29.01.2013

www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro

Anul III, nr.317, 12 pagini, Marţi 29 IanuarieAnul III, nr.317, 12 pagini, Marţi 29 Ianuarie 2013, Preţ 1 leu2013, Preţ 1 leu

Din 1 martie,

Coplata va f iCoplata va f iintrodusă doar pentruintrodusă doar pentruinternări şi nu va fiinternări şi nu va fimai mare de 10 leimai mare de 10 lei

De la 1 martie va fi introdusă coplata pentru serviciileasigurate în spitale, mai puţin cele de urgenţă. Astfel,la iesirea din spitale pacienţii trebuie să achite su-

ma de maxim 10 lei. <<< Pag. 5

Turismul a devansat mineritul,

Două amendamente pentruValea Jiului, deşi bugetul destat era închis “pentru USL”PNL şi PSD nu s-au înţeles pe bugetul de stat. Aşa se face că, doi dintre dep-utaţii hunedoreni, colegi de Uniune Social Liberală, unul de la PSD – CristianResmeriţă şi celălalt de la PNL – Bogdan Ţâmpău, au abordat în moduridiferite Legea Bugetului de Stat. <<< Pag. 7

Complexul EnergeticHunedoara va intra îninsolvenţă dacă nu i segăseşte un cumpărător

Noua scrisoare cu FMI prevede negru pe alb că nou înfiinţatul Complex EnergeticHunedoara va intra în insolvenţă dacă nu se găseşte un investitor. În scrisoareade intenţie convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional, obţinută de

MEDIAFAX, se arată că se va încerca vinderea noilor complexe din Gorj şi Hunedoara,iar dacă pentru Complexul Energetic Hunedoara nu se va găsi un investitor, societatea vaintra în insolvenţă. <<< Pag. 3

Recuperarerespiratorie laun spital din Gorj

Spitalul de Pneumoftiziologie “Tudor Vladimirescu”împreună cu Consiliul Judeţean Gorj, au inaugu-rat un serviciu medical nou: “Compartimentul de

Recuperare Medicală Respiratorie” ce cuprinde înstructura sa sala de Kinetoterapie şi Salina Artificialăde Suprafaţă, obiective realizate în spaţii dezafectate,nefolosite din anii 1940 – 1950. <<< Pag. 5

Vor renunţa la numele artistului

Casa de Cultură“Drăgan Muntean”se va numi CentrulCultural Deva

Casa de cultură din Deva nu va mai purta numele“Drăgan Muntean”, dacă aleşii locali vor vota lunaviitoare acest proiect de hotărâre. Edilul, Petre Măr-

ginean, a declarat pentru GDD că a luat această decizieîn urma unei adrese primite de la Consiliul Judeţean.

<<< Pag. 8

2222 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Luniţă Luni ,, 2288 IIaannuuaarriiee 22001133,, 2288 IIaannuuaarriiee 22001133

Diversewwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

Antena 1Antena 1 ProTVProTV TVR 1TVR 1 Prima Prima TVTV07:00 Ştirile Pro Tv 10:00 Tânăr şi Neliniştit

(R) 11:00 Paşaport spre

închisoare 13:00 Ştirile Pro Tv 14:00 Spune-mi că mă

iubeşti 16:00 Tânăr şi Neliniştit 17:00 Ştirile Pro Tv 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:30 Obligat să ucidă 22:30 Ştirile Pro Tv 23:00 Doi bărbaţi şi

jumătate 00:00 Obligat să ucidă 02:00 Formula mortală

08:00 ‘Neatza cu Răzvan şiDani

11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei cu

Mircea Badea 12:00 Mireasă pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasa pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct cu Simona

Gherghe 19:00 Observator 20:00 Observator special cu

Octavia Geamanu 20:30 Ecks contra Sever 22:30 Un Show Păcătos cu

Dan Capatos 01:00 Observator (R) 02:00 Ecks contra Sever (R) 03:30 Observator special (R) 04:00 Acces direct (R)

07:00 Telejurnal 09:00 Legendele palatului:

doctorul Hur Jun 10:00 Înainte şi după 10:10 Aşa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (R) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Dănutz S.R.L. 12:30 Oameni care au schim-

bat Lumea 12:40 Zeul războiului (R) 14:00 Telejurnal 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schim-

bat Lumea (R) 17:40 Zeul războiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Sweet Charity 00:40 Ora de business (R) 01:30 Pământul nimănui (R) 03:05 Latitudini (R) 03:30 Sport (R)

07:00 Frumoasa Ceci (R) 08:00 Iubiri secrete (R) 09:30 Necunoscutul 11:45 Frumoasa Ceci 13:30 CSI - Crime si

Investigatii (R) 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (R) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trăsniţii (R) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaşa de pe tort 20:30 Copiii spun lucruri trăs-

nite 21:30 Soţia perfectă 22:30 Trăsniţii (R) 23:30 Focus Monden 00:00 CSI - Crime si

Investigatii 01:00 Soţia perfectă (R) 02:00 Focus (R)

Marţi 29 Ianuarie Marţi 29 Ianuarie 20132013

Vand opel Corsa B, an fabri-catie 1994, distributie schim-bata, cauciucuri iarna + vara,

masina se prezinta intr-ostare foarte buna.

Relaţi la telefon: 0765591522.

Vând/schimb garsonieră confort 1în Vulcan- gaz un foc, boxă- cuapartament cu 2 sau 3 camere înPetroşani sau Vulcan. Ofer difer-

enţă. Preţ 30.000 lei. Informaţii la telefon 0730004032.

Vânzări auto...Vânzări

AnunţÎn vederea întocmirii decontului final necesar plăţii drepturilor cuvenite pentru

anul 2012, rugăm toţi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuităţi, cacel târziu până în data de 15 februarie 2013, să prezinte serviciilor financiar-con-tabile ale sucursalelor la care sunt arondaţi ( minele Petrila, Paroşeni, Uricani ),

facturile ENEL aferente consumurilor de până la 31 decembrie 2012.

De asemenea rugăm toţi pensionarii care nu şi-au ridicat bonurile de cărbune pen-tru termoficare, cuvenite pentru anul 2012, să solicite eliberarea lor şi să le depună

la societăţile de termoficare în acelaşi termen limită

( 15 februarie 2013 ).

Facem precizarea că după expirarea termenului menţio nat, nu mai putem acceptadocumente spre decontare.

Ne angajăm să vă informăm în aceeaşi manieră despre intervalul de timp în care sevor efectua plăţile.

Petre Drăgoescu Director Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului

Cu ocazia verificării documen te -lor s-a constatat că S.L. nu posedapermis de conducere pentru niciocategorie de autovehicul. În cauză s-aîntocmit dosar penal sub aspectul să -vârşirii infracţiunii de conducere pedrumurile publicea unui autovehi -cul fără a posedapermis de condu -cere”, a anunţatGeorge Neagoe,purtătorul de cu -vânt al Poliţieigorjene.

Cei care audeja permis pen-tru categoria Bpot conduce liniş -

tiţi mopedurile şi ATV-urile, fără sămai fie nevoie să susţină un nou exa-men. Cei care n-au însă carnet de şo -fer şi sunt prinşi pe mopeduri şi ATV-uri riscă să stea până la cinci ani du -pă gratii.

Mopedist fără permisMopedist fără permisprins de poliţiştiprins de poliţiştiPrimul mopedist gorjean prins fără permis este untânăr de 29 de ani, din oraşul Novaci. Acesta a ig no-rat modificările legislative care au intrat în vigoarepe 19 ianuarie şi a fost prins de poliţişti în ilegali-tate ieri, ziua în amiaza mare. „Ieri, la ora 15:30,poliţiştii din cadrul Poliţiei Oraşului Novaci, aflân-du-se în executarea sarcinilor de serviciu, au opritîn trafic, pentru control, pe strada Valea Gilortuluidin oraşul Novaci, mopedul condus de S.L., de 29ani, din oraşul Novaci.

3333GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă MMaarrMMaarrţţ ii,, 2299 IIaannuuaarriiee 22001133ii,, 2299 IIaannuuaarriiee 22001133

Actual


Noua scrisoare cuFMI prevede negrupe alb că nou înfiin-

ţatul Complex EnergeticHunedoara va intra în in -solvenţă dacă nu se găseşteun investitor. În scrisoareade intenţie convenită deGuvern cu Fondul Mone -tar Internaţional, obţinutăde MEDIAFAX, se aratăcă se va încerca vindereanoilor complexe din Gorjşi Hunedoara, iar dacăpentru Complexul Ener ge -tic Hunedoara nu se va gă -si un investitor, societa teava intra în insolvenţă.

Potrivit scrisorii de intenţie

citată de Mediafax, decizia deprivatizare a Complexului ener-getic Hunedoara va fi adoptatăpână la finele lunii februarie, iarîn martie va fi angajat un consul-tant care să asigure vânzareacom paniei imediat după preluareaactivelor viabile de la CN Huilei.Dacă nu va exista însă niciun in -vestitor interesat, CE Hunedoarava intra în insolvenţă.

Directorul Complexului Ener -getic Hunedoara, Costel Alic, adeclarat luni, pentru Gazeta deDimineaţă, că “lucrurile sunt sim-ple, dacă nu îl privatizează atunciîl bagă în insolvenţă”.

“Oare aşa să fie? E o exprima -re nefericită. Minele viabile tre-buiau să intre în CEH undeva înluna mai, dar calendarul făcut

întinde puţin terme -nul. Procedura de in -cludere a minelor via-bile mai durează, darundeva la finele veriiva fi gata.

Noi mergem în pa -ralel cu calendarulfuziunii şi cu consul-tantul juridic care cau -tă pe cineva care orisă cumpere acţiuni orisă cumpere 51 la sutăsă fie majoritar.

Lucrurile sunt sim-ple. Ei (n.r. - FMI) nuau formule de ocolire.Dacă nu îl privati zea -ză, atunci îl bagă îninsolvenţă. Însă cuaceastă structură este

greu să tejoci cuinsolven -ţa. Mienu mi-efrică”, a spus CostelAlic.

Potrivit surseicitate, a fostcoman dat un studiucare să demon-

streze viabilitatea şi

fezabilitatea ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

“Potrivit studiului ComplexulEnergetic Hunedoara e fezabilatâta vreme cât există huilă”, amai spus Alic.

Preşedintele Sindicatului Mun -tele, Petre Nica, spune că ter me ne-

le din scrisoare nu pot fi respecta -te şi că deciziile statului nu îl maimiră.

“Nu mă mai miră niciun anga-jament al statului român. Tot ceeace face e împotriva omului de rând”,a declarat Petre Nica.

