Universul Anul X L I V Nr . 31

29 Iulie 1928 5 b e l

VICTOR B A B BŞ

C t i t o r i i PROF. DR. VICTOR BABES

r

Profeso ru l Doctor Victor Babeş a fost în mod indiscutabili , cel mai maiei om d e ş t i in ţă a l N e a m u l u i românesc . I s to r icu l ac t iv i tă ţ i i aces tu i s t r ă luc i t î nvă ţ a t şi des­coper i tor , r e v e n d i c a t d e a t â t e a n a ţ i u n i bogate în savan ţ i i luş t r i i , necesită, volu­me în t regi , ia r d e s c r i e r e a vieţii lui mo­des tă şi t ă cu t ă a r avea nevoe d e p a n a unui scr i i tor de s eamă : el a fost u n aua tomopa to log i s t f ă r ă p e r e c h e şi u n u l d in c rea to r i i Baeter io logie i : în ambe le domeni i a c r ea t şi a p e r f e c ţ i o n a t ; în p lu s a fost u n pa t r io t n e î n t r e c u t şi u n o m

.eu d e s ă v â r ş i r e r a r . • Născut în Iu l ie 1854, la Viena, u n d e ta­

tăl său Vicen ţ iu Babeş , m a r e l u p t ă t o r a] cauzei româneş t i d in Ardea l , e ra secreta i ' la C a n c e l a r i a t r ans i lvană , şi-a t e r m i n a t s tudi i le l iceale şi a î n c e p u t s tud iu l Me-dicinei , în Budapes ta , u n d e ta tă l său fu­sese t r ans f e r a t j u d e c ă t o r la T a b l a Re­gească .

In 1871, fiind s tuden t la Viena, a fost numi t d e m o n s t r á t o r d e Anatomie , la P r o ­fesorul Langer ; aces ta î m p r e u n ă eu i lus­t ru l Rokitansky, Га r e c o m a n d a t ca asis­ten t d e A n a t o m ' e pa to logică la Budapes t a unde a s ta t zece an i , în ca re t i m p a ob ţ i ­nut t i t lu l de doctor în Medicină al Fa ­cul tă ţ i i din Viena .

La vâ r s t a de 27 de ani , în 1881, a fost p roc l ama t docen t d e Istologie patologică la Budapes ta şi a porn i t în Occident , pen­tru a-şi completa cunoş t in ţe le .

A luc ra t la Profesor i i Doll inger şi Xiemssen, în Munich, la p rofesoru l Ar­nold, în He ide lbe rg , la profesori i Reek-lingshausen şi Waldeyer, în S t r a sbu rg , la Cornii şi n e m u r i t o r u l Pasteur, în Pa r i s ,

Co rn i i Га numi t p r e p a r a t o r de Ana to ­mie pa to logică , Га luat co l abo ra to r al său şi fe rmeca t d e ş t i in ţa lui, a scris că se cons ide ră el, m a r e l e Corn i i , „e lev al t â n ă r u l u i Babeş , căci de la d â n s u l a în­vă ţa t Bacter io logia m o d e r n ă .

T â n ă r u l s a v a n t a m e r s şi la Ber l in , u n d e a luc ra t a l ă t u r i d e i luştr i i Virchow şi Koch. La ins t i tu tu l .Virchow, Victor Ba­beş a condus l uc ră r i l e de Bactér io logie cum făcuse şi la Pa r i s , la Corn i i . A r ă ­mas aco lo p â n ă în 1884, când a fost in­vitat la Budapes ta , ca profesor de Istolo­gie pa to logică , încre.dinjânclu-i-se şi d i ­r e c ţ i u n e a Ins t i tu tu lu i d c Bacter io logic .

F a i m a î n v ă ţ a t u l u i r o m â n , ca re ab ia îm­pl in i se 50 d e ani , e r a u n i v e r s a l ă : ea a-j u n s e şi în nou l Rega t de là gu r i l e D u ­năr i i : in te lec tua l i i r omân i s'au ho t ă r l t să-1 cheme la Bucureş t i , u n d e s'a făcut o lege spec i a l ă p e n t r u a-1 cuce r i şi a-i p u n e la î n d e m â n ă cele necesa re la c r e a r e a unu i a ş e z ă m â n t d e m n de dânsu l .

A veni t la 1886, a pă ră s i t confor tul ga t a a s igura t d e Ungur i , la Pes ta , p e n t r u p ro ­misiuni le de confort a le fraţ i lor l u i d e a-celaş neam. Venea cu o conv inge re pu­te rn ică şi un ideal măre ţ , căci „mi-am înch ina t toată via ţa , toa tă munca , cer­ce tă r i lo r car i ar p u t e a aduce , in cel m a i

îna l t grad, u ş u r a r e a mizer i i lor omeneş t i " . I n t r a d e v ă r , p rofesoru l Victor Babeş, de la v e n i r e a lu i în Ţ a r ă a adăoga t la ce le 82 de l uc ră r i a le sale, făcute în l ab o ra t o -viile s t ră ine , 575 d e l u c r ă r i men i t e toa te , să co re spundă unu i p rogres ştiinţific, unu i p rogres mora l , unu i p r o g r e s de d e m n i t a ­te p e n t r u un ive r sa l i t a t ea oameni lor , căci idealul şt i inţific a r e în vede re u ş u r a r e a mizer i i lor omeneş t i .

In domen iu l Bacteriologici , p rofesoru l Babeş a descoperit 46 de microbi pe car i i-a s tudia t şi descr is , p a r t e în s t r ă i n ă t a t e (vre-o 1 20), p a r t e , în Bucureş t i (vre-o 26).

A descoper i t p r ezen ţ a baci l i lor t u b e r -

Victor Rabeş la - 30 an i

culozei în sânge le c i r cu lan t şi în u r ina unor bolnavi ; a descoper i t cauza r e ­zistenţei aces tui mic rob şi î m p r e u n ă cu Levadit i , ana logi i le lui cu ac t i nomyces . Toată a n a t o m i a patologică fină a t ube rcu ­lozei a fost s t ab i l i t ă d e Babeş. El a de­mons t r a t că aces t microb poa t e să t r e a c ă p r in p ie lea in tac tă şi p r i n a m i g d a l e ; tot el a cons ta ta t , î n t â iu l , f recuen ţa t u b e r ­culozei l a t en t e Ia copii şi a ins is ta t asu­pra i m p o r t a n ţ e i tubercu loze i a scunse în gangl ioni i n t e rb ronch ia l i . A a r ă t a t că mi­crobul tube rcu loze i se asociază cu alţ i microbi , în special cu s t reptococi i , şi a demons t r a t i m p o r t a n ţ a covâ r ş i toa re a a-cestor asocier i p e n t r u m e r s u l boa le i şi formele pe ca r i le ia.

Cu e levu l său, prof. P roca a cons ta ta t că se ru l an t i t ubc rcu lo s poa te omor î în o rgan i sm microbi i , însă p r in aces t fapt el poa t e să p u n ă în l ibe r t a te t ox ine l e din microb. îir corpul bo lnavu lu i t r a t a t cu ser şi a tunc i , în loc de v indeca re , se ru l p roduce a g r a v a r e a boalei . P e n t r u desco­per i r i l e pe t e r e n u l tubercu loze i , a fost numit , de că t r e guve rnu l francez, ofi ţer al Legiuni i de onoare .

S tud i ind sifilisul, a descoper i t flagelul t r eponemei , loca l iza rea e i la heredosifi-litici, în capsu la s u p r a r ena lă şi prezenţa ei în sânge le vase lor mici.

In 1886, p r e z i n t â n d , la Viena, la un Congre s i n t e r n a ţ i o n a l d e igienă, un ra­por t d e s p r e ho l e r a în Ungar ia , a descris p r ima o a r ă corpuscu l i i metacromatici 1 şi a a t a c a t ipoteze le ce leb ru lu i savant Pet-tenkofer a s u p r a ho le re i , p r e c u m şi afir-ma ţ iun i l c lu i Hueppe d e s p r e „sporii" ba r i l u lu i . P e t t e n k o f e r e r a un fel de zeu al o a m e n i l o r ele ş t i in ţă g e r m a n i şi învin­gerea lui d e că t r e Babeş es te considerată ca un e v e n i m e n t şt i inţif ic.

O b s e r v a ţ i i l e p ro fesoru lu i Babeş asupra ep idemie i de ho le ră , d in 1913, când a mers i a r , să s tudieze , în mij locul bolna­vilor, acest f lagel cumpl i t , sunt consem­na te de s a v a n t u l M a r x în t r a t a tu l său desp re s e r o t e r a p i e , şi în ana le l e Acade­miei d e Medic ină din Par i s , ea ultimul cu-vânt, al S t a n ţ e i .

P ro feso ru l Babeş a descoper i t seria de bacili, i n t e r m e d i a r i tifo-eoli, precum şi bar i l i i para t i f ic i (1896), a ; a r ă t a t marea lor v a r i e t a t e şi a de sc r i s epidemii şi epi-zotit! sau ch ia r cazu r i izolate, semănând cu febra tifoidă d e t e r m i n a t e de alţi mi­crobi , c u m a r fi prote i i pa togeni .

In p r i v i n ţ a t u r b ă r i i , prof. Babeş are mer i t e n e m u r i t o a r e . „ D u p ă Pn.steur, sa­van tu l c a r e a con t r ibu i t mai mult la cu­noaş te rea t u r b ă r i i şi la perfecţionarea t r a t a m e n t u l u i an t i r ab ie , es te profesorul Babeş" , zice Marx .

A, pub l i ca t la P a r i s . în 1912, un m a r e t r a t a t a s u p r a T u r b ă r i i ; acest tratat e un m o n u m e n t nepe r i l o r . Academia dc ş t i inţe d in P a r i s 1-a r ă sp l ă t i t în urma ra­p o r t u l u i elogios al s a v a n ţ i l o r Roux şi Chauveau cu m a r e l e p r e m i u Briand, in 1913.

O a l t ă ches t i une de for ţă a prof. Babeş es te L e p r a ; n u m e l e lu i Babeş este citat ca d e s c o p e r i t o r d e fapte noui , de peste 70 de ori, la capi to lu l Lepra , din marele t r a t a t d e Bac té r io log ie al lui KoUe şi Wassermann.

Stud i ind a m ă n u n ţ i t pe l ag ra , a combă­tu t cu succes , ipo teze le car i căutau să a b a t ă ce r ce t ă r i l e de là ca lea bună ; a s p u l b e r a t t eo r i i l e fo tod inamice ale lui Raubitschek, t eo r i a lui Sambon şi teo­r ia v i t amine lo r lui Funk. Es te considerat în locul d e f run te î n t r e savanţ i i cari s'au o c u p a t cu s tud iu l pe l ag re i . Şi acest loc i s 'a da t d in p a r t e a s t r ă ină t ă ţ i i ; în plus, g u v e r n u l a m e r i c a n a inv i t a t d intre to(i savan ţ i i d in E u ro p a , n u m a i p e Babeş s5 m e a r g ă îu A m e r i c a p e n t r u studiul ft e v e n t u a l a c o m b a t e r e a aces te i boale.

A s tud ia t ce l d i n t â i an tagonismul din­t re microbi , şi a s tabi l i t condiţiunile car i favor izează c r e ş t e r ea u n u i a în detri­m e n t u l ce lu i la l t . A a r ă t a t că bacihil morv i i p o a t e p ă t r u n d e p r in pielea in­tac tă ea şi acel al tubercu loze i , şi îm­p r e u n ă eu prof. Stöicescu a a r ă t a t că şi microbul sept icemie i c r ip togenet içe po'a-

U N I V E R S U L L I T E R A R . —

te pătrunde pain a m i g d a l e l e i n t ac t e . A mai descoperi t a c ţ i u n e a m u c o g e n ă a mi­crobilor în o rgan i sm. D a t o r i t ă forma­ţiunii exces ive a subs t an j e lo r capsula re .

I se mai d a t o r e ş t e u n a d in m a r i l e des ­coperiri a l e s fâ r ş i tu lu i secolului t r e c u t , anume o ser ie d e m i c r o o r g a n i s m e car i se găsesc în t r e a n i m a l e (protozoa re) şi î n t r e bacterii şi c a r i p r o d u c cele ma i impor ­tante boale a l e a n i m a l e l o r domest ice , H e -moglobinuria bo l i lo r (Babesia bovie şi Cârceagul (Babesia ovis) .

