Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

download Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

of 67

Transcript of Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    1/173

     Autor: NINA PETRENINA PETRE

    Volumul 3

    Esenţa vieţii: destinul, karma,spiritul 

    Editor: Răzvan Alexandru Petre 

    SPIRITUS.RO

    Bucureşti, 2016

    Colec ia EDUCA IE PRIN PARANORMAL

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    2/173

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    3/173

    MĂRTURII DESPRE KARMĂ, DESTIN,REÎNCARNARE

    Continuarea prezentării extinse a studiilor de cazdin volumele 1 şi 2

    Metoda mea de cercetare a vieţilor anterioare e !a"ea"# $e!inecunocutele ca$acit#ţi $ara$i%ice & clarvi"iunea şi tele$atia ',$e care le'am veri(icat lucr)nd cu mii de $irite şi clienţi, tim$ de 16ani. Redau mai *o o $arte dintre re"ultatele muncii mele decercetare, com$letate cu reacţiile celor care au !ene(iciat de tudiul+armic reali"at de mine. Se $oate o!erva cu uşurinţ# $uternicale#tur# $iritual# dintre omul de at#"i şi -ncarn#rile anterioare ale$iritului #u. Im$actul trecutului $iritual au$ra (iec#rui om eteinconteta!il. ac# (iecare individ ar $utea # a(le a$ecte din

    vieţile ale anterioare, ar reuşi cu iuranţ# # -şi orani"e"e viaţaactual# -ntr'un mod mult mai area!il $entru el. /n (elul aceta,$re"entul nu ar mai deveni co$leşitor $rin $ro!lemele $e care le$une "ilnic -n (aţa (iec#ruia dintre noi.

    NINA PETRE 

    Sunt prezentate vieţile antecesorilor spirituali (în ordine inversăcronologică, cu elemente istorice), precum şi reacţiile destinatarilor.

    ita tudiilor de ca" volumul 34

     AA!"A# co$il# %ucure&ti 'e$i(oadele ) * +, - $a./ 0

    CLAUDINA# Con(tanţa 'e$i(oadele ) * 1, - $a./ 2

    COR%EC# Piatra Nea3ţ 'continuare e$i(oadele 4 * )), - $a./ )5

    DORINA# recia 'continuare e$i(oadele )) * +1, - $a./ 06

    ELENA# %ucure&ti 'continuare e$i(oadele )6 * +0, - $a./ 46

    LI7A# Arad 'e$i(oadele ) * 4, - $a./ )8+

    MADA# %ucure&ti 'continuare e$i(odul 1, - $a./ )+8

    MARIA# co$il# %ucure&ti 'e$i(oadele ) - 0, -

    $a./ )+1

    9A%INA I9U# %ucure&ti 'e$i(odul ), - $a./ )00

    9ORIN# %ucure&ti 'continuare e$i(oadele +) * +;, - $a./ )06

    7OE# %ucure&ti 'e$i(oadele ) * 4, - $a./ );)

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ )

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    4/173

    De-a lungul timpului, am publicat în trei volume studiile vieţiloranterioare ale spiritelor unor persoane din Romnia, după cum urmează(s-au !olosit pseudonime)"

     #$%&$'% *%R$+R%numerotate invers cronologic

    Studii de caz #olumul #olumul #olumul (curent)

     /*0 1  2-%'% - 3 2 -  DR%% - 2'R -2'4D$ 1 52+R6%2 - 7 8 1

    D$%' - 5D+R$ - 5 - 9 1 5%'% - 5 - : 7 1 %'; - %R$

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    5/173

    AGATHA

    Prezentare

    55T75 e(te

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    6/173

    căsătorie. unta s-a !ăcut în @raga, !iind urmată de călătoria spre 6erlin.0ans locuia singur în casa moştenită de la părinţi, după ce se mutaseră în

     #iena, la !iica lor, căsătorită cu un medic austriac. *nărul de 3 de aniavea un serviciu bun, ca inginer mecanic într-o mică !abrică de ţesături.

     #izitndu-i atelierul, $# s-a simţit puternic atrasă de speci!iculmuncii de acolo. 2u încuviinţarea lui 0ans, s-a înscris la !acultatea deinginerie teGtilă, absolvind-o la vrsta de : de ani. Hi-a găsit repede unpost de inginer în !abrica de con!ecţii de la marginea oraşului. 'a 3 deani l-a născut pe micuţul Rudol!, unicul său copil. vnd salarii mari, eaşi 0ans şi-au putut permite creşterea copilului cu bonă, în casă muncindşi două servitoare.

    6erlinul, capitala /ermaniei, s-a a!lat, ca întreaga ţară, substăpnirea împăratului Iilelm $$ pnă în anul ?3. An!rngerea/ermaniei în @rimul Război >ondial a condus la abdicarea împăratuluişi proclamarea Republicii, în ? noiembrie ?3. *ratatul de pace de la

     #ersailles (din 3 iunie ??) a sancţionat /ermania cu pierderi

    teritoriale, a impus limitarea !orţelor armate şi plata unor înrobitoaredaune de război. *oate acestea au alimentat sentimentele naţionaliste derevanşă şi au agravat criză economică şi socială a /ermaniei. u începutani de gravă in!laţie şi mizerie.

    2u toate că numărul şomerilor creştea an de an, $# şi 0ans nuşi-au pierdut locurile de muncă. *otuşi, îngriForarea lor devenisecopleşitoare după ?9, cnd a început ascensiunea la putere anazismului. An ?, 0itler a !ost numit cancelar, iar în ?5 a devenit şe! al statului. An ?: a început persecuţia antisemită. $nvazia 2eoslovaciei

    (în ??), ţara !iind trans!ormată în @rotectoratul german al 6oemiei şi>oraviei, a precedat declanşarea celui de-al Doilea Război >ondial, prinocuparea @oloniei de către trupele naziste începnd cu septembrie??.

    An anul următor, ?59, cnd 6erlinul nu mai era un oraş sigur, soţiiDasEil şi-au luat rămas bun, !iecare plecnd în altă ţară. 0ans, avnd o

     bunică evreică, se temea că va aFunge într-un lagăr de eGterminare. 4n vapor suedez l-a transportat în nglia, unde a rămas pnă la s!rşitulrăzboiului. *ot de teama deportării, $# şi-a luat !iul, student la>edicină, reuşind să aFungă la @raga. Hi acolo era război, dar apropiereapărinţilor i-a !ost de mare aFutor !ugarei. Boametea din oraş devenind dince în ce mai necruţătoare,

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    7/173

     îndelung de dorul minunatei $#. %a !usese o soţie per!ectă pentru0ans şi o mamă eGcepţională pentru copilul lor.

     Nina Petre27 octombrie 2014

    COMENTARIUL DOAMNEI ZOE, MAMA AGATHEI

    J>-a întristat s!rşitul tragic al $vanei. @oate că mani!estareacuraFului în !aţa morţii şi loialitatea au !ost lecţiile pe care a trebuit să letreacă în acea viaţă.

    2red că din timpul războiului a rămas reacţia la zgomotele bruşte şiputernice (se sperie uşor) şi teama de umbre pe pereţi (cele din timpulnopţii).

    + să-i prezint puţin limba germană... să vedem cum reacţionează laea.

    An ce priveşte !aptul că a avut servitoare" îi cam place să dea ordine. gata este un copil iubitor, dulce, îi place să o ţin în braţe, să se

    simtă apărată.Ancă nu am văzut la ea vreo îndemnare anume, dar este meticuloasă

     în ceea ce !ace (scris, desenat, colorat, aşezat şi îmbrăcat păpuşi). #oi încerca să descopăr în continuare legături cu trecutul.K

     ZOE 29 octombrie 2014

     Bucureşti 

    Episodul 2 – TEOS%roul povestiri este un bărbat din >ilano al cărui nume era *%+S

    DR$''$. #iaţa lui s-a des!ăşurat între anii 8-839. *atăl său, $van,avea o moşie la nord de >ilano, din ale cărei produse îşi întreţinea toată!amilia. Ronila, nevasta lui, picta minunat, creaţiile ei avnd o puternicăin!luenţă religioasă. 2ei doi copii, *%+S şi sora lui mai tnără cu 7 ani,>aricella, au primit o educaţie sobră, părinţii dorind să îi vadă aFunşimembri respectabili ai societăţii milaneze.

    +raşul >ilano !usese întemeiat în secolul 5 î.e.n. de galii din

    $nsubria (veciul nume al 'ombardiei). După tratatul de pace de lailano i se !iGase statutul de comună. Ansecolul 5, ducatul >ilano a devenit un important stat din nordulpeninsulei italice. 'a s!rşitul secolului : a intrat în s!era intereseloreGpansioniste !ranceze şi a luptelor dintre Branţa, Spania şi S!ntul$mperiu. An anul :59, >ilano a căzut sub dominaţia spaniolă. @reluat de

     ustria după războiul de succesiune spaniolă (în 8), >ilano s-are!ăcut rapid, !avorizat de re!ormele >ariei *ereza. 2lasa conducătoare,deosebit de activă, a stimulat dezvoltarea centrelor culturale şi

    iluministe.

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ ;

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    8/173

    >icul *%+S a avut o copilărie !rumoasă, vacanţele şcolare !iindpetrecute cu !amilia în vila de la ţară, unde se Fuca toată ziua, învăţa săcălărească, să picteze, să îngriFească preţioşii cai din ergelia tatălui şisă lupte ca un adevărat cavaler. Studiile medii le-a urmat într-o şcoalăcatolică unde aveau acces numai !iii unor !amilii bogate. colo, înatmos!era sobră şi plină de înţelepciune, s-a !ormat ca un tnăr cuprestanţă şi demnitate, viitor membru de vază al înaltei societăţi aoraşului.

    'a 9 de ani şi-a început călătoriile în peninsulă şi în oraşeleimportante ale %uropei. %ra dornic de a cunoaşte lumea, cu deosebirecreaţiile artistice de mare valoare din domeniul picturii, sculpturii şiaritecturii. *reptat, şi-a descoperit abilităţi de comerciant cu opere deartă, o!erindu-le spre cumpărare lucrări valoroase unor nobilicolecţionari pasionaţi. >ama şi sora lui continuau să picteze peisaFe şiicoane pe sticlă, iar *%+S le vindea la preţuri convenabile, spre bucurialor.

     vea : de ani cnd i-a murit tatăl, omul prăbuşindu-se de pe calulsperiat de o vietate sărită dintr-un tu!iş. >oşia revenindu-i prinsuccesiunea prevăzută în testament, comerciantul *%+S s-a văzut nevoitsă renunţe la drumurile negustoreşti şi să preia administrarea terenului

     vast, aducător de mari venituri.An anul următor, la insistenţele mamei Ronila, s-a căsătorit cu !ata

    aleasă de ea. Rianna *idisci, la 8 ani, se a!la cu totul la discreţiapărinţilor, aşteptndu-şi resemnată soarta stabilită de ei. 2ăsătoria cumoşierul *%+S Darilli i s-a părut eGtrem de convenabilă. Bata era !ericită

    că părinţii nu îi aleseseră un soţ bătrn, aşa cum li se întmplase unoradintre prietenele ei. Funsă pe proprietatea lui *%+S, Rianna s-a simţitde la început în al nouălea cer. 6ărbatul era tnăr, !rumos, voinic, buncavaler, bun moşier şi negustor. An accepţia ei, era bun la toate şi

     întrunea cele mai distinse calităţi ce i se cereau unui nobil bogat.Din primele zile ale vieţii de !amilie, *%+S a stabilit atribuţiile

    !iecăruia dintre ei" Rianna urma să diriFeze servitoarele de la oraş şi de laţară, să se ocupe de viitorii copii, iar restul timpului să şi-l petreacă dupăpo!ta inimii" să picteze, să cnte, să scrie poezii, să se viziteze cu !amiliileprietene. *%+S şi-a rezervat drepturi şi ocupaţii di!erite de cele ale soţiei.

     dminstrarea moşiei îl obliga la şederi îndelungate în casa de la ţară,unde se întlnea cu oameni de a!aceri, organiza partide de vnătoare,

     întreceri de lupte cavalereşti. *%+S !ăcea şi numeroase călătorii înnordul regiunii, continund să aciziţioneze picturi şi sculpturi,

     valoroase creaţii ale unor mari artişti ai vremii.Rianna, devenită mamă de ori, i-a născut pe lberta şi pe cei doi

     băieţi, *eodorio şi %mmanuele. @rimul venit în !amilie a !ost%mmanuele, un băieţel vioi, născut de mama lui la ? ani. lberta a văzutlumina zilei la ani după naşterea băiatului. *eodorio, !iul care semăna

    leit cu tatăl său, a sosit la ani după sora lui.