Mihaela MIHAI

Complexul Energetic Hunedoara va intră îninsolvenţă dacă nu i se găseşte un cumpărător

Complexul energetic Oltenia va fi vândut unui investitor stra -

te gic după ce, într-o primă fază, un pachet de 15% din acţiuni va fi

listat pe Bursă, până la sfârşitul lunii octombrie. Pentru această

procedură, Guvernul va angaja până la jumătatea lunii aprilie un

consultant pentru listarea pachetului de 15% şi vânzarea, la scurt

timp după această operaţiune, a unui alt pachet de 50% din titluri

către investitorul strategic. Şi la CE Oltenia va fi numit un mana -

ger privat până la finele lunii martie.

Recuperare respiratoriela un spital din Gorj

Spitalul de Pneumoftiziologie “Tudor Vladimirescu” împreună cuConsiliul Judeţean Gorj, au inaugurat un serviciu medical nou: “Com -partimentul de Recuperare Medicală Respiratorie” ce cuprinde înstruc tura sa sala de Kinetoterapie şi Salina Artificială de Suprafaţă,obiective realizate în spaţii dezafectate, nefolosite din anii 1940-1950.Investiţia s-a bucurat de finanţarea şi coordonarea Consiliului Jude ţeanGorj şi s-a derulat conform contractului atribuit prin licitaţie publicăîn sistemul electronic al achiziţiilor publice, fără întârzieri sau majo -rări ale sumelor contractate iniţial.

Darea în folosinţă a noilor servicii medicale a avut un caracter in -terdisciplinar, urmărindu-se realizarea unei colaborări eficiente întremedicii pneumologi - medicii de familie - medicii internişti - specia -lişti în medicină fizică şi de recuperare - asistenţi medicali şi adminis-traţia care se ocupă permanent de buna funcţionare a sistemului medi -cal din Gorj. În şedinţa Comitetului Director din data de 21 ianuarieau fost aprobate tarifele ce urmează a fi încasate de la beneficiarii caresolicită aceste servicii fără a avea bilet de trimitere, după cum urmea -ză: şedinţa de haloterapie – 8 lei; Cazare/cameră/24 ore – 40 lei. Sa li -na “Tudor Vladimirescu”, de la data inaugurării, 16 ianuarie 2013 şipână pe 28 ianuarie 2013, a primit deja un număr de 48 pacienţi în re -gim intern şi 104 beneficiari în regim deschis, prin ambulatoriul despecialitate. Ieri au sosit şi primii beneficiari din judeţul Dolj, care ausolicitat pachet complet: abonament la Salină, cazare la Vila Spitaluluişi masă de la firma de catering ce deserveşte spitalul. (C.S.)

Direcţia Generală de Asistenţă So cia -lă şi Protecţia Copilului Hune doa -ra a depus o solicitare de fi nan ţa -

re pentru proiectul “Făureşte-ţi viitorul -Formarea profesională a rromilor din Ju -deţul Hunedoara!”, proiectul fiind depusîn cadrul Programului Operaţional Sec -torial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013, Axa prioritară 6 - “Promovareaincluziunii sociale”.

Sumele necesare derulării proiectului vor fi inclu -se în bugetul Direcţiei Generale de Asistenţă Socialăşi Protecţia Copilului Hunedoara pe anul 2013-2014,de către Consiliul Judeţean Hunedoara, după semna -rea contractului de finanţare a proiectului, în funcţiede activităţile preconizate în calendarul de desfăşu-rare.

DGASPC Hunedoara trebuie să acopere sumade 42287,12 lei, reprezentând 2% din cheltuielileeligibile ale proiectului, toate cheltuielile efectu-ate în vederea implementării corespunzătoare darşi cheltuielile care depăşesc valaorea totală eligi-bilă a proiectului, precum şi toate cheltuielileconsiderate neeligible.

Consiliul Judeţean Hunedoara a aporbat sumade 2.072.068,88 lei, pentru acoperirea contribuţieidin fonduri nerambursabile în cadrul proiectului,sumă ce va fi cheltuită în avans de către DirecţiaGenerală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copi lu -lui Hunedoara până la rambursarea cheltuielilor

de către Autoritatea de Management. Tot instituţiajudeţeană a aprobat suma de 42287,12 lei, cofinan ţa -rea aferentă pentru implementarea proiectului.

Obiectivele proiectului sunt reprezentate de efec-tuarea de analize privind nevoile specifice de forma -re şi integrare profesională ale grupului ţintă din ca -drul proiectului, precum şi prin înfiinţarea, dotarea şifuncţionarea Centrului Mobil de Incluziune Socialăpentru persoanele de etnie romă din judeţul Hune doa-ra; creşterea capacităţii profesionale a persoanelor deetnie rromă din judeţul Hunedoara prin oferirea de pro-grame de calificare/recalificare; dezvoltarea şi pro mo-varea diferitelor forme de cooperare între angajatori,patronate şi alţi actori relevanţi pe piaţa muncii în ve-derea identificării şi promovării oportunităţilor de ocu-pare pentru persoanele de etnie romă, precum şi pen-tru diminuarea prejudecăţilor şi a atitudinilor discri -minatorii de pe piaţa muncii.

Proiect de peste 2 milioanede lei pentru romii dinjudeţul Hunedoara

4444 Gazeta dGazeta de Dimineaţă e Dimineaţă Marţi , 29 Ianuarie Marţi , 29 Ianuarie 20132013

Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Microhidrocentrale,în proiect...

Viceprimarul oraşului Pe -trila, Vasilică Jurca, a declarat,luni, pentru Gazeta de Dimi -neaţă, că în şedinţa de miercuria consilierilor locali se va sem -na contractul de asociere cu ofirmă din Italia, alta decât ceacare construieşte o microhidro-centrală pe râul Taia.

“Purtăm negocieri cu repre -zentanţii societăţii Il Lecioîncă din vara anului trecut. Înurma discuţiilor şi negocieriloram reuşit să obţinem un pro-cent de 16,5 la sutădin energia pro-dusă de celetrei micro-hidro-cen-trale.

Afacereaeste esti-mată la 1,5milioane euroanual, astfel că 16,5 lasută din această sumă reprezintă unavantaj pentru Primăria Petrila”, adeclarat viceprimarul Vasilică Jurca.

Potrivit lui Jurca, cotă din aceastăenergie electrică produsă şi vândutăde cele patru microhidrocentrale vafi folosită pentru iluminatul public şipentru instituţiile publice de pe razalocalităţii.

Potrivit vicepri-marului, firma

italiană a cum -părat deja te -renurile decare are ne -voie pentruconstruirea

celor trei hi -drocentrale.“Sperăm ca în

cursul acestui an săobţină toate avizele şi

autorizaţia de construcţie”, amai spus Jurca.

Contractul de asociere dintre ad -ministraţia locală de la Petrila şifirma italiană va fi suspus aprobăriiîn şedinţa de miercuri a consiliuluilocal.

Tot la Petrila, o altă firmă, totitaliană, vrea de mai mulţi ani să

ridice, pe râul Taia, o microhidro-centrală. Italienii au concesionatatât teren, cât şi albia râului Taiapentru a această construcţie. Abiaacum, potrivit viceprimarului dinlocalitate, au demarat lucrările.

Investitorii au început delimita -rea perimetrului necesar relizăriiconstrucţiei.

Investiţia de pe râul Taia esteestimată la circa patru milioane deeuro, iar în urma implementării pro -iectului administraţia locală din Pe -trila ar urma să beneficieze de o co -tă parte din energia produsă. Maiexact, 6 procente din energia produ -să.

Astfel, dacă cele două investiţiivor fi realizate, Primăria Petrila vaavea beneficii la energia electricădin ambele surse.

Au venit alţii,

Italienii investescItalienii investescîn energie verde peîn energie verde peraza oraşului Petrilaraza oraşului PetrilaPetrila se transformă încet-încet în oraşul microhidrocentralelor. Alte treiconstrucţii de acest gen, ce folosesc forţa apei pentru a produce energie,urmează a fi construite pe Jiul de Est, în zona Voievodu. Asta după ce des -pre o primă hidrocentrală ce ar trebui construită pe râul Taia, afluent alJiului de Est, se vorbeşte de circa 4 ani.

Primarul Oraşului Uricani; Dănuţ Buhăescu, va fi înlocuit înADI de o necunoscută. Pe ordinea de zi a şedinţei care va avealoc joi, cu începere la ora 16:00, sunt două proiecte de hotărârecare prevăd desemnarea unui consilier local ca reprezentant înAdunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară„Apa Valea Jiului” şi a unui consilier pentru „Sistemul Integratde Gestionare a Deşeurilor”. Paradoxul este însă că, pe ordineade zi nu a fost trecut niciun nume de ales local, ci doar o linie.Primarul Dănuţ Buhăescu dezleagă acest mister.

“Este drept că nu am trecut nicio persoană pe poiectul de ho -tărâre pentru că încă nu m-am decis pe cine să numesc. Promitînsă că până la şedinţă mă voi hotărî”, declară Dănuţ Buhăescu,primarul oraşului Uricani.

Membrii Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)au luat săptămâna trecută decizia de a demisiona în grup, pentrua evita situaţia în care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) vaconstata situaţii de incompatibilitate.

Consilierii locali au votat la sfârşitul săptămânii trecute patrupersoane în locul primarului Păducel, respeciv pe Mihaela Lang,Ioan Olaru, Nicolae Dreghiciu, Nicolae Alexandrescu.

Rodica Muntoi Mîrza

Deşi proiectul de hotărâre există,

Oraşul Uricani nua stabilit persoaneledesemnate în ADIDupă ce primarii din judeţ şi preşedin-tele Consiliului Judeţean Hunedoara şi-au dat demisia în masă din Asociaţia deDezoltare Intercomunitară (ADI), aceştiaau obligaţia să numească pe cineva în lo -cul lor. La Uricani însă, proiectul de ho -tărâre care prevede acest lucru există peordinea de zi, însă persoana/persoanelepropusă(e), nu.

Danuţ Buhăescu

Vasilică Jurca

5555wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

ActualGGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Marţiţă Marţi ,, 2299 IIaannuuaarriiee 22001133,, 2299 IIaannuuaarriiee 22001133


26 de candidaţi din judeţul Hunedoara au susţinut,duminică, prima probă a examenului de admitere înmagistratură. Potrivit Consiliului Superior al Magis-

traturii, instituţia examinatoare, dintre cele 35 de postu rivacante pentru judecători şi 20 de posturi pentru pro cu-rori, 4 locuri vacante se află în judeţul Hunedoara.