Congresul i n t e r n a ţ i o n a l de zoologie d in Londra a r ecunoscu t d e s c o p e r i r e a şi incr-ritele prof. Babeş şi a l io tăr î t d e n u m i r e a acestor mic rob i : „Babes ia" ia r a hoa ţe ­lor ce p roduc ei, „babes ioze" .

Pe lângă aceas ta , îu domeniu l med i ­cinii ve te r ina re , Babeş a s tud ia t da laeu l holera găinilor , morva , (microbul nrorvei este descoper i t de Babeş) , t ube rcu loza bovină şi av ia ră , d i f te r ia po rumbe i lo r , epizotia peşt i lor , t ifosul şoarec i lor , (mi­crobul acestei boale e pe r i cu los p e n t r u om susţinea Babeş ) ; în u r m a aces tor lu­crări, savanji i a u r ecunoscu t că nu ex is tă un savant uare «ă-ţ,i fi câş t iga t ma i m u l t e merite p e n t r u p r o g r e s u l ş t i in ţe lor v e t e ­rinare.

A inventa t un m a r e n u m ă r de a p a r a t e de laborator, ce a u fost a d o p t a t e pe toa­tă suprafaţa p ă m â n t u l u i şi a indica t me­tode ce se ap l ică p r e t u t i n d e n i , ca d e pildă t r a t amen tu l t u r b ă r i i şi p r e p a r a r e a serului aut idi f ter ic , car i la In s t i t u tu l Pasteur delà Par is sc p r a c t i c ă în tocma i ca la noi.

In domeniul Ana tomie i pa to logice , d e asemenea a s tudia t , a rezolvat p r o b l e m e şi a dat îndrumări i h o t ă r â t o a r e .

A trebuit, cum zice d i s t insu l său elev, prof. Titu Vasiliu, să p r e g ă t e a s c ă sp i r i ­tele ou neces i t a t ea autops ie i , să a r a t e că ea este s inguru l mi j loc de p r o g r e s . Nu se poate îndrep ta o g r e şea l ă pc c i r e urai întâi nu o descoper i . Câ t n u a t r ebu i t Í-Ú lupte, ca au tops i a să fie i n t rodusă , mă­

car aşa p a r ţ i a l cum a fost, îu sp i ta le le n o a s t r e : o p e r s o a n ă compet in te , în a fa ră de p e r s o n a l u l se rv ic iu lu i de clinică, să facă au tops ia , să scrie pro tocolu l , să facă toa te ce r ce t ă r i l e nece sa r e sp re a l ămur i c a u z a mor ţ i i şi f enomene le m o r b i d e p r e -z in t a t e în t impu l vieţ i i" .

A în temeia t , în Bucureş t i , Societatea Ana tomică , u n d e p u t e a ven i o r ic ine să înveţe , a s c u l t â n d şi u r m ă i ' u d pe Maes­tru, cum exp l i ca şi cerce ta cazur i l e g re ­le, i n e x p l i c a b i l e ; prof. Babeş , î i ace le r: omen te , e r a un o m cu to tul nou ; e x p e ­r i en ţ a lui fă ră p e r e c h e descif ra t a i ne l e boa le lor cu o c l a r i t a t e şi o s igu ran ţ ă u-lu i toa re . Cu o r ă b d a r e şi o b u n ă vo in ţă c u c e r i t o a r e l ă m u r i a pe toţ i ca r i îi ma i p u n e a u vre -o î n t r e b a r e ; p ă r ă s e a sala cel din u r m ă , ca un amfi t r ion ca r e t r ebu ia să s a lu t e la p l e c a r e şi pe u l t imul vizi­t a to r .

A s t u d i a t - c e l u l e l e g igante , f jgocitoza, imuniza t a, l e s iun i le s i s temului nervos , ( î m p r e u n ă cu e levul său. Prof. G. Mar ir nescu) , capsu le le s u p r a r e n a l e , boa le le d e r in ich i , t u m o r i l e a şa de învă lu i t e de t a i ­ne, c ance ru l .

In 1924, la Academia română , b 'zt i i t pe obse rva ţ i i l e şi s tudi i le sale de a p r o a p e 50 de ani , ce rea să se ms t i tu i a scă o l up t ă a-pr igă în con t r a c a n c e r u l u i . D e m o n s t r a că e o s t r i g ă t o a r e nevoe să se î n t e m e ' e z e o ins t i tu ţ ie spec ia lă , c a r e să dep i s t eze şi să t r a t e ze la t imp, acest t e r ib i l f lagel.

S t r igă tu l d e a l a r m ă nu e r a nou, căci î n t o t d e a u n a Babeş a fost un l up t ă to r a-p r i g şi neobosi t , p e n t r u t r iumful Tgienii şi a l Medicini i sociale, şi la noi, şi în s t ră i ­nă ta t e . Mul te din indicnţ iuni le sale au fost a d o p t a t e în d i f e r t e s ta te .

A fost p r eocupa t în special , de regene­r a r e a poporu lu i român , d e boa le l e ţ ă r a ­nu lu i nos t ru clin a c ă r u i a a l imen ta ţ i e , ţ : -r.ea cu î n v e r ş u n a r e , să se scoată cu desă-\ à rş i re p o r u m b u l .

A da t Bucureş ten i lo r o apă exce len tă , pe ca re el a găsi t -o şi a exp lo ra t -o şi

ca re s'a p r o p u s să se n u m e a s c ă „apa lui Babeş" .

P r i n dese confer in ţe , a a r ă t a t că omul de ş t i in ţă e d a t o r să popu la r i zeze r ezu l ­t a te le şi î n v ă ţ ă m i n t e l e ce rce t ă r i l o r şt i in­ţifice ; a fost aud ia t d e cele ma i d is t inse pe r sona l i t ă ţ i poli t ice. în f run te cu rege le F e r d i n a n d , p e a t u n c i p r i n c i p e moş ten i to r .

Ţ inea să r idice p res t ig iu l r o m â n e s c în faţa s t r ă in i lo r şi or i de câ te or i un s avan t t r ecea p r i n ţ a r ă , î l l ua să-i d e m o n s t r e z e con t r ibu ţ i i l e şt i inţif ice a le şcoale i româ­neşti . Şi n u m e r o ş i î nvă ţa ţ i au t r ecu t , p l in i de a d m i r a ţ i e p r in f rumoase le l a b o r a t o a r e a le In s t i t u tu lu i de Bactér io logie cons t ru i t în 1899, d u p ă indicaţ i i le sa le , p e che iu l D â m b o viţei .

In acest locaş, c a r e a fost .graţie lui Babeş, un luminos şi necon tes t a t focar de c u l t u r ă un ive r sa lă , Maes t ru l l ă u d a t în lumea î n t r e a g ă , iub i t şi s t imat , în ţ a ră , de là Suve ran i i noş t r i m a r i şi înţelepţ i , cari îi u r m ă r e a u cu d r a g opera , şi p â n ă la umi lu l s ă t ean p e care-I s c ă p a de gro­zăvi i le t u rbu re i , n u a fost în to tdeauna , fericit. Un s tup id ob ice iu a l p ă m â n t u l u i v r e a ca elevii , în Român ia , să fie p rea adesea i ng ra ţ i şi u r i a ş u l om d e şt i inţă, c a r e a fost Babeş , a t r ebu i t să cunoască r ă u t a t e a unora d i n foştii e levi ; b a încă nă şi s u p o r t e ca u n u l d in p r o p r i i săi asis­tenţ i să-i t r â n t e a s c ă şi să-i î n c u e uşa la­b o r a t o r u l u i , în faţă. S'a m u l ţ u m i t să spu­nă se rv i to ru lu i c a r e a as i s ta t la aceas tă ruş ine : „Ce răi sunt cu mine !" şi a-ceas ta cu un ton domol şi î n d u r e r a t .

La m o a r t e a sa, în O c t o m b r i e 1926, re ­gele F e r d i n a n d a ce rn t să i se facă fune­ra l i i na t iona le . E a d â n c r eg re t ab i l însă, că nu s'a lăsat co rpu l său să se odih­nească u n d ev a , î n t r ' u n colţ, o r icâ t de mo­dest , d in acel Ins t i tu t u n d e a t r ă i t şi munci t cu a t â t a d r a g . P o a t ă că d a c ă se rea l iza aces t fapt, nu a m fi găsit , după aşa de. pu ţ ină v r e m e de l à m o a r t e a sa, pus t iu l t r is t ca re d o m n e ş t e azi, acolo.

D r . V. T R I F U

V I C T O R B A B E Ş Ş l S T R Ă I N Ă T A T E A ,,Se poate dec i , a d m i t e fără e x a g e r a r e ,

că după Pas teur , s a v a n t u l c a r e a con t r i ­buit mai mul t la c u n o a ş t e r e a t u r b ă r i i şi la perfecţ ionarea t r a t a m e n t u l u i ei, e s t e prof. Babeş. t

Marx

„Nu cunosc un s avan t t â n ă r c a r e s 'ar putea compara cu D r . Babeş , în ce p r i v e ­şte asiduitatea p e r m a n e n t ă , ab i l i t t e a şi prevederea în e x p e r i m e n t a ţ i u n e , şi- m a i ales vre-iimil c a r e s 'ar p u t e a c o m p a r a cu el, în ceeace p r iveş te f ide l i ta tea şi con-ştiintjiozitatea l uc ră r i l o r sale ş t i inţ i f ice".

P r o î . V i r c h o w

„Aţi cont inua t c e r ce t ă r i l e dv. şi a ţ i înă l ţat un m o n u m e n t c a r e v ă face cea m a i mare cinste" ( t r a t a tu l d e s p r e t u r b a r e ) .

i Prof. B o u c h a r d

„Nu cunosc p r i n t r e t iner i i s a v a n ţ i , nici Unul oare să fie aşa de ab i l în a r t a a u t o p ­siilor, nici mai ap t p e n t r u a o c u p a locul ce-I creaţi".

Prof. Victor Cornii

..Nu ex i s t ă azi, un s a v a n t c a r e eă-şi fi a t r a s ma i mar i m e r i t e ca V. Babeş , con­t r i b u i n d la p r o g r e s u l ş t i in ţe lor v e t e r i -11 a re" .

Lbî f ler

..Toţi savan ţ i i ca r i a u vizii t a t Ins t i tu ­tul Babeş sun t u n a n i m i p e n t r u a a d m i r a o rgan iza ţ i a şi ope ra ce se des făşoară acolo în i n t e r e su l ş t i in ţe i" .

M a r e l e cl inician L e y d e n

NOTE BIOGRAFICE Prof. Victor Babeş s'a născut la Viena,

in 1854 şi a m u r i t la Bucureş t i , în 1926. A fost fiul l u p t ă t o r u l u i pol i t ic a r d e l e a n Vi-cenţ iu Babeş şi f r a t e cu d i s t insu l p ro fe ­sor d e ch imie de là F a c u l t a t e a d e Medici­nă v e t e r i n a r ă , A u r e l Babeş .

Docen t la B u d a p e s t a î n 1881 şi p rofe­sor, to t acolo, în 1884

A fost chemat la Bucureş t i , ca profesor în 1886.

Ofi ţer a l Legiuni i d e o n o a r e f ranceze şi m e m b r u co responden t a l Academie i de Medicină, a fost l a u r e a t d e Academia d e ş t i in ţe d in Pa r i s cu p r e m i u l Mon tyon p e n t r u l u c r ă r i l e făcute cu C o r n i i şi cu p r emiu l B r i a n d p e n t r u T r a t a t u l a s u p r a t u r b ă r i i . /

M e m b r u al Academie i R o m â n e şi al unu i m a r e n u m ă r de societăţ i şti inţifice, a c re ia t In s t i t u tu l care- i p o a r t ă nume le , Socie ta tea ana tomică , Ana le l e In s t i t u tu lu i de Bactér io logie şi A n a t o m i e patologică , etc. A r e d i j a t cu Bloq, A t l a s u l de b i o l o ­gie pa to logică a s i s t emulu i ne rvos , la Ber l in .

A fost d e c a n al F a c u l t ă ţ i i d e Medicină . A m u r i t în p r e z i u a eşiri i sa le la pens ie

Umblase pe la au to r i t ă ţ i s ă ii se î n g ă d u e să r ă m â n ă şi d u p ă scoa te rea la pens ie , în locu in ţa ce avusese Ia Ins t i tu t , căci fără a v e r e pe r sona l ă , a r fi u r m a t să r ă ­m â n ă p e d r u m u r i . A fost refuzat ca te ­gor ic şi m â h n i r e a i-a p r ic inu i t moa r t ea , m a i m u l t decâ t b o a l a d e ca r e suferea .

