CERBUL LOPATAR (Cervus dama, sin. Dama dama)

Caracteristici de exterior

• Date biometrice. Greutatea medie în stare eviscerată după perioada de îngrăşare = 45 – 120 kg, în medie 70 kg pentru taurul de lopătar şi 33 kg pentru ciută.

• Masculul lungime de 130-160 cm, înălţime la greabăn de 85-110 cm, iar femela dimensiuni mai mici.

• Viţeii = 4,5 kg la fătare, 12-20 kg la 8-9 luni.

DENUMIREA COMUN Ă: CERBUL LOPĂTAR

CLASA : Mammalia

ORDINUL: Artiodactyla

FAMILIA: Cervidae

GENUL: Cervus

Denumirea ştiin ţifică: Cervus dama, Dama dama

Subspecia european ă Dama dama dama

Denumiri comune în limbi străine de circulaţie largă

Fallow Deer, Daim Européen, Gamo

Distribuție

Europa

Africa de Sud

Asia

America de Nord

America de Sud

Oceania

În lume*

În Orientul Mijlociu (Iran) este prezentă

unica populație relicvă de

lopătar de Mesopotamia

(Dama dama mesopotamica)

N.B.

Unica populație autohtonă de Dama dama

trăiește în prezent într-o arie restrânsă din

Turcia

În restul lumii arealul este extrem de

fragmentat și legat de introduceri

(accidentale sau nu) întâmplate atât în

timpuri istorice cât și recente

*

Europa răsăriteană

Arhipeleagul britanic

În Europa*

Origine, răspândire şi efective

• În timpul ultimei interglaciaţiuni a fost specie indigenă aproape în toată Europa.

• În epoca contemporană lopătarul este originar din Asia Mică (Turcia).

• Fenicienii l-au introdus în vestul Mediteranei, iar romanii şi normanzii în centrul

şi nordul Europei, Britania.

• Majoritatea populaţiilor existente în prezent în Europa sunt rezultatul unor

introduceri mult mai recente prin care s-a extins deşi neuniform şi dispersat

aproape în întreaga Europă precum şi pe celelalte continente.

• Cele mai multe populaţii europene sunt pe teren împrejmuit, atent gestionate şi

puţine trăiesc cu adevărat în libertate.

• Preferă pădurile de luncă şi ţărmul împădurit al mărilor.

•În ţara noastră a fost populat în secolul al XX-lea (anul 1904), când s-a înfiinţat Parcul de vânat Şarlota, judeţul Timiş.•În urma populărilor masive, de după al doilea război mondial, în prezent există în majoritatea judeţelor ţării (peste 20), dar mai ales în zonele de câmpie şi deal din sudul şi vestul României.•Era evaluat într-un efectiv de peste 6500 exemplare (2004), 5196 în 2010, 5099 în 2011, față de 2749 capete efectiv optim, din care s-au recoltat circa 500 indivizi (2004), 387 ( 2010/2011) și s-a avizat o cotă de recoltă de 477 animale în 2011/2012.•În multe terenuri efectivul optim se consideră că a fost depăşit.•Populaţiile de cerb comun şi cerb lopătar nu se suprapun în ţara noastră.•Cerbul comun ocupă dealurile înalte şi muntele,•lopătarul şesul şi colinele.

Densitatea admisibilă este mai mare decât la cerb (5-25/1000 ha). • Categoriile de densitate stabilite în funcţie de bonitate - între de 41-50

cerbi lopătari /1000 ha la categoria I, 2-20 la a IV-a (2-50 /1000 ha).

Aspect general

OGLINDA ANAL Ă

COARNE

MAMELE(4, non vizibile la distanță)

FEMELĂMASCUL

PENSULĂ

Aspect general

• Dimensiuni medii• Greabăn puțin mai înalt

decât crupa (morfologia alergătorului)

• Trofeu cu o extensie caracteristică de “lopată”

MASCUL ADULT LITERATURĂ

Date mediiProvinciileMODENA și REGGIO

E.

