujeascq, cel puyin pknq la finalizarea anchetei derulate de Poliyie wi Parchet. Violenya a atins apogeul atunci cknd Bqrlqdeanu a vrut sq-i ia preotului ucigaw Sfknta Evanghelie wi Sfknta cruce.

Preotul barbar, oprit de la slujire

Episcopia Huwilor a decis ‘n urmq cu douq zile declanwarea unor cercetqri proprii, ‘n paralel cu cele efectuate de organele de anchetq, pentru a stabili ‘mprejurqrile exacte ale producerii crimei. Rezultatele l-au determinat, ieri, pe episcopul Ioachim al Huwilor, sq decidq cq preotul monah Petru Daniel Corogeanu sq fie oprit de la slujire. De asemenea, Episcopia a hotqrkt sq cearq ca acesta sq fie supus, alqturi de cele patru mqicuye, unui control psihiatric.

Trei zile de chinuri groaznice

Mqicuya Irina Cornici, ajunsq la Mqnqstirea <Sfknta Treime> ‘n urmq cu trei luni, a murit ‘n chinuri groaznice, miercuri seara, dupq ce a fost yinutq trei zile legatq cu lanyuri pe o cruce de lemn, fqrq mkncare wi cu un cqluw ‘n gurq, de cqtre preotul duhovnic al mqnqstirii wi alte patru mqicuye. Preotul Petru Daniel Corogeanu, de 29 de ani, a susyinut ‘n faya anchetatorilor cq a recurs la aceastq metodq pentru a scoate duhul rqu din trupul tinerei mqicuye.

Sechestratq de patru mqicuye

Anchetatorii susyin cq, ‘n 10 iunie, Corogeanu, ajutat de alte patru mqicuye - Nicoleta Arcaleanu, ‘n varsta de 32 de ani, Adina Ciopraga, de 20 de ani, Elena Otelea, ‘n vkrstq de 23 de ani, wi Simona Bardanas, de 21 de ani -, au sechestrat-o pe Maricica Irina Cornici ‘ntr-o chilie, legknd-o de mkini wi de picioare cu sfori. “n 13 iunie, din cauza manifestqrilor violente ale tinerei, acewtia au legat-o cu lanyuri de o cruce de lemn wi i-au pus un caluw ‘n gurq fqcut dintr-un prosop. Irina a fost yinutq pe cruce timp de trei zile, fqrq mkncare wi ‘ntr-un pridvor unde era foarte rqcoare, ea murind ‘n seara de 15 iunie.

Preotul a fost susyinut wi de maica Marta, de la aceeawi mqnqstire, care este convinsq cq mqsurile luate fayq de Irina au fost corecte. <Din cauzq cq era bolnavq la cap a trebuit sq fie

yinutq ‘n chilie wi pentru asta am mai yinut-o ‘n chilie, dupq care am dus-o ‘n bisericq. Am ‘nceput s-o tratqm awa, am zis cq ‘ntki cu rugqciuni, cu mila lui Dumnezeu, dacq nu se face bine o ducem la doctor wi am ‘ncercat awa ckteva zile wi awa a fost voia lui Dumnezeu, cq a decedat>, a declarat maica Marta.

Medicii spun cq era schizofrenie

“n ciuda declarayiilor date de preotul wi de mqicuyele de la <Sfknta Treime>, care au ‘ncercat sq-wi justifice fapta spunknd cq Irina era posedatq wi cq au ‘ncercat salvarea ei, medicii au stabilit cq aceasta suferea de fapt de schizofrenie. Personalul de la Spitalul Judeyean Vaslui susyin cq Irina Cornici, ‘n vkrstq de 23 de ani, a fost internatq ‘n data de 10 aprilie la Secyia de Psihiatrie a spitalului, fiind adusq la camera de gardq de douq mqicuye wi de fratele tinerei. La internare, medicul de gardq a observat pe trupul fetei leziuni la ‘ncheieturile mkinilor, ale picioarelor wi ‘n zona cervicalq, ‘nsq mqicuya a fost externatq la cererea fratelui ei. <”n mod normal, un pacient diagnosticat cu schizofrenie trebuie yinut obligatoriu sub observayie medicalq>.

Fata a lucrat ca bab]-sitter ‘n Germania

Totuwi, varianta prezentatq de medici wi de protopopul de Vaslui este infirmatq de Ionel Brqtianu, asistent social la Direcyia pentru Protecyia Copilului Vaslui. Acesta a declarat cq Irina era echilibratq psihic wi nu avea simptomele descrise de preotul Daniel Corogeanu. Brqianu a precizat cq Irina a ajuns ‘ntr-un centru de plasament din Bkrlad la vkrsta de trei ani, a absolvit liceul din Bkrlad, iar apoi a lucrat ‘n Germania doi ani, ca bab] - sitter, avknd ‘n grijq doi copii. <La plecarea din yarq, ea a susyinut un examen psihologic care demonstra cq nu suferea de nici o afecyiune psihicq wi nici vorba despre schizofrenie, awa cum spunea preotul Daniel>, a declarat, citat de Mediafax, Ionel Brqtianu, care a adqugat cq tknqra

Mqnqstirea Diavolului(titlul aparyine revistei <Ziua>)


a decis sq se ducq la o mqnqstire anul trecut, ‘n toamnq, cknd a ajuns la Tanacu.

BOR considerq fapta <abominabilq>

Purtqtorul de cuvknt al Patriarhiei Romkne considerq cq ceea ce s-a ‘ntkmplat la mqnqstirea din Tanacu reprezintq o faptq <abominabilq> wi fqrq precedent ‘n istoria monahismului rqsqritean. Astfel, pqrintele Costel Stoica a precizat cq Biserica Ortodoxq Romknq (BOR) respinge categoric asemenea practici pe care le considerq un foarte mare pqcat. <Este gestul instabil al unui cqlugqr care a recurs la o practicq barbarq crezknd cq o poate vindeca pe cqlugariyq, procedeu care nu are nici o legqturq cu tradiyia wi spiritualitatea monasticq>, a spus pqrintele Stoica. Acesta a mai declarat cq BOR ‘wi pune wi problema modalitqyii ‘n care preotul wi cele patru cqlugariye ar putea fi recuperate.