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ 6

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    9/173

    @nă în anul 87, viaţa !amiliei a decurs în cea mai deplinănormalitate. @e lberta au măritat-o cu un bancer bogat din >ilano. %ale mărturisea tuturor că se simţea nespus de !ericită. vea doar 9 de ani.*eodorio, la 8 ani, încă mai studia la colegiul din oraş. %mmanuele

     împlinise de ani, nu era căsătorit şi dorea să îşi trăiască viaţa din plin,aşa cum !ăcuse şi tatăl său în tinereţe. >ama lor, Rianna, s-a îmbolnăvitsubit de plămni, încetnd din viaţă în ultima lună a anului 87.*uberculoza galopantă !ăcea ravagii în acele vremuri, victimele scăpndde boală numai prin moarte.

     bilul *%+S, după ce şi-a Felit nevasta pnă în primăvara anuluiurmător, s-a căsătorit cu prima şi marea lui iubire din tinereţe,>ariangela. Bemeia era cu : ani mai tnără dect el. 'a 5: de ani arăta cala 9, deşi trecuse prin nenumărate supărări. !lnd despre dorinţamamei lui *%+S de a şi-o lua drept noră pe Rianna, >ariangela şi-aascuns durerea în su!let, grăbindu-se să accepte cererea în căsătorie acavalerului Dimitrios. cesta, militar de pro!esie, şi-a pierdut viaţa într-o

    luptă, lăsnd acasă o văduvă tnără şi doi copilaşi, băieţi care nu împliniseră nici : anişori. edorind să se recăsătorească, deşi aveapretendenţi, văduva bogată l-a primit de nenumărate ori în casă pe*%+S, iubirea lor devenind mai puternică dect în prima tinereţe.Rianna nu a!lase despre viaţa dublă a soţului, creznd că !recventeleabsenţe de acasă erau datorate multiplelor relaţii comerciale şiprieteneşti, de care *%+S nu ducea lipsă niciodată.

    Sosirea văduvei în casele lui *%+S i-a uimit pe copiii acestuia. Dinmotive de bună purtare, cerute de poziţia lor în lumea celor sus-puşi, toţi

    trei au acceptat-o cu politeţe pe noua nevastă a tatălui lor. >ai multciar, s-au considerat !raţi cu copiii acesteia. @utem spune că *%+S amurit !ericit, la cei 73 de ani ai săi. >oartea i-a !ost uşoară, omulstingndu-se în cteva minute, din cauza unui atac de cord.

     Nina Petre27 noiembrie 2014

    COMENTARIUL DOAMNEI ZOE, MAMA AGATHEI

    J2t priveşte Earma a gatei" voi ţine seama de s!aturile primite.

    Doresc să-mi proteFez copila de tot ce-i rău şi să o văd !ericită. u ştiu ct voi putea, poate doar pnă la ultima su!lare. #oi imprima pe rtie acestestudii şi le voi da gatei cnd va putea înţelege. Sper să-i !ie de !olos.K

     ZOE  30 noiembrie 2014

     Bucureşti 

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ 4

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    10/173

    CLAUDINA

    Prezentare

    CLAUDINA e(te o doa3nă un(ă la v@r(ta

    3aturităţii

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    11/173

    şi-a primit nepoata în vila lui, aFutnd-o la studii timp de : ani, pnă laabsolvirea !acultăţii.

    Revenită în #eneţia la 5 de ani, în ?, 2'4D$ şi-a găsitrepede un loc de muncă. >edicul %duardo #itrangello, un tnăr de 3ani, s-a grăbit să o angaFeze pe 2'4D$, văzndu-i diploma eliberatăla !acultatea de >edicină din >ilano, unde îşi desăvrşise şi el studiile.După ani s-au căsătorit, !iind pro!und îndrăgostiţi unul de celălalt.

    Din iubirea lor au rezultat copii. Bata, >inerva, a venit pe lumecnd mama ei avea 9 de ani. @rimul băiat, 'uigi, a apărut la ani dupăsurioara lui. 4ltimul membru al !amiliei, rino, a !ost născut de2'4D$ cnd avea 7 ani. *imp de 3 ani, ct i-a !ost dat să trăiască

     împreună cu %duardo, 2'4D$ s-a simţit !oarte !ericită. %l era un soţiubitor, mereu atent cu ea şi copiii. #enea acasă încărcat cu daruriaproape zilnic.

    Deşi lucra în cabinetul lui, 2'4D$ nu reuşea să a!le de undeproveneau sumele mari de bani încasate de %duardo în a!ara taGelor

    obişnuite de consultaţie. 2u mare greutate s-a otărt %duardo să îispună că era membru al @artidului aţional Bascist (@B), al căruipreşedinte era 6enito >ussolini. @oate că nu ar !i amestecat-o niciodată

     în activitatea lui politică dacă ea nu i-ar !i cerut cu insistenţă să îşi Fusti!ice plecările grăbite de acasă, spre seară, şi revenirile în miez denoapte sau aproape de ivirea zorilor. 2'4D$, a!lnd de la el doarstrictul necesr, a înţeles că %duardo îi trata noaptea pe activiştii !asciştirăniţi în luptele cu revoluţionarii anti!ascişti. %duardo era plătit noapteacu sume de bani care depăşeau cu mult încasările din cabinet. *ot

    noaptea îi trata la domiciliu pe !runtaşii partidului, care nu voiau să searate ziua prin cabinetul său.2el de-al Doilea Război >ondial, declanşat la septembrie ?? prin

    invadarea @oloniei, a cuprins şi $talia. 'a 9 iunie ?59, $talia a declaratrăzboi >arii 6ritanii şi Branţei, după ce nordul ţării !usese ocupat detrupele germane. 2'4D$ şi %duardo şi-au continuat munca demedici, aFutnd şi la tratarea răniţilor din spitale. An anul ?5, regele

     #ictor %mmanuel $$$ a semnat armistiţiul cu aliaţii anglo-americani, adizolvat regimul !ascist şi l-a arestat pe >ussolini. >edicul %duardoSabelli a !ugit din ţară, lăsndu-şi !amilia în #eneţia să se descurce cumse va pricepe. S-a îndreptat, la bordul unui vapor german, spre nordul

     !ricii, !iind debarcat în %gipt. colo a murit după cteva luni, bolnav deoleră.

    An ?5, la !uga soţului de acasă, 2'4D$ avea 5: de ani. %rasănătoasă, dar după un an de muncă grea, !iind singură în cabinet,oboseala şi griFa pentru copii şi soţ începuseră să îi şubrezeascăorganismul. 2opiii erau minori, aveau nevoie de rană su!icientă, iaralimentele se procurau cu mare greutate. >ama ei, %stella, nemaiavndde lucru la *eatrul de +peră, stătea toată ziua pe la cozi, pentru a le aduce

    de mncare.

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ 5

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    12/173

    Războiul a luat s!rşit în ?5:, dar %duardo nu s-a întors acasă.Boştii camarazi din %gipt îi pierduseră urma. Din ce în ce mai slăbită şidisperată, 2'4D$ s-a îmbolnăvit de tuberculoză. An cteva luni,

     boala i-a scurtat viaţa. %ra în ?58, pe vreme de libertate, dar2'4D$%$ nu i-a mai !ost dat să trăiască. Slăbise la greutatea unuicopil de : ani, sicriul !iind mic şi uşor.

    >inerva, la ? ani, 'uigi, la 8 ani, şi rino, la ani, şi-au condusmama pe ultimul drum. Despre tatăl lor nu au mai a!lat nimic, niciodată.

     Futaţi de bunicii /iordano şi %stella, cei trei or!ani au terminat liceul,iar după aceea au mai învăţat cte ceva, în timp ce munceau la diverşipatroni. >inerva s-a cali!icat ca soră medicală. 'uigi a devenit decoratorde case, iar rino s-a iniţiat în comerţul cu produse cimice.

     Nina Petre21 februarie 2015 

    COMENTARIUL CLAUDINEI

    Jcum înţeleg. +rganismul a acumulat de toate, inclusiv ţesut adipos în eGces, ca să se !erească de moarte, avnd în vedere viaţa şi moarteaanterioară, cnd am văzut şi am trăit în sărăcie şi !oame, deşi erammedic.

    Anţeleg că am !ost medic internist. Sau am aplicat şi tratamentenaturiste, de vindecare su!let, minte... Deoarece, cnd le-amredescoperit, mi se păreau cunoscute. cum este important de văzut cineeste acel %duardo, dacă am !ost împreună şi în viaţa asta... sau nu...L

    Deasemeni, important de ştiut că eu am o pată pe plămn, ca de

    tuberculoză, deşi în viaţa asta nu am avut aşa ceva. >i-au găsit la 2*,R>. cum se eGplică.Ami doresc să trăiesc, sunt veselă, mă rog la Dumnezeu să pot să aFut

    ct mai multă lume, să gndesc pozitiv, să iubesc pe toţi, să transmitiubire.

    %u mă identi!ic cu 2laudina. m muncit şi eu !! mult. m avutmereu o relaţie specială cu %l, Dumnezeul nostru şi >ăicuţa noastră.>ergeam pe stradă şi vorbeam cu %i.

     m iubit de cnd mă ştiu copii, şi mai ales pe cei de liceu. cum ştiu

    de ce. m avut perioade cnd aveam şi : servicii. m su!erit mult dincauza pierderii părinţilor mei dragi, de tineri. m trecut prin multe. msimţit mereu că am cunoştinţe de medicină, puteam da s!aturi, simţeamcă o voce lăuntrică mă s!ătuieşte. Dar am încredere mare în produselenaturiste... şi în medicina dacică de vindecare a su!letului, minţii şi apoi acorpului !izic...K

    Claudina21 27 februarie 2015 

    Con!tan"a

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ )8

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    13/173

    Episodul 2 - INEDIO

    %pisodul spiritual nr. îl are ca erou pe $%D$+ RD$S. #iaţa lui s-ades!ăşurat între anii 39-373. $%D$+ s-a născut în localitateaportuară 2inca lta, situată pe ţărmul +ceanului @aci!ic, la sud de'ima, în ţara numită la acea vreme #iceregatul @eru.

    *atăl lui $%D$+, *ico, provenea din părinţi imigranţi spanioli şi se

    ocupa cu transportul unor măr!uri de strictă necesitate în zonelemontane din est. evasta lui, 4gde, indiancă de etnie cinca (populaţiecare păstra totemul Faguarului), cunoştea limbaFul Muecua, !olosit detribul părinţilor ei. *ico, negustor ambulant în vrstă de 3 ani, o adusesepe 4gde tocmai din creierii munţilor sălbatici, !ata avnd pe atunci doar5 ani.

    evastă arnică şi iubitoare, 4gde născuse copii. Doar doi dintreei, băieţi, depăşiseră vrsta de 9 ani. 2eilalţi decedaseră din cauza unorepidemii, în mare parte aduse de marinarii spanioli. $%D$+, !iul cel

    mare, avea cu 7 ani mai mult dect !ratele sau cio.De cum s-au simţit în stare să urce pe abrupţii versanţi montani,*ico i-a luat cu el, învăţndu-i să practice comerţul ambulant cu membriitriburilor izolate la mari înălţimi. $%D$+ s-a dedicat acestei !orme decomerţ, !iindcă iubea munţii şi pe locuitorii lor, oameni greu încercaţi deasprimea vieţii. cio a pre!erat comerţul naval, plecnd de acasă la 7ani, ca marinar pe o corabie spaniolă.