GREUTATE ÎNTREG(kg)

60 - 110 /

GREUTATEEVISCERAT (kg)

65 – 70%din greutate

întreg60 (n=23)

ÎNĂLȚIME GREABĂN(cm)

90-100 /

LUNGIME TOTALĂ(cm)

140 – 160 /

LUNGIME PRĂJINĂ(cm)

60 – 70 59 (n=13)

Date biometrice principale

FEMELĂ ADULTĂ LITERATURĂ

Datemedii

Provinciile

MODENA și

REGGIO E.

GREUTATE ÎNTREAGĂ(kg)

40 - 65 /

GREUTATEEVISCERATĂ (kg)

65 – 70%din greutate

întreag ă40 (n=36)

ÎNĂLȚIME greabăn (cm) 70 - 80 /

LUNGIME TOTALĂ (cm) 120 - 160 130 (n=7)

Recunoașterea speciei

Lopătarul aredimensiuni intermediare

între căprior și cerb

la distanță poate fi ușorconfundat (mai ales atunci când lipsesc coarnele și

petele)

Pentru recunoa ștere este util să se evalueze

Oglinda anală

• Lungimea cozii (peste 20 cm) deosebește lopătarul de cerb(prevăzut cu o coadă mai scurtă) și de căprior (lipsit de coadă)

• Desenul “în ancor ă răsturnat ă”al oglinzii anale la lopătar este inconfundabil

Culoarea blănii

La lop ătar :3 benzi distincte de culoare

în sens dorso-ventral(non vizibile la lopătarii albi)

La cerb și căprior :culoarea mantalei mai uniformă

Recunoașterea specieiRecunoașterea speciei

MorfologieCuloarea părului

- vara brun – ruginie, cu pete albe pe spate şi flancuri, albă pe abdomen, partea interioară a picioarelor.

• Coada neagră deasupra, oglinda mărginită cu negru.• Iarna culoarea maro-cenuşie, cu pete mari de culoare deschisă.• La lopătar petele deschise de pe corp se menţin toată viaţa.• Variaţiile individuale ale culorii părului sunt mai numeroase decât la alte

cervide, considerându-se că există de fapt varietăţi de culoare:• comună, maro-ruginie sau maro-cenuşie, cu pete albe (culoarea descrisă

anterior, cu diferenţe de sezon), • maro deschis (izabelină) • albinotică, cea mai deschisă şi • melanică, foarte închisă, până la negru.

• Năpârlirea • - primăvara şi toamna.

Blana

• Prezența de variet ăți cromatice se datorează selecției artificiale operate prin domesticire

• Sunt prezente și forme intermediare• Albinismul este destul de rar

Manta estival ă Manta hibernal ă

Forma cu pete(cea mai comun ă)

•Brun-ro șcată*•Pete albe•Oglind ă anală evident ă

•Maro-gri•Pete absente•Oglind ă anală pu ținevident ă

Forma melanic ă(relativ comun ă)

•Maro-negru*•Oglind ă anală non vizibil ă

Forma alb ă(pu țin frecvent ă)

•Complet alb ă•Oglind ă anală absent ă

Forma izabelin ă(destul de rar ă)

Similar ă formei cu pete, dar mai deschis ă

Petele rămân vizibile

N.B.

Prezintă 3 benzi de culoare distincte de la închis la deschis în sens dorso-ventral*

Caractere generale

Cerbul lopătar. Urme de formă ovală, de obicei imprimându-se doar două copite strâns apropiate (1)

Blana

Cap și gât

Picioare

Flancuri

Primii care năpârlesc sunt tinerii; urmează adulții

și ultimii bătrânii, împreună cu femelele

gestante sau în lactație

Năpârlire estival ă APRILIE – IUNIE

Năpârlire hibernal ă SEPTEMBRIE - NOIEMBRIE

Perioade de n ăpârlire Secven ța de năpârlire

Perioade de n ăpârlire

Năpârlirile

Glandele cutanate

Peniene

Mult dezvoltate înperioada de

împerechere:funcție de marcare

PreorbitaleMult dezvoltate în

perioada de împerechere: funcție

de marcare

Metatarsiene(de sub genunchi)

Interdigitale (a copitei)

Funcție: neclarificată, probabil marcare și

recunoa ștereindividual ă

Funcție: neclarificată, probabil marcare

Coarnele

• Primele coarne încep să crească la 7 – 9 luni (ianuarie-februarie), sub

formă de suliţe.