<Nu este vorba de exorcizqri>

Pqrintele Stoica a explicat cq nu a fost vorba despre exorcizare. <Exorcizarea ‘nseamnq, de fapt, molifta sau rugqciunea Sfkntului Vasile, care i se citewte, de regulq, ‘n 1 ianuarie, persoanei care cere ajutorul lui Dumnezeu ‘mpotriva Diavolului, fiind cititq fie ‘n bisericq, fie ‘n casa credinciosului. Aceastq moliftq poate fi fqcutq de orice preot. Din pqcate, existq slujitori ai BOR care ‘ncearcq sq-wi creeze o aurq de mari exorciwti, intrknd ‘n zona mercantilismului, a derizoriului wi a spectacolului ieftin>, a spus pqrintele Stoica. El a precizat cq, atunci cknd are informayii despre asemenea practici, BOR dq sancyiuni care pot merge, ‘n cazul <recidivqrii>, pknq la exluderea din rkndul preoyilor.

Precedente la Tanacu

Se pare ‘nsq cq mqicuyele wi preotul de la mqnqstirea <Sfknta Treime> nu sunt la primul caz de acest gen. Cqlugqrii unui schit din localitatea vasluianq Portari, care aparyine tot de mqnqstirea <Sfknta Treime> wi unde se aflq fratele mqicuyei Irina - cqlugqrul Vasile, care a aflat despre moartea surorii lui chiar de la preotul Daniel, susyin cq la Tanacu au mai avut loc exorcizqri. Mai mult, potrivit declarayiilor acestora, slujbele de exorcizare au fost fqcute dupq acelawi ritual, dar cu persoane din afara mqnqstirii. - George Tqrkyq

ComentariuIatq ce scrie din Romknia, Laurenyiu

Ghinghina:

<Mai ‘ntki fac o remarcq referitoare la faptul cq acum BOR acuzq preotul wi maicile de la mqnqstire cq ar fi complice la cele ‘ntkmplate! Episcopul vicar de Huwi, Corneliu Bqrlqdeanu, cere o analizq psihiatricq a tuturor maicilor de acolo!!!! Dar tocmai BOR, prin toate cqryile publicate, prin toate predicile ierarhilor, pun pe primul loc ‘ntre <virtuyi> <<ascultarea necondiyionatq>> fayq de preot!!!! Orickt de ciudat ar pqrea ce ‘yi cere acesta!!! Patericele ortodoxe abundq de exemple de <mari duhovnici> care ‘wi educau ucenicii cu tot felul de porunci stupide ... Deci cqlugqriyele cu pricina nu au fqcut deckt sq respecte directivele wi ‘nvqyqturile BOR ... Iar acum BOR cautq sq le scoatq nebune ... Pe toate!

“n plus, preotul ‘n cauzq a fost hirotonisit de un episcop! De douq ori! Odatq a fost fqcut diacon, wi apoi preot! La fiecare etapq se cer recomandqri de la alyi preoyi, profil moral etc. De obicei aceste verificqri preliminare au ca scop, ‘n BOR, sq fie prevenite <defecyiuni>, adicq treceri la alte denominayiuni crewtine ale preotului ‘n cauzq... Asta este frica cea mai mare a ierarhilor BOR!!! Poate sq fie preotul ‘n cauzq curvar, beyiv, arghirofil (lacom dupq bani), murdar, sq vorbeascq urkt, dar sq nu treacq la catolici, la evanghelici!!! Tocmai de acceea ritualul prin care respectivul devine preot include un jurqmknt de ascultare personalq fayq de episcopul locului. Acest tip de jurqmknt este tipic tuturor regimurilor dictatoriale: germanii jurau credinyq lui Adolf Hitler personal ‘n timpul Reichului nazist, romknii jurau credinyq lui Nicolae Ceauwescu personal. Preoyii orto din Romknia jurq credinyq personalq wi ei episcopului locului, nu lui Dumnezeu!!!

Wi un alt amqnunt ciudat: episcopul vicar susyine cq Episcopia Huwilor nici nu wtia cq ar exista acea mqnqstire! Dar tot el spune cq a venit acolo pentru

a lua antimisul (o pknzq brodatq, cu bucqyi de relicve de <sfinyi martiri> ‘n ea, fqrq de care nu se poate face liturghia, dupq credinyele ciudate ortodoxe), acest antimis fiind, zice episcopul singur, proprietatea Episcopei, cu semnqtura episcopului Huwilor pe ea!!! Cum a ajuns antimisul episcopiei la o mqnqstire despre care episcopia nu wtia? Mai mult, orice bisericq ortodoxq nu poate funcyiona dacq nu este mai ‘ntki <<sfinyitq>> de episcopul locului (dewi episcopii orto spun cq ei nu sunt

nici mqcar mkntuiyi, darqmite sfinyi, ei pot sfinyi)!! Deci a fost o slujbq ortodoxq de sfinyire, la care a participat un episcop de la Huwi! De obicei aceastq slujbq este un eveniment marcant, cu masq, cu slujbq de ore wi ore, cu predici ale episcopului, ‘n care felicitq comunitatea localq etc...Se mai lasq wi cu cadouri pentru <prea sfinyitul>...Wi acum pauzq, prea-sfinyitul nu-wi aduce aminte de nimic!!!! Nu a sfinyit nimic, nu a dat nici un antimis, dar a trimis pe vicar sq-wi ia antimisul ‘napoi....