    *inereţea lui $%D$+ a !ost puternic in!luenţată de idealul patriotical poporului peruan şi de luptele grele care au condus la înlăturareadominaţiei spaniole. 2unoştea bine limba spaniolă, anii de studiielementare !iind urmaţi la o şcoală patronată de >isiunea Spaniolă dinoraş. Datorită mamei 4gde, reuşise să înveţe dialectele Muecua şiaNmara, vorbite de locuitorii munţilor. @osibilitatea comunicării directecu sătenii din zonele montane i-a permis lui $%D$+ practicarea unorrelaţii comerciale e!iciente cu aceştia de la vrsta de : ani, alături detatăl său.

    =onele montane, izolate de agitaţia oraşelor de pe ţărmul oceanului,deveniseră încă de la s!rşitul secolului anterior adevărate re!ugii pentrurevoluţionarii care luptau pentru independenţă. An 3, cnd $%D$+

    avea ? ani, generalul argentinian Cose de San >artin a eliberat @eru desub ocupaţia spaniolă, după lupte grele în >unţii nzi. An acelaşi an,generalul San >artin a proclamat la 'ima independenţa statului @eru!aţă de Spania. urmat un crncen război de independenţă dus

     împotriva Spaniei între anii 3-3:, înceiat cu victoria de la Nacuco (35). $%D$+, ca negustor ambulant, le-a dat un aFutore!icient trupelor combatante peruane, !urnizndu-le aine şi alimente,pnă cnd valea !luviului San Cuan a !ost complet eliberată.

    An 3:, după victoria !inală, $%D$+ s-a căsătorit cu @auletta

    Denuces, o !ată de 8 ani, !iica unui marinar de origine spaniolă, ce !useseucis de un combatant peruan. @auletta, rămasă doar cu mama ei, s-a

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ ))

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    14/173

     bucurat la cererea în căsătorie a curaFosului $%D$+, acceptnd-oimediat. Din iubirea lor au rezultat băieţi. driano, !iul cel mare, născutde mama lui la ? ani, era cu : ani mai în vrstă dect *irenius. asro,ultimul născut, avea cu ani mai puţin dect *irenius.

    6ăieţii au reuşit să supravieţuiască, semănnd bine cu tatăl lor larezistenţa !izică şi buna dezvoltare a trupului. $%D$+ a avut griFă să îiducă pe cărări de munte, unde aerul curat le-a !orti!icat organismul. 2utoţii au continuat activitatea comercială a tatălui, !ormnd un adevăratclan de negustori abili şi neîn!ricaţi.

    După ce şi-a căsătorit şi cel de-al treilea !iu, $%D$+ a renunţat ladrumurile montane. *rupul său, obosit de numeroşii ani în care sezbuciumase pentru a-şi întreţine !amilia şi a pune ceva bani deopartepentru viitorul copiilor, devenea din ce în ce mai su!erind. 'a 77 de aniabia dacă mai reuşea să iasă la plimbare prin oraş. vea mulţi prieteni şi

     îi era dor de întlnirile lor săptămnale, pe terasa crciumii a!late înposesia !iului cel mare.

    + boală misterioasă îl măcina pe $%D$+, medicii şi vraciinereuşind să îl vindece. Doi vraci sosiţi de la munte îi spuseseră că zeiiJmuntelui blestematK se supăraseră pe el pentru că umblase pe cărăriconsiderate de munteni demne de a !i ocolite. După mulţi ani, eGploratorisosiţi de departe au identi!icat eGistenţa unor zăcăminte radioactive înzona !luviului San Cuan. 6oala sărmanului $%D$+ a primit mai trziunumele de leucemie.

    +mul s-a stins în zori de zi, trupul său, devenit aproape un scelet,rămnnd !ără su!lul vieţii. @auletta, soţia credincioasă care l-a iubit şi l-

    a venerat ca pe un adevărat zeu, a mai trăit cteva luni. Dorinţa aprigă dea-şi revedea soţul i-a scurtat zilele. Nina Petre

    17 martie 2015 

    COMENTARIUL CLAUDINEI

    JSă ştii că m-am simţit mereu atrasă de @eru. 'a !acultate am avut oprietenă din @eru şi eram !ascinată de ceea ce îmi spunea despre aceastăţară. %ram prietene bune. Ami plăceau dansurile lor, ciar mă descurcam

     bine să dansez. poi mi-au plăcut telenovelele... sud americane, şi celeperuane. %ram !ascinată. Hi cnd îmi povestea soţul de merica de sud...Hi el este îndrăgostit de merica de sud. @oate că şi plăcerea de a sta prinmagazine, de a cumpăra, o am tot de atunci. Sau din alte vieţi. Ami placmncărurile picante, tradiţiile incaşe, !ilmele cu $D$%$...K

    Claudina17 martie 2015 

    Con!tan"a

     

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ )+

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    15/173

    Episodul 3 - GERDA

    %pisodul spiritual nr. o are ca eroină pe austriaca /%RD S*R+D%. %a s-a născut în oraşul #iena şi a trăit între anii 8-837.@ărinţii ei, Rudol! şi %rine, aveau două !ete. /%RD era cu ani mai în

     vrstă dect @aula. #eniturile de notar obţinute de Rudol! în cabinetulsău îi asigurau un trai îmbelşugat împreună cu !amilia lui.

    Betele au studiat acasă cu pro!esoare vieneze şi !ranceze. @e /%RD au măritat-o părinţii la 7 ani cu baronul cavaler 2ristian 0eNdeEe.*nărul avea : de ani şi o !rumoasă carieră militară. *nără şineştiutoare într-ale iubirii, /%RD s-a supus voinţei părinţilor şi asoţului, devenind o soţie demnă de poziţia ei în înalta societate vieneză.'a de ani, în 8:, l-a născut pe micuţul orman, unicul copil, pentru

     binele căruia părinţii ar !i !ost în stare de orice sacri!iciu.2ariera strălucită de militar a lui 2ristian l-a propulsat spre !uncţii

    deosebite, asigurndu-i /%RD%$ o poziţie de înaltă doamnă la curtea

    reginei >aria *ereza (*eresia).'a data naşterii /%RD%$ şi încă 8 de ani după aceea, pe tronul

     ustriei a domnit 2arol #$ (8-859), rege al 4ngariei, rege de apoli,duce de >ilano, duce de >antova, rege al 6oemiei şi al Siciliei, duce de@arma-@iacenza şi împărat din anul 8. An anul naşterii eroinei noastre(8), împăratul 2arol #$ a elaborat @ragamatica Sancţiune, act istoricavnd drept scop anularea legii salice (lege ce rezervă dreptul la coroanănumai moştenitorilor masculini). @ragmatica Sancţiune urma să îiasigure tronul !iicei mai mari, >aria *ereza. An 859, la moartea lui 2arol

     #$, re!uzul Branţei, @rusiei şi Spaniei de a o recunoaşte pe >aria *erezaca împărăteasă a determinat începerea războiului de succesiuneaustriacă. @rin @acea de la acen s-a decis înceierea războiului şirecunoaşterea coroanei imperiale >ariei *ereza.

    Domnia acesteia, între anii 859-839, i-a promovat pe soţii0eNdeEe şi pe !iul lor, orman, în anturaFul împărătesei şi al ministrului!idel al acesteia, Ienzel nton von

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    16/173

    orman, !iul /%RD%$, şi-a urmat studiile în cadrul cademiei>ilitare de la Iienner-eustadt, instituţie superioară ce !usese în!iinţatăde >aria *ereza.

    S!aturile de taină ale împărătesei cu doamna de onoare /%RD 0eNdeEe vizau nu numai creşterea şi educarea celor 7 copii ai >ariei*ereza, dar şi luarea unor decizii importante pentru modernizareaStatului şi a societăţii austriece. 'a !el ca stăpna sa, /%RD dispreţuiaparazitismul clerului şi nu agrea activitatea ordinului iezuiţilor. Doreaintroducerea obligativităţii şcolii, uni!ormitatea programelor şcolare şiintensi!icarea controlului didactic. @oporul austriac avea nevoie deinstruire.

    2a orice mare doamnă din anturaFul împărătesei, /%RD participala numeroase acţiuni de bine!acere, avnd sub protecţia ei azilele de copiidin oraş, plus cteva biserici de la ţară. >are iubitoare de copii, şi-ar !idorit să aibă cel puţin 9 urmaşi, dar trupul său !irav abia suportasenaşterea lui orman. Dragostea ei maternă s-a răs!rnt asupra copiilor

     bolnavi şi or!ani, mai ales după ce orman a devenit o persoană adultă.@entru nepoţi a !ost o bunică minunată, străduindu-se să le aducă multă bucurie în casă şi în su!lete.

    $nima ei, prea iubitoare şi impresionabilă, a su!erit cumplit înperioadele de campanii militare, cnd nu primea veşti despre soartasoţului şi a !iului. Su!erinţele îndelungate, prea puţin mărturisite celordin Fur, şi-au pus amprenta ne!astă asupra activităţii cardiace. După ce a

     împlinit 89 de ani, /%RD s-a retras în somptuoasa vilă din munţi,nemaiputnd să îşi îndeplinească îndatoririle sociale. 2ristian, soţul

    credincios, a cărui vrstă înaintată îl obliga la odină, i-a stat alături pnă în ultima clipă a vieţii. 'a 8 de ani, inima /%RD%$ şi-a încetatactivitatea. mintirea minunatei !emei a dăinuit multă vreme dupămoartea sa.

     Nina Petre15 a#rilie 2015 

    COMENTARIUL CLAUDINEI

    JSunt multe lucruri cu care mă identi!ic. An primul rnd, limba

    germană. %u am intrat la liceul de turism şi, deşi aveam medie pentruclasa de engleză, am optat pentru germană, pe care am !ăcut-o şi la!acultate. m apreciat mereu spiritul şi Fusteţea germană, prusacă, am

     încercat şi eu să !iu aşa, să mă lupt cu mine, să duc la bun s!rşit ceea ceam început. poi, cnd am !ost la #iena pentru prima dată, acum 5 ani,aveam impresia că mai !usesem, mă vedeam cu rocii cu crinolină,umblnd cu caleaşca, sau pe scările teatrului vienez, operei. 2red că eraceva în subconştientul meu care îmi aducea aminte de acest episod. Hidomnia >ariei ntoaneta m-a !ascinat cnd am văzut muzeele din #iena.@rinţesa Sisi este !avorita mea...

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ )1

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    17/173

    Hi în viaţa asta mi-a plăcut să aFut copii şi oameni cu dizabilităţi.@robabil că aşa este su!letul meu. Bata mea ciar îmi spune" J $am% tueşti &n !tare !% dai şi ca!a !% a'u"i K.

    Ami place #iena, dar şi soţului meu îi place. m mai avut un deFa-vuşi la Roma, cnd am !ost, dar şi în Branţa, @aris şi Rouen.

     m o datorie de împlinit, să lupt pentru redescoperirea spirituluidacic, zamolGian. >i s-a spus că am !ost >are preotească dacă, trimisăpentru redeşteptarea văpăii dacice. @robabil că su!letul meu a avut multereîncarnări şi probabil că este de mult pe @ămnt, poate din vremeaatlanţilor. Dumnezeu ştie... Ai mulţumesc lui Dumnezeu că, prinreîncarnările pe care le-am avut, am reuşit să aFut oamenii, să !ac binesemenilor mei, să educ şi să las în urmă vlăstare roditoare. %u am !ăcut,şi în această viaţă, tot ceea ce am !ăcut, din su!let, cu su!let. Hi îimulţumesc lui Dumnezeu.

    An tablou, !igura >ariei ntoaneta mi se părea cunoscută, !amiliară.Hi în viaţa asta mă omoară nedreptatea şi am luptat pentru

    drepturile !emeilor. sta sunt sau am !ost... mai războinică... şi am avut şiceva probleme cu inima.+bserv că în toate încarnările am !ost slabă. @oate şi acum o să !iu

    cum trebuie, dar important e să !iu sănătoasă.KClaudina

    15 a#rilie 2015 Con!tan"a

    Episodul - LIRUN%pisodul spiritual nr.5 o are ca eroină pe indianca '$R4. #iaţa ei s-

    a des!ăşurat între anii 793-775 (secolul 8). S-a născut în străveciuloraş agpur, situat în zona centrală a $ndiei. @ărinţii ei, urad6aEs (7:8) - în /uFaratO :) Sa SuFa (7:8) 1 în 6engalO 7) >uNi ad-

    din >uammad urangzeb (lamgir $) (7:3-898). pogeul $mperiului>ogul a avut loc în timpul domniei lui Sa Caan $ (73-7:8).