• Lopătarilor adulţi le cad coarnele în aprilie;

– curăţirea de piele şi păr se face în august - septembrie.

• ajung la dezvoltare maximă la vârsta de 9-10 ani.

• Coarnele au ramura ochiului, ramura mijlocie şi lopata, de formă

aproximativ triunghiulară. Lopata are o mică ramură inferior - spin

– cu atât mai valoroase cu cât sunt mai lungi şi mai groase şi mai ales au

lopeţile mai lungi şi mai late;

– forma determinată genetic, dar mărimea puternic influenţată de

mediu.

Coarne

LOPATĂ

SPINRAMURA

MIJLOCIE

PRĂJINĂ

ROzETĂ

RAMURA OCHIULUI

Nomenclatură

Dezvoltarea coarnelor

Primelecoarne suntîntotdeauna în formă de

suli ță

Exemplu de dezvoltare a coarnelor în cursul vieții unui lopătar

1ul trofeu 2 lea trofeu 3 lea trofeu 4 lea trofeu și urm ătoarele coarne în regres

Suli țari

Lopata este schi țată(de regulă nu atinge 10 cm de

lățime)

FurcariCoarnele sunt complet formate:

lățimea lope țiieste mai mare de 10 cm

Dezvoltarea maximă se atinge la 9-10 ani

Regresia are loc după circa 13 ani

Lop ătari

Dezvoltarea coarnelor cu vârsta

Ciclul coarnelor

9 10 11 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

F M A M I I A S O N D I F M A M

Apari ția cilindrilor frontali

Curățarea suli țelor

Pierdereasuli țelor

Creștereasuli țelor

Suli țe cur ățate Creșterea celui de al 2lea trofeu

vârsta

luna

În timpul recens ămintelor de prim ăvară

• indivizii cu suli țe în catifea au circa 1 an• indivizii cu suli țe cur ățate au circa 2 ani

Dezvoltarea primelor coarne

N.B.

Ciclul coarnelor

Indivizii în vârstă își pierd și curăță coarnele înaintea celor tineri

Perioade de cur ățare și cădere

Începând cu al 2lea trofeu

Cădere(aprilie-mai)

Coarneîn catifea

Coarnecur ățate

Curățare(august-septembrie)

• Dentiţia este formată din 32 de dinţi după formula:• I 0/3 C 0/1 PM 3/3 M 3/3 = 32

Aprecierea vârstei în teren se face după corp, coarne şi glas.• Lopătarul tânăr (de 3,5 ani) - capul alungit, ţinut sus, gâtul subţire, corpul zvelt,

glasul subţire.• Lopătarul matur de circa 9 ani - corpul mai plin, părul mai închis la culoare şi

coarne mai mari.• La indivizii împuşcaţi - după dentiţie.

– Până la 2,5 ani, ca şi la cerb - prezenţa sau înlocuirea dentiţiei de lapte.– După această vârstă, criteriul de apreciere este reprezentat de gradul de

uzură al dentiţiei.

• Longevitatea - 15 – 17 ani în libertate, 20 – 25 în captivitate.

• Glasul• Lopătarul boncăneşte în perioada de rut, dar mai puţin impunător decât cerbul

comun.

• Glasul său este mai slab şi mai monoton, seamănă mai mult cu un sforăit, grohăit.

• Speriat, scoate un strigăt de spaimă, ca şi cerbul comun

Clase de vârstă

Masculi Fem ele

Clasa 0 Pui mascul(născut în anul curent)

Clasa 0 Pui femelă(născută în anul curent)

Clasa 1 Tineret(născuți anul precedent)

Clasa 1 Tineret(născute anul precedent)

Clasa 2 Subadulți(2 - 4 ani)

Clasa 2 Adulte(de 2 ani și mai mult)

Clasa 3 Adulți(5 ani și peste)

• În ce privește subiecții din clasa 0, prin convenție, nu se opereazădeosebire între sexe

N.B.