Ca o m u s t r a r e de dincolo d e moar t e , Babeş a l ă sa t foar te p u ţ i n u l oe-1 a v e a de p e u r m a p r e m i i l o r ce i se aco rdase ră , Facu l t ă ţ i l o r de Medic ină d in Bucureş t i , Iaşi şa C l u j ş i Academie i R o m â n e .

U N I V E R S U L L I T E R A R

GEORGE GREGORIA N

A C E S T P Ă M Â N T

Лш să înebuiiest; protiiiid,

S ă i i c a l e c c u Iot hohotul din trup

Acest pământ cu fălci de lup

Şi cu tăceri de maluri fără fund.

EMU. RIEGEERDIM*

F A T A C U M I N T E

,.Sărută-mă pe-obraji ! Dar nu Pe gură Las" pe altă seară !'"... Năvalnic inima-mi bătu : Aripi de somn se scuturară... Pluteam prin slăvile de vară.

Iu palma de zigzaguri pftnă'n munte

Şi'n spaţiul cu tăiş de muchi.

Iot drumul un despot pentru genunchi

Şi nici o isbăvire pentru frunte.

Un val de bălăcim ori luăm înotul

De. basme cu jeratecul din noi,

Aceeaşi pradă vântului de foi

In bezna ce ne caută cu botul.

Că inima pe-azur şi-o sparg vulcanii ,

Că flacăra din paranteză

Se mistue pe cărărui de freză —

Vibrările se duc, se duc şi anu,

Şi arjoi, într'o seară mai din fund,

Nemernic înşiraţi pe sub uluci !

Şi bratal nostru, larg, închină c r i n ! !

....Am sa înebunesc profund.

AL. T. STAMATIAD

P E I S A G I U

Mii de flori tresar la viaţă Şi se'mbntă de lumină, Sufletul vibrează iarăşi Ca o veche violină.

Pe covorul plin de rouă,

Pe sub bolta zâmbitoare.

Ea îşi plimbă fantázia

Peste vremea călătoare.

Şi din nou îi sboară gândul

Până 'n zarea depărtată :

„A murit de nu mai vine

Sau de mult sunt îngropată ?"

Dar globul î'uşu'n asl in| it Se depărta rubin pe-o mână Domol retrasă de stăpână Din mâna sclavului iubit. . .

— .,Tu nu te'nsori ? Aş vrea să-ini fie Iubitul stâlp de căsnicie, Al meu doar : credincios arac Ce-şi ţine viţa slabă'n vie Г" Un broiăcel sări în Inc....

— „Doar cu credinţa nu se-adapă ? Un suflet dornic de pârjol, Iar celui credincios dar gol D e patimă iubirea-i scapă ! Bolboroseala 'n rotogol D e aur trist pierea pe apă....

/. DUDUŢA

S O N E T ADRIANEI

Copil, am petrecut un vis himeric

Prin neguri fantomatice, pustii.

De-acum rămân statornic între vii :

Scântee smulsă mării de'ntuneric.

ji dintr'un punct al viei galerii

Eu îmi apropii-acest tablou feeric

In care arde sufletul Ei sferic

Asemeni soarelui în miez de zi.

Aevea am o pasăre albastră !

Şi zbor cu ea către desăvârşire

Hrăiiindu-ne cu-aceeaş fericire.

Trăind uniţi, în noi şi'n lumea noastră,

Vom creşte-o floare albă şi suavă

Şi vom sui uşor în fum de slavă.

U N I V E R S U L L I T E R A R . 497

B O E R I D E T A R A Const. Pâcle

Rândurile de mai jos, scoase din hrisoave, înscrisuri sau zapise scutu­rate de praful din podurile caselor unui vec/iiu neam de moşneni din păr­ţile buzoiene, încearcă să plăsmuiască în linii epice o icoană reală a vieţii boereşti de ţară din timpurile lui Matei Basarab - am putea spune singura boerime neoş românească, a cărei viaţă o găseşti astăzi risipită prin aşeză-mintele moşneneşti din satele noastre de minte, cari după războiu inşile au început să se fărărniţeze.

Spre seară. Soare le m a i a r u n c ă ul t i -Bele raze, b inecuvântând, p ă m â n t u l . D e prin văi, se r idică sp re ce ru l l impede d e Hai, ea un fum a lbăs t r i i i d e tămâie , bon-tea primăverii.

Stib sprânceana dea lu lu i . Ia m ă n ă s t i r e , toată de vecern ie . , Bătăile c lopotu lu i însă e r a u rare ' şi Itiste ca de războ iu .

Şi 'ntradevăr, sa te le d e p r i n p r e a j m a târgului Buzău a r d e a u cu vâ lvă t a i e . L ra prin anul nenoroc i r i i al lui J653, când Vo-H-Lupii. împins de amb i ţ i e şi u ră , a s u p r a Irtatelui d e sânge şi lege, Matei-Vodă, călca a doua o a r ă pământ i i i Ţări i 1 —Româ­neşti, însoţit de Timilş , sa íba tecü- i gi-Kte, cu cetele-i n e r e g u l a t e şi p o r n i t e pe jaf de cazaci a m e s t e c a ţ i cu t ă t a r i , r u d e «idride cu D o m n u l L u p u p r i n cercheza Ecaterina D o a m n a . Trecând p r in t â r g u l Buzău lu i ei îi

dăduseră foc, c u m şi me tecu lu i , ce se afla pc bunI u n d e este Episcopia astăzi , şi flăcările se înă l ţ au p â n ă la cer. Din culme 'n cu lme se a u z e a u a r a r e ,

:şit, sune te l e d e b u c i u m t r ez i t oa re U luptă. F u m u l şi f lăcăr i le î m p â n z e a u zarea. Mănăstirea Berea , e r a pe a t u n c i o în-

pămădire de p i e t r e d e formă p a t r u n -fWară ra re î n jgheba ceeace se chiarnă Ódul unei eetăfui şi pes te ca r e s c â n t e ' a aproape proaspăt , în lumin i l e a m u r g u l u i , |mul rând d e t encu ia l ă ; căci nu ele lult vel-Vor)licul Miha lcea Cândescu , al 'ui chip se vede şi a s t ăz i în p r o n a o s u l

feericei d in t re z idur i , î ncepuse r id ica rea stei "cetăţi, p e n t r u a p ă r a r e a în v r e ­

mii turburi, pe ca re a v e a să o de săvâ r ­şea nepotul său Mihail C â n d e s c u . ţa cum era, to tuş , ea i m p u n e a p r i n zi-axile groase cu c r e n e l u r i l e b ine a pa­ie de puşti şi a r u n c a o u m b r ă ce se arsa peste dea l p â n ă în ape l e r â u l u i tzău argintate de mâ lu l r u p t d in ră -ichii munţilor, de puhoa i e l e p r i m â -i. înăuntru toaca tăcuse , şi p e s t e ea c re­ia zarva b e j e n a r i l o r : Opintiri la ca re le boereş t i p r e a incur­ie aşa, ca să poa tă sa lva cât mai mul t , unei ţipate, d e găzdui re , î n t r e că lugă r i ,

ici certuri î n t r e t i ne r i i b o e r i n a ş i şi oş-i asupra răsboăului aces ta , ca r i făceau când în când p a u z e p e n t r u a m ă i u r a ochii vre-o j u p â n i ţ ă ce se d ă d e a jos subi covilt irul v r e - u n u i c h e r v a n nou Îşi care t r ecea m â n d r ă p r i n faţa bar­

ililor părând a nu le a r u n c a nic i -o p r i ­it Hohote de râs i s b u c n e a u i a r ă ş i când it-on oştean t â n ă r îşi î n s t r u n a f ă ră d i -tde calul şi cădea din şea, când v r e a să

lice. Se auzia : — P a r c ă descalec i de

pe g r inda podulu i băe t e ! — Uite lă lâ ia p a h a r n i c u l u i Vernescu . — A sosit comi­su l S ă r ă ţ e a n u , cu el m'aş ba t e o r iunde ! Vre-un b ă t r â n : vai d e noi ; a l tu l : D u m ­nezeu să păzească .

Şi! pes te toa te aces tea i sbucnia clin când în când sgomotil l surd al c iocanelor fau­rilor de a r m e , d in sp re cur tea robi lor .

Case l e J ioerului Câncfcscu s tă teau pu­stii, în va le căci staţiunii c ă u t a s e r ă Ioc s igur in m ă n ă s t i r e .

Vel-vornicul de mul t pă răs i se cu r t ea lui Matei-Vodă. pe deopa r t e de b ă t r â ­neţe , p e d e a l t a scârbi t d e in t r ig i l e gre­cilor oploşi ţ i acolo, şi-şi vedea de m o ­şii io sale. aşa că năva la lui Lupu îl .sur-i 4 n ise d e p a r t e de Domn şi îl făcuse să se înch idă r e p e d e în m ă n ă s t i r e .

Din toa te pă r ţ i l e se vedeau boier i bă-j e n a r i . că lă r i *nu în râd vane, moşneni p e cai pi t ici d e ţa ră , ţ ă r an i , g loa te a r m a t e cu par i şi coase. î n d r e p t â n d u - s e sp re m ă n ă s t i r e , sp r e por ţ i l e l a r g desch ise ca n iş te b r a ţ e d e m a m ă i u b i t o a r e :

- Ce veşti j u p â n e Calotă ? Stăpânul . . . S t ă p â n u l a scăpat ? î n g r ă m ă d i r ă cu glan t â n g u i t o r că lugăr i i pe Un boe raş gros, plin de s u d o a r e şi praf ca re gâ tâ ind ab i a îşi î n s t r u n a calul săn riiic şi n e a s t â m p ă ­rat de bisoca.

— Ei... r ă s p u n s e acesta s u p ă r a t d e jo ­cul ca lu lu i , ce c rede ţ i că grecul a fost p ros t v reoda tă . Seraf im a scăpat.. . ad ică fugise cu două zile mai î n a i n t e de a sosi Lupu la Milcov.

— S lavă Ţ i e D o a m n e , of tară că lugă­rii uşurata . C u r t e a m ă n ă s t i r i i se în ţ e sase de fugari şi d e p e va le tot se mai vedeau venind. Din când în când. câ te un t â n ă r boe r innş ma i p r ivea înă l ţ a t în scări , cu m â n a s t reaş ină . î ng r i j o ra t , s p r e codrii d e frasin, ce c h e n ă r u i a u zarea , pa r ' că a ş t ep ­tând să se ivească p r i n t r e cooaci ceal-mnle le a lbe şi căciul i le cu fundul roş, de t ă t a r sau d e cazac. Ul t ima cea t ă de be -j e n a r i se p i e r d u s e în mănăs t i re . . . N u m a i câ ţ iva oşteni mai s t ă ru iau în v o r b ă eu n iş te ţ ă r an i la poa r t a mănăs t i r i i .

— Bine. logofete ! Vodă Mat ein. ce face, stă cu mâin i le în sân ? î n t r e b ă u n s t a ros te pe un căp i t an d e ţ a r ă , c a r e miş­ca ne rvos din niş te m u s t ă ţ i lungi şii unse d u p ă moda u n g u r e a s c ă d e p ă r e a u niş te ţ e p u ş e n ă b ă d â i o a s e .

— C e ştii D u m n e a t a ! r ă s p u n s e m â n ­d r u c ă p i t a n u l (şi mus tă ţ i le - i i se r ă suc i r ă d i sp re ţu i to r ) . E vu lpe m o ş n e a g u l ! Noro­c u l lui în l u p t e e p e Ia lomiţa . Sunt s igu r că în rov ine le deaco lo l -aş teap tă p e Lupu. A r e să fie mai ceva ca la O j o j e n i . îţi spun eu...

D e o d a t ă un t ropo t t u r b a t spintecă tă­cerea , La o co t i tu ră de d r u m se ivi u n

că lă re ţ , c a r e gomia s p r e m ă n ă s t i r e . Se ve­dea că ab ia se ţ ine pe cai.

Nu se opr i d in sboru l ca lu lu i decâ t I-i p o a r t a mânăs t i r i i , u n d e s e c l ă t ină d e •două or i . c ău tând să-şi reia ech i l ib ru ' -d a r se p lecă şi r ă m a s e a t â r n a t de o scară a şeii. C â ţ i v a d i n t r e ostaşi şi că lugăr i , s ă r i r ă şi-i d e t e r ă a j u t o r :

Ii c u r g e sânge din t âmp le . E răn i t . — Bie tu l voinic ! n o r o c că a r e un cal

ca acesta , căci a l t f e l a r fi fost mor t . —• ...Iii ! ce mai cal de Misir, obse rvă un

moş. e n r e se fălea cunoscă to r de cai. — Nu- i om de r ând . z'ise u n os+^s, că

ui te ce ha ine d e fir. ce sabie d e lliispa-dan , cu teaca b ă t u t ă în fir ! Se cunoaş+° că a l u p t a t g roaznic , că e p l ; n tot d e sânge .