Ortodoxie totalq!!! Adicq ipocrizie, minciunq, obscurantism...Cknd au vqzut cum a fost comisq o crimq ‘n baza obscurantismului ‘ncurajat de ei prin Paterice, vieyile sfinyilor, cqryile aiuritoare ale lui Cleopa Ilie, Ioanichie Bqlan wi alyi cqlugqri <deraiayi> yinuyi la loc de cinste de conducerea BOR, ierarhii ortodocwi o dau la ‘ntors:<< nici nu wtiam cq existq aceastq mqnqstire!>>

Dar cine a sfinyit biserica de acolo? Papa de la Roma? Cine l-a hirotonisit pe preotul ortodox Daniel Corogeanu, cel care recunoawte cq a yinut-o legatq pe Irina Cornici ? Vreun pastor baptist ori penticostal ?>

O problemq spinoase cu mult mai multe ‘ntrebqri deckt rqspunsuri ...


Rubrica surorilor

<Sunt doar una singurq ! Dar sunt UNA ! Nu pot face totul dar, totuwi, pot sq fac CEVA !

Si, pentru cq nu pot sq fac totul, nu voi refuza, totuwi, sq fac CEVA– adicq, CEEA CE VOI PUTEA FACE !>

“n ziua aceea cenuwie de aprilie, parcq toate ‘mi mergeau pe dos. Sectorul pe care ‘l serveam ‘n restaurantul unde lucram era ticsit de lume, cu mesele supraocupate cu clienyi care awteptau sq fie serviyi ckt mai prompt wi mai bine. <Am dori ‘ncq o cafea...>, <Ce-i cu ordinul nostru ? Awteptqm deja de 20 de minute !>, <Poyi sq ne aduci o canq de lapte pentru copil ?>

Rqsuflknd adknc, mi-am dat la o parte pqrul ce-mi cqdea pe ochi. Nu eram nici de douq ore la serviciu wi mq simyeam deja complet epuizatq. Toate greutqyile prin care am trecut ‘n ultimul an, de cknd mi-a murit soyul pe neawteptate wi am rqmas vqduvq, la 27 de ani, cu trei copii mici de crescut, mi-au nqvqlit deodatq ‘n minte, ca o obsesie. “n plus, aveam o durere de cap puternicq, ce ‘ncq nu cedase la cele douq tablete de algocalmin pe care deja le luasem. Cum voi reuwi sq ajung la sfkrwitul turei? M-am oprit pentru o clipq din alergare, uitkndu-mq peste mulyimea clienyilor, dorind sq fac o apreciere a situayiei wi sq-mi stabilesc un plan de lucru, rezolvknd ceea ce pqrea sq fie mai urgent.

Atunci am observat-o ! Era awezatq la o masq, ‘ntr-un

coly retras, ‘ncercknd sq treacq total neobservatq. “n faya ei, pe masa ‘ncq necurqyitq, se aflau vasele murdare de la clienyii care ocupaserq masa ‘naintea ei. Pqrea sq aibq ‘n jur de 70 de ani, iar faya brqzdatq de cute

wi mkinile muncite, arqtau cq avea ‘n urma ei o viayq de muncq grea. Purta o pqlqrie demodatq de paie wi, de sub pardesiul maroniu, se zqrea o rochie de bumbac vizibil ‘nvechitq de atkta purtat. Nu era greu de observat cq, pe faya acestei femei, era ‘ntipqritq o tristeye adkncq.

M-am apropiat grqbitq de masa ei, cerkndu-i scuze pentru dezordinea din faya ei. <Nu-i nici o problemq> a spus ea, ‘ncercknd sq zkmbeascq, dar ochii i-au rqmas ‘n continuare triwti.

A comandat doar un ceai. Am avut grijq ca mqcar ceaiul sq fie fierbinte wi aromat. Cknd i l-am dus, i-am zkmbit, invitknd-o sq revinq din nou, cknd restaurantul va fi mai puyin ocupat. Apoi, vocile ce mq chemau de la diferite mese, m-au obligat sq mq depqrtez de ea. Cknd mi-am aruncat din nou privirea spre masa ei, locul era gol. Femeia plecase. “ntrebarea <Oare de ce o fi atkt de tristq ?> ‘mi stqruia ‘n minte. Ckteva secunde mai tkrziu, m-am auzit strigatq. Uitkndu-mq ‘n direcyia de unde venea glasul, am zqrit-o din nou, ‘ncercknd sq ‘wi facq drum spre mine, printre mesele ticsite. <Am ceva pentru tine> a spus ea wi, mi-a pus 10 cenyi ‘n mknq, ca bacwiw, pentru cq o servisem. Ea nu wtia cq, ‘n acest restaurant, chelnerii rkdeau de cei ce lqsau doar mqrunyiw pe mese. <Ştiu cq este puyin – a spus ea – dar am vrut sq wtii cq am apreciat faptul cq ai fost atkt de atentq cu mine.> “n clipa aceea, mi s-a pqrut cq simplul fapt cq i-am mulyumit nu a fost suficient, awa cq am mai adqugat: <Dumnezeu sq te binecuvinteze !> “n clipa urmqtoare, s-a ‘ntkmplat ceva cu totul neawteptat. Femeia mi-a luat mkna wi a ‘nceput sq plkngq, spunknd printre lacrimi : <Doamne, “yi mulyumesc. Tu wtii cktq nevoie

10 cenyi ...Aurelia Gabor

aveam sq wtiu cq mai este un crewtin pe aproape.> Lqsknd vasele wi clienyii pentru ckteva minute, am condus-o la un scaun wi am ‘ntrebat-o : <Spuneyi-mi, doamnq, ce pot face pentru d-voastrq ?>