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ );

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    18/173

    Domnia lui urangzeb (7:3-898) s-a remarcat prin tensiuni şi revolte între di!eritele comunităţi religioase.

    6ramanul obilierul era modest, cuprinznd doar piesele absolut necesare traiuluizilnic. limentaţia !amiliei eGcludea consumul de carne. 4ri, nevasta lui

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    19/173

    '$R4, în care avea o încredere deplină, Dannir a ales cea mai raţionalăcale" trecerea la islamism, cu eGcepţia soţiei şi copiilor lui. !lndu-se înpreaFma unui con!lict maFor între părinţii ei şi propriul soţ, '$R4 şi-a

     început activitatea de mediator, dorind cu ardoare să !ie pace tot timpulşi, mai ales, respect şi iubire între cei dragi, aşa cum văzuse în casapărintească.

    Bemeie cultă şi inteligentă, instruită în copilărie de pro!esori aduşiacasă, la care s-au adăugat lecţiile de studiere a #edelor cu tatăl ei,'$R4 a avut îngăduinţa soţului de a cerceta mai departe, în mare tină,cele 5 adevăruri budiste asupra su!erinţei" naşterea, boala, bătrneţea,supărările omului. '$R4 era preocupată de cercetarea cauzelorsu!erinţei, acestea !iind" dorinţa de a renaşte într-o altă viaţă, pasiunile,dorinţa de plăceri şi de bogăţie. ecesitatea de a suprima su!erinţelepresupunea renunţarea la aceste cauze prin detaşarea de ambiţii deşarte.2ăile de urmat pentru a se aFunge la înlăturarea su!erinţei erau în numărde 3" dreptatea, credinţa, otărrea, cugetarea, cuvntul, e!ortul !aptei, al

    comportării şi al meditaţiei. @racticantului budist i se cerea respectarea a: norme morale" să nu ucidă nicio vieţuitoare, să nu ia ce nu i se o!erea,să nu mintă, să nu bea licide !ermentate şi să nu contravină regulilorcastităţii. Religia budistă promova stăpnirea de sine, învingerea uriiprin iubire, blndeţea şi compasiunea. Ai învăţa pe adepţi că în viaţă

     binele şi nenorocirile reprezentau !ructul propriei comportări a omului.>ntuirea putea veni doar pe calea renunţării la dorinţe deşarte şi pecalea unei conduite morale ct mai corecte.

    După ce copiii au crescut, plecnd la casele lor, '$R4 şi-a îngăduit

    să studieze şi religia islamică, aFutată !iind de soţul ei. Spre mulţumireasa, religiile aveau multe învăţături asemănătoare. '$R4 putea !i pedeplin mulţumită de Dannir, soţul şi stăpnul ei, bărbatul care otrans!ormase într-o soţie şi mamă apropiată de per!ecţiune. uFad şiRidEa s-au convertit la islamism de dragul soţilor, aşa cum !ăcuse şimama lor în tinereţe. +rdun şi Ramanda, înclinaţi spre negustorie, şi-aupăstrat religia indusă.

    '$R4 a trăit doar :7 de ani. Decesul timpuriu a survenit din cauzasingurătăţii şi a griFii pentru sănătatea lui Dannir. 'a 89 de ani, bărbatulera mereu activ, !uncţia lui de consilier zonal obligndu-l să lipsească deacasă multe zile şi nopţi. $nima lui '$R4 şi-a oprit pulsaţiile într-odimineaţă, cnd !emeia s-a trezit tot singură, deşi îl aşteptase pe Dannirpnă aproape de ziuă. Se stinsese în linişte, cu cipul senin al omuluimulţumit de viaţa lui.

     Nina Petre11 mai 2015 

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ )4

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    20/173

    COMENTARIUL CLAUDINEI

    JDa, cred că am multe din trăsăturile minunatei 'irun. Hi eu amaFuns la concluzia că 6iblia noastră are mult din 2oran şi sunt convinsăcă şi din credinţa indusă... şi toate se trag de la religia veceiperboreană, atlantă. m studiat şi eu puţin 2oranul. şa că, eGistă unsingur Dumnezeu şi mai multe credinţe... care au drept scop scindarea...

    An ceea ce priveşte credinţele care i-au călăuzit viaţa ancestralei'irun, dreptatea, credinţa, otărrea, cugetarea, cuvntul, e!ortul !aptei,al comportării şi al meditaţiei, pot spune că şi în viaţa mea actuală au !ostnestematele care mi-au luminat viaţa şi propriile credinţe. 2nd am uitatde unele şi am muncit peste puteri, pentru a !ace să !ie bine la locul demuncă, să-mi aFut colegii şi elevii, să mă zbat în actuala conFunctură, să!ie mulţumiţi alţii, m-am îmbolnăvit" stres, lipsă de odină.

    @ot spune că nu am urt nici ciar pe cei care mi-au !ăcut rău, dargndurile negre m-au stăpnit, e adevărat... >ulţumesc lui Dumnezeupentru boală, că am revenit la sentimentele lui '$R4. Hi eu amprobleme cu inima, am remarcat că şi a -a ancestrală a avut probleme cuinima... deci inimoasă am !ost mai mereu.

    Hi soţul meu este un om corect, cinstit şi devotat !amiliei... m !ostalături de el, în spatele lui mereu şi l-am spriFinit în viaţă... dar şi el a !ostalături de mine. Hi minciuna am urt-o şi o urăsc...

    $ar cultura indiană m-a !ascinat mereu" cultura, limba, obiceiurile,peisaFele. +amenii acolo sunt mulţumiţi cu ce au, sunt !ericiţi că se auunii pe alţii şi se aFută, mult mai mult ca alte popoare... Aţi mulţumesc,'irun, că ai !ost ancestrala mea, care m-ai gidat şi în această viaţăQ

    @ot să-ţi spun că de mică am !ost atrasă de muzica indiană, de!ilmele indiene, şi acum mă uit cu plăcere la ele... >ă vedeam indiancă şipot să-ţi spun că dansam minunat, de mică, pe muzica indiană. veam 5-8 ani cnd dansam. >ai mare !iind, dansam mai bine. Ami plăcea cnderam mică să mă în!ăşor cu voaluri şi ciar cntam cntecele argitei.>i se părea o limbă cunoscută, cu muzicalitate. 2nd eram în şcoalagenerală, obişnuiam să-mi !ac, cu creionul dermatogra!, o aluniţă în!runte, ca în !ilmele indiene... sau la oci, alungiri. %ram maciată ca oindiancă, cu cozi la oci - aveam 3 ani şi dansam !oarte, !oarte bine pe

    muzică indiană.$ndienii au o evoluţie spirituală aparte... poate că şi de acolo, dar şide la daci, mi s-a impregnat în su!let !aptul că su!letul se reîncarnează. Hiam multe amulete indiene, cinezeşti... Sunt înnebunită după biFou-uri,mai ales cercei care atrnă, brăţări, dar îmi plac şi rociile indiene. Deci,tot ce se poate ca, la mine, al -lea oci să se !i trezit. Hi amintirile, şiplăcerile din vieţile trecute să mă !i marcat în această viaţăQK

    Claudina11 mai 2015 

    Con!tan"a

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ )2

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    21/173

    CORBEC

    Prezentare

    COR%EC e(te un do3n ?n v@r(tă# $lin de inteli.enţă &i ?nţele$ciune/

     A ale( (ă 3ear.ă $e calea ($irituală ?nainte de )558# dorind (ă (evindece de c@teva =oli .rave/ n >urul anului +888 (-a oritatea =ăr=aţilor de v@r(ta (a/ 9eener.izează cu Reii# are o ali3entaţie 3ai 3ult ve.etală/ n 3o3entelede relaxare ?&i a3inte&te a($ecte din vieţile anterioare ale ($iritului (ău/

    Nina Petre

    1 noiembrie 2014

     

    8ORB98 -şi relatea"# viele $remonitorii

    $n vis avu! %e la &u'!a!ea lui ebruarie a*+* ,re'oniia s-aadeveri!. a +/u! n var avionul 'alae/ian3

    La orizont, spre nord-est în vis (Bucovina, RegiuneaCernăuţi) văd explozia unui avion în aer, apoi câteva flasuri! "i atrag atenţia o#ului de lângă #ine că a explodat un avion înaer deasupra $%rainei &i că ur#ează să cadă pe undeva în faţanoastră! 'ar avionul avariat continua să zoare razant cu

     pă#ântul, venind în întâ#pinarea noastră &i trecând peste noi cu #ari flăcări, însă nu însoţit de zgo#ot infernal cu# #-a& fi asteptat! căzut #ult în ur#a noastră &i, în vis, ciar a# zis

     pe unde ar fi căzut în Ro#ânia! *e uita la #ine &i #ă întrea

    cu# de #i-a# stăpânit e#oţia că va exploda deasupra noastră!

    15 feb 2014

     EPISOADE SPIRITUALE COMENTATE în volumul 2

      rind! Rikvin (1894-1940)

     

    Raudek (1802-1876)

     Silvanna (1726-1784)

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ )5

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    22/173

     

    Ti'uk (1614-1680)

      Roland Sle5i (142-191)

     

    ak!i (1416-149)

    EPISOADE SPIRITUALE COMENTATE în con!nu"#e

      Tiberius ida+ello (1""8-1"7)

      eno+: (1241-1296)

     

    C:en Dai (1116-1177)

      Dadir (10"6-1094)

      ;ssare' (916-947)

    Episodul ! - TI"ERIUS

    %pisodul spiritual nr.8 îl are ca erou pe *$6%R$4S #$D2%''+. %ls-a născut în oraşul Sevilla, localitate ce aparţinea Regatului de 2astilia.

     cum, Sevilla se a!lă în sudul Regatului Spaniei. #iaţa lui *$6%R$4S s-ades!ăşurat între anii 3-8: (secolul 5).

    @ărinţii lui, urelian şi namaria, îşi părăsiseră oraşul natal, #erona, înainte de naşterea lui *$6%R$4S, dorind să !acă avere dincomerţul cu cereale. După stabilirea în Sevilla, namaria l-a născut pe*$6%R$4S. 6ăiatul avea 7 ani cnd mama i-a dăruit un !rate mai mic, pe

     ntonio.An anul 53, cnd *$6%R$4S avea 9 ani, în %uropa se răspndise

    epidemia de ciumă neagră. Bamilia #idacello a scăpat cu viaţă, deoarecese re!ugiase la ţară, spre nord, unde !erma unor prieteni rămăsesenecontaminată. După ani, în :9, părinţii lui urelian, stabiliţi în

    /enova, şi-au anunţat !iul că i-au lăsat prin testament întreaga lor avereşi îl imploră să vină mai aproape de ei. urelian, care nu !ăcuse avere înSevilla, s-a grăbit să se repatrieze.

     Funşi cu toţii în /enova, şi-au luat în primire două case mari, iar urelian a devenit posesorul unei moşii bogate în nordul provinciei'iguria.

    +raşul /enova devenise în secolul o comună liberă, centrulrepublicii cu acelaşi nume, situată în nord-vestul peninsulei italice. @rindezvoltarea sa economică şi comercială, /enova devenise unul dintre

    principalii intermediari în comerţul dintre +rient şi +ccident. An secoleleurmătoare, politica eGternă a /enovei a !ost dominată de concurenţa şi

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ +8

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    23/173

    lupta cu statele rivale @isa şi #eneţia, asigurndu-şi importante puncte despriFin în sia >ică, >area eagră, >area *ireniană, 2orsica, Sardinia,2rimeea. An prima Fumătate a secolului 5, /enova deţinea monopolul încomerţul cu lumea rusă şi turco-mongolă.

