3. Decizia 567.2006

download 3. Decizia 567.2006

of 2

Transcript of 3. Decizia 567.2006

  • 8/12/2019 3. Decizia 567.2006

    1/2

    1

    Decizia 567/2006

    control a posteriori, pe cale de actiune/obiectie

    Autorul sesizarii: Avocatul Poporului

    Obiectul sesizarii:

    Dispozitiile art. 12 alin. (1) din Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, car

    prezinta problemele de interes national.

    Motivarea sesizarii:

    Desi prevederile Legii au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, Curtea s-a pronuntat doar cu privire

    constitutionalitatea unor prevederi cuprinse in art. 12 alin. (1). Cu privire la prevederea referitoare la referendum

    problemele de interes national, Av. Poporului doreste ca CCR sa constate neconstitutionalitatea dispozitiilor acelu

    articol.

    Autorul sesizarii si exceptiei de neconstitutionalitate (Avocatul Poporului) considera ca art. 12, alin. (1) din Legenr. 3/2000 incalca prevederile constitutionale ale art. 1, alin.(4), art. 80 si art. 90. Astfel, art. 12, alin.(1) din Lege

    nr.3/2000 restrange puterea constitutionala a Presedintelui Romaniei, Parlamentul actionand prin aceasta lege in afar

    competentei sale constitutionale.

    Conform art. 2, alin.(1), care incadreaza Presedintele in categoria autoritatilor reprezentative prin care poporul is

    exercita suveranitatea nationala, art. 80, art. 81, alin.(1) si art. 90 din Constitutie, Presedintele Romaniei are un drepexclusiv de a cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national. Acest drepexclusiv trebuie interpretat si ca un drept exclusiv al Presedintului de a stabili care sunt problemele de interes national s

    care vor fi supuse referendumului, iar nicio alta autoritate publica nu poate decide lista problemelor de interes national. Dasemenea, art. 2, alin.(1) din Constitutie confera Presedintelui un statut care legitimeaza exercitiul unor atributii exclusivfara interventia altor autoritati, acest lucru fiind in conformitate si cu principiul separatiei puterilor in stat art. 1, alin.(4

    din Constitutie. Articolul 90 din Constitutie este interpretat de autorul sesizarii in sensul ca acea consultare a Parlamentulueste obligatorie (are valoarea unui aviz obligatoriu, fiind o conditie prealabila), dar numai Presedintele poate decide c

    privire la initierea procedurii pentru referendum, identificarea problemelor de interes national si alegerea uneia pentru a supusa in concret referendumului. Se adauga si argumentul ca, in ciuda art. 73, alin.(3) lit. d) din Constitutie, potrivit caruorganizarea si desfasurarea referendumului se reglementeaza prin lege organica, alegerea acelei probleme de interenational trebuie facuta tot de Presedinte. Acea lege organica (in speta, 3/2000) nu va face altceva decat sa stabileasca ucadru tehnic de desfasurare a referendumului (cum se va vota, formarea comisiilor pentru inregistrarea voturilor si alt

    probleme organizatorice) si nu sa determine fondul referendumului (adica problema pusa in discutiece pot sau ce nu posa voteze cetatenii).

    Puncte de vedere:

    Preedinii celor dou Camere ale Parlamentului i Guvernul nu au comunicatpunctele lor de vedere pn data dezbaterilor.

    Decizia CCR:

    1) Criteriul formal: Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Avocatul Poporului cu respectarea prevederiloconstitutionale ale art. 146, lit. d), teza a doua.

    2) Criteriul material: Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului, in temeiul art. 14lit. d) teza a doua din Constitutie, si constata ca dispozitiile art. 12, alin.(1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea desfasurarea referendumului sunt neconstitutionale.

  • 8/12/2019 3. Decizia 567.2006

    2/2

    2

    Motivarea deciziei:

    1.Pe forma (criteriul formal), Curtea constata ca a fost legal sesizata de Avocatul Poporului si are competentade a solutiona exceptia de neconstitutionalitate in temeiul art. 146, lit. d)2. In plus, Curtea examineaza

    sesizarea Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile reprezentantului

    Ministerului Public si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei pretins incalcate (art. 1,

    alin.(4)separatia puterilor in stat, in cadrul democratiei constitutionale; art. 80rolul Presedintelui si art. 90

    referendumul).

    2.Pe fond (criteriul material), Curtea considera ca art. 12, alin.(1) din Legea nr. 3/2000 este neconstitutionalintrucat limiteaza nejustificat prerogativele constitutionale ale Presedintelui Romaniei, asa cum sunt ele

    prevazute in art. 80, 81, 90 din Constitutie.

    Art. 90 din ContitutieReferendumulridica 2 probleme asupra carora Curtea se pronunta:

    1. Nedefinirea conceptului de probleme de interes national

    2. Lipsa precizarii ca acest concept va fi explicat/detaliat ulterior printr-o lege organica.

    Prin Decizia nr. 70/5 mai 1999, Curtea a decis ca dispozitiile art.12 alin (1) lit. B h) sunt

    neconstitutionale in ceea ce priveste expresia propuse Parlamentului intrucat Presedintele arecompetenta exclusiva de a stabili problemele de interes national asupra carora poate solicita poporului

    sa isi exprime vointa prin referendum. La reexaminare, Parlamentul a eliminat in totalitate continutul

    lit. h), astfel lipsindu-l pe Presedinte de a propune poporului si alte probleme de interes national, in

    afara celor prevazute de literele anterioare. Se incalca principiul separatiei si echilibrului puterii

    statului, asa cum precizeaza insasi Curtea: Stabilirea prin lege a problemelor de interes national

    reprezinta un amestec al Parlamentului in exercitarea atributiilor exclusive ce-i sunt conferite prin

    Constitutie Presedintelui si, ca atare, o nesocotire a principiului separatiei si echilibrului puterilor in

    cadrul democratiei constitutionale.

    Rezumand motivele pe care se bazeaza argumentarea ca art. 12, alin.(1) din Legea nr. 3/2000

    incalca dreptul Presedintelui de a consulta poporul privind probleme de interes national, trebuie saretinem ca, potrivit art. 1, alin.(4)principiul separatiei puterilor in stat, art. 80rolul Presedintelui,

    art. 81, alin.(1) referitor la legitimitatea electorala egala a Presedintelui Romaniei cu legitimarea

    Parlamentului (care nu e altceva decat expresia simetriei juridice intr-un stat de drept: Parlamentul si

    Presedintele sunt principalele autoritati reprezentative ale poporului roman, iar cum primul e ales prin

    vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, e logic ca si al doilea sa fie ales in situatii similare)

    si art. 90 din Constitutie referitor la referendum, Presedintele are competenta exclusiva de a

    determina problemele de interes national ce se supun referendumului. Oricare alta interpretare ar fi de

    natura a aduce in conflict competentele autoritatilor statului (in speta Parlamentul si Presedintele).

    Interesul national poate diferi de la o perioada la alta. E posibil oricand sa survina situatii noi

    care sa reclame apelul la un referendum. Enumerarea exhaustiva a situatiilor reprezinta, in acest

    context, o limitare a sferei interesului national si implicit o ingradire a dreptului constitutional al

    Presedintelui de a decide singur daca initiaza referendum, cand il initiaza si cu privire la ce = sfera

    interesului national.