Pui

Clasa 0

Pui(născu ți în anul curent)

• Blana cu buline fine de la a 2-a lună de viață (august)

• Sexul nedistingibil de la distanță

• Își urmează mama

La recens ămintele de prim ăvarăClasa 0 nu este prezentă, deoarece

fătările au loc în mai-iunie

Toate Cervidele au pete la naștere

Pentru a deosebi puii de lopătar de cei de

cerb și căprior, trebuie să se ia în considerare

în plus dimensiunile și oglinda anală

N.B.

N.B.

MasculiClasa 1

Sulițari(născu ți anul precedent)

• Formă subțire și zveltă / suplă

• Trofeu în formă de suliță

• În general în urma mamei

La recens ămintele de prim ăvarăSulițarii au coarnele în catifea

Indivizii cu coarne curățate sunt din clasa 2

N.B.

Masculi

Furcari (subadulți)(de la vârsta de 2 la 4 ani)

• Corp intermediar

• Mărul lui Adam evident

• Coarne cu schițarea lopeții

La recens ămintele de prim ăvarăSubadulții sunt:

- printre primii care năpârlesc- printre ultimii care își pierd coarnele

În clasa 2 intră și indivizii cu sulițele curățate

N.B.

Clasa 2

Masculi

Lopătari (adulți)(peste 4 ani)

• Corp masiv

• Gât robust

• Mărul lui Adam proeminent

• Pensula foarte evidentă

• Coarne cu lopata complet formată

La recens ămintele de prim ăvarăAdulții sunt:

- printre ultimii la năpârlit- printre primii l a

pierderea coarnelor

N.B.

Clasa 3

Femele

Clasa 1

Tineret(născute anul precedent)

Clasa 2

Adulte(peste 2 ani)

• Forme subțiri și zvelte

• Cap fin, ascuțit

• Dimensiuni reduse

• În general urmează mama

• Forme alungite și ascuțite

• Cap robust

• Abdomen și spate lăsate

• Corp slab

Simţurile• Mirosul şi auzul - foarte dezvoltate.• Totuşi, în perioada boncănitului apropierea de grupul de goniţă este mai uşoară, mai ales deoarece este obişnuit cu omul.

Biotop•Mediul favorabil, diferit de al cerbului, pădurile de foioase de la câmpie şi coline,•în trupuri relativ mici, de 500 – 1000 ha,•printre care să existe culturi agricole sau pajişti deschise.•Pădurile de luncă sunt preferate.•Sunt animale care pasc.

Habitat

Păduri de foioase mixte

cu coroane înalte ,

alternate cu poieni

De la nivelul mării până la munte de înălțime medie

Gama de altitudine

Habitat

Lopătarul are un comportament

aproape sedentar: în general

suprafața folosită nu depășește 200 -

300 hectare

• Pante reduse

• Înzăpezire redusă

• O bună acoperire forestieră

Necesități vitale

Apa nu este un factor limitant cu

relevanță deosebită:

lopătarul tolerează bine o ariditate

moderată

Utilizarea habitatului

N.B.

Originară din climat mediteranean,

specia s-a dovedit destul de adaptabilă,

capabilă să colonizeze, unde este

introdusă, o mare varietate de

ambiente:

maquis-ul mediteranean, păduri de pin

litorale, păduri de stejar colinare etc.

N.B.

Alimentaţia

•mai puţin pretenţios decât cerbul comun în alegerea hranei naturale.

•Consumă graminee,

•frunze, lujeri de arbori şi arbuşti,

•ghindă, jir, fructe de pădure (mere, pere pădureţe).

•Hrana se poate îmbunătăţi vara prin cultivare de ogoare de hrană: lucernă, trifoi

roşu, ovăz, rapiţă, napi, varză furajeră.

• Ca hrană complementară, iarna, se poate utiliza: fân de lucernă, trifoi roşu,

sparcetă, snopi de ovăz şi mazăre, frunze uscate, fân de otavă (nu fân de livadă).