    4rmnd eGemplul #eneţiei, în /enova s-a în!iinţat !uncţia supremăa dogelui în anul ?. 'a sosirea !amiliei #idacello în /enova, dogelecare tocmai îşi intrase în atribuţii se numea /iovanni di 6uonagiunta. Ananul : a !ost înlocuit de marcizul /uglielmo @alavicino pnă în ::.'a conducerea /enovei a urmat /aspare #isconti (::-:7). DogeleSimone 6occanegra s-a a!lat în !uncţie din :7 pnă în 7. Antre anii7 şi 89 şi-a eGercitat puterea dogele /abriele dorno di Daniele.4ltimul doge din perioada vieţii eroului nostru a !ost Domenico diRolando 2ampo!regoso (89-83).

    *nărul *$6%R$4S #idacello şi-a satis!ăcut stagiul militar de la 8pnă la 5 de ani. An 7, cnd încă nu împlinise : de ani, a cumpărat ocorabie, la bordul căreia şi-a început activitatea de comerţ naval.

    După ani, !iind deFa un bărbat !oarte bogat, şi-a permis să o ceară în căsătorie pe !emeia care îi cucerise inima. 2ontesa 2irena di #alio avea9 de ani. An urmă cu un an rămăsese văduvă. 6ătrnul ei soţ trecuse lacele veşnice, lăsnd-o cu doi copii micuţi şi o avere imensă. egustorul*$6%R$4S o cunoştea de cţiva ani, de la balurile !ilantropice organizatede municipalitatea /enovei. *nărul *$6%R$4S aşteptase cu răbdare sătreacă anul de doliu, apoi a cerut-o în căsătorie.

    Biind acceptat, s-a mutat în palatul soţiei, unde trăiau şi cei doi copiirămaşi or!ani de tată. >inerva împlinise 5 ani, iar 'eonardo, !răţiorul ei,

    avea ani. %ra în anul 7:. După aproape 5 ani de la cununie, 2irena i-adat viaţă *eodorei. Betiţa avea anişori, cnd mama i l-a dăruit pe!răţiorul ugustus. 2irena, aFutată de părinţii ei şi de numeroşii servitori,şi-a crescut cei 5 copii mai mult în lipsa lui *$6%R$4S.

     cesta, devenit conte prin bunăvoinţa soţiei lui, îşi continuadrumurile pe mare, gndindu-se mereu la averea ce le trebuia asiguratăcelor 5 urmaşi. Antre timp îşi mai cumpărase două corăbii, ele navignd

     în convoi, de teama piraţilor care apăreau ca din senin. avele lui*$6%R$4S aduceau lnă din nglia şi bumbac de provenienţă siriană,măr!uri mult cerute de ţesătoriile genoveze.

    2irena, !emeie greu încercată de durere prin decesul primului soţ, amai suportat o lovitură crncenă. 'a 9 ani după căsătoria cu *$6%R$4S,l-a pierdut şi pe acesta. 2orabia pe care călătorea *$6%R$4S a !ost lovită,prădată şi scu!undată de piraţi nord-a!ricani în >area >editerană.Antregul ecipaF şi-a găsit s!rşitul în adncul apei. #estea scu!undării

     vasului şi a dispariţiei soţului a aruncat-o pe 2irena într-o depresieseveră, soră cu moartea. 2ele două bunici ale copiilor s-au mutat înpalatul 2irenei, pentru a-şi salva nepoţii. >inerva avea 5 ani, 'eonardo,, *eodora, 7, iar ugustus, doar . $ubirea copiilor şi spriFinul su!letesc

    al celor două !emei în vrstă i-au salvat viaţa 2irenei. De cteva ori odescoperiseră cnd se pregătea de sinucidere.

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ +)

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    24/173

    *$6%R$4S !usese ucis de piraţi, la doar două zile după ce îşisărbătorise aniversarea a 8 de ani ai vieţii, împreună cu toţi camaraziide pe vas. 'ăsase în urma lui o avere imensă, o nevastă distrusă dedurere, 5 copii or!ani şi un bun renume, de cetăţean de onoare al oraşului/enova.

     Nina Petre 5 martie 2015 

    COMENTARIUL LUI COR"EC

    J2u ct este mai departe în timp încarnarea mea, amintirile îmi vintot mai di!uze. 'a o analiză mai pro!undă, mai descopăr !ragmente delecţii pe care trebuie să le asimilez în prezent.

    'a naştere, moaşa şi o ursitoare au s!ătuit-o pe mama să mă !ereascăde apă mare, !iindcă încercarea vieţii mele este legată de apă. 2opilăriami-am petrecut-o pe valea +zanei. An vremea de atunci rul avea un debit

    mult mai mare ca în prezent, cu bulboane albastre şi adnci. Da botezulapei l-am !ăcut la şase ani, în primăvară, la dezgeţ, cnd prul cetraversa cătunul venise tumultuos, cu copaci, cioate, bucăţi de case. %rampe mal şi priveam împreună cu adulţii torentul dezlănţuit. >alul s-a ruptşi apa m-a băgat în a!und. #alurile mari mă scoteau la supra!aţă pentructeva !racţiuni de secundă. An aval, la vreo sută de metri, cţiva oameniagăţau butuci, scndură şi le trăgeau la mal. u auzit gălăgie şi au !ostatenţi cnd am aFuns în dreptul lor. Dar a !ost un miracol că m-au agăţatşi scos la mal cu cangea. %ram îmbrăcat într-un surtuc gros şi apa şiroiadin el. >ă revăd trecnd prin grupul de săteni, care îmi !ăceau loc curespect. An şocul căderii mi-au !ost blocate căile respiratorii şi nu aminalat sau îngiţit nicio picătură de apă. Funs acasă, mama mă primise

     îngrozită de păţania mea, dar cu înţelegere. poi, în vară, am trecut gardul grădinii şi am păşit pe prundul marii

    provocări. 6ăieţii mai mari mă luau de mini şi picioare şi mă aruncau înapă cea mai adncă. Dacă întrziam să ies din apă, săreau după mine.

     şa am învăţat să înot. pa adncă era o bine!acere pentru mine, învăţasem Focuri, trucuri şi întrziam să ies din apă.

     #ara, în adolescenţă, mergeam să înot pe 'acul 6icaz, mă duceam în

    larg şi nu mi se părea periculos. poi am cunoscut !luviul Dunărea la*ulcea, am vrut să intru să înot în !luG, dar colegii nu m-au lăsat, ştiind căsunt muntean. m cunoscut marea mai trziu şi am înotat în larg, m-am

     întlnit cu del!ini.>-am lecuit de mare, m-a prins odată o !urtună în larg, departe de

    geamandură, şi nu mai puteam să mă întorc. #alurile mă duceau în largşi am înotat pe sub apă, !ără să mă pierd cu !irea, ori să-mi !ie !rică, !iindconcentrat pe ritmicitatea muşcilor, am revenit la ţărm, departe de loculmeu de plaFă. m !ăcut un e!ort cum nu am mai !ăcut niciodată în vreo

    muncă sau activitate !izică. >-am urcat pe stabilopozi să văd ce se întmplă. Realizasem că trecusem cu adevărat printr-o mare cumpănă.

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ ++

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    25/173

     m mai intrat în mare, dar nu m-am aventurat în larg. 'ecţia !usese învăţată.

    2red că înotul în apă adncă, tumultuoasă, supravieţuirea şi salvareaeste lecţia Earmică adusă din eGistenţa lui *iberius. 'ecţie pe care amasimilat-o cu multă plăcere în copilărie şi adolescenţă şi stăpnire de sinela maturitate. @e mare nu am călătorit cu niciun !el de ambarcaţiuni, cidoar pe Dunăre cu vasul de persoane între /alaţi şi *ulcea. 'a întlnireacu vapoarele de pe Dunăre se !ăcea tangaF şi mulţi pasageri ieşeau la!umoar, să-şi liniştească răul de mare. >ie nu-mi era rău, ciar măadormea legănatul valurilor.

    Ancarnările din $talia medievală şi vieţuirea în Spania îmi aducamintiri despre ţinuturi blnde, mediteraniene. umele de *eodora, !atalui *iberius, îmi revine mereu în gnd, inconştient, !ără să-l aibă cineva

     în !amilie. @robabil îşi iubise mult !ata. @ersonaFul a muncit mult, aacumulat bogăţie materială şi prin căsătorie şi a murit de tnăr. cum, cao lecţie Earmică, nu ştiu cum să o numesc, eu sunt o persoană care a

    muncit, ciar în două, trei domenii deodată, sunt şi acum într-oactivitate, dar nu m-am îmbogăţit, din motive ce nu au ţinut de voinţamea şi eGistă riscul ca mai trziu să am emoţii cu starea materială.*rebuie să învăţ şi asta, la bătrneţe să !iu încă preocupat de propriastabilitate şi siguranţă materială. /ndul că voi cunoaşte bătrneţea îmidă speranţă că voi !i bene!iciarul unei comori de înţelepciune.K

    Corbec11 martie 2015  Piatra Neam" 

    Episodul # - $ENOCH

    %pisodul spiritual nr.3 îl are ca erou pe

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    26/173

     vrsta adolescenţei şi deFa îşi !ăcea planuri de evadare din monotonia vieţii la !erma părinţilor. !lase de la unciul Ronald, !ratele lui *igdir,despre viaţa prosperă a negustorilor din Dublin, unde îşi avea locuinţa.

    Devenit capitala $rlandei engleze încă din anul 8, Dublinul se a!la într-o luptă permanentă cu !orţele de ocupaţie. 2u un an înainte, în 8,regele 0enric $$ proclamase suveranitatea statului englez asupra $rlandei,iniţiind ast!el îndelungatul proces de subFugare a poporului irlandez.

     tras ca un magnet de povestirile despre populaţia din Dublin,ării

    2eltice şi ale >ării >necii timp de ani, pnă cnd banii adunaţi i-auaFuns să îşi cumpere o casă în Dublin. mai navigat ? ani, apoi s-aotărt să renunţe la viaţa de marinar. Htia !oarte bine cum se !ăceacomerţul cu lnă şi piei de animale. Se simţea în stare să înceapă oa!acere pe cont propriu, la !el ca alţi navigatori irlandezi.

    4nciul Ronald, îngerul său păzitor, i-a !ăcut cunoştinţă cu 'ielva, o!ată de 7 ani, !iica unui meşteşugar din Dublin, patron al unui atelier deargăsit piei de oaie, al unei coFocării şi al unei manu!acturi unde seprelucra lna de oaie destinată eGportului pe mare. 'ielva, obişnuită cu

    munca din atelierele tatălui, l-a convins pe

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    27/173

    orre şi

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    28/173

    adevăr, m-am vindecat spectaculos, în timp. Dacă subiectul studiului,ersul copilelor a devenit ast!el nesigur, a!ectat, distins. cestobicei, eGtrem de dureros, începuse în secolul 9 la curtea imperială şi s-aeGtins repede la toate clasele sociale. +biectivul principal nu era celestetic, ci dorinţa egoistă a părinţilor, care nu doreau ca !etele lor săpoată ieşi uşor din casă.

     bia la 9 ani, sărmana 20% D$ a !ost în stare să îşi vadă visul cuocii" înscrierea la şcoala privată de dans tradiţional, ale cărei absolventeurmau să !ie angaFate în trupele de muzică, dans şi teatru ale nobililor

     bogaţi. *erminnd şcoala de dans la 8 ani, 20% D$ şi-a găsit un binemeritat loc de artistă în trupă de teatru a nobilului ;n Der. cesta ocunoştea de mică, !iind !oarte mulţumit de serviciile comerciale o!erite de'ard, tatăl !etei.

    2eremoniile rituale ce aveau loc în mod !recvent la curtea lui ;n Der

    erau însoţite de muzică, dans, pantomimă şi povestiri. Stăpnul ;n Deravea marea ambiţie de a întreţine un personal numeros. Bamilia lui avea

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ +6

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    29/173

    la dispoziţie biFutieri, croitori, decoratori, pictori, scriitori, dresori deanimale, muzicanţi, povestitori de istorii veci, cntăreţi, compozitori,dansatori. rtistele ca !rumoasa 20% D$ purtau aine de mătase şi

     biFuterii scumpe.'a ? ani, !ata i-a !ost dată drept soţie muzicantului eme, a!lat şi el

     în sluFba stăpnului. 2ei doi tineri se plăceau, iar prietenia lor aFunsese laurecile stăpnei, Dir. Ampreună cu soţul ei, ;n Der, a pus la caleceremonia nupţială. eme împlinise 5 de ani. %ra membru al !ormaţieiorcestrale a stăpnului de la 3 ani. Htia să cnte la instrumente" !laut,ceng (un instrument de su!lat compus din tuburi de bambus) şi clopote.

