Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc

SECOLUL IX-XVIII

La începutul Evului Mediu românii erau organizaţi în obşti săteşti,conduse de cnezi sau juzi şi de „sfatul oamenilor buni şi bătrâni”. Treptat,acestea se vor grupa într-un cadru geografic favorabil(depresiune,marginile râurilor,etc.)alcătuind astfel primele formaţiuni prestatale româneşti denumite „ţări”, „cnezate”, „voievodate”, „codri”, „ocoale”, „cobâle”,etc.,desemnate însă de Nicolae Iorga „romanii populare”.

I.Zona intracarpatică1.Sec.IX-X –sunt menţionate:

Voievodatul lui Gelu(Pod.Transilvaniei-centrul la Dăbâca)Voievodatul lui Glad(zona Banatului-centrul la Cuvin)Voievodatul lui Menumorut(zona Crişurilor-centrul la Biharea)

Izvor istoric: Anonymus-„Gesta Hungarorum”(lucrarea probabil din sec.XII-XIII)

Gelu este indicat de Anonymus „blach”.

2.Sec.XI sunt menţionaţi alţi doi conducători locali: Gyra (zona Pod.Transilvaniei,urmaş al lui Gelu,care se confruntă

cu regele maghiar Ştefan I cel Sfânt=>este înfrânt şi ţara sa ocupată(1003)

Ahtum (zona Banatului),urmaş al lui Glad,care decide să pună vamă pentru sarea regală intrând astfel în conflict cu regele Ştefan I cel Sfânt al Ungariei.

Izvor istoric: „Legenda Sfântului Gerard”

II.Zona dintre Carpaţi şi Dunăre 1.Sec.XIII –sunt atestate două formaţiuni politice prestatale

Ţara Severinului Cnezatul lui Ioan cele 3 date ioaniţilorCnezatul lui Farcaş Voievodatul lui Litovoi „lăsate românilor”Voievodatul lui Seneslau(zona Argeşului)

Formaţiunile sunt menţionate de „Diploma Cavalerilor Ionaniţi” emisă de regele maghiar Bella al IV-lea la 2 iunie 1247,în favoarea cavalerilor ioaniţi,aşezaţi la marginea regatului maghiar,în scop strategic(pentru a face faţă unei eventuale invazii tătare).

Diploma surprinde realităţi social-economice şi politice ale momentului.Sunt menţionaţi „majores terrae”-mai marii pământului în opoziţie cu „rusticii”-oamenii de rând.

III.Zona Est-Carpatică1.Sec.IX –„Geografia armeană a lui Moise Chorneati”-menţionează o

ţară a românilor, „Ţara Balak”(nu se ştie unde este localizată)-„Cronica turcă”-„Oguzname”-„Ulak-ili”=o ţară a românilor-în jurul anului 1000-„Ţara Sipeniţului”

2.Sec.XIII-XIV –„Ţara Brodnicilor” şi „Ţara Bolohovenilor” menţionate în izvoare poloneze şi ruseşti

IV.Zona dintre Dunăre şi Marea Neagră1.Între 971-1204-este atestată Thema Paristrion(unitate administrativ-

teritorial bizantină)2.Sec.X ->Jupan Dimitrie,atestat de inscripţia de la Mircea-Vodă

->Jupan Gheorghe,atestat de inscripţia de la „Basarabi-Murfatlar”(943)

3.Sec.XI –în lucrarea „Alexiada” scrisă de Ana Comnena sunt menţionaţi 3 conducători locali: TATOS,SESLAV şi SATZA(se pare de origine pecenegă)

4.Sec.XIII –este atestată „Ţara Căvurnei”(Cavarnei),între Mangalia şi Varna,cu centrul la CALIACRA.

Ţările românilor(formaţiunile politice prestatale) au fost fost supuse unei tendinţe de anihilare din partea marilor puteri zonale:

o Imperiul Bizantin - So Regatul Maghiar – NVo Regatul Poloniei – N

Ameninţate să dispară,ţările române au reacţionat în efortul lor de a se apăra prin trecerea la un cadru politic-statal.