2..Audit.an.3.Sem.1....Nina

download 2..Audit.an.3.Sem.1....Nina

of 4

Transcript of 2..Audit.an.3.Sem.1....Nina

  • 7/29/2019 2..Audit.an.3.Sem.1....Nina

    1/4

    C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.

    Categoria II AUDIT 10

    9. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele.In domeniul economic i cel financiar-contabil principalele criterii de calitate sunt urmtoarele :

    a) Regularitatea care reprezint in esen conformitatea cu normele, principiile, standardele,regulile

    aplicabile cazului in spe ; in vorbirea curent se mai spune audit de conformitate ;b) Sinceritatea (sau fidelitatea) care presupune respectarea cu bun credin a normelor,principiilor,regulilor; trebuie avut in vedere faptul c, chiar dac este vorba de o sinceritate obiectiv(cea care priveteinformaiile i nu pe emitentul lor), aceasta are totui i un caracter relativ pentru c eaeste apreciat prinraportare la un oarecare limbaj i la anumite reguli ;

    c) Eficacitatea care privete ansamblul criteriilor susceptibile a se combina cu cele de regularitate isinceritate ; aceste criterii vizeaz, in principal, trei elemente eseniale (cunoscute sub expresia cei trei E),respectiv : economie (de exemplu, in achiziionarea resurselor materiale i umane utilizate intr-un proiect),eficien (raportul dintre bunurile i serviciile produse i resursele consummate pentru acestea), eficacitateapropriu-zis (msura in care scopurile vizate sau efectele urmrite au fost cat

    mai bine atinse).

    15.In calitate de auditor al intreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie stocul laprodusul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscandc intreprinderea folosete metoda FIFO, c stocul la 1 decembrie a fost de 500 uniti a 10.000 lei fiecare,c in 10 decembrie s-au cumprat 500 uniti a 12.000 lei fiecare i c in 20 decembrie au ieit 400 uniti?

    Rezolvare :

    Conform metodei FIFO ( primul intrat primul ieit) bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul deachiziie al primei intrri. Pe msura epuizrii lotului, stocurile ieite se evalueaz la cost de achiziie allotului urmtor in ordine cronologic.

    Valoare stoc la 31 decembrie = 100 uniti x 10.000 lei/unit + 500 uniti x 12.000 lei/unit.= 1.000.000 + 6.000.000 = 7.000.000 lei

    10. Definiti riscul inerent in audit si nominalizati factorii de evaluare a riscului inerentRiscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiuni s

    comporte erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni,datorit unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judeci

    profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca:- experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite n cursul

    exerciiului la nivelul conducerii;- presiuni exercitate asupra conducerii i alte mprejurri de natur a incita la prezentarea unor

    situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n sectorul de activitate);

    - natura activitilor desfurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei, echipamentelor,produselor i serviciilor, structuri neadecvate);- factori influennd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii economice i concureniale,

    inovaii tehnologice, evoluia cererii i practicile contabile;- situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninnd ajustri privind exerciiile

    anterioare sau estimri;- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri;

    - nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sfritul exerciiului

    11. Definiti si exemplificati riscul legat de control

    Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de

    operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit,nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate.Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui

    sistem contabil i de control intern.n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd:

  • 7/29/2019 2..Audit.an.3.Sem.1....Nina

    2/4

    C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.

    - sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect;- sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.- evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze

    elementele pe care se sprijin n concluziile sale.

    18. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii.

    Auditorul trebuie convins ca entitatea isi va continua activitatea si in viitor. Aceasta implica nunumaievaluarea pozitiei prezente a companiei ci si evaluarea resurselor adecvate pentru acontinua activitatea pe operioada de 12 luni de la data bilantului.Auditorul trebuie sa evalueze gradul de adecvare a mijloacelor princare administratorii s-auasigurat ca:a) Este adecvat sa adopte principiul continuitatii activitatii la intocmireasituatiilor financiare;sib) Situatiile financiare cuprind prezentarile, daca exista astfel de prezentari,referitoare lacontinuitatea activitatii, necesare pentru a oferi o imagine fidela.Auditorul trebuie sa obtinainformatii despre administratori si sa examineze informatiiledisponibile; si avand in vedere perioada viitoarecareia administratorii i-au acordat o atentiedeosebita la evaluarea continuitatii activitatii, auditorul trebuie sastabileasca sis adocumenteze gradul de preocupare (daca exista) privind capacitatea clientului de a-sicontinuaactivitatea. La stabilirea gradului de preocupare, auditorii trebuie sa aiba in vedere toateinformatiilerelevante de care au luat cunostinta in timpul auditului.

    Procedurile minimale de audit contin proceduri specifice referitoare la continuitateaactivitatiiastfel:1. Se obtin prognoze ale fluxurilor de numerar, ale contului de profit si pierdere sialebilantului (daca exista). Se analizeaza si se documenteaza: rentabilitatea evolutia fluxurilor denumerar2. Se consulta directorii si se revizuiesc informatiile obtinute deja in timpul procesului de audit.3. Seanalizeaza si se documenteaza factori precum: comenzi de vanzare /pierderea unor clienti importanti;

    probabilitatea ca personalul sa ramana la dispozitia societatii, precum si ca societatea sacontinue sa aibaacces la bunuri si servicii necesare desfasurarii activitatii sale; capacitatea societatii de a se adapta lacircumstante noi; probleme financiare; perioada pentru care firma a obtinut acces la facilitati financiar-