Astfel, Judecătoriile Petroşani, Brad, Orăştie şi Haţeg au fiecare câteun post liber de judecător.

Candidaţii au susţinut, duminică, prima probă eliminatorie – varian -ta test grilă – care a constat în examinarea cunoştinţelor de drept civil,drept procesual civil, drept penal, drept procesul penal.

Vor fi declaraţi admişi doar candidaţii care vor acumula peste 70 depuncte. Aceştia vor susţine în data de 10 februarie proba de verificare araţionamentului logic.

26 de candidaţi dinjudeţul Hunedoaraau dat examenpentru intrarea în magistraturăDe la 1 martie va fi

introdusă coplatapentru serviciile asi -

gurate în spitale, mai puţincele de urgenţă. Astfel, laiesirea din spitale pacienţiitrebuie să achite suma demaxim 10 lei. Manageriispitalelor din Valea Jiuluispun că, în această formă,coplata este binevenită pen-tru că nici pacienţii nuplătesc o sumă mare, iarpentru spital se pot acoperio serie de cheltuieli din aces-te încasări.

Bolnavii care se externează dinspitale vor fi nevoiţi să treacă,îna inte de a pleca acasă, pe la ca -sieria spitalului să achite o taxă demaxim 10 lei. Asta pentru că, pre-mierul Victor Ponta s-a obligat fa -ţă de FMI că, din prima zi a luniimartie, va introduce coplata pen-tru servicile medicale asigurate.Din fericire, această nouă taxă vafi suportată doar în cazul inter nă -rilor, nicidecum pentru urgenţesau medicii de familie. Manageriispitalelor din Valea Jiului cred căsuma nu este greu de suportat depacient, iar pentru spital este un

real ajutor.“Este avantajoasă, pentru că, în

momentul de faţă, bugetul este di -ferenţiat. Mai precis sunt diferenţede buget între spitalele mari şi ce -le mici, iar această coplată va aco -peri o parte din lipsuri. Asta pe deo parte iar pe altă parte, nici pa cien-ţii, care majoritatea au un bugetredus nu vor simţi această taxă”,spune doctor Mariana Mateescu,manager Spitalul Municipal Vul -can.

De aceeaşi părere este şi man-agerul de la Lupeni, doctor DoruNeamţu.

“Este vorba de maxim 10 lei,însă această sumă adunată de la

pacienţii internaţi va ajuta într-ooarecare măsură bugetul spitalu-lui. Mă bucur că nu este mai mareaceastă coplată pentru că noi trăimîntr-o zonă mai săracă şi mulţi pa -cienţi nu au de unde să acopere şiaceşti bani”, spune doctorul DoruNeamţu, manager Spitalul Muni ci-pal Lupeni.

Managerul de la Spitalul de Ur -genţă Petroşani, doctorul Alin Vasi -lescu este rezervat şi spune că nupoate trage nicio concluzie şi nicinu poate face nicio afirmaţie pânăcănd nu va vedea negru pe alb, peun act oficial despre ce este vorba.


Din 1 martie,

Coplata va fi introdusădoar pentru internări şinu va fi mai mare de 10 lei

De ce le-a fost teamă localnici-lor din Tg-Jiu nu au scă-pat. De luna viitoare vor

plăti taxe şi impozite mai mari.Acestea vor creşte cu 16% în ur maunei ordonanţe de Guvern princare administraţiile locale care audatorii sunt obligate să majorezetaxele şi impozitele. Aşa se întâm-

plă şi la Tg-Jiu unde consilierii lo -cali s-au văzut nevoiţi să votezecreşterea taxelor si impozitelorlocale.

Primăria Târgu Jiu are datorii către fur -nizori mai vechi de 90 de zile şi este astfelobligată să aplice această majorare.

“Din cauza ordonanţei pe care a emis-oGuvernul, zilele trecute, primăriile care au

datorii către prestatori pentru anul 2012sunt obligate să crească taxele şi impozitelecu acest coeficient de 16%. Potrivit specia -liştilor, în baza Codului Fiscal, practic estemai bine că s-a luat această măsură acum,că se ia treptat, pentru că la anul eram obli -gaţi să creştem taxele şi impozitele pentru2014 cu un coeficient mult mai mare faţăde ceea ce am făcut acum. Se va face o co -recţie, iar cei care au plătit până acum au

timp să revină să se încadreze, până la sfâr -şitul lunii martie, pentru a beneficia de aceas-tă reducere. Aceste sume vor rămâne pen-tru tot anul 2013”, a spus edilul Florin Câr -ciumaru. Cei care şi-au plătit deja dările că-tre stat la începutul lunii ianuarie, vor fi ne -voiţi şi ei să achite restul de bani.

Directorul Direcţiei de Taxe şi ImpoziteLocale Târgu-Jiu, Mariana Budulan, a ex pli-cat situaţia dată. “Ultima indexare a avutloc în 2009. Desigur, această indexare esteobligatorie conform ordonanţei. Noi am în -casat în această lună impozite şi taxe localereduse cu 16%. În 23 ianuarie Ordonanţa 8reglementează ca modalitate de aplicare aOrdonanţei 1, restrângând posibilitatea catoate autorităţile administraţiei publice loca-le să adopte aceste hotărâri, cu reducere de16%, lăsând posibilitatea numai acelor ad -ministraţii, care, la sfârşitul anului, nu în -registrează arierate. Ca atare, a trebuit săindexăm impozitele şi taxele cu 16% în -cepând cu luna februarie a acestui an, datfiind faptul că apoi vom indexa impo zite -le şi taxele cu aceste două hotărâri”, a de -clarat Mariana Budulan, şef al Direcţiade Taxe şi Impozite Locale Tg-Jiu. Şi lo -cuitorii din Tg-Cărbuneşti şi Rovinari suntnevoiţi să plătească de anul acesta taxemărite către stat.

Costin Soare

Taxe şi impozite mai mari în Tg-Jiu

GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă MMaarrMMaarrţţ ii,, 2299 IIaannuuaarriiee 22001133ii,, 2299 IIaannuuaarriiee 22001133

Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro ��www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

6666

Autorităţile locale din oraşul Uricani vor să vină şi înacest an în sprijinul persoanelor trecute de 70 de ani. Înacest sens, ele au emis un proiect de hotărâre prin carevârstnicii să fie scutiţi de la plata impozitului pe locuinţă.

“Noi an de an am avut această hotărâre a ConsiliuluiLocal prin care bătrânii trecuţi de 70 de ani sunt scutiţi deplata impozitului pe locuinţă şi sperăm ca şi în acest an săfie la fel. Sperăm că astfel le oferim un ajutor. Ei vor ast-fel să folosească aceşti bani în alte scopuri”, declară pri-marul oraşului Uricani Dănuţ Buhăescu.

Şedinţa Ordinară a Consiliului Local din Uricani vaavea loc joi, cu începere de la ora 16, iar acest proiect dehotărâre este primul pe ordinea de zi.


La Uricani,

Persoanele trecutede 70 de ani vor fiscutite de plataimpozitului pelocuinţăPersoanele trecute de 70 de ani, dinoraşul Uricani, pot fi scutite de laplata impozitului pe locuinţă. Astadacă aleşii locali vor aproba în şe -dinţa de joi, proiectul de hotărârede pe ordinea de zi care prevedeacest lucru.

Primăria Petrila nu a asigurat locuin -ţele sociale pe care le deţine. Admi nis -traţia locală atrage atenţia petrilenilor căproprietarii care nu au încheiate poliţeobligatorii de asigurare vor fi traşi la răs -pundere conform legii, însă primăria nus-a conformat prevederilor legale.

“Nu am încheiat poliţe obligatorii,suntem cam în ilegalitate. O să prindemîn buget sumele de bani necesare pentrua asigura locuinţele din fondul locativ destat”, a declarat, luni, pentru Gazeta deDimineaţă, Vasilică Jurca, viceprimaruloraşului Petrila.

Potrivit anunţului postat pe site-ul

Primăriei Petrila,proprietarii de lo -cuinţe care nu auîncheiat poliţe obli -gatorii de asigurareîmporiva cutre mu -relor, alunecărilorde teren şi inunda -ţiilor li se vor apli-ca sancţiuni. Aces -tea sunt cuprinseîntre 100 şi 500 delei.

Administraţia locală de la Petrila seva afla, în cazul în care nu-şi va asigura

locuinţele din fondul locativ, în situaţiade a se amenda singură.

Locuinţele din fondul locativLocuinţele din fondul locativde stat de pe raza Petrilei de stat de pe raza Petrilei nu au asigurări obligatoriinu au asigurări obligatoriiLegea care prevede asigurarea obligatorie a locuinţelor este aplicabilă încăde anul trecut. Cu toate acestea, administraţia locală de la Petrila nu şi-aasigurat imobilele pe care le deţine în fondul locativ de stat. Reprezen tan -ţii primăriei susţin că vor fi cuprinse sume în acest scop în bugetul de anulacesta al localităţii.

Totodată, angajaţii DGA Gorj au realizat 20 instruiripreventive, cu participarea a 474 cadre, din care 36 deţinfuncţii de conducere, cu precădere în rândul structurilor deordine publică din cadrul inspectoratului judeţean de po li -ţie. Anul trecut, au fost primite trei apeluri Tel Verde, so -luţionate conform competenţei, într-una din situaţii cu in -formarea unităţii de parchet competente, iar în celelate do uăcu depunerea de denunţuri, prin întocmirea de dosare pe -nale.

Referitor la activitatea de cercetare penală, în anul 2012la nivelul serviciului au fost înregistrate 43 lucrări penale,

din care 8 dosare penale au fost iniţiate în baza proceselorverbale de sesizare din oficiu a S.J.A.Gorj, una ca urmaresesizării unei altei structuri MAI, 12 ca urmare a sesizăriiunităţilor de parchet şi 22 urmare sesizărilor formulate depersoane fizice (20 denunţuri şi 2 apeluri Tel Verde).

În cele 43 dosare înregistrate la nivelul serviciului, aufost cercetate un număr de 86 de persoane, dintre acestea33 de persoane sunt personal MAI, 7 cu funcţii de condu -cere şi 26 cu funcţii de execuţie. De asemenea, 26 de func-ţionari MAI au fost cercetaţi pentru fapte de corupţie.

Filaje “preventive” şi acţiuni anticorupţieÎn vederea creşterii gradului de conştientizare a personalului MAI cu privirela consecinţele faptelor de corupţie s-au organizat şi desfăşurat 41 activităţi deinformare anticorupţie cu caracter preventiv, la care au participat 1.295 lucră-tori M.A.I., dintre care 219 cu funcţii de conducere.