Lqskndu-wi capul ‘n jos, a ‘nceput sq vorbeascq. <Nu prea este mare lucru de fqcut. Noi locuim la o fermq wi soyul meu a fost adus aici ‘n oraw la spital, pentru analize, pentru cq se simyea foarte rqu. A fost diagnosticat cu cancer la stomac wi mkine va fi operat. Nu wtiu dacq va suporta operayia, pentru cq are 72 de ani wi este foarte slqbit. Suntem cqsqtoriyi de peste 50 de ani wi mq tem cq ‘l voi pierde. Nu cunosc pe nimenea ‘n orawul acesta cu care sq pot vorbi wi locul acesta ‘mi pare atkt de rece wi neprietenos. M-am rugat ca Dumnezeu sq ‘mi scoatq pe cineva ‘n cale, cu care sq pot vorbi wi cu care sq mq pot ‘ncuraja.> Se oprise din plkns wi faya parcq i se mai ‘nseninase. <Aproape cq nu am ‘ndrqznit sq intru ‘n acest restaurant pentru cq mi s-a pqrut prea luxos. Dar trebuia sq ies puyin afarq din atmosfera aceea de spital. “n timp ce awteptam sq mi se aducq ceaiul, mq rugam Domnului Isus sq-mi arate pe cineva, un crewtin, awa ‘nckt sq simt cq nu sunt singurq wi cq rugqciunea mea a fost ascultatq.>

“ncq yinkndu-i mkna, i-am cerut sq ‘mi spunq numele ei wi a soyului ei wi i-am promis cq, timp de o sqptqmknq mq voi ruga zilnic pentru ei amkndoi. Zkmbind, de data aceasta cu toatq faya, ea mi-a spus : <Te rog, fq-o. Numele lui este Matei, iar eu sunt Irina.>

Cu aceste cuvinte, ne-am despqryit. Ea a plecat, iar eu m-am ‘ntors la munca mea, plinq de o energie nouq. Nu mq mai simyeam obositq absolut deloc iar durerea de cap ‘mi dispqruse complet. Deodatq, orice solicitare a clienyilor prezenyi ‘n restaurant la ora aceea, ‘mi pqrea doar o plqcutq conversayie. Am ‘nyeles cq Dumnezeu a plqnuit ca noi douq sq ne ‘ntklnim wi sq ne ajutqm una pe cealaltq. Am fost foarte fericitq sq mq pot ruga pentru Irina wi soyul ei. Iar ea, la rkndul ei, mi-a dqruit cu mult mai mult deckt 10 cenyi !


‘nvierea Sa au fost cuprinwi de fricq, L-au pqrqsit, L-au trqdat chiar. Dar dupq aceea ei au ‘nceput o altq viayq, au ‘nceput o viayq ‘n care sq-L vesteascq pe Isus cel viu, pe Isus cel ‘nviat wi au mers pknq la sacrificiul suprem. De unde ‘nainte fuseserq atkt de fricowi, acum au fost gata sq-wi dea viaya pentru aceasta. Mi-am dat seama atunci cq nu este o legendq, cq Isus este ‘ntr-adevqr, Fiul lui Dumnezeu wi cq trebuie sq mq raportez cumva la El. Mi-am dat seama cq wi eu sunt pqcqtos, cq am fqcut multe compromisuri, cq pentru mine scopul era important, mijloacele mai puyin wi am ajuns, ‘n urma unei ‘ndelungi meditayii, la a-mi recunoawte pqcatele ‘naintea lui Dumnezeu wi la a-L primi pe Isus ‘n inima mea ca singura cale de ‘mpqcare ‘ntre mine wi Dumnezeu.

A fost un moment undeva ‘n vara anului 1999, iar apoi am continuat sq mq ‘ntklnesc wi sq ‘ntreyin relayii de prietenie cu tinerii din „Alege Viaya>, cei care organizaserq proiecyia filmului „Viaya lui Isus>.

Am mers ‘mpreunq la ‘ntklniri sqptqmknale, la studii biblice, apoi ‘ntr-un proiect de varq la mare wi aveam sq constat un lucru care ‘i unea pe toyi wi anume, credinya ‘n Isus. Wi nu numai atkt, dar am vqzut la ei o altfel de viayq, un altfel de mod de a te distra, un altfel de mod de a te raporta la cei din jur.

Lucrul acesta mi-a influenyat mult viaya, pentru cq fqrq ei poate cq m-aw fi ‘ndepqrtat de Dumnezeu. Dar mi-am dat seama cq odatq ce Christos a ‘nviat, El a ‘nviat wi ‘n inima noastrq wi omul vechi s-a dus.

Totul ‘n inima noastrq s-a schimbat wi este nou.

Poate cq a fost vorba de o intervenyie chirurgicalq, chiar dacq ‘n timp foarte lent, dificil de ‘nchipuit ‘ntr-o chirurgie realq, dar ‘n care vechiul eu este ‘nlocuit de Duhul Sfknt, de persoana lui Isus Christos wi de Cuvkntul lui Dumnezeu.

Reporter: - Exact cum spune apostolul

Pavel „Christos ‘n voi nqdejdea slavei>. Sunt aici fapte wi ‘ntkmplqri pe care nu le putem descrie wi nu le putem ‘nyelege din punct de vedere rayional pentru cq este vorba de intervenyia, de transcendenya unei

alte lumi ‘n lumea noastrq. Lumea lui Dumnezeu intrq ‘n lumea noastrq atunci cknd ‘i dqm voie. Cknd nu ‘i dqm voie lui Dumnezeu, intrq singurq, fqrq sq cearq voie, lumea celui rqu.

Romeo Bistreanu: - Cred cq de mare

importanyq au fost pentru mine momentele ‘n care am ‘ncercat sq studiez Scriptura, sq ‘nyeleg Cuvkntul lui Dumnezeu. Foarte mulyi au ideea preconceputq cq Scriptura nu poate fi ‘nyeleasq wi cq ea este accesibilq doar unor anumiyi oameni, unor anumiyi ‘nvqyayi, cqrturari, preoyi de seamq sau astfel de oameni.

Dar am vqzut cq dacq eu ‘l caut cu o inimq sincerq pe Dumnezeu wi continui zi de zi sq mq uit ‘n Scripturq, sq ‘ntreb pe cei care au studiat mai mult sau pe cei care trqiesc o viayq de credinyq mai aproape de Dumnezeu, viaya mea poate sq se schimbe.