Alimentația

Erbivor rum egător ,

lopătarul se comportă ca un

păscător intermediar , alternând

roaderea frunzelor și păscutul

Lopătarul este foarte ecclectic și

adaptabil în alegerea hranei

Dieta depinde în largă măsură de

disponibilitățile oferite de mediu în

diverse anotimpuri

Regimuri alimentare

Egal cu circa 10% din greutatea

corporală

Necesarul zilnic

Preferin țe alimentare

AlimentațiaExemple de vegetale consumate de lopătar

Vegetale lemnoase Vegetale erbacee

Scoarță, lăstari, muguri, frunze, fructe

de:

• stejar

• arțar

• fag

• castan

...

Consumate în principal iarna

Plante erbacee în general, mai ales

• leguminoase

• graminee

Consumate în principal

primăvara-vara

Reproducerea

• Vârsta maturităţii sexuale de circa 1 an şi 5 luni.• Raportul de sexe trebuie să fie de 1:1.• Perioada de împerechere este situată în octombrie-noiembrie. • prezintă o plasticitate mare a comportamentului de reproducție: sunt

cunoscute 7 sisteme diferite de reproducere teritoriale și nonteritoriale• În această perioadă în general masculii se răspândesc şi femelele se mişcă

printre ei.• Între tauri au loc lupte.

• Gestaţia 7 luni şi jumătate (33 - 34 săptămâni).• În luna iunie fată cel mai des un viţel, rar doi (5 – 10 %), care îşi urmează

mama aproape imediat, până toamna târziu.

• Sporul anual pentru condiţiile din ţara noastră se apreciază la 50 – 60% (70% în estul Germaniei) din efectivul ciutelor mature.

Ciclu vital și biologia reproducției

Mascul Fem elă

Maturitatesexual ă

Fiziologic ă 16 – 18 luni

Social ă 4 – 6 ani 2 ani

Apogeul dezvolt ării corporale 7 - 8 ani 4 – 5 ani

Durata gesta ției 230 – 240 zile

Ciclu estral Daca fertilizarea nu are loc ciclul estral se poate repeta de mai multe ori

Prolificitate 1 (fătări gemelare rare)

Greutatea la na ștere 4,5 kg

Durata al ăptării 6 luni

Longevitate 15 – 17 ani

Structura populației

la populațiile în echilibru

(la care densitatea este apropiată

de capacitatea portantă a

mediului)

PS ==== 1 : 1

În populațiile cu stare bună de

sănătate sunt bine reprezentate

clasele tinere

O popula ție appenninic ă*

Exemplu

FonteRegione Toscana, 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi

*

Masculiadulți9% Masculi

tineri7%

Masculisulițari

8%

Femele53%

Pui24%

Propor ția între sexe (PS)

Propor ția între clasele de vârst ă

Annul 1997

Duşmani• Factorul limitativ al răspândirii sale îl constituie lupul. • Pagube însemnate produc şi râsul, • câinii hoinari şi • braconajul.

Rezistenţa la boli şi intemperii- mai mare decât a celorlalte două specii de cervide de la noi, din acest motiv efectivele fiind mai puţin afectate de pierderile de viţei.- sensibil la umiditate

Factori limitanți

Dinamica populației

Factori limitan ți de origine natural ă

Factori climatici Ninsorile abundente sunt cauză de mortalitate ridicată

Prădarea

Lupul : exercită prădarea la toate clasele de vârstă și

sex

Râsul: dacă este prezent, pradă numai femele și pui

PatologieMai ales în mediu umed, cerbul lopatar este relativ

sensibil la raceli.

Factori limitanți

Dinamica populațieiFactori limitanți

Factori limitan ți de origine antropic ă

Tulbur ări

Cerbul lopătar este unul dintre ungulatele mai puțin

sensibile la perturbări cauzate de activitatea umană, și

este, în general, cea mai contactabilă

Câinii f ără stăpân Local pot reprezenta un factor important de impact

Braconajul

Din cauza gradului de "încredere", în medie, mai mare

decât cel al altor ungulate, braconajul poate fi o

problemă gravă

Accidente cu vehicule auto Specia este supusă acestui tip de mortalitate

Dinamica populației

Competi ția interspecific ă

CăpriorCerbul lopătar poate fi competitiv superior altor

cervide. Acest lucru îl face de multe ori, ca alohton

fiind, o prezență nedorită. În special, s-a constat un

impact grav cauzat de introducerea lopătarului asupra

populației de cerb în zone imprejmuite.Cerb

Mistre țNu sunt cunoscute cazuri de interferență negativă între

cele două specii

MuflonSe crede că, la densitate mare, muflonul poate fi un

concurent al cerbului lopătar

Factori limitanți

Dinamica populației

Creșterea utilă anuală

C.U.A. în condi țiile din Appennini(popula țiile care fac obiectul gestiunii

vânătorii)