- - D a r pr iv i ţ i , zise c ăp i t anu l d e ţ a ră : i iafiaua delà e n g ă t o a r e a r e capu l d e bou. E d i n t r ' a i lui Lupu . Si r ă m a s e r ă la în­doială .

— Dar , de când d u ş m a n u l căzni nu mai găseş te a j u t o r în t r 'o casă a D o m n u ­lui , moş P â n d e l e ? zise că lugă ru l d e s f rea ie ele d e a s u p r a por ţ i i . S u n t e m creş­t ini doa ră .

Puneţ i m â n a ! Tot vo rb ind desp re acest s t re in , fre­

când pr in lumea cee se a d u n a s e cu r ioasă , cei p a t r u că lugăr i îl d u s e r ă î n t r ' o chi l ie şi-1 aşezară pe un pat î m b r ă c a t cu scoar­ţe vechi .Deasup ra p a t u l u i a r d e a pa ­lid o candelă . In c u r t e , mirosul de lup tă şi s â n g e ca ld a d u s d e vi teaz, a ţ â ţ a s e no­rodul şi iscia.se un sgomot g rozav .

Că lugă r i i ieşiră, a f a r ă d e u n u l b ă t r â n , r a r e se aşeză la capă tu l bo lnavu lu i , des-b răcându- I d e ha ine şi ob lo j ibdu- i r ă ­ni le căci mul ţ i v i t e j i fuseseră scăpa ţ i de mâna d ibace a f ra te lu i Chi r i i , cel m a i b u n la in imă şi cel mai p r i cepu t că lugă r din mănăs t i r e Afară în cur te , n o r o c u l i scodea p e c ă l u g ă r i d e s p r e s t re in . Din cea rdacu l unor căsu ţe făcute a n u m e pen­tru b o e m i s a t u l u i d in vale , a p ă r u ve l -vorn icu l C â n d e s c u cu fiică-sa, o j u p â n i ţ ă d e vre-o op t sp rezece ani , a t raş i de zgo­mote le din cu r t e .

— Ce s'a î n t â m p l a t pă r in t e V a r n a v i e ? î n t r e b ă vorn icu l .

— U n s t r e in , un vi teaz, c a r e mi se p a r e că v ine d in luptă , greu. r ăn i t a in-n e m e r i t s p r e norcu l sau a ie ' .

— P e semne , cazacii cu Lupu sunt a-p r o a p e ?

.— D a r ă s p u n s e că lugăru l , p l ecandu- se Ia u r e c h e a sa ; s t r e inu l îmi p a r e că-i mol­dovean .

— Cu a t â t ma i b ine . zise b o i e r u l ; n e va da veşt i des luş i te , si cobor î d i n cer­dac . Toţi oamen i i se d ă d u r ă la o1 p a r t e eu respect , făcându- i loc sp re chil ie, căci bo ie ru l Cândescu e r a om ca pu ţ in i : bun

498. — U N I V E R S U L L I T E R A R

M U Z A L U I J O B I C De pe t r o t u a r u l vec in , c i n e v a m ă chia-

m'ă. Inbovc c a p u l ş i î n t â l n e s c s u r â s u l lang al a m i c u l u i m e u , p ie tonul Johic c a r e - m i face s e m n să vru , l e g ă n â n d in b r a t e u n a n o r m b u c h e t de flori .

— Noroc Jobic ! T o c m a i s p r e t ino ve­neam, îi s t r i ga i t r e c â n d d r u m u l .

—. B u n , h a i că m e r g e m !... Ce zici ? e x c l a m ă el a r ă r t ându -mi t r i u m f ă t o r bu­c h e t u l ce s t r â n g e a l a p i ep t c a pe u n copil înfăşa t .

E r a u b u j o r i a lb i îşi irosii, d e a v a l m a cu t r a n d a f i r i şi u n m ă n u n c h i u d e gladiiale ce-,i m â n g â i a u n a s u l cu flori le lo r în f ip ­te pe t u l p i n i l e l u n g i şi elegante 1 .

— Le pic tezi ? zic e u . — „ P ' a s t e a n u !" făcu c l i p i n d din ochi

cu î n ţ e l e s a m i c u l m e u . ,,Le d ă r u i e s c . Să vezi c e su rp r i ză iî fac... Mă a ş t e a p t ă a-cas ' l c ineva" . Şi f i g u r a lui s t r ă l u c e a de b u c u r i e . — « î m i pozează" a d a o g ă el pe un t o n c o n f i d e n ţ i a l , Să vezi ce femeie.. . Să vezi". . .

Şi to t r e s t u l d r u m u l u i îmi vorb i nu­mai d e s p r e m i n u n e a d e femeie care-1 aş ­t e p t a a c a s ă . N u m a i p r i d i d e a î n cal i f i ­ca t ive şi s u p e r l a t i v e . E r a î n s f â r ş i t — m ă as igura el — femeia ce l egănase n a n ă a c u m n u m a ' n v i se l e lui de a r t i s t . Cele­la l te — şi de c â t e n u - m i vo rb i se a l t ă d a t ă ou ace l a ş e n t u s i a s m ! — aiU fost n u m a i n i ş t e m a n e c h i n e a m ă g i t o a r e pe l ângă a c e i a pe c a r e a v e a m s'o cunosc în c u r â n d .

—. , .Mi-am g ă s i t Muza !" d e c l a r ă el ca î nche i e r e . ..Să vedeţ i voi de a c u m în­colo câ t a m să luc rez !".

Tatii-ne în s f â r ş i t pe p r a g u l a t e l i e r u ­lu i . Jobic r a d i o s 'păşeşte c e l d i n t â i şi cu un ges t d e p r o s t e r n a r e î n t i n d e b u c h e t u l femeii ca re . p ic ior peste- nici o r pe u n colţ de d i v a n s'a î n f ă ş u r a t în colacii fu­m u l u i die1 t u t u n ce. t r age eu n e s a ţ d i n t r ' o ţ iga re pe sfârş i te .

— „Te u i t ă , f r m n o e e a m e a ce flori ţi-a duc eu ţ ie !" —- d e c l a m ă ei.

F e m e i a le p r i v e ş t e cu un z â m b e t m ă ­

s u r a t : — ..foarte ifrumoase" a p r o b ă ea f ă ră p r e a m u l t ă c ă l d u r ă d u p ă ce î n t o a r ­se c â t ă - v a v r e m e b u c h e t u l p e toa te fe­ţele.

A d e v ă r u l e că, d a c ă d u p ă p ă r e r e a m e a , „Muza 1 ' l u i Jobic n u r ă s p u n d e a toi m a i - t o c m a i l a ce m ă p regă t i s e el să găsesc , d a r n u e r a mici r ău .

Ochi i -micii de c u l o a r e a s m a r a l d u l u i a r fi fost f rumoş i f ă ră c ă u t ă t u r a lo r t r a n s ­p a r e n t ă şi l ipsa d e expres ie ce cotntrasta i sb i to r c u ebi pu l de p ă p u ş e a p r o a p e b londă , s u l e m e n i t ă f ă ră economie cu f a rdu r i v io len te .

Se rădicase a l e n e d e pe' c a n a p e a cu florile în b r a t e şi d i n och i c ă u t a p r i n deso rd inea a t e l i e r u l u i , u n v a s u n d e să le aşeze .

Vase n u l i p s e a u : P e meee . pe Joe, p re ­t u t i n d e n i se î n g h e s u i a u c â t e d o u ă t re i de toa te fo rme le ş i s t i lu r i d i fer i te — une le n u m a i c i o b u r i — pe j u m ă t a t e p i e rdu t e s u b g r ă m e z i de h â r t i i , ş a s i u r i vechi şi c r â m p e i e d e car toane . . . d a r col­bul g r e u de v r e m u r i ca re le înfrăţi'ise î n t r " o s ingură , m a n t i e n e g r i c i o a s ă , f ăcea s ă ezi te m â n a ce s 'ar fii î n t i n s să le t rezească d i n r e v e r i a lor p o s o m o r â t ă .

Deoda t ă femeia se î n t o a r s e c ă t r e Jobic care s u r â d e a c u n e v i n o v ă ţ i e a ş t e p t â n d p a r c ă efectul b u c h e t u l u i ce î n t â r z i a «ă se p r o d u c ă cu toa tă a m p l o a r e a v i s a t ă de el.

— ..Bine, d a r ?"... zise e a u s c a t c o m ­p l e c t â n d î n t r e b a r e a cu o m i ş c a r e r e ­pede a d e g e t e l o r ce p ă r e a u că c e r o so­cotea lă .

Şi d u p ă ce m a i contami.*.ă o c l i pă cu a s p r i m e sá t rasu l .fericit al p r i e t e n u l u i Jobic : — . . S p u n e a i c ă t e duc i să. t â r ­guieşt i . . . sit l u ă m m a s a aci ?-... Nu v ă d n i m i c , a d a o g ă ea d u p ă c e i în făşură , e u o p r i v i r e c e r c e t ă t o a r e .

S u r â s u l î n c r e m e n i prostiri, pe f igura b i e t u l u i Joibic.

— ,.Aşa ej d r a g a m e a " p r o f e r ă el cu

căpi tan , cinst i t cu moşneni i , milos şi b l â n d c u şerbi i .

EI p u r t a şa lva r i lbă,g.aţi în eiisme ea l -b e n e de vi ţe l , un d o l m a n cu b r a n d e m b u r -guri d e fir. i a r la şold o sabie încovoia tă tu rcească , l ă sând să se vază că, cu toată • \ars ta lu i , sabia nu- i e r a de rugini t în ten că.

E l se î n d r e p t ă sp re chil ia, u n d e zăcea t â n ă r u l , cam î n c r u n t a t ; da r vă/ .ându-I faţa i se descre ţ i şi-1 î rnbră ţ işe pe d a t ă cu o p r i v i r e ca ldă .

— A l u p t a t g reu v i teazul , zise bo i e ru l nicef, p a r Vă t e m â n d u - s e să nu s t r ice l iniş tea bo lnavu lu i , c a r e p ă r e a cufunda t în t r ' un somn a d â n c şi a le c ă r u i r ă n i îi e r a u s cumpe .

Nii-1 cunoştea , d a r c ine se g â n d e a să i scodească în v r e m u r i l e a ce l ea un rănit . . . TVi.'le r-"-i cm d u ş m a n ? căzuse în lup tă , îi e r a sfânt . Ş i apoi e rau de aeeeaş lege.. U n păgân. . . He i !... a l t ceva . Totuş i o u m ­b r ă d e t r i s t e ţ e t r ecu p e fata lu i : C u m n e m â n c ă m noi, în de noi ! A d u c e m p e capu l ţ ă r i i tot felul d e lifte, ca să n e ornorîm, fraţi...

— E g r e u r ăn i t ! o b s e r v ă iar vorn icu l .

Vi teazul mi - aduce a m i t e d e v r e m u r i t inere , boga te şi p e n t r u mine în luptă , î n c a l t e a e g reu de tot cu el ?

— Nu, r ă s p u n s e că lugă ru l ; pes te op t zile e p e cal .

D a r voinic creş t in ; cu a t â t e a r ăn i a l tu l nu o m a i ducea mult. . .

— Se a u d e b u c i u m u l la z idur i ! Ce o ma i fi ?... O fi ves tea delà căp i t anu l Ni ţă din Vin t i lă -Vodă sau dein D o m n ! I a r bu­c iumul v i b r â n d p ă t r u n s e îu inima răn i tu ­lui făcândii-1 să t r e s a r ă . G â n d u r i răs le ţe . în tsângera te Si s b u r a u p r i n p r ă p ă s t i i l e nesfâşi te a le sufletului)' ch inui t de d u r e ­ri-. Unul însă s t ă ru ia ma i p u t e r n i c : cum nu e sănă tos să sa ră la aces t sunet.. . Ca­lul lega t d e un s tâ lp a fa ră î ncepu să ba­tă ne l in iş t i t din copite... î n c e r c ă să se r i ­dice d a r căzu horcă ind .

N o a p t e a îşi furişa umbre le - i în oda ie ia r Ia p o a r t ă se auzia căzând d r u g u l g reu de fier pes te plăci le d e a r a m ă .

C ă l u g ă r u l de s t r a je a p r i n d e a în tu r ­nul dc d e a s u p r a por ţ i i opa i ţu l veghe i .