Reporter: - Spunea cineva „Mowtenirea

noastrq nu este ceea ce ne dq Domnul, ceea ce ne dq Dumnezeu sau ceea ce putem ckwtiga cu propriile noastre puteri, cu mkinile noastre, ci mowtenirea noastrq este Domnul “nsuwi. Atunci cknd facem din El yinta vieyii noastre, atunci celelalte lucruri le vedem ‘n adevqrata luminq wi la adevqrata lor valoare.

Atunci mi se va pqrea complet deplasat sq risc relayia cu Dumnezeu, sq-mi risc vewnicia de dragul unui ckwtig foarte mare sau de dragul unui beneficiu de altq naturq.>

Romeo Bistreanu:- Suntem de multe ori puwi ‘n

situayii de moment ‘n care trebuie sq facem anumite compromisuri wi cred cq este foarte greu sq rezistqm dacq nu ne gkndim de exemplu ce ar face Isus ‘n locul nostru, dacq El ar fi confruntat cu situayia mea dificilq ‘n care eu trebuie sq dau un rqspuns clar, da sau nu unei probleme, unei ispite, unui lucru care nu este dupq voia lui Dumnezeu.

Cred cq de fiecare datq cknd ne ‘ntrebqm ce-ar face Isus ‘n locul nostru, noi putem sq gqsim ‘n Scripturq rqspunsul la astfel de ‘ntrebqri.

Reporter:- De obicei, guvernele luptq

‘mpotriva corupyiei wi spun o zicalq „Don^t still, the government hate the competition!> adicq „Nu fura, Guvernul urqwte competiyia!> De prea multe ori guvernanyii nu ‘nyeleg cq nu poyi sq lupyi ‘mpotriva corupyiei doar stabilind legi, ci trebuie sq-l schimbi pe om din interior, ceea ce doar Isus Christos poate sq facq.

Spuneai despre acest principiu pe care l-a lqsat Domnul Isus Christos: „Dayi Cezarului ce e al Cezarului wi lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu.> Mkntuitorul Isus Christos a fost primul care a lansat aceastq idee, de separare clarq a puterii ‘n stat: Biserica de-o parte, statul de alta, sq nu aibq nimic de-a face unul cu altul.

Pknq atunci wi poate wi de atunci o bunq perioadq ‘mpqratul sau regele avea wi funcyia religioasq cea mai ‘naltq ‘n stat. De multe ori wi mulyi oameni confundq cele douq wi spun: „Nu-i nimic. Este foarte bine dacq fur de la Cezar ca sq-i dau lui Dumnezeu.> Wi furq pe rupte wi apoi merg wi fac donayii la bisericq ‘n ideea cq poate ‘wi vor rqscumpqra grewelile, ceea ce este complet ireal.

Pe Dumnezeu nu-l intereseazq banii nowtri furayi pe care sq-i dqm mai apoi la bisericq. Aceia sunt bani murdari wi Dumnezeu nu ia deloc ‘n calcul acei bani ce i-am dat noi la bisericq ‘n urma unor furturi sau ‘n urma unor afaceri necurate.

Ce-au spus prietenii vowtri, cunowtinyele voastre despre voi?

Romeo Bistreanu:- Mulyi colegi au fost uimiyi,

alyii au avut puterea sq mq atace personal: „Cum de ewti tu gata sq te lepezi de credinya ta strqmoweascq wi sq treci la altq religie? Cum de nu te gkndewti cq lucrul acesta e un pqcat, ‘yi renegi biserica ‘n care te-ai nqscut, biserica ‘n care ai fost botezat?>

Le rqspundeam: „Eu nu vreau sq reneg pe nimeni, dar eu acum L-am cunoscut pe Isus Christos wi El a murit pentru mine. Eu am aflat aceasta la 23 de ani. N-am wtiut cq a murit pentru mine wi e singura modalitate prin care pqcatele noastre pot fi curqyate, pot fi wterse dinaintea lui Dumnezeu. L-am cunoscut pe Isus wi am ‘nyeles mai multe despre Dumnezeu, despre viaya crewtinq ‘ntr-o astfel de bisericq, o bisericq baptistq.

(continuare din pag. 15)


Lovituri de daltq

<Mkna Domnului a fqcut asemenea lucruri>. - Iov 12:9

Acum ckyiva ani, a fost gqsit cel mai magnific diamant din istoria lumii ‘ntr-o minq din Africa. Acesta a fost prezentat apoi regelui Angliei pentru a-i ‘mpodobi coroana. Regele l-a trimis la Amsterdam ca sq fie tqiat de un expert ‘n prelucrarea pietrelor scumpe. “yi poyi imagina ce a fqcut cu el?

A luat acest giuvaer de o valoare inestimabilq wi a fqcut o crestqturq ‘n el. Apoi l-a lovit o datq tare cu ciocanul lui, wi minunatul giuvaer a cqzut ‘n mkna lui, spart ‘n douq. Cktq nesqbuinyq! Ce pierdere! Cktq lipsq de grijq!

De fapt, nu awa stqteau lucrurile. Pentru cq vezi tu, acea singurq loviturq cu ciocanul fusese studiatq wi plqnuitq zile ‘ntregi, ba chiar sqptqmkni. Desene wi trasqri au fost fqcute pe piatra preyioasq. Calitatea lui, defectele, wi posibilele linii de-a lungul cqrora s-ar fi putut crqpa au fost studiate pknq la cel mai mic detaliu. Şi omul cqruia i-a fost ‘ncredinyat era unul dintre cei mai iscusiyi tqietori ‘n pietre preyioase din lume. Ckteodatq, ‘n acelawi fel, Dumnezeu ‘ngqduie sq cadq o loviturq usturqtoare peste viaya ta. Skngerezi, simyind durerea, wi sufletul tqu plknge ‘n agonie. La ‘nceput crezi cq lovitura este o grewealq ‘ngrozitoare. Dar nu este, pentru cq tu ewti pentru Dumnezeu cea mai preyioasq bijuterie din lume. Şi El este cel mai iscusit tqietor ‘n pietre scumpe din univers.