Pe raza judeţului Gorj înperioada 25-27 ianuarie, auavut loc acţiuni punctuale alepoliţiştilor, vizate fiind zonelecu risc criminogen ale judeţu-lui, 167 de poliţiştii de lastructurile de ordine publică,investigaţii criminale, poliţierutieră, serviciul de investi-gare a fraudelor, au acţionatzilnic în cadrul planului demăsuri care vizează creştereagradului de siguranţă al cetă -ţenilor, prin protejarea popu-laţiei împotriva activită ţilor decomerţ ilicit, combaterea con-trabandei cu ţigări, prevenireaşi combaterea cerşetoriei şiprostituţiei precum şi sancţio -narea persoanelor care încalcănormele rutiere.

Cu ocazia acţiunii poliţiştiiau constatat 33 de infracţiuni

din care zece de natură judi-ciară, 11infracţiuni economico-financiare, nouă la regimulcirculaţiei rutiere, restul repre -zentând alte genuri de infrac -ţiuni, dintre acestea 21 de in -fracţiuni au fost depistate înflagrant, fiind întocmite do sa -re penale pe numele a 27 desuspecţi iar faţa de alte douăpersoane fiind luată măsurade reţinere pe bază de ordo-nanţă pe o perioadă de 24 deore. În urma celor 67 de filtreefectuate, poliţiştii rutieri auprocedat la verificarea a peste400 de autovehicule, ocaziecu care au aplicat peste 422de sancţiuni contravenţionalela regimul rutier, 87 dintreacestea fiind aplicate pentrunerespectarea regimului legalde viteză, si conducerea pedru murile publice sub influen -

ţa băuturilor alcoolice 11, res -tul reprezentând alte abateri,au fost reţinute în vederea sus-pendării 25 de permise de con-ducere, şi retrase 18 certifica -te de înmatriculare. Pe timpulacţiunii poliţiştii au mai con-statat: 84 de abateri la norme -le de convieţuire socială, 61de sancţiuni pentru comerţulilici cu bunuri a căror prove-nienţă nu poate fi dovedită cu

documente legale, 7 pentru ne-respectarea legislaţiei privindpaza bunurilor şi asigurareaacestora şi 3 la regimul silvic.

Cu ocazia activităţilor des-făşurate au fost aplicate peste600 de contravenţii în valoaretotală de 162661, fiind totoda -tă ridicate în vederea confiscă-rii bunuri de 21.042.

Costin Soare

27 de dosare penale în două zile A anunţatpoliţia că i-aufost furaţicurcanii

Situaţie comică, încheiată cu dosar penal, încomuna Băleşti. Un tânăr de 26 de ani, din locali-tate, a sunat azi-noapte la 112 şi a anunţat faptulcă a observat două persoane care i-au sustras maimulte păsări din curte. „La faţa locului s-a depla -sat o patrulă de siguranţă publică din cadrul Sec -ţiei 2 Poliţie Rurală Teleşti, care cu ocazia pri me -lor cercetări a stabilit că D.V., de 77 ani, din co -muna Teleşti, sat Buduhala şi G.I., de 55 ani, dinoraşul Novaci, au sustras din curtea gospodărieilui Z.C.A.,un număr de cinci curcani, cauzându-iun prejudiciu de 800 lei”, a declarat GeorgeNeagoe, purtătorul de cuvânt al Poliţiei gorjene.Oamenii legii au întocmit dosarul penal pentrusăvârşirii infracţiunii de furt calificat.

Costin Soare

Deputatul de pe colegiul de vest al Văii Jiului, Cris-tian Resmeriţă, a declarat luni pentru Gazeta de Dimi-neaţă că nimeni nu i-a spus că nu e bine să depunăamendamente la buget. Colegul acestuia de alianţă, li-beralul Bogdan Ţâmpău nu a depus niciun amendament.

“A rămas la alegerea noastră, dar important este săgăsim şi sursa de finanţare pentru amendamentele pecare le aducem. Nu există că ne-a interzis cineva sădepunem amendamente. Probabil sunt colegi care nuau depus, probabil sunt colegi care au depus maimulte amendamente”, a declarat Cristian Resmeriţă.

Deputatul spune că el a depus două amendamentela bugetul de stat, ambele făcând referire la contin-uarea investiţiilor derulate în domeniile schiabile dinStraja şi Pasul Vâlcan.

“Pentru dezvoltare turistică există o sumă destul demică, dar eu am identificat două-trei surse de finanţa-re. Să vedem ce se întâmplă, dar trebuie să încercăm.Zona turistică din colegiul de vest s-a dezvoltat foartemult şi s-au creat peste 1.000 de locuri de muncă,ceea ce înseamnă foarte mult în condiţiile în care seînchid perimetre miniere şi avem nevoie de o alterna-tivă la industria minieră”, a mai spus Resmeriţă.

Deputatul USL (reprezentant alPNL) Bogdan Ţâmpău a declaratcă fiecare parlamentar are o strate-gie pentru a rezolva problemelecomunităţii care l-a ales, dar înniciun caz problemele comunităţiinu vor fi rezolvate prin amenda-mente.

“Eu nu am făcut amendamente.Fiecare parlamentar are o strategieproprie prin care să rezolve proble-mele comunităţii care l-a ales, darnu prin amendamente la buget sevor rezolva problemele. Între a de-pune amendamente şi a rezolvaproblemele există mari diferenţe.Am depus amendamente când eramîn opoziţie şi nu eram de acord cubugetul propus. Acum e bugetulpropus de USL, de Guvernul pe

care îl susţinem. E o contradicţie în a susţineGuvernul şi a depune amendamente la bugetul propusde acesta”, a declarat Bogdan Ţâmpău.

Potrivit acestuia, ca deputat al puterii sunt alte pâr-ghii pentru a rezolva problemele comunităţilor şi acestlucru nu se face prin amendamente la legea bugetului.

Liderul deputaţilor PNL, deputatul hunedorean DanRadu Ruşanu, a declarat, luni, că fiecare parlamentarUSL a avut posibilitatea să-şi exercite dreptul de a adu-ce amendamente la buget.

“În legătură cu dreptul de a depune amendamente,toţi parlamentarii au putut să depună amendamente, noiam spus că nu ni se pare corect ca fiind un parlamentarcare ţi-ai votat Guvernul, ţi-ai votat ministrul şi ai votatpolitica guvernamentală şi filosofia bugetară, după aiavizavi de aceasta să vii cu amendamente pe propriulbuget şi la propriul Guvern”, a explicat Ruşanu.

Ruşanu a menţionat că sunt depuse amendamente inclu-siv din partea parlamentarilor USL, însă nu a putut precizanumărul acestora.

Deputatul Cristian Resmeriţă a mai precizat că iniţial amen-damentele vor fi discutate în comisii, iar în plen cel mai pro-babil săptămâna viitoare, luni sau marţi.

7777GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă MMaarrMMaarrţţ ii,,2299 IIaannuuaarriiee 22001133ii,,2299 IIaannuuaarriiee 22001133

Politicwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro

Şedinţa din ianuarie a CJ Hunedoara a avut loc la fi ne-le săptămânii trecute, însă pe ordinea de zi a acesteia nua figurat şi proiectul consilierilor PP-DD.

Iniţiatorul acestui proiect, Haralambie Vochiţoiu, carevineri a fost înlocuit din CJ, după ce a fost ales senator,spune că ordinea de zi a şedinţelor o face conducereaConsiliului Judeţean Hunedoara.

“În mod normal proiectul de ieftinire a apei potabiledin Valea Jiului ar fi trebuit să se afle în şedinţa Con si liu-lui Judeţean Hunedoara. Conducerea CJ este cea care ho -tărăşte ordinea de zi a şedinţelor. Din câte am înţeles dela colegii mei, poiectul va intra în şedinţa de luna viitoa -re (februarie - n.r.)”, a declarat luni, pentru Gazeta de Di -mineaţă, Haralambie Vochiţoiu.

Proiectul de ieftinire a apei potabile din Valea Jiului afost depus la mijlocul lunii decembrie la Consiliul Jude -ţean Hunedoara, Haralambie Vochiţoiu declarând că re -prezentanţii PP-DD din CJ au trasată sarcina ca în pri maşedinţă să reuşească trecerea acestui proiect.

Proiectul de hotărâre prevede scăderea cu 25 de procen-te la serviciile de apă potabilă şi canalizare din Valea Jiu -lui, pentru consumatorii casnici, şi a fost însoţit, la mo men-tul în care a fost depus la CJ şi de listele cu cele aproape6000 de semnături ale populaţiei din Valea Jiului care do -reşte iftinierea apei.

Principalele argumente pentru ieftinirea apei în ValeaJiuluisunt investiţiile de peste 100 milioane de lei făcuteîn utlimii ani la reţeaua de apă şi faptul că în această zo -nă preţul apei potabile este mai mare decât în Gorj, Ti mi ş,Dolj, iar populaţia nu trebuie să mai plătească pier derileoperatorului de apă care ajung la 70 la sută.

Turismul a devansat mineritul,

Două amendamente pentruDouă amendamente pentruValea Jiului, deşi bugetul deValea Jiului, deşi bugetul destat era închis “pentru USL”stat era închis “pentru USL”PNL şi PSD nu s-au înţeles pe bugetul de stat. Aşa se face că, doi dintrede putaţii hunedoreni, colegi de Uniune Social Liberală, unul de la PSD –Cristian Resmeriţă şi celălalt de la PNL – Bogdan Ţâmpău, au abordat înmoduri diferite Legea Bugetului de Stat. Pentru unii a fost motiv de amen-damente, în timp ce alţii au acordat încredere formei propusă de Guver nulpe care îl susţin, respectând de altfel linia dată de alianţă.

Proiectul PP-DDde ieftiniere a apeidin Valea Jiului maiaşteaptă o lunăReprezentanţii PP-DD Hunedoarapromiteau la finele anului trecut căîn şedinţa din luna ianuarie a Con -siliului Judeţean Hunedoara proiec-tul referitor la ieftinirea apei în Va -lea Jiului va fi pe masa consilierilorjudeţeni.

Bogdan ŢâmpăuCristian ResmeriţăDan Radu Ruşeanu

8888 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Marţi, ţă Marţi, 2299 IIaannuuaarriiee 2299 IIaannuuaarriiee 2200113322001133

Actual

Oferte turistice de sezon

O săptămâna detratament la băi,la preţuri reduse

Turiştii care vor merge în staţiunile balneare pânăpe 30 aprilie vor plăti, prin programele "O săptă -mână de refacere" şi "Hai la băi", între 330 lei

şi 650 de lei pentru o săptămână de cazare şi tratament.Programele speciale sunt valabile în perioada 25 ianuarie - 30 apri -

lie şi cuprind pachete de servicii de cazare, masă şi tratament în hote -luri de 2, 3 şi 4 stele.