    An 2ina $mperială muzica re!lecta armonia naturii şi bazele moraleale societăţii. Se considera că principiul muzical stătea la baza legilor4niversului şi le diriFa. >uzica era totdeauna prezentă în ceremoniilereligioase şi civile, la sărbătorirea evenimentelor istorice, în programuleducativ al tinerilor din !amiliile aristocrate, dar şi în munca ţăranilor.

    2ăsătoria lui 20% D$ cu eme !usese otărtă de părinţii lor, la

    iniţiativa stăpnilor de la palat. 'ogodna s-a !ăcut printr-un scimb dedaruri practice, utile în viitoarea gospodărie, dar şi simbolice" o gscăsălbatică şi o bucată de mătase. 2eremonia căsătoriei s-a des!ăşurat dupăun ritual bine stabilit" miresei i s-a adus un scaun purtat de către grupulde muzicanţi ai stăpnului ;n Der. ;ede, mama !etei, a rostit o !ormulăde bun augur. >ireasa a plecat singură la casa mirelui. An casa părinţilorei, luminile au ars nopţi la rnd. An casa mirelui, 20% D$ şi eme s-au încinat în !aţa tăbliţei cu numele strămoşilor, act ce a reprezentatelementul religios al căsătoriei. 'i s-au dat două cupe cu vin, !iecare

     vărsnd cte puţin în paarul celuilalt. /estul a reprezentat simboliciubirea şi unirea lor. 2adourile primite au !ost numeroase. unta s-a înceiat cu o petrecere pnă dimineaţă, !ără alte !ormalităţi. u lipsitpreotul şi !uncţionarul de stare civilă.

    2a soţie, 20% D$ s-a bucurat de mult respect din partea lui emeşi a rudelor lui. Sub raport moral, ea se situa la un nivel aproape egal cu

     bărbatul ei. Hi-a păstrat numele de !amilie şi după căsătorie. 'a !el ca întoate !amiliile cineze, în !amilia lui 20% D$ a domnit bună

     înţelegere. %ra o !emeie bine educată, cultă, avnd un real talent lacompunerea poeziilor. După căsătorie, 20% D$ s-a retras în casa

     bărbatului ei, !emeile măritate neavnd voie să !ie artiste.$-a dăruit lui eme două !ete ($de, ado) şi trei băieţi (;ulan,

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    30/173

     bătăile inimii. mintirea ei a rămas de neuitat pentru toţi urmaşii ctă vreme i s-au păstrat portretele, volumele cu poezii, ainele elegante dinperioada vieţii de dansatoare. De la o generaţie la alta, copiii au ascultatşi au repetat povestirile despre minunata dansatoare 20% D$, !atagraţioasă care zbura pe scenă ca o pasăre sosită din înaltul cerului.

     Nina Petre4 mai 2015 

    COMENTARIUL LUI COR"EC

    Jm constatat că încarnările spiritului sunt lecţii de învăţare pentruevoluţia spirituală. Dacă ne străduim să acumulăm cunoaştere în

     variabilele propuse de viaţă, pentru a descoperi rezolvări la timpulpotrivit, atunci nu mai putem spune de o Earmă că este negativă oripozitivă, pentru că spiritul eGperimentează att aspectul întunecat,ascuns, dar de risc, ct şi cel binecuvntat, armonios, mereu dorit şi

    căutat.Dacă spiritul s-a încarnat într-un ţinut deşertic, torid şi secetos, înaltă viaţă va eGperimenta un ţinut rece, apropiat ciar de poli. Dacă atrăit într-o !amilie generoasă, cu părinţi care au susţinut cu dragosteeducaţia şi plecarea în lume, ca revers va eGperimenta o viaţă în carepărinţii au !ost autoritari şi aspri, controlnd în mod maladiv viaţapropriului copil. %roul, dacă a avut într-o viaţă o căsnicie binecuvntată,

     în altă încarnare va cunoaşte aspectul întunecat, lipsit de a!ecţiune şispriFin. %Gperienţa Earmică nu este o pedeapsă, ci o necesitate a spirituluide a cunoaşte dualitatea tuturor noţiunilor şi lucrurilor vieţuirii umanedin realitatea !izică. Hirul de încarnări ne duce încet spre cunoaştereanon-dualităţii spiritului eliberat.

    2nd am citit studiul despre eroina cineză, cu o viaţă binecuvntată!amilial şi social, am !ăcut o comparaţie cu cea pe care o trăiesc înprezent, cu multe blocaFe şi înaintări penibil de încete, ciar dacă e!ortula !ost constantO am gndit că, poate, în acea încarnare 2en Dai nu apro!itat de toate oportunităţile pentru o înaintare spirituală atomică, cumse pre!igura, şi acum sunt obligat să eGperimentez creativitatea, ca şitalentul ei nativ, în condiţii în care îmi lipsesc aproape în totalitate

    minime oportunităţi de împlinire prin scris. @ărinţii i-au susţinuteducaţia cu multă dragoste, trimiţnd-o la şcoala de dans. 'a maturitateeroina scria poezii. An această viaţă, încă din şcoala generală, citeam multşi am început să scriu. An această viaţă, la bacalaureat pro!esoara deliteratură romnă m-a întrebat unde mă duc, deşi ştia răspunsul"!ilologia, pentru a continua să scriu şi să mă împlinesc ca scriitor. Ansăpărinţii mi-au interzis acest drum şi, la otărrea lor, am ales pro!esia pecare am practicat-o, cu dăruire, ca o a doua pro!esiune, pnă la pensie.Deşi am scris de timpuriu şi talentul meu literar era cunoscut de lumea

    literară în care trăiam, am înaintat penibil de încet, şi de-abia după ce amaFuns la maturitate, ciar la pensie, am ieşit cu propriile-mi scrieri.

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ +2

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    31/173

    Baptul că părinţii eroinei au obligat-o să stea în casă pnă au dat-o laşcoală se suprapune, ciar repetndu-se ca eGperienţă Earmică, cu ceadin copilăria mea, cnd tata îmi interzicea să ies în şosea să mă întlnesccu copiii vecini. Ansă după vrsta de - ani, cu riscul de a rămne!lămnd toată ziua, ieşeam pe !uriş din curte şi nu mă întorceam dect pe

     înserate. Deşi aveam interzis, prin concepţiile religioase ale tatei, începusem să eGplorez locuri mai departe de casă şi eram mai umblat caceilalţi copii din vecini, care aveau libertatea de a ieşi din curte cnd

     voiau. m cntat de la vrsta de - ani pnă ce mi s-a îngroşat vocea,

    pe la : - 7 ani. Anvăţasem balade de la tata, dar şi de la !emei pe care leauzeam la serbări.

    4n alt aspect Earmic este căsnicia, alegerea partenerului de cătrepărinţi şi binecuvntarea dată de ei. 2ăsnicia eroinei a !ost alegereapărinţilor, a mea în această viaţă am luat-o pe cont propriu, cu multscandal !amilial, deşi părinţii îmi pregătiseră altceva.

    Spre s!rşitul vieţii, eroina a su!erit de o boală la rinici şi, deşi a !osttratată de un medic, !iul ei, specializat, a murit. m !ost bolnav de rinici în tinereţe, in!ecţii repetate, grave, deşi le-am tratat în mod pro!esionist.u-mi încipuiam că organismul are o aşa putere de regenerare, că amsimţit la o vreme că nu mai am probleme, !iindcă analizele de laborator şiradiogra!iile arătau rinicii curaţi şi întineriţi. %ste posibil ca tratamentulmedical !ăcut de !iul ei să aibă e!ect în timp, peste veacuri şi încarnări, sămă vindec în această viaţă în mod miraculos.

    2nd citisem că am avut o încarnare în 2ina, ca dansatoare, mă

     întrebam ce legături pot să amL Dar citind studiul, nu am rămas surprinsşi am descoperit aspecte şi elemente Earmice comune, însă privite în sensdual" binecuvntare şi lipsa oportunităţilor, de strălucire şi opacitate,neîmplinire. $ubesc această eroină 2en Dai, pentru că este partealuminoasă, binecuvntată şi strălucitoare din personalitatea mea. cumreamintindu-mi, cu aFutorul studiului, voi reactiva calităţile native,pentru a le alătura celor ascunse şi terne cu care m-am născut în această

     viaţă, pentru a le integra şi aduce la consens. Să !iu eu însumi.KCorbec

    11 mai 2015 

     Piatra Neam" 

    Episodul 1& - DAGDIR 

    %pisodul spiritual nr.9 îl are ca erou pe iraEianul D/D$R. #iaţa luis-a des!ăşurat între anii 97-9?5 (secolul ). D/D$R s-a născut înoraşul >osul. &ara lui, $raE, era o parte a 2ali!atului bbasizilor.

    Antre anii 7:-78, >esopotamia a !ost cucerită de arabi, care i-au

    dat denumirea de $raE. Dinastia bbasizilor conducea un stat !eudal,succesor al 2ali!atului +meNad, cuprinznd între otarele sale

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ +5

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    32/173

    numeroase ţări. 2ali!atul bbasid se mai numea 2ali!atul de 6agdad,deoarece îşi avea capitala în oraşul 6agdad. !ost o eGcepţie între anii37-3?, cnd capitala s-a a!lat în oraşul Samara. umele dinastieiprovenea de la al-bbas ibn bd al->uttalib ibn 0asim, unciulpro!etului >uammad.

    An perioada vieţii lui D/D$R, 2ali!atul bbasid a !ost condus deurmătorii cali!i" ) bu DFa!ar bdalla al-

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    33/173

    D/D$R purta pe cap un acoperămnt înalt, con!ecţionat din lnăneagră. vea pantaloni largi (după moda persană), cămaşă, vestă, ca!tan,iar peste toate acestea, o mantie.

    2asa era amenaFată cu divanuri (canapele cu laturi), scaune înalte,perne pe saltele mici (aşezate pe Fos). @ardoseala era acoperită cunumeroase covoare ţesute manual. >ncarea le era servită pe tăvi deargint aşezate pe masa Foasă din !aţa divanului. Ancăperile eraupar!umate cu ambră sau aloe. 'a petrecerile bărbaţilor, se consumau

     băuturi alcoolice preparate din curmale, struguri sau sta!ide. 'a ast!el depetreceri, gazda şi invitaţii erau distraţi de sclave cntăreţe şi dansatoare.

    D/D$R le !urniza sclave talentate la muzică şi dans, la preţurirezonabile, tuturor bărbaţilor bogaţi din >osul. De la o ast!el de sclavă is-a tras moartea, avnd doar :3 de ani. 4nul dintre prietenii lui avea un!iu de ? ani, îndrăgostit nebuneşte de sclava dansatoare ;del. D/D$R are!uzat să i-o dăruiască sau să i-o vndă, orict de mare a !ost sumao!erită. vnd o !ire orgolioasă şi răzbunătoare, tnărul l-a ucis pe

    D/D$R în timp ce participau la o vnătoare cu şoimi. După moartea luiD/D$R, cei doi !ii maFori, rrud şi ;daral, i-au !ăcut pe plac îndrăgostitului, dăruindu-i-o pe ;del. 2on!lictul s-a înceiat, ca şi viaţanobilului D/D$R.

     #ăduva ;alade, rămasă !ără soţ la doar 55 de ani, a purtat doliu pnăla s!rşitul vieţii. *răind cu multă demnitate, ca o adevărată !emeiemusulmană, ;alade şi-a aFutat numeroşii nepoţi, continund să îşis!ătuiască !iicele şi !iii ca pe vremea cnd se a!lau sub îngriFirea ei. DespreD/D$R, soţul mult iubit şi îndelung regretat, a avut întotdeauna doar

    cuvinte de laudă, ridicndu-i în slăvi calităţile de soţ, tată, stăpn al averiişi distins om de societate. Nina Petre

     3 iunie 2015 

    COMENTARIUL LUI COR"EC

    Jm constatat că încarnarea din $raE se repetă aproape identic cucea din >aroc, la aproape 399 de ani. 2ea din >aroc este clar o Earmă a

     vindecării pentru cea din $raE. m reluat în acest comentariu cteva idei

    din comentariul celeilalte, pentru că sunt două încarnări aproape per!ectasemănătoare, dar categoric a doua a !ost de vindecare şi evoluţiespirituală.