“ntr-o zi tu trebuie sq fii una din bijuteriile care vor ‘mpodobi coroana “mpqratului. Awa cum stai acum ‘n mkna Lui, El wtie foarte bine ce trebuie sq facq cu tine. Nici mqcar unei singure lovituri nu i se va permite sq cadq asupra sufletului tqu temqtor fqrq voia dragostei lui Dumnezeu. Şi poyi fi sigur cq din adkncul experienyei, vei vedea binecuvkntqri negrqite, wi o bogqyie spiritualq pe care nu yi-ai imaginat-o niciodatq ‘nainte. J.H.M.

“ntr-una din cqryile lui George MacDonald, unul din personaje face

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc

aceastq remarcq dureroasq: <Mq ‘ntreb de ce m-a fqcut Dumnezeu> Nu vqd nici un scop ‘n aceasta!> Un alt personaj ‘i rqspunde: <Poate nu vezi nici un scop acum, dar El nici n-a terminat sq te facq. Şi pe lkngq aceasta, tu te ‘mpotrivewti procesului>.

Dacq oamenii ar crede cq sunt ‘ncq ‘n procesul creayiei, dacq s-ar supune Creatorului, lqskndu-L sq-i modeleze awa cum modeleazq olarul lutul, wi dacq s-ar preda pe ei ‘nwiwi acyiunii royii Lui ‘ntr-un act minunat wi deliberat, curknd vor vedea cq sunt ‘n stare sq mulyumeascq pentru fiecare apqsare a mkinii Lui, chiar dacq este dureroasq. Şi uneori ei trebuie nu doar sq creadq, ci wi sq aibq ‘n vedere scopul lui Dumnezeu: <Sq ducq pe mulyi fii la slavq> (Evrei 2:10).

<Vei intra ‘n mormknt la bqtrkneye, ca snopul strkns la vremea lui>. (Iov 5:26)

Un om care a scris odatq despre salvarea vaselor maritime vechi a afirmat cq ceea ce ‘mbunqtqyewte calitatea unui vas nu este doar vkrsta lemnului folosit la construirea vasului. Tensionarea wi contorsionarea vasului de cqtre mare, reacyiile chimice care se produc datoritq apei de santinq, wi diferitele mqrfuri au de asemenea un efect. Acum ckyiva ani, au fost expuse ‘ntr-un magazin elegant de mobilq de pe Broad[a] ‘n centrul Ne[ }or\-ului ckteva scknduri wi plqci de lemn tqiate dintr-o grindq de stejar de la o corabie veche de optzeci de ani. Ele atrqgeau atenyia datoritq coloritului lor elegant wi datoritq frumuseyii fibrei. La fel de frapante erau unele grinzi din mahon luate de la o corabie care navigase pe mqri cu waizeci de ani ‘n urmq. Anii de cqlqtorie contractaserq porii lemnului wi-i ‘nchiseserq culorile, awa cq erau la fel de magnifice wi de strqlucitoare ca ale unui vas antic chinezesc. De atunci lemnul a fost folosit la fabricarea unui birou care este awezat ‘ntr-un loc de onoare ‘n

camera de zi a unei bogate familii din Ne[ }or\.

Este de asemenea o mare diferenyq ‘ntre calitatea oamenilor ‘n vkrstq care au avut o viayq nepqsqtoare, dedatq plqcerilor wi nefolositoare wi calitatea celor care au navigat pe mqri furtunoase, purtknd ‘ncqrcqturq wi poveri ca slujitori ai lui Dumnezeu, wi ajutkndu-i pe alyii. Acewtia din urmq, nu numai cq au infiltrate ‘n vieyile lor stresul wi ‘ncordarea vieyii, dar wi aroma dulce a ‘ncqrcqturii lor a fost absorbitq ‘n porii fiecqrei fibre a caracterului lor. Louis Albert Ban\s

Cknd soarele ‘n sfkrwit coboarq la orizont ‘n amurg, dovada lucrqrii lui rqmkne un timp. Cerul continuq sq strqluceascq o orq ‘ntreagq dupq plecarea lui.

“n acelawi fel, cknd viaya unui om bun sau de valoare ajunge la asfinyitul ei, cerul acestei lumi este luminat mult timp dupq ce omul nu mai poate fi vqzut. Un astfel de om nu moare din aceastq lume, pentru cq dupq ce pleacq, lasq ‘n urma lui mult din el ‘nsuwi – wi fiind mort, el ‘ncq vorbewte. Henr] {ard Beecher

Cknd Victor Hugo avea mai mult de optzeci de ani, el wi-a exprimat credinya ‘n acest fel minunat:

<“n sufletul meu simt prezenya vieyii mele viitoare. Sunt ca o pqdure care a fost tqiatq de mai multe ori, wi totuwi noii lqstari au mai multq viayq ca niciodatq. Mq ‘naly mereu spre cer, wi soarele strqlucewte deasupra capului meu. Pqmkntul ‘mi dq sevq din belwug, iar cerul ‘mi lumineazq calea spre lumi necunoscute.