Exemple

La populațiile în faza de creștere

(care nu au ajuns la capacitatea

de suport a mediului)

C.U.A. = 30 – 60%

din consisten ța pre-

reproductiv ă

Provincia Modena

CUA(media anilor 2000-2002)

18%

Mortalitate vân ătoare(s.v. 2001-2002)

13%

Provincia Reggio Emilia

CUA(s.v. 2001-2002)

25%

Mortalitate vân ătoare(s.v. 2001-2002)

11%

Etologie• Sociabilitatea• animal gregar, mai pronunţat decât la cerbul comun.• După boncănit se formează şi la această specie grupări în cârduri, unele formate

din: • ciute şi viţei, altele din • tauri, dar și • grupuri mixte. • Lopătarii sunt fideli faţă de locul de trai. • Femelele se îndepărtează numai câţiva kilometri faţă de locul obişnuit de

şedere. Taurii se pot deplasa la distanţe mari în perioada de boncănit, dar revin după terminarea acestuia.

• Lipsa liniştii necesare poate conduce la migraţii de grupuri întregi.• Activitatea de peste zi a lopătarului este mult mai intensă decât a celorlalte

cervide. • Nu se scaldă în mocirlă.• Când aleargă ţine coada ridicată sau o flutură, ceea ce permite deosebirea faţă

de căprioară.• Datorită faptului că se mişcă mult în căutarea hranei, creează nelinişte în teren,

ceea ce deranjează celelalte specii de vânat.

Sociabilitate

Lopătarul este un animal gregar

Sociabilitatea este foarte variabilă

în diferitele medii în care specia a

fost introdusă.

Pot fi:

• grupurile unisexuale

• grupuri mixte

Ca și în cazul altor ungulate sociale,

tipul de mediu influențează mărimea

grupurilor de cerb lopătar: în medii

deschise grupurile tind să fie mai

numeroase decât în zonele dens

împădurite

Mediul și mărimea efectivului

FonteRegione Toscana, 2000Gli ungulati delle Foreste Casentinesi

*

Valori maxime depistate

Foreste Casentinesi

18 capete/grup

Acquerino 36 capete/grup

Exemplu *

La efectivele de lopătar, nu există raporturi clare ierarhice și confruntările agresive de obicei apar numai întremasculi, în sezonul de împerechere

N.B.

EtologiaRitmuri circanuale

IANUARIE

Gruparea de iarn ăFEBRUARIE

MARTIE

APRILIEDizolvarea efectivelor

MAI

IUNIE

Mici grup ări de var ăIULIE

AUGUST

SEPTEMBRIEÎmperecherea

OCTOMBRIE

NOIEMBRIE Gruparea de iarn ă (perioada de maximă concentraţie)DECEMBRIE

Etologie

Grupări de iarnă

Se formează începând din perioada de împerechere şi pot consta din:

Cârduri unisexuale Cârduri mixte

Cârduri de masculi Cârduri de fem ele

Sunt compuse din combinația de mai multe efective unisexuale și pot

fi foarte numeroase (până la 100 de indivizi)

Constau din sub-adulți și adulți între care nu există

o ierarhie reală.Masculii vârstnici au

tendința de a trăi izolaţi

Sunt agregări de mai multe grupuri familiale mamă - pui din anul respectiv, la care se adaugă fiica din anul

precedent. Masculii tineri părăsesc, de obicei,

cârdul matern după primul an, pentru a se alătura unui cârd de masculi

Etologie

Dizolvarea și micile grupuri de vară

Masculii priva ţi de trofeu şi femelele dup ă fătare tind să se izoleze

Primăvara grupurile se desfac

În timpul verii încep să se recompună nuclee de câţiva indivizi (de obicei

unisexuale), care mai târziu converg în grupări de iarnă

EtologiaPerioada de împerechere

Împerecherile au loc în octombrie - noiembrie

Şi pentru acest aspect al biologiei sale, lopătarul prezintă o plasticitate mare:

în funcție de condițiile de mediu și de densitatea populației sunt cunoscute

7 sisteme diferite de reproducere

Sisteme de reproducţie ale lopătarului

Sisteme teritoriale Sisteme non teritoriale

• Teritoriu singular• Teritoriu multiplu• Teritoriu temporar• Teritoriu de performanţă

(lek)*

• Poligamie cu apărarea femelei (harem)• Dominanţa în grupe mixte• Copulaţia forţată

lek-ul are un diametru de câțiva metri, masculii vor atrage femelele să se împerecheze cu ei

*

Etologie

Masculii în perioada împerecherii

Cîteva modele de comportament asociate cu activitatea de reproducere:

•Bonc ănitvocalize cu funcția de marcare și chemare sexuală

•Mers în paralelconfruntare ritualizată, care poate fi un preludiu la o confruntare directă

•Confruntareciocnirea şi încleştarea coarnelor (zgomotul impactului este puternic șiaudibil de la distanţă)

Delimitarea și marcarea arenelor (leks): - Zgârieturi- Decojire- împroşcare cu urină- …

Etologie

Fătarea

Fătările sunt concentrate în luna

iunie.

Nașterile, în general, au loc în

zone liniștite şi cu acoperire bună

cu arbuști.

Puiul, în mod normal, este

capabil să urmeze mama din

primele două zile de viaţă.

Fiziologia fătării demonstrează încă o dată o mare variabilitate.

La lopătar, apar cu o oarecare regularitate:

• fătări târzii până în septembrie

• fătări gemelare aproximativ 5 - 10% din

cazuri

Fătări târzii, fătări gemelare

Urma- mai mică şi mai lunguiaţă decât la cerbul comun.• Lungimea pasului: 45-47 cm. • Semnele lăsate de perniţe sunt proporţional mai lungi (jumătate din lungimea

urmei, faţă de 1/3 la cerbul comun) .• Pintenii se imprimă la fugă și pe teren noroios, cu zăpadă.• Lungimea pasului la taurul lopătar este mai mică ca a ciutei de cerb (57 cm), deci

se pot deosebi între ele foarte uşor.• În fugă lasă impresia că sare cu toate picioarele odată.

• Lăsăturile• - asemănătoare cu ale cerbului comun, dar• la fel la ambele sexe (cu o proeminenţă la un cap, rotunjite la celălalt) şi • mai mici.

Semne de prezență

Urma tipar

Urmele au forma şi dimensiunile

intermediare între cele de căprior şi

cerb

Urmele de pinteni sunt vizibile numai în urmele adânci (de exemplu, teren noroios,

animale în fugă)

N.B.

Măsurători indicative ale urmei de lopătar adult

Lăţime cm 4 – 5,5

Lungime cm 6 - 8

Excremente

Fecalele seamănă cu cele ale cerb, dar, de obicei, mai mici,

asemănătoare la cele două sexe

Măsoar ă până la 1,5 cm în lungime

Dimensiunile și textura variază în funcție de sezon:

• în perioadele de penurie de hrană sunt mai mici și compacte

• atunci cand hrana este abundentă și bogată în apăapar ca masă moale și compactă

Alte semne de prezență

• Smulgerea frunzelor de pe arbuști și arbori, până la aproximativ 120 cm înălțime

• Decojire tipică iarna în climat mai mult sau mai puțin aspru (de exemplu, Alpi, Apenini)

Semne de prezen ță legate de alimenta ție

• Arene de împerechere (Leks) circulare, marginite de zgarieturi pe teren• Fragmente de coarnecauzate de ciocniri între masculi• Rupturi de vegeta țiecauzate de curățarea trofeului

Semne de prezen ță legate de reproduc ție și de ciclul coarnelor

Pagube• Pot provoca în păduri, culturile lemnoase și semilemnoase• şi culturi agricole de: cereale, furajere, livezi, vii • Daune mult mai puţine decât cerbul comun, în funcţie de densitate,

abundenţa hranei, asigurarea liniştii în teren.• Vătămările aduse prin:

• roaderea lujerilor de puieţi şi cojirea arborilor pot să fie însemnate• pășunatul lucernei, fânețelor și culturilor de cereale• ruperea lăstarilor cu frunze, a ramurilor

• În culturile de porumb poate sta luni întregi fără a produce pagube mari.