“Tarifele au rămas neschimbate în ultimii patru ani, în ciuda creş-terilor de preţuri la utilităţi în această perioadă”, a declarat Rodica Şer-ban, şef agenţie de turism Petroşani.

Rodica Şerban a mai spus că ofertele prin programe sunt cu 30-40la sută mai mici decât în mod obişnuit.

Prin programul “O săptămână de refacere”, un pachet care includeşase nopţi de cazare, două proceduri de tratament pe zi, mic dejun şi oconsultaţie medicală costă 330 de lei de persoană la hotelurile de douăstele şi 360 de lei la trei stele.

Pentru varianta cu două mese pe zi turiştii vor plăti 470 de lei pen-tru două stele şi 540 de lei la trei stele.

“Hai la băi”, alt program, include cinci nopţi de cazare cu pensiunecompletă (trei mese pe zi), două proceduri pe zi, cinci zile de tratamentşi o consultaţie medicală. Tarifele sunt 625 de lei la două stele şi 750de lei la trei stele.

“Decada balneară” cuprinde 10 zile de sejur cu pensiune completă,minim 7 zile de tratament, două proceduri pe zi şi o consultaţie medi -cală. Cei care aleg hotelurile de două stele vor plăti 710 lei pe pachet.iar la trei stele tariful este 830 de lei.

Programul “Wellness balnear” presupune trei nopţi de cazare, douăzile demi-pensiune, o masă festivă, acces la piscine, saună, sală de sportşi două proceduri tip wellness (masaj sau şedinţă de întreţinere facial/cosmetică). La un hotel de trei stele pachetul costă 625 de lei, iar lapatru stele 650 de lei.

Participă la programe hoteluri din staţiunile Amara, Băile Hercu la ne,Băile Olăneşti, Băile Tuşnad, Călimăneşti-Căciulata, Covasna, OcnaSibiului, Pucioasa, Sângeorgiu de Mureş, Sinaia, Moneasa şi VatraDornei.


Casa de cultură dinDeva nu va mai pur-ta numele “Drăgan

Muntean”, dacă aleşii lo calivor vota luna viitoare acestproiect de hotărâre. Edilul,Petre Mărginean, a decla -rat pentru GDD că a luataceastă decizie în urmaunei adrese primite de laConsiliul Judeţean.

După aproape un deceniu, nu me-le Casei de Cultură din Deva nuva mai fi Drăgan Muntean. Pri ma -rul municipiului, Petre Mărginean,spune că a luat această decizie du -pă ce a primit o adresă de la Con -siliul Judeţean, care i-a înştiinţatcă se doreşte înfiinţarea unei for-maţii folclorice care să poarte nu -mele regretatului solist de muzicăpopular, Drăgan Muntean.

“Am primit solicitarea scrisădin partea Consiliului Judeţean,prin care ni se aduce la cunoştiinţăfaptul că se doreşte înfiinţareaunei formaţii folclorice care săpoarte numele Drăgan Muntean.Prin urmare, fiind două instituţiicu acelaşi nume, am decis să re -

nun ţăm la acest denumirea caseide cultură, însă nu de tot. Sala marese va numi de acum Drăgan Munteanu”,declară Petre Mărginean, primarulmunicipiului Deva.

Cât despre noul nume al caseide cultură din Deva, aleşii localis-au tot gândit şi până la urmă, s-audecis: se va numi “Centrul Cul tu -ral Deva”.

Artistul Drăgan Muntean s-abucurat de o deosebită popularita -te într-o carieră care a durat 20 deani. Debutul în lumea mare a ar -tei l-a realizat în anul 1972 când a

devenit laureat al Festivalului„Voci tinere” la fel si prin partici-parea la „emisiuni concurs” la Te -leviziunea Română. Caracteristicepentru repertoriul său au fost cân-tecele spaţiului natal, din ŢinutulPădurenilor Hunedoarei. El s-astins din viaţă la 20 aprilie 2002,în urma unui accident vascularcerebral.

Înregistrările sale constituie do -cumente importante ale cânteculuipopular românesc.

Rodica Mîrza Muntoi

Vor renunţa la numele artistului.

Casa de Cultură “DrăganMunteanu” se va numiCentrul Cultural Deva

Cel mai mare om de film al ţării, Ser -giu Nicolaescu, are de ieri o stradăce îi poartă numele în municipiul

Târgu Jiu, unde s-a născut. Edilii târgu-jieni au hotărât ca o arteră de circulaţiedin zona de sud a oraşului să fie numităastfel în memoria cineastului gorjean.

După cinematograful 3D ultramodern, municipiulTârgu Jiu are acum un nou obiectiv de poartă numelemarelui Segiu Nicolaescu. De această dată este vorbadespre o stradă lungă de aproape două sute de metri.

Consilierii locali au votat atribuirea de nume pentru15 artere de circulaţie apărute în zonele periferice,printre care şi strada Sergiu Nicolaescu. PrimarulFlorin Cârciumaru spune că hotărârea consilieriloreste un semn de recunoştinţă adus celui mai mare omde film pe care l-a avut România. Strada se află înzona în care Sergiu Nicolaescu a locuit în copilărie.

Din nefericire, Sergiu Nicolaescu nu a mai apucatsă vadă strada ce îi poartă numele pentru că s-a stinsdin viaţă la scurt timp după inaugurarea cinematogra-fului din Târgu Jiu.

Costin SOARE

Nicolaescu are stradă în Tg-Jiu

Una dintre cele maivechi întreceri deschi ce au loc în sta-

ţiunea montană Parâng,"Cupa Telescaun", vaavea loc în 16 februarie.Primăria şi Consiliul Lo -cal Petroşani au alocatdeja fondurile necesaredes făşurării celei de-aXXXIII-a ediţii a compe -tiţiei.

Aflată anul acesta la ediţia cunumărul XXXIII, prima ediţiefiind în anul 1981, tradiţionalacompetiţie “Cupa Telescaun” seva desfasura sâmbătă, 16 februa -rie. Consilierii Locali din Petro -şani au aprobat în ultima şedinţădin 24 ianuarie, alocarea sumeide 2500 de lei pentru desfăşura -rea concursului.

Organizatorii, spun că între-cerea are ca scop promovarea

sporturilor de iarnă, concursulfiind programat să se desfasoarepe categorii de varste de la ceimai mici şi până la veteraniischiului.

Buna desfasurare a competiţieiva fi asigurată de salvamontişti,iar turiştilor care vor urca în Pa -râng li se promit o serie de sur-prize plăcute.

Câştigătorii vor fi recompen-saţi cu medalii, cupe şi diplome.


Primăria Petroşani a alocat Primăria Petroşani a alocat în ultima şedinţă 2.500 de în ultima şedinţă 2.500 de lei pentru cupa Telescaunlei pentru cupa Telescaun

CMYK

www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro

AAnnuull IIII,, NNuummăărruu ll 11 99 ,, MMaarr ţţ ii ,, 22 99 IIaannuuaa rrii ee 2200 11 33 ,, 44 ppaagg iinn ii ..AAnnuull IIII,, NNuummăărruull 11 99 ,, MMaarr ţţ ii ,, 2299 IIaannuuaarr ii ee 22 00 11 33 ,, 44 ppaagg iinn ii ..�� CCoooorrdd oonnaatt oo rr GGeennuu TTuu ţţuuCCoooorrddoonnaatt oo rr GGeennuu TTuu ţţuu

A muritlegenda...

Cea mai veche gru-pare sportivă dinValea Jiului şi una

dintre cele mai vechi dinţară, Jiul Petroşani, a puslacătul de 94 de ani de fot-bal. Încet, discret, anunţatprintr-o conferinţă de presă,într-o zi de 25 ianuarie 2013.Nimeni nu mai poate facenimic, nu se mai poate luanicio poziţie. Ceva bâjbâielicu Liga a IV-a, cu o acade-mie de fotbal care să pro-ducă (!) bani – mai era unulde prin Moldova care îipromitea lui Simota mil-ioane de euro din vânzarea

dejucători... – şi alte paleative.

Un lucru e clar, Jiul a murit,probabil de data asta, sub actualaadministraţie, definitiv. Nimeni nua dorit să preia „fondul de jucă-tori”, datoriile de achitat penimeni nu mai interesează Jiul.Atât i-a fost.

Dacă stai să te uiţi în gura lor,ce mare lucru? Au dispărut elemarile echipe Ripensia, Chinezul,Ciocanul, Universitatea Craiovasau A.S.A. Tg. Mureş, ce marescofală?

Dar n-aş vrea nici să fiu cititorde internet, să inventariez toate„felicitările” primite acolo.

Henţ cu mânaHenţ cu mânaFotbal. Special.

Acum, ca-n urmă cu trei aniÎn urmă cu patru zile (vineri, 25 ianuarie), la sediul preşedintelui clubuluiJiului din incinta stadionului din Luncă s-a anunţat oficial dezmembrarea,abdicarea, desfiinţarea, renunţarea, abandonarea, ziceţi cum vreţi, de cătremai-marii echipei, la ideea de a mai continua competiţia din Liga a III-a,începând cu returul 2012-2013. <<< Pag. 4

IInntteerrvviiuu

GGooooddbbyyee,, JJiiuull PPeettrrooşşaannii!!

<<<<<< PPaaggiinniillee 22--33

CMYK

AArreennaa,,AArreennaa,, MMaarrMMaarrţţ ii,, 2299 IIaannuuaarriiee 22001133ii,, 2299 IIaannuuaarriiee 22001133 wwwwww..ggaazzeettaaddeeddimineawwwwww..ggaazzeettaaddeeddimineaţţa.roa.ro

Reporter: Domnule Simota, domnuleBoboc, ce se întâmplă, de fapt, la JiulPetroşani?

Alin Simota: A planat o stare deincertitudine asupra activităţii echipei,acum este momentul să punem lucrurilela punct.

Vă anunţ oficial că eu şi grupul meude firme ne retragem sprijinul financiarde la echipa de fotbal Jiul Petroşani careevoluează în Liga a III-a, din cauza fap-tului că din motive financiare nu ne maipermitem să mai susţinem fotbalul. Înplus, nu simţim aproape factorii locali.Vom ceda cu titlul gratuit către adminis-traţia publică locală echipa cu fondul dejucători care au mai rămas. Dacă factoriilocali vor găsi soluţii, n-au decât să con-tinue în Liga a III-a, noi le dăm tot con-cursul.