    $magini !ugitive despre statutul meu de înalt o!iţer în oasteasultanului au căpătat contur după repetarea lor în timp şi am înţeles căam trăit în pustiurile rabiei conducnd caravane.

    Se vede că am trăit în $raE ca militar, adunnd avere prin !olosireaarmelor, crimă, rapt şi război. An $raE, am plătit cu viaţa lipsa de adaptarela bătrneţe, am obstrucţionat şi înăbuşit pasiunea !irească a unui tnăr

    pentru o !ată din casă. An >aroc, la aceeaşi vrstă !ăceam acte de caritateşi aFutam tinerii săraci să-şi întemeieze o !amilie cu o susţinere materială

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ 0)

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    34/173

     binecuvntată. Din această încarnare am regăsit o persoană dragă, o !atăori soţia de atunci, ca şi în >aroc, nu ştiu sigur, pentru că revăd cipuluneia pe cal alături de mine în caravană, iar în prezent am o comunicarede eGcepţie cu una din ele.

    De mai bine de douăzeci de ani, după ce am trecut prin maturitate,am înţeles că !iecare vrstă se potriveşte de minune pentru învăţarealecţiilor vieţii şi, în cazul cnd eşti rigid şi nu te adaptezi, plăteşti cu

     boală, su!erinţă, ciar moarte, pentru a relua Earma cu un destin identic.aroc, nu mai era nevoie să reiau învăţarea lecţiei ca militar!eroce, crud.

    Despre $raE pot spune că-mi este ca al doilea pămnt natal. $nvazia

    militară a 4S mi-a produs multă su!erinţă şi nici acum nu sunt împăcatcu idea că au mutilat şi distrus ciar civilizaţia unui popor antic şi auadus aos, corupţie, sărăcie şi umilinţă. u îngenunceat un popor

     binecuvntat de Dumnezeu. u-mi amintesc din nicio încarnare din $raE ori >aroc despre acte de război, lupte descise !ăcute de mine, îmi apardoar scene de !amilie, deplasări cu !amilia şi prietenii în caravană, cupersoanele dragi alături. sta înseamnă că su!letul a ales să-şiamintească despre esenţa vieţii omului pe pămnt" iubirea ca liant în!amilie şi în al doilea cerc de a!ectivitate !iind prietenii, dnd uitării ura,

    crima şi raptul. %senţial în evoluţia mea spirituală. m constat că în încarnările din secolele - $ am aparţinut uneicaste nobiliare ori de războinici, iar bunurile şi averea au !ost obţinute!olosindu-mă de acel statut. An încarnările din sec am avut statutulclasei miFlocii, ca medic în Suedia şi asistent medical în prezent, unde

     bunurile au !ost obţinute prin muncă grea, însă !ăcută cu dragoste şidevotament. De avere nici nu se poate discuta, sunt pe linia desupravieţuire. %ste şi asta o mare lecţie evolutivă acceptată cu dragoste şidorinţa de împlinire su!letească.K

    Corbec

    7 iunie 2015  Piatra Neam" 

    Episodul 11 - 'SSAREM

    %pisodul spiritual nr. îl are ca erou pe sirianul ;SSR%>. #iaţa luis-a des!ăşurat între anii ?7-?58 (secolul 9). ;SSR%> s-a născut înDamasc. *atăl lui, ;ared, lucra ca medic pentru cteva !amilii bogate.

    +mie, nevasta lui ;ared, născuse şapte copii. An ciuda strădaniilormedicului ;ared, şase copii au decedat, avnd boli grave.

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ 0+

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    35/173

    4nicul supravieţuitor, ;SSR%>, a !ost crescut în belşug, tatăl luio!erindu-i şi dreptul la ştiinţă. @nă la ? ani băiatul a studiat >edicina

     împreună cu ;ared, aFutndu-l conştiincios în tratarea bolnavilor. Dorindsă înveţe mai multă >edicină, dar şi Biloso!ie islamică, ;SSR%> aobţinut acceptul părinţilor de a pleca la 6agdad, pentru studii înalte. %ra

     în anul ?:.2ălătoria, deloc uşoară, a durat cteva luni. Drumurile principale

    erau bine păzite, ambele oraşe, Damasc şi 6agdad, a!lndu-se peteritoriul 2ali!atului bbasid. cesta era un stat !eudal, succesor al2ali!atului +meNNad. 2apitala sa, oraşul 6agdad, !usese !ondată în anul87.

    An cei ani ct i-a !ost dat lui ;SSR%> să locuiască în 6agdad, laconducerea 2ali!atului bbasid s-au succedat următorii cali!i" ) buTl-

     bbas mad ar-Radi ibn al->uEtadir (?5-?59)O ) bu $saE $braimal->uttaEi ibn al->uEtadir (?59-?55)O ) buTl-ustaE!i ibn al->uEta!i (?55-?57)O 5) buTl-uti ibn

    al->uEtadir (?57-?85).An secolul 9, cel în care a trăit eroul nostru, oraşul 6agdad acunoscut o strălucire maGimă, !iind unul dintre cele mai mari oraşe dinepoca premodernă, cuprinznd peste două milioane de locuitori.

     ;SSR%> împlinise pe drum !rumoasa vrstă de 9 ani. Funs în6agdad, s-a înscris de urgenţă la o şcoală de >edicină şi la alta deBiloso!ie islamică. 'a 5 de ani, cnd s-a căsătorit cu !rumoasa Nar, el

     încă mai studia. Devenise renumit în oraş prin competenţa în tratarea bolnavilor, dar mai ales prin !elul în care ştia să interpreteze versetele

    2oranului.Nar împlinise 8 ani cnd părinţii s-au încumetat să i-o dea denevastă lui ;SSR%>. După cteva săptămni de tratamente diverse,!ata reuşise să scape de o boală de piele care îi apăruse periodic laanumite intervale de timp. Dndu-şi seama că o iubeşte, medicul a cerut-o în căsătorie. Spre norocul său, a !ost acceptat.

    2ăsătoria cu Nar a însemnat pentru ;SSR%> o modalitateeGcepţională de a evolua pe plan pro!esional. Socrul său, ;assid,

     îndeplinea înalta !uncţie de reprezentant al 2ali!ului în conducereaoraşului. ;SSR%> obţinuse de la el spriFinul !inanciar care îi lipsisepnă atunci.

     vnd o încredere nelimitată în soţul ei, Nar nu l-a împovărat cugriFile gospodăriei şi ale creşterii copiilor, lăsndu-i libertatea de a seocupa nestingerit de >edicină şi Biloso!ie. 2ele două !etiţe născute deea au supravieţuit, prin griFa ei şi a tatălui lor. @e ;nud o adusese lalumina zilei cnd avea ? ani. După 5 ani a apărut şi surioara mai mică,

     der.Anţeleptul ;SSR%> s-a bucurat de !amilia lui doar pnă în anul

    ?58, cnd moartea i-a trimis spiritul în alte lumi, la doar de ani. 6oala

    !atală era aceeaşi care îi ucisese trei !raţi, dar şi alte persoane dintrestrămoşii tatălui său. Dacă medicul ;ared nu reuşise să îşi salveze de la

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ 00

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    36/173

    moarte şase dintre copii, ;SSR%> rămăsese el însuşi neputincios în!aţa aceleiaşi boli.

    Nar, văduvă în vrstă de 5 de ani, avea de crescut în continuare o!etiţă de : ani şi una de doar un an. După ani de văduvie, Nar s-arecăsătorit cu unul dintre cei mai buni prieteni ai de!unctului soţ. rdulo iubise în tăcere ctă vreme trăia ;SSR%>. aşteptat liniştit să îi vinărndul, ştiind că boala de care su!erea acesta era nevindecabilă.

     Nina Petre 21 octombrie 2015 

    COMENTARIILE LUI COR"EC

    J2itind lista încarnărilor, mă cuprinde o pace şi o mulţumireinterioară. m avut încarnări deosebite, ca om învăţat, mereu preocupatpentru înălţarea su!letului.

    >edicul ;ssarem a murit tnăr de o boală a măduvei spinării.$nteresant e că în U? am !ost diagnosticat cu Sclerodermie cr. şi secundarcu >etaplazie medulară. Deci boală de măduvă. Ami !ăcuseră biopsiiosoase dureroase. @rozatorul >ircea edelcu, de o vrstă cu mine,autorul prozei V=meură de cmpieV a murit de această boală în U? - ?5.%u de ce nu am muritL mă tot întrebam atunci şi găseam un răspuns naiv că poate medicii au greşit diagnosticul. Bac analiza sngelui de două oripe an şi, deşi trombocitele sunt la o treime din minimul acceptat demedicină, de la an la an le creşte numărul şi !ac e!ort !izic continuu şideosebit de greu. An această privinţă sunt stabil şi optimist.K

     22 octombrie 2015 

    J2teva cuvinte despre oraşele Damasc şi 6agdad. Două mari centrede cultură şi civilizaţie la acea vreme, au !ăcut o punte pentru viaţa lui

     ;ssarem între naştere şi moarte.Anainte de desciderea graniţelor în U?9 aveam un dor, o nostalgie

    pentru oraşul Damasc, deşi nu-l vizitasem niciodată. Doream nespus demult să călătoresc spre acel oraş de miraF din încipuirea mea. După U?9,deşi visul meu de călătorie era încă de actualitate, nu am avut susţinerea

    materială pentru împlinirea lui. După aceea, oraşul Damasc intră în ceaţăşi dor neîmplinit.

    2itind studiul Earmei, am găsit eGplicaţia nostalgiei melenevindecate. >ă născusem şi trăisem pnă la adolescenţă acolo. Baţă deoraşul Damasc trăiesc un sentiment de nostalgie şi admiraţie pentrucultura şi educaţia din care m-am rănit pentru a pleca la şcoli mai

     înalte, recunoştinţă pentru iubirea şi protecţia părinţilor mei de atunci,iar !aţă de oraşul 6agdad, un sentiment de pro!und respect, pentru că m-au adoptat, aFutndu-mă să-mi continui învăţătura, unde m-am împlinit

    ca medic.

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ 01

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    37/173

    Despre viaţa lui ;ssarem pnă a aFunge medic nu răzbat pnă lamine alte emoţii dect acele de respect şi recunoştinţă, însă desprepro!esia lui de medic, îi era dat să rezolve imposibilul, pentru că avearesurse şi cunoştinţe acumulate prin studiul !ilozo!iei. u a ştiut cum săpună în practică înalta învăţătură şi a plătit cu viaţa.

    An această viaţă am !ost diagnosticat cu metaplazie medulară, !iindun prognostic grav. 'a primirea biletului de eGternare din spitaluluniversitar nu am reacţionat negativ, ci neutru, apoi după cteva luni mi-am recăpătat respectul şi încrederea în mine însumi, re!uznd de la

     început tratamentul citostatic şi, deşi mi-a !ost nespus de greu, de la olună la alta mă simţeam tot mai liber de boală şi su!erinţă. După trei luniam strigat !ericit că am învins. De !apt am învins teama de a !i bolnav decancer de măduvă. sta era provocarea medicului ;ssarem, pe care nu areuşit să o rezolve.