Oamenii spun cq sufletul nu este altceva deckt efectul puterilor noastre trupewti la lucru. Dacq lucrul acesta ar fi adevqrat, atunci de ce sufletul meu devine tot mai minunat ‘n timp ce trupul meu ‘ncepe sq cadq? Poate cq iarna ‘mi umple capul, dar o primqvarq eternq rqsare din inima mea. La aceastq orq tkrzie a vieyii mele, inspir parfumul de liliac, violete wi trandafiri la fel ca la douqzeci de ani. Şi cu ckt mq apropii mai mult de sfkrwitul cqlqtoriei mele, cu atkt aud mai clar simfoniile nemuritoare ale lumilor eterne care mq invitq sq vin. Aceasta inspirq o teamq respectuoasq, wi totuwi este de o simplitate profundq.>

Toamna snopilor


Izvoare de apq vie ‘n dewert

Dumnezeu a gqsit cu cale sq ‘nvioreze Lucrarea Lui ‘n Arizona prin mqrturia celor 15 candidayi ‘mbrqcayi ‘n haine albe ‘n ziua botezului lor – duminica din 10 Aprilie, 2005 - la Biserica Baptistq Romknq din orawul Phoenix. Sute de crewtini evanghelici din bisericile din zonq ‘mpreunq cu musafiri wi invitayi s-au bucurat sq asculte Cuvkntul lui Dumnezeu vestit prin slujitorii Lui :

Victor Braica, George Gligor, Pascu Geabou wi Mihai Skrbu. Ckntqrile de cor wi fanfarq au ‘mpodobit sqrbqtoarea.

Actul botezului a fost oficiat de cqtre fratele Octavian Dobow, pqstorul bisericii, iar la chemarea adresatq prietenilor, ckyiva dintre ei au rqspuns pozitiv, acceptkndu-L pe Domnul Isus ‘n viaya lor.

Mulyumim lui Dumnezeu pentru acest popas binecuvkntat wi dorim ca El sq continue sq ‘nvioreze lucrarea printre romknii din aceastq parte de lume. A consemnat MIHAI SARBU

Uriawii au existat

Revenit dintr-o expediyie ‘n

Orient, cunoscutul explorator din orawul Ufa (capitala Bas\irostanului, republica din Federayia Rusq), profesorul Ernst Muldatin relata presei ruse cq a descoperit noi dovezi ale existenyei unor civilizayii strq-

vechi.Grupul de

savanyi pe care l-a condus a revenit din

expediyiile efectuate ‘n Liban, Egipt wi Siria, precizknd cq rezultatele sunt extraordinare. “ntre altele, au descoperit urmele omului uriaw de 10 metri ‘nqlyime wi ckteva morminte ale oamenilor de 6-7 metri.

Stiri de pretutindeni

Sacramento

Corul bqrbqtesc <Laudq Mielului> a fqcut o vizitq misionarq pe coasta de est a Statelor Unite. Corul este format din frayi dintre coriwtii celor trei biserici baptiste din Sacramento wi biserica din Ha][ard - Ba] Area, avknd ca dirijor pe fr. Sami Prelipceanu wi pianist pe fr. Felix Macovei. Un numqr de 35 coriwti wi ckteva din soyiile coriwtilor au plecat cu avionul pe coasta de Est unde

au ckntat vineri 17 iunie la biserica baptistq din Cleveland, skmbqtq seara la biserica penticostalq din Detroit

unde au venit wi frayii din biserica baptistq wi duminicq dimineaya la

Chicago ’n biserica pqstoritq de fr V. Popovici, iar dupq masq la biserica pqstoritq de fr. Daniel Chiu. Cu aceastq ocazie, grupul a vizitat wi cascada Niagara wi a avut pqrtqwie cu frqyietatea din bisericile vizitate. Domnul sq fie Lqudat!

Lucrqtori la seceriw

Teofil Ciortuz a fost chemat ca pqstor la Lugoj, iar Nelu Gug s-a mutat sq planteze o bisericq ‘n San Antonio. Douq biserici ale Asociayiei, una ‘n Ne[ }or\, iar cealaltq ‘n Sacramento, sunt ‘n cqutare de pqstori. Ne rugqm Domnului ca El sq ridice lucrqtori ‘n

aceste douq mari orawe americane.


Sq ne cunoawtem Asociayia

Aceastq rubricq este destinatq prezentqrii bisericilor din Asociayia noastrq wi a lucrqrilor lor misionare.

Bisericile Asociayiei 2005

Biserica <Bethesda> din Houston, Texas

24176 Sorters RoadPorter, Texas 77365 Pastor:Teodor SuciuPhone: 281-577-8087E-mail: [email protected]

Scurt istoric

Cei 26 de membrii fondatori s-au constituit ca bisericq pe data de sept. 13, 1998, ‘n casa familiei Coroiescu Dinel wi Dana, la vreo treisprezece mile nord de locayia actualq a bisericii.

“ntre timp, unii s-au mutat ‘n alte state din motive de servicii, alyii s-au cqsqtorit wi au plecat ‘n alte localitqyi. La numqrul celor rqmawi s-au mai adqugat noii veniyi, care au format biserica de astqzi.

La scurt timp dupq constituire, biserica s-a mutat la <|ing[ood First Baptist Church> unde, ‘n anul 1985, a fost acceptat primul grup de romkni. Relayiile de prietenie wi cooperare ‘n domeniul de misiune cu pqstorul wi biserica din |ing[ood au fqcut sq ia amploare misiunea externq care mai tkrziu a ajuns sq capete proporyii considerabile,

‘ntinzkndu-se ‘n Romknia, Moldova, Transnistria wi alte yqri din jur unde sunt romkni.

Realizqri

Aceste misiuni au luat forme diferite ca:

- seminarii pe diferite teme; - ajutor pentru construcyii de

biserici; - misiuni medicale; - lucrqri cu orfelinatele din

Moldova; - ‘ntklnirea cu pqstorii wi

familiile lor la Poiana Brawov. “n anul 2004 a avut loc cea de a wasea ediyie a acestor ‘ntklniri, la care au participat 70 de persoane;

- suport pentru plecarea ‘n misiune a unor pqstori cu grupuri;

- proiecte de ajutorare cu pantofi pentru orfelinatele din Moldova (‘n anul 2002 au fost cumpqrayi de la fabrica <Zorile> din Chiwinau peste 12.000 de

perechi de pantofi, aprox. 120.000 mii de ciorapi wi mii de mqnuwi.)