( începutu l unu i r o m a n în l u c r u cu a-celaş t i t lu).

C O N S T . VLADESCU

ru igămin to 'n g l a s d u p ă o c l i p ă de reçu-legere . . .Mă dusesem. . . d a r vezi-, aim în-> t â l n i t o ţ i g a n c ă c u flori . Ui te ce fru-j m o a ş e s â n t : n ' a m v r u t s ă pierd oca-j zia..„ Ţi l e - a m a d u s ţ i e !" iebucni dir; no-a Jobic r e l i e f ând înţelesul) definitwj al a r g u m e n t u l u i c u u n ges t de ted-j lira la noble ţo . j

D a r -aripile r o m a n t i c u l u i său elan » j f rânse i ' ă b r u s c s u b p r i v i r e a tăioasă, a m u z e i n e î n d u p l e c a t ă .

— „ D a r ţie ţ i-e foame... Ai drep­t a t e !" s fârş i ci umi l i t , c u regretul poe­ziei s t r i c a t ă de c r u z i m e a realităţilor i n o p o r t u n e .

— ,.Te nrod !" r e p l i c ă Muza îndărăt­n ic .

- , S t a i " î n g â n ă Jobic. pipăindu-şi bu­z u n a r e l e cu î ndo ia l ă . „Mă d u c iar... şi. aduc . . . "

D a r u l t i m u l lui euvâmt. s u n ă fără cu­raj ul c o n v i n g e r i i .

— , .Asta 'să enezi t u !" lisbucni femeia; ,.Sá m a i vezi do a l t a ! Eşt i un, earaghicfi dacă - ţ i î n c h i p u i c ă m i r o s u l florilor tale ţ i n e d e foame ! — In t e u i t ă la el",1

mii'-l a r ă t a ca d in ochi p r iv ind iu-! ca pi o c i u d ă ţ e n i e .

• S ă r m a n u l Jobic r ă m ă s e s e plouat şi dini ochi p ă r e a că-mi cere 1 a ju to r .

De aibia 'ml p u t e a m s t ă p â n i râsul. ! Mă. oferi i s ă dau nsupriă-mi ѳагим

flit repune, l u c r u r i l e fa punct . ...Muza', lui Jobic î n s ă a r u n c a s e c â t colo florile si puinâmdu-şi r e p e d e p ă l ă r i a refuză cu scep t i c i sm or ice r e p a r a ţ i e .

— . .Dacă şi D- ta eş t i tot. artist", s t r â m b i ea clin nas., . .merci" ! Te În­torci d u n ă d o u ă ceaisuiri cu u n căluţ de i u r t ă du lce ori u n e v a n t a i de hârtie ja­poneză" .

Şi c u o explozie ct°' r a s batjocoritor so î n d r e p t ă sp re uso : .^Salutar»!" w făcu ea, cu m a n n .si... poftă bună.!" m a i s t r igă (Pn 'saM p ă p u ş a sii'lemenitt.,

.Toibr'c r ă m ă s e s e în ntvag privind cu *i mărăc i iune în І И Р И el.

— ..Văzuişi ? z!-'ise el îiritorcând'U-se, s p r e m i n e c u u n алг desamăgi t .

—- ...Ar fi fost. pfteart să nw râd" bueni . i nemn.! T>utându-Tn'i stăpâni râsul

Jobic mă. p r iv i u n m o m e n t uluit, dat c u r â n d f i ţ rura lu i ' începu să se destib dă şi se po rn i şi el p e u n r â s sănâifoţj

— „Văzuişi m ă i a f u r i s i t ă femeie! t" uiită c u m m i - a a r u n c a t 'buchetul, Gl s ă l b a t i c ă d o m n u l e !...

Şi a d u c â n d bimişor floriile, cu gestul m â n g â i e t o a r e le a ş e z ă ' în tr 'un vas mij locul ' une i т е я с і о а т е încărcatei ei r e s t u r i (le vopse le , p e n s u l e rupte şi nui cu r i ele ţ i g ă r i .

— „ S ă r ă c u ţ e l e d e voi !" le alinta i nspirândtt i - le p a r f u m u l . — „Dă-o d r a c u de m a i m u ţ ă ! — Asta nueft meic !".,..

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 4 %

L E U L G H I M P A T B E R N A R D S H A W

P R O L O G U L

; Uvertura : foşnet de pădure, m u g e t k lei. imn creşt in s lab auzit .

Cărare î n t r ' u n d e s i ş d e p ă d u i e . Un muget de leu . u n m e l a n c o l i c m u g e t de durere vine d in desiş , ,se r e p e t ă t o t m a i .-aproape. Leu l v ine d in d e s i ş ş c h i o p ă t â n d fc'tr'un picior, cu la.ba d r e a p t ă d i n a i n t e in susi în ea e în f ip t u n g h i m p e u r i a ş . Se*aşează jos şi se u-iltă. hmg tla ea>, o l in­ge; o scutură-; Î n c e a r c ă s ä scoată, g h i m ­pele târş i ind-o de p ă m â n t , şi î ş i face mai rău. Iese şch iopă tând) î n c h i n u r i , -èe pe cărare ş,i) s e a ş e a z ă sutb um copac , -istovit de d u r e r e . S c o ţ â n d u n geamăft prelung, ca sufla tu i d ini t r 'un t r o m b o n , se dă la s o m n .

Amidroale şi so ţ i a s a "Siegern, v in d e a -lmgoiil cărenei. E l e s c u r t , f i r av u n o m Intre treizeci şi cinici de arai.

Aïe păr r o ş c o v a n , urneai ochi a l b a ş ­trii şi dui'oşi, n ă r i î n f io ra t e şi o frurate foarte prezentabi lă , clar no te le s a l e b u n e •№ merg m a i d e p a r t e ; b r a ţ e l e s a l e şi pkioai eil-e şi s p a t e l e , deş i de u n оатос-

!t« M.lrvos, pai* ch i r c i t e şi s u p t e de •tome. Cară o l e g ă t u r ă mame, e foar te •sfcman im-braeat şi p a r e oboái t şi flă-Ігюмі. 1 Soţia sa e o m u e r a g c & m a i mulit n u r -•lie, tine h r ă n i t ă , g h i f t u i t ă , î n f l o a r e a iiieţej. Nu duce c u e a n i m i c şi a r e u n ЩЩ vâicijo» cu ca re s ă se a j u t e la d a m .

MEGERA ( a r u n c â n d d e o d a t ă b ă ţ u l ei jos) •• Nu m a i fac u n pa» !

ANDROCLE (pfedând, plliiotiisit) : t a r шаро ? La ce b u n s ă ite o p r e ş t i la fieşte care d o u ă m'.lle ca s ă ispui : n u œai fac u n p a s '.' T r e b u e s ă a j u n g e m •8ână la n o a p t e în sătuli -cel m a i a p r o -ipiat. Sunat fiiare săilibartiiice în pădur-uia iafta : ci-că lei ! [ MEGERA : Moftur i . M ă tot a m e n i n ţ i pr'uina c u f ia re s ă l b a t e c e ca s ă m ă mei să merg pe, n e r ă s u f l a t e , c â n d abia m să-mi t â r ă s c u n p ic io r d u p ă aMiuil. p t ă acum nic i ţ ' jpenie de l eu ! 1AN-DR0CLE : B ine s c u m p o ţ i i n u m a i Becât să vezi u n u i ? [MEGERA ( s m u i g à n d u - i l e g ă t u r a din binare) : B r u t ă n e m i l o a s a n u m a i po t ••oboseală. D a r ce-ţi p a s ă ţ i e d e mine ' . ' iruncă l e g ă t u r a la p ă m â n t ) n u m a i la pe te gândeş t i . La t ine ; t o t d e a u n a la mu ! •ANDROCLE (aşezându-sK< a i m ă r â t jos . • coatele pe g e n u n c h i şi e a p u ' n p a l m e . Ba când în c â n d fteştecaire t r e b u e să • gândească la s ine , s c u m p o . MEGERA : U n băiribait a r 'trebuii s ă se •odeasca d in c â n d în c â n d l a n e v a s t a

•ANDROCLE : Din p ă c a t e , da , s c u m p o , •o i tu mă facj s ă m ă g â n d e s c c a m H t la tine. Şi n u d o a r c ă - m i p a r e

•JBäGERA : Să- ţ i p a r ă r ă u '? Aş v r e a Btiid şi p -as t a ! N u c u m v a e vima m e a • œ ' a m c ă s ă t o r i t cu t t o e ! •NDROCLE : N u s c u m p o , e a m e a . •EGERA : F r u m o s îţi s a d e să-nai w -Ki aşa. Oare n u eşt i fenicit c u m i n e . •NDROCLE : N u m ă p l â n g , d r a g o s t e a

•EGERA : Ar t r e b u i să- ţ i fie r u ş i n e B î a e . BŞDROCLE : Mi-e r u ş i n e , s c u m p o . • M G ER À : N u ţi-e. D i m p o t r i v ă , te •ypeştii !

A N D R O C L E : Dece m ă m â n d r e s c , pu ­iu le ?

M E G E R A : De orice. E ş t i m â n d r u că ai f ăcu t d i n m i n e o r o a b ă >şi că pe t ine te a i făcu t b a t joc urna l u m e i . Nu- i f ru­m o s ! î m i scoţi n u m e l e că s u n t o sgriip-ţ u r e a i c ă , v o r b i n d t o t d e a u n a cu aie rele t a l e de m i e l u ş e l , ca şi c â n d ţ i - a r fi mlilă să topeş t i o b u c ă ţ i c ă de u n t în g u r ă . Şi pe -simplul c u v â n t că p a r o femee m a r e şi zdiravălnă, şi f i indcă s u n t b u n ă la i n i m ă şi o fclcuiţu c a m r e p e j o a r ă şi f i indcă tu m ă mâini t o t d e a u n a s ă fac l u c r u r i d o c a r e după. a ce i a îmi p a r e r ă u , l u m e a zice : „Bie tu l o m : ce ziile1 f r ip te îi m a i face n e v a s t a aista a lu i !' ' O d-e-ar şti ei ! Şi fu cirezi că eu n u şrtiiu ? Ba ş t iu . ş t iu . (m io r l ă indu - se ) ş t i u !

A N D R O C L E : Da, s c u m p a m e a ş t iu că şt i i .

M E G E B A : A t u n c i de ce n u te por ţ i cu m i n e c u m t r e b u e şi n u eşti băn'bat c u m se cadie ?

A N D R O C L E : Ce pot să fac, s c u m p a m e a ?

M E G E R A : Ce poţ i să faci ? Să te în­torci la d a t o r i e şi s ă vii î n a p o i l a că-mi nuli şi la pui eternii tă i şi s a a d u c i joiitrfu ze i lor c u m fac -toţi oarnftrmi de t r e a b ă ; în loc să fim goni ţ i d in casă şi d in căoiiiiEi ca niişjfie m u r d a r i , ner i i -.ş'inaţi şi ne l eg iu i ţ i a te i .

ANDROCLE : Nu-is a t eu , s c u m p o : s u n t c reş t in . . .

M E G E R A : B u n , şi a s t a n u - i aeeliaş luioi'U ? n u m a i că-i de zece o r i m a i r ă u ! C;tne n u şttie că ereştimrii sun t ce i m a i de ios d i n t r e cei de jos ?

ANDROCLE : E x a c t a ş a c u m s u n t e m si no i . s c u m p o .

M KG ERA : Vorbeş te p e n t r u cl-ta. E o î n d r ă z n e a l ă să m ă p u i -aulaituri de oa­m e n i i de r â n d . T a t ă m e u a v e a c â r c i u m a ini . şi b l e s t e m a t ă a fost p e n t r u m i n e ziua c â n d ai v e n i t î n t â i a oa.ru s ă bei ia t e j g h e a u a n o a s t r ă .

A N D R O C L E : Mănturis-esic pe a t u n c i c a m t r ă g e a m la m ă s e a , s c u m p o . D a r m ' a m l ă s a t c â n d m ' a m făcu t c r e ş t i n .