Lopătarul

Exemple de amploarea și frecvența daunelor

Provincia Modena

1998 1999 2000

Sume plătite (€)

Inciden ța (%)

Sume plătite (€)

Inciden ța (%)

Sume plătite (€)

Inciden ța (%)

Alte specii 256.220 98,8 325.517 98,3 315.915 98,9

Lopătar 3.018 1,2 5.578 1,7 3.628 1,1

Total 259.238 100 331.094 100 319.543 100

Provincia Reggio Emilia

1998 1999 2000

Sume plătite (€)

Inciden ța (%)

Sume plătite (€)

Inciden ța (%)

Sume plătite (€)

Inciden ța (%)

Alte specii 171.593 99,8 254.278 99,6 186.363 99,7

Lopătar 387 0,2 955 0,4 594 0,3

Total 171.980 100 255.233 100 186.957 100

• Gestiune

• în același mod ca la cerbul comun, dar mai ușor deoarece lopătarul este răspândit în zona de câmpie și coline.

• Perioada I de evaluare: 10 septembrie - 10 octombrie (perioada boncănitului)

• prin observare directă (vedere, auz)

• în aceleaşi zile în toate fondurile cu cerbi din filiala silvică,

• 2-3 zile consecutive,

• între răsărit – orele 9 şi între orele 15 – apus,

• în condiţii de linişte, pe bazinete, fiecare cu unul sau mai multe puncte de observaţie.

• Perioada a II-a de evaluare – iarna pe zăpadă, la căderea primei zăpezi persistente, prin observare directă de urme, eventual animale, notând specie, sex, categorii vârstă, în mod repetat, 2-3 acţiuni, în zone şi trasee, pădure, locuri de concentrare iarna (locuri hrănire, versanţi însoriţi, zone liniştite).

Recoltarea• se poate face mai ales în perioada boncănitului, la pândă, din căruţă şi prin

apropiat.• Vânătoarea la pândă - şanse mai mici decât la cerb din cauza firii

neastâmpărate a lopătarului, nu-şi păstrează trecătorile.• Vânarea din căruţă (metodă aplicată Ungaria şi fosta Iugoslavia) se poate

încerca unde condiţiile o permit.• Apropiatul - doar în perioada de împerechere.• Goana - când se urmăreşte reducerea masivă a efectivului în timp scurt.

– Pericol de accidente, alegerea piesei de împuşcat dificilă. • Perioada de vânătoare:

– 10 octombrie - 1 decembrie pentru masculi de trofeu, 1 septembrie - 15 decembrie pentru masculi de selecţie,

– 1 septembrie – 15 februarie pentru femele şi viţei.• Valoarea despăgubirii pentru vânătoarea interzisă

– 3000-6000 euro pentru masculi şi – 2000-4000 euro pentru femele şi viţei.

Valorificarea

- prin trofee şi carne.• Trofeele se montează ca şi cele de cerb, pe o tăblie de lemn. • Pentru premiere trebuie să întrunească cel puţin 165-174,9 puncte

C. I. C. (pentru medalia de bronz) şi peste 180 pentru cea de aur.• Numeroasele trofee omologate în ultimele decenii arată că

lopătarul s-a integrat pe deplin în fauna României.

Ocrotirea şi mărirea efectivelor

• Pentru ocrotirea speciei să se asigure combaterea susţinută a dăunătorilor (lup, râs, câini hoinari etc.) şi

• paza severă a terenurilor populate.• Mărirea efectivelor - prin popularea terenurilor apte pentru lopătar.• Se recomandă extinderea moderată a suprafeţei ocupate.