Rep.: Dar unde vor juca fotbaliştii?Alin Simota: Noi punem la dispoziţie

baza sportivă, care o avem în concesiunepână în anul 2015, cu toate cele nece-sare: vestiare, apă, energie electrică, totceea ce implică în procesul de antrena-ment al Jiului.

Rep.: Ce se întâmplă în continuare?A.S.: Vom demara un proiect în

Complexul Sportiv „Jiul” ce va fi canal-izat spre copii şi juniori, dorind înfi-inţarea unei academii de fotbal. Avemtoate dotările necesare – camere, canti-nă, terenuri - şi sper că vom primiînţelegere şi din partea inspectoratuluişcolar, aşa cum se întâmplă la alte centredin ţară. Un oraş cu atâtea problemesocio-economice nu poate în acestmoment decât să ofere această variantă.De această academie, tehnic, se va ocupaMarin Tudorache.

Rep.: Deci, Jiul, ca echipă deseniori, dispare din toate ligile?

A.S.: Dacă regulamentul ne va per-mite, vom rămâne cu echipă în Liga aIV-a judeţeană. Sperăm să găsimînţelegere la A.J.F. Hunedoara astfel săputem continua activitatea în Liga a IV-a, acolo unde pretenţiile financiare suntmult mai reduse. Cam asta ar fi de spus,aşadar, retragem categoric echipa dinLiga a III-a. Astea sunt condiţiile acum,noi nu vrem ca fotbalul să moară la Jiul,încercăm doar să îl adaptăm la posibil-ităţile de moment, la cerinţe şi să pornimde jos cu această academie de fotbal.Ştim că este o lovitură pentru ceea ce aînsemnat Jiul, dar asta este realitatea, nune mai putem păcăli, am luat aceastădecizie şi să sperăm într-un viitor maibun. Factorii locali nu au dorit, în ciudamultor demersuri, să încerce să găseascăsoluţii, eu personal nu mai pot. Atât,Liga a IV-a şi academia de fotbal, punct!

Rep.: Cum va fi informată F.R.Fotbal?

A.S.: Dacă Primăria Petroşani nupoate finanţa echipa în Liga a III-a,repet, gata, am pus punct. Vom face oadresă că ne retragem, păstrăm culorileşi palmaresul, rămânem în Liga a IV-a şicu viitoarea academie de fotbal.

Rep.: În calitate de consilier local nuaţi încercat să explicaţi aceste aspecte

colegilor dumneavoastră?A.S.: Am preferat să evit... Eu ştiu că

bugetul local este aşa cum este.Deocamdată nu este clară problema cubugetul local. Se lucrează la el.

Repet, sper ca echipa de Liga a IV-asă poată continua.

George Boboc: În mod normal,renunţarea la echipa din Liga a III-a nuar trebui să afecteze activitatea Ligii aIV-a. Dacă F.R.F. exclude echipa dinLiga a III-a, nu ar trebui să sufere şiechipa secundă. Noi vom vedea ce decidcei de la A.J.F. Hunedoara. Şi eu amsperat în autorităţile locale, deoarece înbaza Legii 350/2005, aşa cum se întâm-plă în alte oraşe, consiliile locale potaloca oficial sume pentru echipelesportive.

Rep.: Care ar fi sumele necesarepentru un an?

A.S.: Pentru Liga a III-a este necesar1 miliard lei vechi pe lună, în Liga a II-a, circa 2 miliarde lei pe lună, iar caaspirantă la Liga I, cam 1 milion de euro(cca. 3,5 miliarde lunar). În Divizia „A”,fără un buget de 3,5 milioane euroanual, nu ai ce căuta.

Rep.: Ce fac acum jucătorii?G.B.: Ei sunt liberi de contract. Pot să

plece unde vor, la Jiul vor rămâne pecontracte la nivelul Ligii a IV-a, pe banipuţini. Rămâne la Jiul numai cine vrea!Ne vom baza pe copiii din Valea Jiului.Sunt destui copii talentaţi. MarinTudorache se va ocupa serios de aceastăproblemă. În fond, la Jiul se întâmplăexact ceea ce se întâmplă la nivelnaţional. Nu mai sunt banii care eraualtădată! Noi încercăm să reconstruimtotul prin această academie de fotbal.

Rep.: Care este fondul de juniori laora actuală?

G.B.: În centrul nostru sunt 205 copiişi juniori, 171 fiind legitimaţi, ei fiind

pregătiţi de şase antrenori, care lucreazăcu multă pasiune şi dragoste. Avem obază bună, la acest nivel lucrurile staubine. Urmează ca antrenorul MarinTudorache să se ocupe de viitoarea acad-emie de fotbal.

Marin Tudorache: În acest momenteste o discuţie de principiu întreProFotbal şi Jiul. Noi suntem disponibilişi dorim revigorarea fotbalului lanivelul clubului Jiul. Avem nevoie deresurse financiare pentru acest proiectde anvergură, care ulterior să determineapariţia unei puternice echipe Jiul. Euîmi doresc mult ca Jiul să revină, esteechipa unde m-am format şi eu ca om,ca jucător, ca antrenor. Regret să s-aajuns aici cu echipa de seniori. De aceeane trebuie un centru de juniori perfor-mant. Nu mai sunt bani pentru jucătoriaduşi din alte părţi, gata, s-a terminat!Trebuie create condiţii pentru copiii dinValea Jiului. Să se poată face perfor-manţă. Clubul ProFotbal va încheia unparteneriat cu viitoarea academie Jiul,astfel ca cei mai talentaţi jucători săpoată face pasul spre echipa JiulPetroşani. Dorim ca aici să fie cooptaţicei mai talentaţi copii din Valea Jiului.Acesta este un proiect pe termen lung,cel mai important ar fi ca să-şi deamâna toate administraţiile locale dinValea Jiului, pentru ca la Academia Jiulsă poată juca toţi copiii talentaţi dintoate zonele Văii Jiului. Va fi o muncăintensă, eforturi uriaşe, la care trebuiecu toţii să ne implicăm. Până la urmă,toţi aceşti copii sunt ai Văii Jiului şiacest lucru contează cel mai mult.Numai aşa vom putea readuce fotbalulde performanţă de altădată.

Rep.: Domnule Alin Simota, maiaveţi prieteni, parteneri privaţi să văajute?

A.S.: Suntem sprijiniţi, dar cu sume

mai mult simbolice, mai ales la cantinastadionului, cu produse alimentare.Toată lumea are probleme... Nu avem,practic, în afară de firmele mele, niciungrup de investitori care să bage bani lafotbal.

Rep.: Care este statutul actual alstadionului?

A.S.: Stadionul este concesionat pânăîn anul 2015 Clubului Sportiv Jiul, carefuncţionează în continuare. Toate chel-tuielile de întreţinere sunt făcute cu banide la mine. Deci, până în 2015, acestaeste statutul stadionului, sunt nişte sumepe care eu le pot suporta.

Rep.: Sincer, mai credeţi că Jiul vamai reveni în lumea bună a fotbalului românesc?

A.S.: La fotbal totul este relativ. Eposibil să apară, de pildă, un mare talentde la juniori, să fie vândut pe bani mulţişi atunci te poţi gândi la performanţăadevărată. Nu pot să prevăd nimicexact, pot doar avansa nişte strategii peaceastă nouă idee cu academia.Vedeţi,Gigă Hagi a investit 5-6 ani şi până laurmă a ajuns în prima ligă! Acolo a fostrăbdare, s-au investit bani în logistică şiinstruire, a avut contacte şi încet-încet aajuns acolo sus. Noi ne-am dori cât mairepede, dar nu ştim exact cum va fi.

Rep.: Ce jucători au mai rămas laJiul?

G.B.: Au devenit liberi de contractcinci jucători, ceilalţi au depus memorii,dar poate vom găsi o soluţie să-i ţinemla Liga a III-a. Avem nişte datorii devreo 10.000 euro, dacă la rezolvăm,continuăm în Liga a IV-a.

A.S.: Lucrurile stau sub control, sănu credeţi că aici este o debandadătotală. Lucrurile funcţionează normal,jucătorii vin la sală, din această săp-tămână vor începe antrenamentele la

stadion. Aici nu este haos, am încercatsă sensibilizăm autorităţile locale, la felcum se întâmplă cu echipele din Vulcan,Uricani, Haţeg sau comuna Pui, darchiar şi în Liga I, la Piatra Neamţ sauTg. Jiu.

Dar vă spun acum la final, ca să numoară fotbalul la Jiul, singura variantăeste constituirea acestei academii de fot-bal. Este un model care a dat roadepeste tot. Altfel, nu vom mai puteavorbi despre Jiul Petroşani decât la tim-pul trecut.

Tiberiu Iacob-Ridzi,

primarul municipiuluiPetroşani

„Nu putem sprijiniclubul Jiul”

Contactat în legătură cu acest subiect,primarul municipiului Petroşani adeclarat: „Este un subiect care nu faceparte din lista noastră de priorităţi. Nuputem sprijini clubul Jiul, un club pri-vat, legea nu ne permite, în plus, nuavem banii necesari în a investi în acestsector de activitate”. Scurt pe doi!

Interviu

G o o d b y e , J i u l P e t r o ş a n i !G o o d b y e , J i u l P e t r o ş a n i !

22--3322--33

Suplimentwww.gazetadeddiimmiinneeaawww.gazetadeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

Reporter: Domnule Simota, domnuleBoboc, ce se întâmplă, de fapt, la JiulPetroşani?

Alin Simota: A planat o stare deincertitudine asupra activităţii echipei,acum este momentul să punem lucrurilela punct.

Vă anunţ oficial că eu şi grupul meude firme ne retragem sprijinul financiarde la echipa de fotbal Jiul Petroşani careevoluează în Liga a III-a, din cauza fap-tului că din motive financiare nu ne maipermitem să mai susţinem fotbalul. Înplus, nu simţim aproape factorii locali.Vom ceda cu titlul gratuit către adminis-traţia publică locală echipa cu fondul dejucători care au mai rămas. Dacă factoriilocali vor găsi soluţii, n-au decât să con-tinue în Liga a III-a, noi le dăm tot con-cursul.

Rep.: Dar unde vor juca fotbaliştii?Alin Simota: Noi punem la dispoziţie

baza sportivă, care o avem în concesiunepână în anul 2015, cu toate cele nece-sare: vestiare, apă, energie electrică, totceea ce implică în procesul de antrena-ment al Jiului.