M E G E R A : Mal b ine r ă m â n e a i beţ iv , pot să i e r t u n u i om c ă z u t la b ă u t u r ă ; nu- i decâ t m a t u r a i ; şi... n u m ă lepăd , îmi p lace şi m i e u n e o r i o d u s e a. Ce n u pot î n d u r a î n să e să fii căizut l a -c res­tin-i-sun. Şi ce e şi m a i r a u , s ă fii c ăzu t ia a n i m a l e . C u m să-ş i ţ ie femeia casa c u i a i ă c â n d tu a d u c i î n ă u n t r u or ice p i ­s ica r â z î e a ţ ă şi j a v r ă f ă r ă c ă p ă t â i şi t oa t e h a i m a n a l e l e d in p a r t e a l ocu lu i ? Mi-ai l u a t pâ-nea d i n g u r ă ca s ă le h r ă ­neş t i ]>e ele ; ş t i i foar te b ine , n u în ­cerca să t ă g ă d u e ş t i .

A N D R O C L E : N u m a i c â n d e r a u flă­m â n z i şi t u începueieşi s ă te îngnaş i pnea t a i e sc iumpusoaro . . .

M E G E R A : D a ; i n s u l t ă - m ă , ins-ultă-m ă . Of, n u m a i pot s ă r a b d . I ţ i con­v e n e a să s t a i şi s ă p ă l ă v r ă g e ş t i c easu r i î n t r e g i cu b r u t e l e a l e a de a n i m a l e m u t e , pe c â n d p e n t r u m i n t e n ' a v e a i u n cu­v â n t !

ANDROCLE : Kle n i c i o d a t ă n.u-mi în­t o r c e a u c u v â n t u l , p u i u l e (se scoa lă şi p u n e pe u m e r i l e g ă t u r a ) .

M E G E R A : B u n , d a c ă ţ i - s m a i d r a g i a n i m a l e l e ca niavasta, a i s ă r ă m â i c u ole aici în p ă d u r e . Mi-e l e h a m i t e de ele şi de t ine . Mă d u c î napo i , m ă d u c a c a s ă .

A N D R O C L E ( t ă i n d u - i c a l e a înapo i ) : N u scum-puşoaro , n u o l u a a ş a . N u m a i p u t e m s ă n e în toarcem. . A m v â n d u t tot ,

ar fi s ă m u r i m de foame ; şi.- să m a i fiu t r i m e s şi la R o m a şi a r u n c a t la lek

M E G E R A : Să- ţ i fie d e b ine . Pof tă m a r e le i lor . (S-milorcăindu-se). N ' a i de g â n d să te da i o d a t ă l a o p a r t e şi s ă m ă laş i să m ă d u c a c a s ă ?

ANDROCLE : Nu , s c u m p o . MEGERA : A t u n c i mi -o i faoe d r u m

p r i n p ă d u r e şi n u m a i c â n d m ă vo r fi - m a r c a t f iare le s ă l b a t e c e vei şt i o© n e ­vas t ă a i p i e r d u t (se r e p e d e şi e g a t a să fcadă pes te l eu l a d o r m i t ) . Va i de m i n e Andy, A n d y (se c l a t i n ă î n a p o i şi leşima în b r a ţ e l e iu i Androe l e c a r e d o b o r â t de, g r e u t a t e a ei c a d e pe l e g ă t u r ă ) .

ANDROCLE (ex t răgâmdu-se de s u b ea 'şi băl tându-i pailmele de m a r e îngr i jo --t'iaini O : Ce e cop i l a m e a , o d o r u l m e n ? Ce -s'-a î n t â m p l a t '? (El r i d i c ă f r u n t e a . A m u ţ i t ă de g r o a z ă ea a r a t ă î n d i r e c ţ i a l eu lu i a d o r m i t . El se fuu'işează cu bă­gare de s e a m ă sp re locul a r ă t a t de Mé­fiera, ca re se ridică cu o s f o r ţ a r e şi «jovăe d u p ă el).

M E G E R A : Nu . Andy , n u : te îmibucă Vino ' napo l ! (Leul s c o a t e u n l u n g oft alt t i e r ă i t o r . A r d r o c t e v e d e l e u l şi se d ă tn-apoi l e ş i n â n d î n b r a ţ e l e Megere î . c a r e tiade î napo i pe l e g ă t u r ă . Se rostogolesc 'de-o p a r t e şi de a l t a şi zac la p ă m â n t •ui-tiindujsie cu g r o a z ă u n u l î n ochi i ce -•luiilailt. Le ud se a u d e g e m â n d g r e u în de-sis).

ANDROCLE (şopt ind) : Ai v ă z u t ? Un l-eu !

M E G E R A (dfizesiperând) : Ze i i l-au 1 r i m e s să te p e d e p s e a s c ă f i indcă eşti c reş t in . Ia-mft d e a ic i . A n d y . Sran-ă-mă.

ANDROCLE (sculându-ise) : Meggy ! Nu-i decâ t o s c ă p a r e p e n t r u t i ne . C u m su'irrt eu c a m a tos şi v â s c o s o să-i iau •cam la vre-o douăizecil de miiniuite' ca să a n ă m ă n â n c e ; p â n ă a t u n c i ai deisitul n i m p să o ş tergi !

MEGERA : O n u vorbi! de m â n c a t . (Leul sie s c o a l ă cu u n g e a m ă t p u t e r n i c şi siehioiaipătă sp re ei). Aoleo ! ( leş ină) .

ANDROCLE ( t r e m u r â n d , d a r r ă n i â -n.-in-d î n t r e l eu şi M-eigera.) : N u te a t i n g e de n e v a s t ă , m ' a u z i tu ? ( leul g e m e . Ain-dn-oicle ab i a se m a i ţl-ne p e piicioare de atâifa t r e m u r ) . Meggy fugi. F u g i şi s c a p ă tu . Diacă-mi i a u o Oh iii de là eil s 'a şi a-runca. t ( leul r i d i c ă în s u s l a b a r ă n i t ă .şi o bat-e cu m i l ă în faţa- lu i Androe l e . (O. e şch iop băiiatul t a t i i ! Ane u n ghimjiifi în l ă b u ţ ă ! U n g h i m p e g rozav die m w ! (Pfűn die .gimpatle) . Bi-etul rhă-iat. ! I-a i n t r a t u n pin'.mpe g roazn i c în -lăbuţa lu i m i c u ţ ă . Şi 1-a bolna-vit p r e a t a№ ca s ă m ă n â n c e pe u n ore-şitinisil m i c si g u s t o s l a de jun . O, dla m i c u l ş:i g u s t o ­sul c re ş t ine i o să-i s c o a t ă g h i m p e l e d i n ă ­u n t r u şi ailiufnci el n ' o s ă m ă n â n c e pe ci-eştineil cel guisttos, c u m nici pe a gius-tiosuiui crcştiiin g u s t o a s a ф d n ă g ă s t o a s ă şi dolofană, s o ţ i o a r ă băll-ăioairă. (Leul r ă s p u n d e cu v ă i c ă r e l i p a r ' c ă s'air c ă i n a ţi-e s ine) . Da, da, da , da , da , s ă vedieom, s ă v e d e m ! ( l u â n d u - i l a b a î n m â n ă ) . Da •el n ' a r e să m ă m u s t i i n i c i s g â r â i e , c h i a r 'dară- l-o d u r e a o tecuţă ! A c u m . fă gh ' ţ r re de ca t i fea . Aşaa . ( t r age u ş o r de g h i m p e . Leul , caii u r l e t de m â n i e şi d u ­re re , s m u c e ş t e laiba î n a p o i aş-a de pe nieaş-teptate că A n d r o e l e e svârii l t p e spa te ) . B r a v o o ! O, n u c u m v a c reş t ine -•lul ăist-a c r u d şi m i c şi u r i c i o s a lovi t l a b a r ă n i t ă '?. (Leu l se vaertă a f i r m â n d d a r şi cei'âiridu-şi i e r t a r e ) . B u n , î n c ă «Klatri s ă maii t r a g p u ţ i n şi-i g a t a . Nu­m a i o d a t ă , uşoor , u ş u r c e l şi b ă i a t u l o

500. — UNIVERSUL LITERAB

17)

х х ѵ ш

D u r e r i l e m o r a l e p r in r a r e An ton a t r e c u t d u p ă m o a r t e a lui T u d o r Vladi ini-rescu nu pot fi înch ipu i te . M â h n i r e a lui s'a s t ins încet , ca Ia toţi/ oamen i i huni , dar , u n t imp, d a s c ă l u l s'a înv inovăţ i t de p ie i r ea e rou lu i go r j ean n u m a i p e n t r u că în t r ' o s e a r ă de sfat , când T u d o r a m ă r ­tur i s i t că v r e a să se d u c ă la confe r in ţa de là L a i b a c h cu d u r e r i l e r omâneş t i pe hâ r t i e , A n t o n l'a opr i t şi Га potoli t , a ră -t â n d u - i p r ime jd i i l e .

P e n t r u cei ce văd însă revo lu ţ i a lui T u d o r în pe r spec t ive l e reuş i te i ei, în-d r ă s n e a l a subpre fec tu lu i de là Cloşani a-p a r e b ine insp i ra tă .

L u m e a b â z â e d e pa t imi . Z ă b r a n i c u l ce rn i t al mor ţ i i lui s'a r id ica t c u r â n d d e pe in imi le toa te . P o p o a r e l e t i ne re , ca şi copiii, nu ţ in mul t l a amin t i r i . Apoi a f lându-se în ţ a r ă de une le î n c u r c ă t u r i a le e r o u l u i cu femeile, cei ce a v e a u mus­teaţi p e n t r u el s'au r e s e m n a t în tocmai Ca ace le m a m e cari u m b l â n d p r i n s e r t a r e l e u n u i iubi t fiu r ă p u s , găsesc î n t r e a l te le u n m e d i c a m e n t ruş inos de ca r e n u ştiau că s'ar fi folosit.

An ton P a n n , se găsea b ă t r â n la t re i ­zeci şi cinci d e an i şi n e m u l ţ u m i t d e v ia ţa scursă până a tunc i . Îşi r e p e t a în-t r ' u n a că or icâ t de f rumoasă a r fi me­ser ia de-a cân ta în s t r a n ă în loc de-a ţ i mân j i m a n i l e în meş t e şugu r i d e rând , e p r e a p u ţ i n p e n t r u a r ă m â n e senin pe u n d e ai t recu t . O n iâncă r in ie la î ncepu t dulce , a junsă , a c u m s u p ă r ă t o a r e , rodea la el încet j u m ă t a t e ispi tă , j u m ă t a t e r e ­n u n ţ a r e : gloria . Se s imţea t tascălu] ne­însemna t al biser ici i Sf. Necolai d in

s ă fiie ferici t apoi o v i a ţ ă 'n t i reagă. (Trage î n c ă o d a t ă de g h i m p e . Leu l m u -'peşte şi sicirâşdieşfce d i n m ă s e l e cu u n sgomot g rozav) . O el n u tirebue s ă spe ­r ie pe doetoreilul l u i bum şi mi los , pe do ica lu i d r ă g ă s t o a s ă . Asita n ' a d u r u t deloc, n ic i u n pic. Ha i a c u m î n c ă o d a t ă ! Şti i , ca să a r ă t ă m c u m poa t e s ă î n d u r e c h i n u r i l e um leu mame şal v i t e a z ; n u ca c r e ş t i n i i ă ş t i a m a i s labi ca tun copil de ţ î tă- O p ş a a ! !... (Ghirmipefle iese a f a r ă . L e u l lurlă şi îşii s c u t u r ă l a b a să lba t ec ) . A ş a a ! ( Ţ i n â n d în, s u s ghimpele)). A e.şli! A c u m leu l s ă facă b ine să - ş i l i n g ă l a b a ca să g o n e a s c ă u m f l ă t u r a a s t a uiricioasă. Şt i i , a ş a ! ( îşi l inge p r o p r i a m â n ă . Leu l d ă clin cap în s e m n de în ţ e l ege re şi îşi l i n g e l a b a de zor). D e ş t e p t u l m e u leu-r a ş - s t r e n g ă r a ş ! Cum p r i c e p e el de b ine pe p r i e t e n u l Irul vechi şi s c u m p pe A n d y 'Nandy . (Leul îi l inge faiţa). Da, d ă o pti-p ică iu i A n d y N a n d y ! (Leuű dâind p u ­t e r n i c leu coada , se r i d i c ă pe p i c ioa re l e ' d inapo i şi î m b r ă ţ i ş e a z ă pe A n d r o c l e

Scheiu chemat şi împ ins n ă p r a z n i c din u r m ă că t r e o faptă ce t r e b u i a să-i ceară m u n c a şi pa t ima vieţi i în t reg i .