    'a împlinirea vrstei de ani, cteva zile înainte şi după, am trăitteama de moarte, că sunt deFa bătrn şi mi-a venit sorocul, precum

    moartea medicului ;ssarem. An realitate nu eram bolnav, dar teama demoarte a medicului ;ssarem a străbătut timpul pnă la mine. De cetocmai acumL @entru a mă pregăti să am pentru mine un respect şi oatitudine pozitivă, ca să pot trece peste bariere imposibile. Ami asumaceastă lecţie parţial învăţată, !iindcă mai am de lucrat la ea.K

    Corbec 2( octombrie 2015 

     Piatra Neam" 

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ 0;

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    38/173

    DORINA

    Prezentare

    orina &i-a de(ăv@r&it (tudiile univer(itare ?n Ro3@nia# ur3ate de

    un 3a(ter &i un doctorat/ De c@ţiva ani locuie&te ?n recia# unde ?&i dăcel de-al doilea doctorat/ E(te ?ndră.o(tită de acea(tă ţară &i de i(toria eiz=uciu3ată/ Căutările ($irituale o $reocu$ă de 3ultă vre3e/ n a

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    39/173

     anuki (72-798)

     

    Teodorius (60"-684)

     Rauk:a (12-8")

     

    Dorrk (4"4-490)

     

    orral ("16-"82)

     :u'e (224-269)

     

    arna (116-182)

      Ruad (22-96)

     

    =ide (79-2" *e*n*)

     

    >ad (188-119 *e*n*)

      =odru: (270-212 *e*n )

     o:ide ("98-"29 *e*n*)

    Episodul 11 - NURDU$U

    %roul povestirii este !ilipinezul 4RD4

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    40/173

    6ărbaţii aveau părul !oarte negru şi lung pnă la bru. @urtau săbiiscurte, cuţite, suliţe, scuturi mari, căngi, crlige. Boloseau plase pentrupescuit în !ormă de plnie şi bărci în care încăpeau mai mulţi oameni.Bemeile purtau !uste lungi, aveau părul negru căzut pnă la pămnt, iarurecile găurite erau împodobite cu cercei de aur.

    *oată populaţia mesteca într-una un !ruct ce semăna cu o pară. Altăiau în 5 părţi, apoi îl în!ăşurau în !runzele pomului său, asemănătoarela aspect şi la gust cu !runzele de dud. După ce le mestecau bine, lescuipau, iar gura le rămnea !oarte roşie. Boloseau acest !ruct pentru căle înviora mult inima. Dacă nu l-ar mai !i !olosit, ar !i murit cu toţii.

    @ărinţii lui 4RD4idur mai creştea porci,găini, capre, cini şi pisici. 0rana vegetală era compusă din orez, nuci decocos, smocine, gimbir, portocale, lămi.

    @entru întreaga comunitate, palmierul era arborele vieţii. 4n ast!el

    de arbore trăia 99 de ani. Din !ructele lui, nucile de cocos, se obţineaudiverse alimente. #inul rezulta prin !ermentarea sucului ce picura printr-o gaură !ăcută în vr!ul palmierului. 6ărbaţii din zonă erau !oarte

     băutori. 4RD4ăduva albăde sub coaFă era consumată crudă, cu peşte şi carne. 4neori o uscau,

    obţinnd un !el de pine. An miFlocul măduvei se găsea o licoare limpede,dulce şi !oarte întăritoare. Dacă o lăsau să stea puţin, se încega şisemăna cu un măr. 2nd >idur voia să !acă ulei, lăsa măduva-licoare săputrezească, apoi o punea să !iarbă. 4leiul obţinut curgea ca untul. 2nd

     voia să !acă oţet, lăsa licoarea să !ermenteze, apoi o lăsa la soare,obţinnd un oţet asemănător cu cel preparat din vinul alb. Dacă măduvaera dată pe răzătoare, amestecată cu propria licoare şi tescuită într-ocrpă, se obţinea un lapte asemănător cu cel de capră. 2ondimentele cascorţişoara, piperul, gimbirul şi nucşoara !ăceau parte din ranatuturor.

    @e insulă domneau cţiva regi, !iecare cu teritoriul său, bine păzit depropria armată. Antreaga populaţie îşi plătea tributul către suveran înalimente, animale domestice sau vnate şi, mai ales, în aur.

    Amplinind ani, 4RD4idur sescimbau pe bulgăraşi de aur. @nă la : de ani, ct i-a !ost dat sătrăiască, 4RD4

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    41/173

    'a ? ani, 4RD4

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    42/173

    mare, avea doi !raţi" 4lmer, cu ani mai tnăr dect ea, şi Radung, maimic cu 7 ani dect !ratele său.

    An secolul ?, cel în care a trăit 4R

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    43/173

    ciar ea. bia peste 7 ani a început uni!icarea micilor !ormaţiuniteritoriale, sub conducerea regelui 0arald $ 0aar!ager. 'a acea vreme, şipopulaţia din acele ţinuturi credea în eGistenţa şi puterea zeilor.

     şezarea portuară în care aFunsese 4Reşteşugarii localnici îşi vindeau bine uneltele de!ierărie, obiectele de podoabă, obţinnd pe ele blănuri aduse dinţinuturile nordice şi materiile prime de care aveau nevoie. An regiuneadin care !ăcea parte localitatea rnardalr eGista o democraţie militară.@opulaţia era organizată în obşti. egustorii îmbogăţiţi prin incursiunide pradă şi scimburi comerciale, aşa cum era şi bărbatul eroineinoastre, aveau terenuri la ţară, unde obţineau produse destinatecomerţului.

    An urma răpirii din satul natal, 4R

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    44/173

    JDoresc să vă con!irm că am primit şi am citit scrisoarea despre viaţa4rEăi. m citit-o pe nerăsu!late, însă doresc să o revăd şi să trimit uncomentariu ceva mai încolo. Sunt multe aspecte care m-au impresionat

     în evoluţia ei. @artea legată de arul ei de a prezice viitorul şi de s!atuldumneavoastră necesită o cugetare îndelungată din partea mea.

    >-am grăbit să vă scriu pentru a vă împărtăşi cteva gnduri privind!ericirea mea aici... care nu e tocmai !ericire.

    De vreo doi ani ascult şi consult ştirile politice din întreaga lume întrei limbi sau ciar mai multe, pentru că unii din colegii mei vorbesclimbi pe care eu nu le cunosc sau provin din părţi ale planetei unde nicinu am aFuns. Hi aveţi dreptate să vă îngriForaţi. cum sunt convinsă că în/recia ne paşte cel mult !oamea şi că războiul nu va lua proporţii mari,datorită intereselor pe care le au aici Jcei care decidK. 2u Romnia însănu e la !el. @nă la urmă... cred că prezicerile părintelui rsenie 6oca se

     vor adeveri... din păcate.%u mai stau pe aici, însă dacă se întmpla ceva grav, voi încerca să-

    mi !ac trans!erul la un institut de cercetare din ţară. 2u siguranţă, nu aşputea sta departe de ai mei în ast!el de vremuri, mai ales că ei nu suntoameni care să Jdea bir cu !ugiţiiK pe la rude, în străinătate.

    Hi totuşi îmi pun întrebarea... unde aş !i mai utilă pentru Romnia... în Romnia sau aiciL

    Sunt deFa patru ani în care am intermediat venirea a nenumăraţistudenţi romni prin programe de studiu în străinătate pe termen scurt,i-am educat, i-am ridicat la nivel de adevăraţi tineri cercetători şi i-amtrimis înapoi în ţară ca să construiască un viitor mai bun în cercetarea

    RomnieiO am adus şi cini din Romnia, ca să-i salvez de la eutanasie,am aFutat romni de aici să-şi termine liceul abandonat în ţară cu ani înurmă şi mă pregătesc să intermediez o întrunire de proporţiiconsiderabile în care istorici romni vor veni aici şi vor discuta împreunăcu specialişti greci şi audienţa despre istoria noastră comună, despretraci, despre geto-daci şi despre revoluţia noastră comună împotrivaturcilor. u ştiu cine mi-ar da şansa acolo, în Romnia, să-mi aFut şi să-mi promovez ţară aşa cum mi se dă aici, unde pnă acum... pur şi simplunimeni nu mi-a spus 4. $eri seară, un pro!esor şi colaborator grecalerga pe la oteluri, în *essaloniE, să acite cazarea unor prieteni de-aimei (romni) care au rămas în JpanăK de baniO !ăcea asta dezinteresat...aşa, ca să dea aFutor unor romni pe care nici nu i-a cunoscut vreodată.%u mă a!lam la distanţă prea mare şi nu puteam !ace nimic, pentru că mise blocase cardul bancarO am cerut aFutor urgent şi în aceeaşi searăproblema s-a rezolvat.

    ...aşa că mă a!lu în mare di!icultate şi încerc să mă liniştesc, pentru aputea simţi un mesaF Divin care să-mi dicteze din interior ce-i mai binepentru mine... în raport cu ţara mea.

    2red că am cel puţin la !el de multe temeri, îngriForări şi !rici ca toţi

    cei de acolo, doar că la mine se adaugă şi nişte procese de conştiinţă. AnRomnia, persoanele din Fur mi-ar !i spus că sunt paranoică. Htiţi şi

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului   ol/0 $a./ 1+

  • 8/19/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.3

    45/173

    dumneavoastră ct de interesaţi sunt romnii de politică. ici însă amJtrecutK prin războiul din Siria, şi cel din /aza ş.a.m.d. pentru că aproapenu a eGistat zi în care să nu !i vizionat un documentarX scurt metraFX

     video cu copii nevinovaţi care sunt torturaţi în aceste locuri ale lumii, maiales că în mările /reciei se îneacă !oarte des în ultima vreme emigranţidin ţările arabe. 2u atmos!era de război, teroare, su!erinţă, !rică,disperare... ne-am obişnuit deFa. 2riza a rămas... o nimica toată.

    Dar su!letul meu e alături de Romnia şi sunt pregătită să port2rucea pe care o are această mică ţară, att de Jne!ericitK plasată între!orţe opuse QK

     +orina9 !e#tembrie 2014

    ,recia

    Jm recitit şi am încercat să trăiesc parte din sentimenteleprezicătoarei 4rEa şi mi-am dat seama că, în ciuda !aptului că a !ost

    despărţită de !amilia ei şi smulsă din satul natal, iar s!rşitul ei a !osttragic... citind această poveste a vieţii ei, am simţit pace. 2red că pnăacum am găsit în 4rEa cea mai dezinibată variantă a spiritului meu şică tocmai datorită libertăţii ei de eGprimare a !ost consideratănăstruşnică de către cei care au crescut-o şi apoi a !ost ucisă depredicatorul comunităţii.

    'egat de preziceri, nu aş putea spune că am capacitatea de a prezice viitorul, însă am observat un lucru puţin ciudat. Dacă eGistă o problemă între doi sau mai mulţi oameni din Furul meu (nu mă implică neapărat pe

    mine), am nevoie de eGplicaţie şi caut încontinuu motivul pentru care s-acreat problema. Discutnd cu unul şi altul, aceştia îmi spun că gndesc încontinuu şi sunt agitată şi, de asemenea, că analizez prea mult situaţiicare trebuie luate ca atare. Dar tot căutnd eGplicaţie, după cteva ziledezleg motivele şi etapele neînţelegerii, aşa că merg la cel pe care îlconsider în stare să remedieze situaţia, îi eGplic pas cu pas cum s-a aFunsacolo şi îi cer să ia măsuri. >i s-a întmplat asta şi în situaţii în care secertaseră pro!esori între ei şi, după cum aţi spus... mi-am dat seama că demulte ori e mai bine să nu mă eGprim, pentru că nu toţi sunt dispuşi săaFute la crearea unui mediu armonios şi plăcut în Furul lor.

    An orice caz, au observat aşa zisul Jsimţ analiticK al meu, aşa că uniise tem şi mă evită, considerndu-mă un pic periculoasă, iar alţiidimpotrivă, mă apreciază. $deea e că eGplicaţia unor situaţii nu-mi vineneapărat... cugetnd. De multe ori a venit printr-un visQ... lucru pe care,

     bineînţeles, nu l-am spus. >i-am dat seama că, ne!iind prezicătoare,trăiesc momente pe care le-a trăit 4rEa şi că sunt două lucruri de !ăcut,să mă astmpăr sau măcar... să nu mă eGprim.

    An a!ară de cele de mai sus, am otărt să vă scriu acest e-mailpentru că tocmai m-am întors din Santorini, unde am petrecut o

    săptămnă împreună cu mai multe rude şi prieteni din Romnia. !ost oeGperienţă minunată... pe care pot să o şi dovedesc "-)

    NINA PE!RE - Vieţile anterioare ale spiritului