O scknteie micq a ‘ncins un foc awa de mare. Pentru informayii adiyionale vizitayi vq rog pagina de [eb a bisericii noastre la adresa: [[[.Bethesda-Tx.org

De menyionat este cq dewi au fost implicate atkt biserici ‘n mare numqr ckt wi persoane particulare (prieteni) care au contribuit la aceste lucrqri aproape ‘ntotdeauna elementul romkn din Bethesda a fost prezent. Fie cq este vorba de sora Dina care a iniyiat toatq miwcarea de misiune externq sau sora Dana, care astqzi este implicatq din greu

cu misiunile medicale - aproximativ de wase ori pe an - ori pqstorul bisericii implicat ‘n toate mai puyin misiunile medicale.

“n anul 2003, chiar de Crqciun am fost binecuvkntayi cu o clqdire de bisericq (tip bisericq) de aprox. 7000 s`. ft. Preyul fiind foarte convenabil, s-a cumpqrat wi remodelat ‘n proporyie de aproximativ 75%. La ora actualq, ne bucurqm de un locaw de ‘nchinqciune deosebit de frumos (vezi foto.) rqmknknd de platq mai puyin de $135,000. Biserica dispune de aproximativ 300 de locuri, iar noi prin credinyq awteptqm sq se umple ori cu romkni ori cu neromkni.

Lucrqtori

Cei care slujesc astqzi ‘n bisericq ‘n diferite poziyii sunt:

- Pqstor, Teodor Suciu. - Administrator wi responsabil

cu wcoala duminicalq, membru ‘n comitetul bisericii, Dosescu Gigi.

- Director cu muzica, Jim Mcleland wi soyia lui Laurel.

Alte activitqyi wi responsabilitqyi ale fratelui Jim sunt corul, orchestra, orga wi pregqtirea grupurilor de frayi americani ‘n vederea misiunilor colective (Jim a ckntat la vioarq ‘n


orchestra militarq pentru Casa Albq timp de patru ani).

- Casier wi membru ‘n comitetul biserici, Dinel Coroiescu.

- Lucrqtor cu tineretul wi membru ‘n comitetul bisericii, Adelin Coroiescu.

- ‘nvqyqtoare de copii, Ronela Coroiescu.

Serviciile de ‘nchinqciune din biserica Domnului din loc se desfqwoarq duminica dimineaya dupq un tipic romknesc (ora de rugqciune, wcoala dominicalq wi serviciul de ‘nchinqciune cu predica). Serviciile de searq sunt ‘n limba englezq wi avem vorbitori americani selectayi ori pqstori cu experienyq deosebitq printre care Dr. Pat Carter, fost misionar ‘n Mexico 30 ani wi director de seminar. Prof. |lein Richard predq teologia la seminar, capelanul Milt Mae de la <Booth Camp>, ori Pete Hinojosa, specialist sociolog. Aceasta am fqcut-o pentru tinerii care se plkng cq nu prea ‘nyeleg totul ‘n romknewte. Deasemenea, avem traducere ‘n romknq-englezq wi invers, ‘n funcyie de situayie.

Proiecte misionare

Misiunea localq este redusq din cauza numqrului restrkns de romkni din apropiere. Ne concentrqm ‘n mare mqsurq pe spanioli wi biserica noastrq actualmente duce tratative cu Southern Baptist wi cu o altq

bisericq de spanioli pentru a gqzdui o misiune ‘n limba spaniolq ‘n clqdirea bisericii noastre.

Considerknd procentajul de locuitori ai zonei (astqzi sunt 26% spanioli wi se prevede ca pknq ‘n 2009 procentajul hispanicilor sq ajungq la 46.7%) credem cq este ‘nyelepyewte sq deschidem uwa pentru a forma biserici spaniole. Este vorba despre o lucrare ‘ntre zeci de mii de suflete pe un cerc cu o razq de 5 mile.

Botezul de anul acesta

Pe data de 17 aprilie 2005, biserica noastrq a avut o bucurie deosebitq, cknd patru tineri din bisericq L-au mqrturisit pe Isus Christos ca Domn wi Mkntuitor personal ‘n apa botezului.

Serviciul a fost yinut ‘n combinayie cu <First Romanian Baptist Church>, cealaltq bisericq baptistq romknq din zonq. A fost

un program bogat. S-a dat slavq lui Dumnezeu de cqtre coruri, grupuri de tineret, orchestra bisericii, grupuri de copii wi instrumentiwti. Cuvkntul a fost vestit de cqtre Nelu Wtir, pqstor

la <First Romanian Baptist Church>, dupq care a urmat serviciul de botez, oficiat de pqstorul bisericii noastre, Teodor Suciu.

A urmat punerea mkinilor wi Cina Domnului. Serviciul divin s-a ‘ncheiat ‘ntr-o

atmosferq cereascq, cknd toyi ckntqreyii uniyi au ckntat imnul <Marire Yie, Isuse>.

Am observat cq cea mai bunq cale de a afla caracterul cuiva este sq-l ‘ntrebi despre un altul.

Cel ce seamqnq buruieni sq nu se awtepte sq culeagq trandafiri !

Limba bkrfitorului ucide trei dintr-o loviturq: pe cel ce bkrfewte, pe cel ce ascultq wi pe cel despre care se vorbewte.

Unii nu vor sq spunq nimic rqu despre cei moryi, dar nici nimic bun despre cei vii.

Conversayia este un exerciyiu al minyii, bkrfa este doar un exerciyiu al limbii.

O spun doar ca un fapt pe care nu-l comentez: dacq toyi oamenii ar wti ce spun ceilalyi despre ei, n-ar mai exista ‘n lume nici mqcar patru prieteni. - Blaise Pascal

30595 Luminat Aug05 - Roboam Aug05.pdfWcoala Duminicalq: Nelu Ciorba (360) 694-5127 [email protected]...

Documents

Transcript of 30595 Luminat Aug05 - Roboam Aug05.pdfWcoala Duminicalq: Nelu Ciorba (360) 694-5127 [email protected]...