P e n t r u Ana ma i p ă s t r a o recunoş t in ţă suavă , înf lor i tă în r e c u l e g e r e a celor d in t â i cl ipe ce-au t r ecu t d u p ă e e flăcă­r i le nesocot i te se r e t r a se ră . A r d e a a c u m o l u m i n ă ne tedă , m ă s u r a t ă şi l inişt i tă , c u m r ă m â n e un b u ş t e a n s ingur în b r a ­ţe le focului când cad ru l incendia t şi-a s t ins f lăcăr i le în t inse . „Sunt u n b ă t r â n de a p r o a p e pa t ruzec i de a n i şi îmi în­gădui să co t ropesc via ţa unei fete de op t sprezece . E des tu l de rău p e n t r u s tâ r ­vul m e u ce dă să se îngraşe . Huo . s t â r v u l e !" Se ch inuia î n t r ' ad ins cu ame­n i n ţ a r e a aces te i b ă t r â n e ţ i , p e n t r u a se p u t e a h o t ă r î la toa te câ te gândise , d in ca r e n u făcuse încă a p r o a p e nimic . Lu­cra acum. La f ăp tu r i l e b â n t u i t e de s im­ţu r i ta r i , mai tar i decâ t gândur i l e lor — m u n c a e ca şi i u b i r e a o d e s l ă n ţ u i r e ne­î n t r e r u p t ă , î n f r igu ra t ă , d a r opr i t ă de­odată .

Na sc culca decâ t în zori , dupăce ' ş i r â n d u i a hâ r t i i l e r i s ip i te p r i n odaie , ho tă -r â n d u - s e să nu lase n imic ne i sp răv i t . C h i a r în Braşov d ă la ivea lă o compo­ziţie p r e l u c r a t ă a une i î n c e r c ă r i ma i vechi , a p r o a p e copi lă reş t i : „ D o a m n e mi lueş t e " ' c ân t a t p e v r e m u r i în ruseş te cu sopran i i a rmon ie i ec les ias t ice d in Ch i ş inău . Ceeace ' l f r ă m â n t a a c u m şi n ' a v e a să fie sfârşi t decâ t pe s t e u n an , la 1830, —- „Versu r i l e musiceşfi ce se c ân t ă le. n a ş t e r e a M â n t u i t o r u l u i nos t ru îs . Ifs.", se l ă m u r e a în capu l lu i l i b e r a t d e ce le la l te gri j i şi melodia se a l ă t u r a fi­resc, cuv in te lo r — în v e g h e a t â rz ie a f runţ i i , î n t r e b u c o a v n e hâ r t i i şi cer­ne lu r i .

S tă ru in ţa asta ce-ar fi i sbut i t să'l niul-

'care se s c h i m o n o s e ş t e ş i s t r i gă ) . F ă •ghiaire de cat i fea , bagăV-Ie'n t e a c ă ! (Leul îşi v â r ă ghianelle în t eacă) . A ş a a b u n ! ( î m b r ă ţ i ş e a z ă pe leu ca r e în сеіѳ d i n u r m ă îşi ia vârfud coadei î n t r ' o ' labă, s t r â n g e b i n e de ..mijloc cu e a pe Andflocle o d i h n i n d u - o de coapsa- i . Am-dtiocle ia c e a l a l t ă l a b ă în m â n ă , îşi î n ­t i n d e b r a ţ u l şi nimândoi d a n s e a z ă i t rans-•portaţi , j u r î m p r e j u r şi d i s p a r in s fârş i t •în des i ş .

M E G E R A (care ş i-a veniiit în fire în t i m p u l va l su lu i ) : O, l a şu l e ! n ' a i d a n s a t c u m i n e de a n i de zii l e ş i - a c u m îţ i iei • tălpăşi ţa , dainsflird cu namifla a s t a de b r u t ă şi do f i a r ă pe caire n -o cunoş t i m a i mult . de zece m i n u t e şi c a r e abiia aşteafptă să- ţ i m ă n â n c e n e v a s t a . Laşu l e , •laşule, l a ş u l e ! (Se repediei diupă ei în desiş) .

Din englezeşte,, d e

DRAGOŞ P R O T O P O P E S C U

ţ u m e a s c ă în cele d in u r m ă , nu ţinu însl p r e a mul t . T h e u d o r , f ra te le domnului A n t o n P a n n , cel m â i a t r ă g ă t o r cap din coru l b iser ic i i , se s imţea rău .

A n a rod i se cu p ă c a t u l cel lumesc. Eu novoe d e sfatul doc to r i lo r neîntâraal şi din as ta se p u t e a a r ă t a pierzarea. Nici vi eine l u n g ă d e gândi t nu putea trece Doc to ru l sas, zâmbi a t en t şi binevoitor e x a m i n â n d aceas tă „ f räuHein" mai mull în f r icoşa tă d e n o u a ei sch imbare de câl de boa la , des tu l d e îngr i jo ră toare , a fe­te lo r ce se s imt în t â i a ş da t ă femei.

D in z iua în ca r e doc toru l cunosen ta ina f rumosu lu i Teudor , Anton avu mari ne l in iş t i . Nu-ş i m a i lăsa nici o clipă to­v a r ă ş a în s i n g u r ă t a t e . Pa re - se că întâia d a t ă îşi d ă d e a s e a m a că a r e acasă o ne­vas tă ce t r e b u e păz i tă .

Şi D u m i n i c a se ap rop ia . In strană se ce rea g lasu l sub ţ i r e a l Anei , bine pre­ţui t de credincioş i i b iser ic i i din Schein, î n c ă de là î n t â i a ei c â n t a r e . Pe de olti p a r t e , a d e v ă r a t es te că toji fricoşii sunt firi imag ina t i ve : An ton e r a spăimânfal n u m a i g â n d i n d că doctorul n'a păstrat aceas t ă mică t a i n ă de p e urma căreia p u t e a şi dască lu l , a l ă t u r i de Teudor, si bea d i m i n e a ţ a un p a h a r cu lapte, fireşte al lui n u m a i p e j u m ă t a t e umplut şi fără s m â n t â n ă , d a r cu in imă bucuroasă $ cu o c u r a t ă p r e f ăcă to r i e arătând ca e să tu l şi d e a tâ t .

I se p ă r e a că tot Braşovul şopteşte: . .băiatul d in s t r a n ă e mue rea dascălu­lui" . D e a c e e a î n a i n t e de a se scurge van toa tă a a n u l u i 1828, An ton caic pribegise încă d e mic copil, luă, cu iubita lui, c* lea munţ i lo r , î n t r ' u n r evă r sa t de zori zicând că „nn ceas al dimineţii cât t r e i d u p ă p r â n z " . Ducea în spinări] o l e g ă t u r ă p l ină d e h a i n e şi hârtii scrij se d e el, p r i n t r e car i acele „Poesii di osebi te sau cân tece de l u m e " cari la a v e a u să a p a r ă însoţ i te de o preeuvâi t a r e modes tă : d e m u l t ă vreme vându- l e manusc r i s e , une l e adunate la alţ i i , a l te le ch iar de mine compuse".

— „Să te b l e s t eme cineva să umbli b a n u l d in m â n ă 'n mână" , spunea el a m ă r ă c i u n e a d u n â n d pen t ru Ana p u m n d e smeură . T o a t e mi-au staţi po t r ivă . Sunt v inova t că am poftit bun t a t i i e p ă m â n t u l u i . Sunt vinovat că în să-mi t r ec v ia ţa să r ind garduri , ani é o fa tă p e gus tu l meu şi am fugit în lui s'o pot iubi... Sun t v inovat că sunt dr< şi-mi râd d e nevo i le lumii, vinovat în loc să m ă fac zaraf, cânt în D o m n u l u i şi d r e g cânteci le stricate".

Şi-şi a m i n t e a \$orba colonelului auz i t ă în copi lă r ie : , , üa , e bine să fi că r tu ra r " . . .

— C â t am î m b ă t r â n i t !... Ei, capi vezi că e p r ic ina , că nu ştii pe unde u d ă găina !... Nu t e pr icepi să impară pai la doi boi !" D a r se linişti gi „ T o t d e a u n a d e s f ă t a r e a a r e soră înl

U N I V E R S U L L I T E R A R . 501

tarea... D a c ă n u te sa tu r i mâncând , d a r lingând n ic iodată , deci . m a i b i n e m â n ­dru şi p r i b e a g s ă r a c ! S ă r a c u l m â n d r u se uitS Ia cei lal ţ i ca Ia n i ş te muşte. . . P â n ă li ia cineva musca de l à nas !" (zise apoi râzând s ingur) .,11 î n t r eb i : Dece-fi c u r g mucii ? — D e i a r n ă ! •— Ei, lasă că le ştiu şi de-as tă va ră" . Aşa am fost eu tot­deauna va r a . i a rna . lesne c ă n t ă t o r şi fără nici o l ac r imă . O fi p l â n s mama şi pentru mine !"

— Hai, că ai cules des tu lă smeură , îi strigă Ana...

Abia a c u m b ă g ă de seamă că tot ce strângea, îi a luneca jos. P i v i n d f rumu­seţea de m ă r g e l e roşii si dulc i delà pi­cioarele lui, ieşi în t inzând mâna plină înspre Ana...

Dună de junu l frugal îşi umplu pum­nul de a n ă şi-i dădu să bea . Fa t a să­turată râdea .

Umblară două zile şi două nopţ i în şir prin m u n ţ i şi iot î n t r ' u n r ă s ă r i t d e soare, au eşit în luminiş , od ihn ind in somn pe i a r b ă câ teva ceasur i . P ă r ă s i n d bolta ve rde de l ună şi de foi a C a r p a ţ i -lor, inima lu i s â n g e r a t ă c â n t a cu glas înnalt în v e r s u r i s imple şi t a r i . f ă ră să stie că p l ă s m u e ş t e una d i n t r e cele mai frumoase c a p o d o p e r e d e l i r ică r omâ­nească îna in t e d e Eminescu , j a l e a lui . ce aducea a m o a r t e şi r ă s u n a cu tonur i panteiste din f irea Ini veselă :

. .Munţilor fiti m ă r t u r i i Că p r in voi că lă tor i i Cu suf le tul pl in de dor Si in ima de dogor . Pădur i , copaci înfrunzi ţ i Si voi m ă r t u r i i să-mi fiţi Cu ce chin şi cu. ce foc Am t r ecu t p r in acest loc. Râuri , a p e m a r i şi mici . Ce v 'am t r e c u t pân 'a ic i . Nu ui ta ţ i cu ce nevoi Am b ă u t apa din voi. Mierli te, p r iv ighe to r i . Pasăr i dulc i g lăsui tor i Cânta ţ i şi voi acest ve r s Al t iudi tu l i i i meu mers.. .

XXIX

Trezie a m a r n i c ă . Cu ce i n t r a se Anton Pann în Bucu­

reşti? Cu cele d o u ă b roşu r i , u n a t ipă­rită şi a l ta în m a n u s c r i s — cu amin t i r i bine în t rc f inu tc îiv in imă şi în cap, cu speranţe pu ţ ine şi «labe. Mai aducea , fi­reşte, pe Ana. Nu t r e i m e ui ta tă , cum nici Anton n'o u i tase . T r e b u e iub i t ă cum şi Anton o iubea . Mult . Cu tonte p u t e r i l e lui strânse, ca î n a i n t e de moa r t e .

Mizeria nu î n t r e ţ i n e legă tur i l in i ş t i te între iubiţi . Ea d e p ă r t e a z ă sau ap rop ie , cu totul.

Ana t r e b u i a î n t r e b a t ă însă d a c ă î i place să s e s t ingă în i ub i r e şi să răc ie , cum ar t r e b u i î n t r e b a ţ i so lda ţ i i d a c ă vor să m o a r ă p e n t r u a fi croi , sau p r e ­feră să t r ă i a scă p e n t r u a fi o a m e n i c u m se cade. Ana , fi-va ea, dc -o p ă r e r e cu iubitul, că u n s ă r u t ţ i ne loc u n u i d e j u n iar o î m b r ă ţ i ş a r e s a t u r ă cât un b a n c h e t S'o înt rebe, deci :

— Anişoară . ai tu încă pu te r i cle-a rămâne cu mine , ce sun t un n e t r e b n i c , trăitor ca p a s ă r e a fă ră s imbr i e ? Altfel , eu mă rog p e n t r u i e r t a r e şi lu i D u m ­nezeu şi Ţie , d e o p o t r i v ă : v ' am răp i t Uliul altuia, fără să pot ce poa t e El , c a r e

d ă m â n c a r e la v reme , clacă te rogi şi-i î n d u r i canoanele . . .

R ă s p u n s u r i l e , la aces t fel d e î n t r e b ă r i sun t foar te deosebi te . Linele i ub i t e nu î n t â r z i e să fie re le fă ră m ă s u r ă : . .N'am să-mi t r e c via ţa ca un calic, r ă m â i cu bine".. .