Rep.: Ce se întâmplă în continuare?A.S.: Vom demara un proiect în

Complexul Sportiv „Jiul” ce va fi canal-izat spre copii şi juniori, dorind înfi-inţarea unei academii de fotbal. Avemtoate dotările necesare – camere, canti-nă, terenuri - şi sper că vom primiînţelegere şi din partea inspectoratuluişcolar, aşa cum se întâmplă la alte centredin ţară. Un oraş cu atâtea problemesocio-economice nu poate în acestmoment decât să ofere această variantă.De această academie, tehnic, se va ocupaMarin Tudorache.

Rep.: Deci, Jiul, ca echipă deseniori, dispare din toate ligile?

A.S.: Dacă regulamentul ne va per-mite, vom rămâne cu echipă în Liga aIV-a judeţeană. Sperăm să găsimînţelegere la A.J.F. Hunedoara astfel săputem continua activitatea în Liga a IV-a, acolo unde pretenţiile financiare suntmult mai reduse. Cam asta ar fi de spus,aşadar, retragem categoric echipa dinLiga a III-a. Astea sunt condiţiile acum,noi nu vrem ca fotbalul să moară la Jiul,încercăm doar să îl adaptăm la posibil-ităţile de moment, la cerinţe şi să pornimde jos cu această academie de fotbal.Ştim că este o lovitură pentru ceea ce aînsemnat Jiul, dar asta este realitatea, nune mai putem păcăli, am luat aceastădecizie şi să sperăm într-un viitor maibun. Factorii locali nu au dorit, în ciudamultor demersuri, să încerce să găseascăsoluţii, eu personal nu mai pot. Atât,Liga a IV-a şi academia de fotbal, punct!

Rep.: Cum va fi informată F.R.Fotbal?

A.S.: Dacă Primăria Petroşani nupoate finanţa echipa în Liga a III-a,repet, gata, am pus punct. Vom face oadresă că ne retragem, păstrăm culorileşi palmaresul, rămânem în Liga a IV-a şicu viitoarea academie de fotbal.

Rep.: În calitate de consilier local nuaţi încercat să explicaţi aceste aspecte

colegilor dumneavoastră?A.S.: Am preferat să evit... Eu ştiu că

bugetul local este aşa cum este.Deocamdată nu este clară problema cubugetul local. Se lucrează la el.

Repet, sper ca echipa de Liga a IV-asă poată continua.

George Boboc: În mod normal,renunţarea la echipa din Liga a III-a nuar trebui să afecteze activitatea Ligii aIV-a. Dacă F.R.F. exclude echipa dinLiga a III-a, nu ar trebui să sufere şiechipa secundă. Noi vom vedea ce decidcei de la A.J.F. Hunedoara. Şi eu amsperat în autorităţile locale, deoarece înbaza Legii 350/2005, aşa cum se întâm-plă în alte oraşe, consiliile locale potaloca oficial sume pentru echipelesportive.

Rep.: Care ar fi sumele necesarepentru un an?

A.S.: Pentru Liga a III-a este necesar1 miliard lei vechi pe lună, în Liga a II-a, circa 2 miliarde lei pe lună, iar caaspirantă la Liga I, cam 1 milion de euro(cca. 3,5 miliarde lunar). În Divizia „A”,fără un buget de 3,5 milioane euroanual, nu ai ce căuta.

Rep.: Ce fac acum jucătorii?G.B.: Ei sunt liberi de contract. Pot să

plece unde vor, la Jiul vor rămâne pecontracte la nivelul Ligii a IV-a, pe banipuţini. Rămâne la Jiul numai cine vrea!Ne vom baza pe copiii din Valea Jiului.Sunt destui copii talentaţi. MarinTudorache se va ocupa serios de aceastăproblemă. În fond, la Jiul se întâmplăexact ceea ce se întâmplă la nivelnaţional. Nu mai sunt banii care eraualtădată! Noi încercăm să reconstruimtotul prin această academie de fotbal.

Rep.: Care este fondul de juniori laora actuală?

G.B.: În centrul nostru sunt 205 copiişi juniori, 171 fiind legitimaţi, ei fiind

pregătiţi de şase antrenori, care lucreazăcu multă pasiune şi dragoste. Avem obază bună, la acest nivel lucrurile staubine. Urmează ca antrenorul MarinTudorache să se ocupe de viitoarea acad-emie de fotbal.

Marin Tudorache: În acest momenteste o discuţie de principiu întreProFotbal şi Jiul. Noi suntem disponibilişi dorim revigorarea fotbalului lanivelul clubului Jiul. Avem nevoie deresurse financiare pentru acest proiectde anvergură, care ulterior să determineapariţia unei puternice echipe Jiul. Euîmi doresc mult ca Jiul să revină, esteechipa unde m-am format şi eu ca om,ca jucător, ca antrenor. Regret să s-aajuns aici cu echipa de seniori. De aceeane trebuie un centru de juniori perfor-mant. Nu mai sunt bani pentru jucătoriaduşi din alte părţi, gata, s-a terminat!Trebuie create condiţii pentru copiii dinValea Jiului. Să se poată face perfor-manţă. Clubul ProFotbal va încheia unparteneriat cu viitoarea academie Jiul,astfel ca cei mai talentaţi jucători săpoată face pasul spre echipa JiulPetroşani. Dorim ca aici să fie cooptaţicei mai talentaţi copii din Valea Jiului.Acesta este un proiect pe termen lung,cel mai important ar fi ca să-şi deamâna toate administraţiile locale dinValea Jiului, pentru ca la Academia Jiulsă poată juca toţi copiii talentaţi dintoate zonele Văii Jiului. Va fi o muncăintensă, eforturi uriaşe, la care trebuiecu toţii să ne implicăm. Până la urmă,toţi aceşti copii sunt ai Văii Jiului şiacest lucru contează cel mai mult.Numai aşa vom putea readuce fotbalulde performanţă de altădată.

Rep.: Domnule Alin Simota, maiaveţi prieteni, parteneri privaţi să văajute?

A.S.: Suntem sprijiniţi, dar cu sume

mai mult simbolice, mai ales la cantinastadionului, cu produse alimentare.Toată lumea are probleme... Nu avem,practic, în afară de firmele mele, niciungrup de investitori care să bage bani lafotbal.

Rep.: Care este statutul actual alstadionului?

A.S.: Stadionul este concesionat pânăîn anul 2015 Clubului Sportiv Jiul, carefuncţionează în continuare. Toate chel-tuielile de întreţinere sunt făcute cu banide la mine. Deci, până în 2015, acestaeste statutul stadionului, sunt nişte sumepe care eu le pot suporta.

Rep.: Sincer, mai credeţi că Jiul vamai reveni în lumea bună a fotbalului românesc?

A.S.: La fotbal totul este relativ. Eposibil să apară, de pildă, un mare talentde la juniori, să fie vândut pe bani mulţişi atunci te poţi gândi la performanţăadevărată. Nu pot să prevăd nimicexact, pot doar avansa nişte strategii peaceastă nouă idee cu academia.Vedeţi,Gigă Hagi a investit 5-6 ani şi până laurmă a ajuns în prima ligă! Acolo a fostrăbdare, s-au investit bani în logistică şiinstruire, a avut contacte şi încet-încet aajuns acolo sus. Noi ne-am dori cât mairepede, dar nu ştim exact cum va fi.

Rep.: Ce jucători au mai rămas laJiul?

G.B.: Au devenit liberi de contractcinci jucători, ceilalţi au depus memorii,dar poate vom găsi o soluţie să-i ţinemla Liga a III-a. Avem nişte datorii devreo 10.000 euro, dacă la rezolvăm,continuăm în Liga a IV-a.

A.S.: Lucrurile stau sub control, sănu credeţi că aici este o debandadătotală. Lucrurile funcţionează normal,jucătorii vin la sală, din această săp-tămână vor începe antrenamentele la

stadion. Aici nu este haos, am încercatsă sensibilizăm autorităţile locale, la felcum se întâmplă cu echipele din Vulcan,Uricani, Haţeg sau comuna Pui, darchiar şi în Liga I, la Piatra Neamţ sauTg. Jiu.

Dar vă spun acum la final, ca să numoară fotbalul la Jiul, singura variantăeste constituirea acestei academii de fot-bal. Este un model care a dat roadepeste tot. Altfel, nu vom mai puteavorbi despre Jiul Petroşani decât la tim-pul trecut.

Tiberiu Iacob-Ridzi,

primarul municipiuluiPetroşani

„Nu putem sprijiniclubul Jiul”

Contactat în legătură cu acest subiect,primarul municipiului Petroşani adeclarat: „Este un subiect care nu faceparte din lista noastră de priorităţi. Nuputem sprijini clubul Jiul, un club pri-vat, legea nu ne permite, în plus, nuavem banii necesari în a investi în acestsector de activitate”. Scurt pe doi!

Interviu

G o o d b y e , J i u l P e t r o ş a n i !G o o d b y e , J i u l P e t r o ş a n i !

„Să le fie ruşine!”Am contactat o „selecţionată”

de 11 fotbalişti care au jucat de-alungul vremii la Jiul, pentru acomenta momentul dispariţieiJiului de pe harta divizionară afotbalului românesc. Iată ce ne-auspus:

Ludovic Talpai (la Jiul1967-1970)

„Management prost! Atâtatimp cât au putut mulge o vacănumită Jiul, a fost bine. Acum,vezi Doamne, nu mai au bani nicide Liga a III-a. Este inadmisibil,să le fie ruşine!”.

Florin Neagu (la Jiul 1980-1984, 1985-1988)

„Şi-au bătut joc de un simbol,poate-i bate şi pe ei Dumnezeu!Nu i-a mai interesat nimic, iaratunci când au vrut alţii să-i ajute,au refuzat”.

Florin Stoica (la Jiul 1989-1997, 1998-2000)

„Fără cuvinte! Eu cândspuneam acum câţiva ani căSimota va fi groparul Jiului, toţiîmi spuneau că sunt nebun. Acum

cine-i nebun?!”.

Teodor Casandra (la Jiul1963-1967)

„Simota nu trebuia să aşteptepână la acest moment. E de con-damnat, trebuia să găsească osoluţie”.

Marcu Buzduga (la Jiul1985-1986)

„Este inadmisibil! Şi-au făcutşmecheriile cu stadionul şi acums-a lepădat de Jiul. Trebuia săpregătească terenul mai demult,nu să procedeze aşa”.

Marian Bucurescu (la Jiul1976-1980)

„Ca fost jucător al Jiului într-operioadă bună, este regretabil căs-a ajuns aici. Probabil că Simotanu a mai avut bani şi atunci tre-buie înţeles”.

Iosif Cavai (la Jiul 1976-1985)

„Păcat! Asta e, când o echipăaparţine unui singur om. Patronulare drept de viaţă şi de moarte, înoriginala noastră democraţie,

asupra tuturor...”.