    bancare; cerinte de rambursare a imprumuturilor cu termen fix; investitii de capital importante, planificatesau anulate; mijloacele fixe uzate si cele care trebuie inlocuite; utilizarea finantarii pe termen scurt pentrunevoi pe termen lung; finantare prin intarzierea platilor catre furnizori si bugetul de stat; reducerea saucresterea excesiva a stocurilor; probleme de lichiditate; vechimea mijloacelor fixe si probabilitateanecesitatii inlocuirii lor;- contingente si angajamente privind capitalul.4. Dupa analizarea factorilor mai susmentionati, este principiul contabil al continuitatiiactivitatii o baza potrivita pentru intocmirea situatiilorfinanciare?Daca nu: Mai ofera situatiile financiare o imagine fidela a companiei? (Au facutdirectoriiprezentarile adecvate?)Este necesara intocmirea unui raport de audit cu rezerve sau sunt necesare

    prezentarisuplimentare in raportul de audit?suplimentare nraportul de audit? (Dac da, ntocmii adugirilela raportul de audit).5.n revizuirea statutului societii n ceea ce privete principiului continuitiiactivitii, auluat nconsiderare directorii o perioad de un an de la aprobarea situaiilor financiare?Dac nu:S-a menionat aceasta n raportul directorilor?

    24. Pornind de la caracterul suficient si adecvat al probelor care este raportul intre calitatea sicantitatea probelor de audit ?

    Gradul de adecvare reprezinta masura calitatii probelor de audit; cu alte cuvinte, relevanta sicredibilitatea acestora in furnizarea de suport pentru categoriile de tranzactii, solduri ale conturilor,

    prezentarile de informatii si asertiunile aferente, sau in detectarea denaturarilor de la nivelul acestora.Cantitatea probelor de audit necesare este afectata de riscul de denaturare

    26. Prezentati principalele lucrari ce trebuiesc efectuate intr-o misiune de audit statutar in etapa de

    orientare si planificare a audituluin statutar

    In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii,

    zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-i permita orientarea siplanificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizariiobiectivelor misiunii de audit.

    Principalele lucrari din aceasta etapa sunt:1.Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii

  • 7/29/2019 2..Audit.an.3.Sem.1....Nina

    3/4

    C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.2.Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative3.Redactarea Planului de misiune (planului de audit)4.Elaborarea programului de munca

    27. Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de auditStandardul International de Audit (ISA) nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum simodalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit cu scop special se pot

    referi la : Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de

    raportare financiara si de normele nationale; Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare; Respectarea clauzelor contractuale; Situatii financiare condensate (rezumate)

    30. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet ,o societate sau

    membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate manifestarilor de familiarism.Cauze datorate manifestarilor de familiarism Au loc atunci cnd, n virtutea unor relatii strnse cu un

    client cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea de profil sau unmembru al acestora, devine prea ntelegator fata de interesele clientului.

    Exemple n acest sens, care pot crea amenintari de acest fel la adresa independentei, fara a fiexhaustive, pot fi: un membru al cabinetului/societatii care are un membru de familie (afin) sau o ruda apropiata care are ofunctie de raspundere n ntreprinderea clientului; un membru al cabinetului/societatii care are un afin sau o ruda apropiata care, ca angajat al clientului,este n masura a exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cuclientul; un fost partener al cabinetului/societatii care a devenit o persoana care gestioneaza patrimoniulclientului sau este angajat al clientului, care ar putea exercita o influenta di

    recta si importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul; asociere de lunga durata a unui membru al cabinetului/ societatii cu un client al acestora; acceptarea de daruri sau ospitalitate, n afara de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativa, decatre membrii cabinetului/societatii, de la clientul acestora sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniulsau sunt angajati ai clientului.

    32. In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului incheiat cu

    clientul?Constau n:

    aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii

    prestatoare de servicii profesionale, atunci cnd alte persoane mputernicite sa administreze patrimoniul sisa-1 reprezinte juridic pe client au semnat contractul; nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua decizii manageriale; stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatii financiare)corecta; procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru bunagestionare a bunurilor si valorilor; structura conducerii corporative a clientului, printre care si comitetul de audit care asigurasupravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare silegatura, comunicatiile cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client.

    Comitetele de audit, facnd parte din structura consiliilor de administratie, au un rol important n

    conducerea corporativa, daca sunt independente fata de managementul efectuat de aceste consilii deadministratie. Comitetul de audit revede situatiile financiare nainte de a fi supuse consiliului deadministratie, avnd totodata rolul de legatura ntre auditorul extern (cabinet/societate de audit) si consiliulde administratie.

  • 7/29/2019 2..Audit.an.3.Sem.1....Nina

    4/4

    C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.

    Desigur, n lipsa acestui comitet de audit din structura organizarii clientului, este necesar sa existenominalizata persoana din cadrul conducerii clientului (n mod deosebit, la societatile cotate) care sa tinalegatura cu cabinetul/societatea de audit si cu care aceasta sa rezolve n mod rezonabil aspectele privindindependenta.

    Cabinetele/societatile de audit trebuie sa stabileasca politici si proceduri privind comunicatiiindependente cu comitetele de audit sau cu altele mputernicite cu conducerea acestor relatii.

    n cazul auditarii societatilor cotate, cabinetele/societatile de audit trebuie sa comunice cel putin o

    data pe an, oral si scris, toate aspectele relatiilor dintre ele si clientul auditului, apreciate, potrivitrationamentului profesional, ca avnd legatura cu independenta.Aceste comunicari pot varia n functie de mprejurarile decise de cabinetele/societatile de audit, dar

    trebuie, n general, sa abordeze aspecte relevante stabilite n aceasta sectiune.