Liţă Dumitru (antrenorulJiul 1995-1996)

„Bravo lui Simota că a dărâ-mat un simbol. Trebuia să rămânăcu ceva în istorie, nu?”.

Virgil Dianu (la Jiul 1986-1988)

„Îmi pare rău să aud asta! Eum-am simţit bine la Jiul, e păcat,fotbalul românesc devine şi maisărac...”.

Stelian Homan (la Jiul1974-1978, 1983-1986)

„Au reuşit până la urmă sădărâme un mit. Bravo lor!”.

Vasile „Bombo” Ionescu(la Jiul 1966-1971)

„Aşa este când se bagă în fot-bal numai şmecherii! Era previz-ibil, mare păcat!”

Adalbert Rozsnyai (la Jiul1972-1976)

„Fără bani, ce să mai facă şiSimota? Situaţia asta e peste tot,păcat că totuşi autorităţile localen-au găsit o soluţie”.

Jiul Petroşani. Reacţii.

O echipă şi unantrenor, despre Jiul

Bucurescu Iosif Cavai Stelian Homan

Teodor Casandra

Vasile 'Bombo' Ionescu

Lita Dumitru

Rozsnyai

Fl. Neagu

Fl. Stoica

4444 AArreennaa,,AArreennaa,, Marţi,Marţi, 2299 IIaannuuaarriiee 220011332299 IIaannuuaarriiee 22001133

Supliment

CMYK


Legat de anonimatul fotbaluluipetroşenean, unde doarUniversitatea Petroşani a mai

rămas în cărţi , iar rugbyul abia mairespiră, ne întoarcem doar cu zece aniîn urmă. Atunci, echipa de fotbal Jiulera în Divizia „C”, ocupând la f inalde tur locul 1.

La cârma echipei, în locul lui DanielGherasim, revenea Dumitru Marcu, caremai antrenase la Petroşani în anii 1991-94 înDivizia „B” şi în 1997-98 în Divizia „A”.

Iată, plin de speranţe, ce declara Dumitru

Maru atunci, înaintea unui stagiu depregătire la Băile Govora:

„Dorim promovarea şi un joc spectaculos înretur!”

Rep.: Domnule Mitică Marcu, cum vedeţi revenireala Jiul Petroşani?

Mitică Marcu: Eu zic ca pe una de bun augur! Revincu plăcere după 15 ani, de la primul meu mandat dincele trei de până acum, şi sper, acum ca şi atunci cuGogu Tonca, să promovăm. E drept, acum doar înDivizia „B”...

Rep.: Cum aţi găsit atmosfera?M.M.: Bună. Eu cunosc oamenii de aici, pe Spiru, pe

Boboc, pe Danciu şi pe secunzii mei, Tudorache şiVizitiu, deci, am toate argumentele să cred că vom face

treabă bună.Rep.: Echipa a terminat pe primul loc în tur.

Dumneavoastră ce veţi face în plus?M.M.: Dorim, evident, promovarea dar în plus, un

joc spectaculos! Am înţeles că asta a fost mareanemulţumire, că lumea pleca de la meciuri supăratăchiar şi la victorii...

Rep.: Da, cam aşa este... Cum vedeţi returul?M.M.: Optimist. La Petroşani se poate face fotbal de

calitate. Sunt sigur că există băieţi dornici de afirmare,au toate condiţiile, sper că vor răspunde cerinţelor.

Rep.: Ce le spuneţi suporterilor?M.M.: Am văzut în tur că aveţi o galerie frumoasă.

Aceşti spectatori merită mai mult fotbal şi sper că Jiulle va oferi acest lucru.

La rugby, în cel de-al 55-lea an al existenţei sale, Şti-inţa Petroşani ocupa înaintea returului 2002-2003, locul2 în Divizia Naţională, după Steaua Bucureşti!

Sub conducerea antrenorului Ion Raţiu, o echipă cuM. Constantin, C. Buburuzan, Bolea, Drăgoi, V. Ioniţă,Al. Lupu, Revnic, Suciu, Toma sau Pingert, reuşise untur de forţă câştigând toate partidele acasă, inclusiv cuSteaua (24-15) dar şi o victorie în deplasare, la CallatisMangalia. Asta într-un campionat puternic, cu zeceechipe în Divizia Naţională, printre care puterniceleFarul, Dinamo sau Universitatea REMIN Baia Mare,aflate atunci în spatele Ştiinţei.

Vremuri apuse, atât pentru fotbal cât şi pentrurugby...

Sportul în Valea Jiului acum 10 ani - ianuarie 2003-

Cu Jiul şi Ştiinţa pe podium!Cu Jiul şi Ştiinţa pe podium!

În urmă cu patru zile(vineri, 25 ianuarie), lasediul preşedintelui clu -bului Jiului din incin tastadionului din Luncă s-a anunţat oficial dez mem-brarea, abdicarea, desfi-inţarea, renunţarea, aban-donarea, ziceţi cum vreţi,de către mai-marii echi -pei, la ideea de a maicontinua competiţia dinLiga a III-a, începândcu returul 2012-2013.

Situaţie similară cu ceadin februarie 2010, cândJiul se afla în Liga a II-a, care la vremea res -pectivă era comentată înpresa locală cu următoa -rele titluri:

CINE MAI RĂMÂNE?Deşi, conform unor surse, s-

ar fi găsit în weekend-ul tre-cut, niscaiva variante de banipentru Jiul – 15 milioane leivechi pe lună, salariu pentruun fotbalist, da` cine-i dă?! –,în urma unor „discuţii bilatera -le Alin Simota – Tiberiu Iacob-Ridzi”, lucrurile continuă sărămână în ceaţă la divizionara

Jiul Petroşani.Pe la stadion bate vântul,

doar antrenorii de la juniorimai vin pe acolo, în rest,silenzio stampa...

Până la ora documentăriinoastre (n.r. - orele 14:00 din1 februarie) nu apăruse, con-cret, nicio rază de speranţă.Alin Simota aştepta o nouărundă de convorbiri cu prima -rul Tiberiu Iacob-Ridzi, care,oricum, nu-i poate oferi „lunade pe cer”.

La club, dintre cei cu careîn condiţii normale se vorbeştela concret, au devenit iritaţi,firesc pe undeva, neştiind cesă mai răspundă. Acum nu semai pune problema cine plea -că, ci cine mai rămâne! Estecert că vreo 13-14 jucătorideja au „rupt-o” cu Jiul, sezvoneşte că dintre cei din tur,doar Mihăiţă Gheorghe, GabiApetrei, David Stamatin,Nogo, Ciochină, Scărlătescu,Ştoiu, Cruceru şi Parfenie armai fi dispuşi să continue cugruparea jiulistă.

În ideea continuării în Ligaa II-a, se va apela, evident, lao serie de juniori din pepinieraproprie. Oare nu trebuia pregă -tit mai demult acest teren?

Unde sunt cei ce vroiau şi

clamau binele Jiului, GigiBoru gă ori Ioan Sdrobiş, careaduceau cohorte de anonimi deprin Banat şi Moldova? De ce,oare, dacă tot se dădeau prie -te ni cu Simota, nu îl ajută acumdezinteresat?

Au dispărut sacii cu lovele,s-a dus şi dragostea lui Borugăşi Sdrobişi... Numai cine-i orbnu-şi dă seama ce jaf nenoro -cit a fost în anumite perioade,când peste 150 de papagali,aşa-zişi fotbalişti, au secătuitvictoria lui Simota, care bine -intenţionat, s-a lăsat dus de in -teresele unora.

Acum se trag concluziile.Sau consecinţele...

A plecat şi ultimul mohi-can. Adică portar...

Dezmembrarea Jiului estetot mai evidentă. Au plecat 14jucători, au mai rămas vreo 5-6, deci, nu se mai pune proble-ma vreunei omogenităţi preacurând. Portarii Dumitru Hoto -boc şi Anton Ilie erau în lotulJiului cei mai longevivi jucă-tori ai echipei.

Mai era un al treilea, DavidStamatin, un tânăr de 20 de ani,în care se credea mult. Însă şiacesta a optat pentru o altă va -riantă, alegând Retezatul Haţeg

(la fel ca şi ex-lupeneanulIşfan).

Aşadar, se poate spune de-acum că Jiul Petroşani nu maiare niciun portar.

Poate la stadion...

BEBE ŞI JIMI,ULTIMII PE CORABIEDe la Jiul Petroşani au ple-

cat toţi fotbaliştii. Până la unul.Au plecat cei de la stadion (cuexcepţiile ştiute, administrator,vicepreşedinte, fochist, portarla intrare), ultimul plecat fiindfizioterapeutul Virgil Popescu.

Dar au rămas doi. Octavian„Bebe” Fage şi Radu „Jimi”Drăguşanu, masorii echipei.

Jimi, din 1991, Bebe din2002. „Noi vom pleca ultimii,dacă chiar totul se va desfiinţa”– a spus Bebe Fage. „Stăm încontinuare în serviciul echi pe -lor şi al antrenorilor de la ju -niori. Nu cred că o poveste fru-moasă de 90 de ani s-ar puteaîncheia aşa”, a spus Bebe Fage.

RĂMÂNE CUM AM STA-BILIT: EPOPEEA JIULPETROŞANI S-A TERMI-NAT!

Conducerea Jiului a rupt tă -

cerea în cursul dimineţii de

miercuri, 17 februarie, când

Alin Simota a anunţat într-o

intervenţie telefonică la postul

de radio Mondo FM: „Eu şi

grupul meu de firme nu mai

putem susţine o echipă de fot-

bal în Liga a II-a. Cheltuielile

sunt imense, vremurile sunt

grele. Mi-am retras, începând

cu acest an, sprijinul financiar

la nivelul Ligii a II-a, dar voi

continua să am în vedere spri-

jinul bazei materiale de la sta-

dionul Jiul, precum şi activita -

tea centrului de copii şi junio ri.

De la vară, vom reanaliza

situaţia punctual, bazându-ne

şi pe găsirea unei soluţii de co -

laborare cu Primăria şi Consi -

liul Local Petroşani, pentru a

putea înscrie echipa în Liga a

III-a. Evident, vor fi alte con-

tracte, alte cheltuieli, dar re -

pet, trebuie neapărat implica -

rea factorilor locali.”

Acestea erau faptele în fe -

bruarie 2010. Să vedem cum s-

au derulat lucrurile în ianuarie

2013.

Fotbal. Special.

Acum, ca-n urmă cu trei ani

29.01.2013

Documents

Transcript of 29.01.2013