A l t e l e s e g răbesc să fie b a t j o c o r i t o a r e : , ,d ragos tea ta, s cumpu le , e p e n t r u feti­te le d in cer, ce nu vor mâncare" . . . C â t e u n a r ă s p u n d e : „ iub i rea n o a s t r ă mai a r e ea n e v o e d e ceva ?"...

A n a însă, spuse : — D e ce. An toane , am r u p e clin d ra ­

goste p e n t r u a d a sufer inţ i i , când ma i de g r a b ă a r fi să m u r i m p e n t r u a in t r a în ra iu . u n d e p ă t r u n d cei ce-att iubi t mult... O r i acolo, n u m a i gri ja m ă r u n t ă a zi lelor nu e. dovadă că un s'a auzi t înger mor t de foame eau frig...

Nu poa t e fi r ă u u n a s e m e n e a răspuns , susp ina t de-o copilă, da r în ţe lepc iunea teologică a Anei . d i spusă să p r imească î nda t ă ra iu l nu p u t e a a p r i n d e pe Anton . LI. ma i spusese î n t r ' u n p r i l e j , că îşi ims t rcază r e t r a g e r e a în cea la l tă gră­dină a D o m n u l u i p e n t r u a tunc i când va fi chemat , sp re a nu lăsa să se c readă că s'a grăbit . . .

O h e n a r i e P ro topsa l tu l , le cân ta deci în p r i m a D u m i n i c ă „Isai ia dăn ţueş i e" .

• Anton Pa un a v e a o idee pe zi, po r ţ i a

lui r â n d u i t ă d e D u m n e z e u , d in ca r e nu cşea p e n t r u n imic în l ume . C h î b -zuia î nde lung . I n t r a s e î n t r ' a l t re izec i şi şaselea au al vieţi i cu capul p l in d e î n v ă ţ ă t u r i ..de p r i n l u m e a d u n a t e " . Că­zuse incendi i şi r ăsboae . cunoş tea d u p ă a t â t a b ă j e n i e căi le şi munţ i i . în p ă d u r e deosebea d u p ă cân tec şi sbor cele mai neauz i t e p ă s ă r i ce-şi desfac t r i lu l ca o c o a d ă de p e n e pa rad iz i ace . Ştia cum se culcă i a rba în t impu l nopţ i i 'ca să pri-.idă rouă. cum se s t ing p e r ând s telele , u n d e corni melci i şi eoropişnife le , u n d e se iubesc f lu tur i i . Văzuse , p r i n l anur i , pc spicele g râu lu i , gândac i î m b r ă ţ i ş â n d u - s e şi î n c ă l e c â n d u - s e pas iona t şi r i tmic ca omul , văzuse c u m se n i ângâe pa ia jen i i şi cum se cască pofticios caliciul f lori lor bogate în ova re , şi-şi zicea :

—, T o a t e astea se î n t âmplă negreş i t mereu , fie că oameni i se c res tează î n t r e ei, fie că p â r j o l e s c ţ a r a . Asemenea lor să fiu. T r e b u e să înnapoez înmi i in ima ce por t . ca să n u se s p u n ă de sp re m i r e :

îl .mănâncă în t r ' o pa r t e şi sca rp ină 'n a l tă pa r t e .

Că prostul e ca orbul când dă de p ă r e t e , tocmai aici socoteşte, că lumen se i sp răveş t e ! Sau ca cel ce ' n t r e a b ă : Cine mi-a u m p l u t i zmene le ? Şi cine mi-a luat banu l d in g u r ă ? . . .

Ref lec tând aşa pe scur t la iot t r ecu tu l său, dându-ş i s e a m a că fată de v i i to r ime o un lucru de nimica faptul că i s'a r e t r a s s lujba de dascăl d o c â n t a r e la R â m n i c şi că l'a cău ta t s t ăpân i r ea , p r in b ă t a e ele tobe, la Govora , d u p ă fuga lui cu A n a la Braşov, h o t ă r î la a c e a s t ă vârs tă să se os tenească m a i mul t cu cele c ă r t u r ă r e ş t i . C ă gloata e n e m e r n i c ă şi ne s imţ i t oa re , d a r el e pus p e l u m e să facă m a r e c u r ă ţ e n i e şi-i d a t scr i i toru lu i ,,a po t r iv i mi rosu l t r a n d a f i r u l u i cu pu ­toa rea porcu lu i ' " .

Toa te su fe r in ţe le lui t r e c u t e se sch im­b a r ă în idei .

Dece să las p e a n a , p ă r i n t e Dionisie, s p u n e a el în t r eacă t m a r e l u i c ă r t u r a r

fanar iot Dionis ie Fot ino , pe care-1 n i ­mer i se d e c u r â n d în casa lui Etínicu F i -l ipescu, î n v ă ţ â n d p e fiii aces tu ia , G r i g c r c şi Nicu lae . . . Istoria tis D a k i a s " . To t co­coşul pe gunoiu l lui cântă .

— Am auzi t d e s p r e i sp răv i le dumi ta l e , dască le , făcu Dionis ie . Şi am citit ch i a r deunăz i , „ C â n t ă r i l e l i t u rg i ce" şi „Ver­su r i l e muz iceş t i " ce ai scr is . N u p r i c e p însă cum din g u r ă u n a zici şi cu fap ta a l ta faci. Să ştii, dască le : Nu face nici­oda tă u n luc ru d u p ă ca r e să fii d a t e r a-ţi ce re i e r t a r e .

— P r e a c ins t i te s e r d a r e , nu ştiu ce vei fi ş t i ind d u m n e a t a d e s p r e mine . d a r ştiu ce ştiu eu : că m u l t ă m i n c i u n ă a crescut pe u r m e l e me le şi c u v â n t u l e ca v â n t u l : nu se -a junge nici cu ogaru l , nici cu a r ­m ă s a r u l . Nu toţi oameni i au des tu l ă min te ca să s p u n ă şi a l to ra , că min tea de -a r c res te p e toa te că ră r i l e , a r paş te -o şi măgar i i . D a r en nu mă s inchisesc d e pa l av re l e pros t imi i . D a c ă îmi spune ci­n e v a : . .Unul în dos te-a î n ju ra t , r â d şi r ă spund : ,.Tn l ipsa m e a p u t e a să mă şi ba t ă" .

C â t d e s p r e „ u n a zic şi a l t a fac", cins­tit s e r d a r e socotesc că n u e nici uu pă­cat să d a u t rupulu i ! ceeace-mi ce re , d o r nici să op resc capu l de a gândi rum îi p l ace Iui D u m n e z e u . La mine f iecare m ă d u l a r în p a r t e face ce v rea .

F e l u l a c e s t a de a g â n d i , d e s f a t ă m u l t pe î n v ă ţ a t u l Dion i s i e F o t i n o . V e n i n d mai târz iu mi t ropo l i t al Ungro -Vlah i e i Dionis ie î n t ă r i pe A n t o n P a n n în s lu jba de , ,dască l de muzjiică al şcolii n a ţ i o n a l e d in B u c u r e ş t i " .

—. I a t ă z iua m a r e p e n t r u ca r e m ' a m n ă s c u t ! îşi z icea A n t o n .

Şi v e n i n d u - i î n m i n t e l u m i n o a s a e-v a n g h e l i e a lu i I o a n ce s e c i teş te în d i m i n e a ţ a priimei zile die1 P a ş t i : „ F i i n d s e a r ă î n z iua aceea , în t r ' uma d i n Sam­bele ' ' , A n t o n g â n d i să-şi î n c h i n e t o a t ă m u n c a si m i n t e a muz ice i b i se r iceş t i .

îş i m ă s o a r ă t i m p u l t i n e r e ţ i i s c u r s î n u r m ă en u n d r u m de l u n ă şi î m t r ' u n a d in nopf.i. s e a f u n d ă in. c i t i r e a cronic i ­lor ace lu i c ă l u g ă r r u s , Nes tor , c a r e în veacu l a l do l sp rezec i l ea p o v e s t e a iz­b â n d a c r e ş t i n i s m u l u i o r t o d o x î n Rus ia t

Astfel a f l ă el c ă P u i u ţ u l K i e v u l u i . V l a d i m M t r imisese ' pe cei m a i l u m i n a ţ i c ă r t u r a r i la Evre i , l a L a t i n i şi l a Greci , p e n t r u a c ă u t a u n d e r e l i g i a s 'a p l ă s ­m u i t d i n m a i m u l t ă f r u m u s e ţ e . Şi î n -fo r cându - se acei căr turar i i a u s p u s p r i n ţ u l u i p ă g â n că judiaiismul şii crestă-riiistmul l a t i n s u n t cu m u l t m a i p re jos în s t r ă l u c i r e şi bogă ţ i e do c â t c r e ş t i -nisimiiil b i z a n t i n . Vladi imir se bo teză deci c r e ş t i n e ş t e ş i î n c e p u cele m a i a s -pr>î u r m ă r i r i î m p o t r i v a c le r ic i lor a p u ­seni c a r i c u f r e e r a u Rusia . . .

— E d in d e ş e r t ă c i u n e p o r n i t ă a l ege­rea p r i n ţ u l u i , g â n d e a Anton , d a r n e î n ­doios, e cea m a i b u n ă . Ceeace face ca Biser ica o r t o d o x ă s ă pară . b ă t r â n ă , este vech imea t ex te lo r si a m e s t e c u l lor de că t re tnepricerniţi i f ă r ă şcoală. . .

Aşa se h o t ă r î A n t o n să scrie, ş i s ă t r a n s c r i e o s u m ă de t r o p a r e , l i t u r g h i i şi r u g ă c i u n i .

S ă r ă c i a de suf le t a mul to ra ; a putut , ca tegor is i prinţii? ' au to r i i uşorii pe aces t m a r e A n t o n P a n n , caire d o a r r a să-ş i a l i n e m â h n i r i l e , a t ă l m ă c i t ace le ,,po-veşti bufone st d e r â s " din m a r e l e r e ­zervor d e p i lde o r i e n t a l e u n d e N a s t r a -t in se nmmetişe N a s r ' E d d i n şi e f ra te b u n cu P ă c a l ă .

( C o n t i n u ă î n n u m ă r u l v i i t o r )

502. — U N I V E R S U L L I T E R A R

criticei literei rci C R I T I C A S I P O E Z I A

N u s e 'contes tă n i m ă n u i , dreptull de a-preo ie re c r i t i că a o p e r e i poe t ice . Aceas ­tă a p r e c i e r e , c â n d p u r c e d e dt intr 'un spi­r i t pre.fund î n ţ e l e g ă t o r a l s e n t i m e n t u l u i •istetic), poa l e fi u n ' S t i m u l e n t p e n t r u a r ­ii s t ş i u n r e a l a j u t o r a d u s e i t i t o r u i u i . c ă r u i a i i trebu&sc înl'eisniite pos ib i l i t ă ­ţile une i câ t m a i m a i l a rg i r a ţ i u n i de e s t i m a r e a o p e r a i p u s ă în ches t i e . Ex­cesul î n s ă pe c a r e îl p r a c t i c ă l a n o i o a n u m i t ă eiritieă, p r e t i n s ă a u t o r i z a t ă , p r i n felul ei sn ab ist de a - a n a l i z a , c las i ­fica şi c o n s t r u i t eo r i i e r u d i t e , p r o d u c e u n r ezu l t a t ne b ă n u i t d e deizaistros.

Esite a d e v ă r a t că f inele a r t i s t i c sp re c a r e tiindjsi poez ia este de a c r ea emoţ i -un i es te t ice , de a m u l ţ u m i s e n t i m e n t u l de f rumos , ce ne e in a s c u t şi pe care 1'a.m m ă r i t p r i n e d u c a ţ i e , d a r n u e m a i p u ţ i n exac t c ă şi d i s c u ţ i u n i l e ce p rovoa­că m e ş t e ş u g u l l i r i ce i trebuiesc s ă se b u ­cu re de u n i m p o r t a n t c r ed i t î n a r t ă , cu c o n d i ţ i u n e a i n s ă de a n u t r a n s f o r m a a-ceste d i s c u ţ i u n i în f i n a l i t a t e a a r t e i . A-cest b a n a l a d e v ă r m i s ' a î n f ă ţ i ş a t în ­t o t d e a u n a d e t ă r i a u n e i a x i o m e I n u l t i ­mii a n i î n s ă c r i t e r i i l e aces te i legii de- a r ­t ă a u d e v i a t In loc ca a c e a c r e a r e de e-moţiiuni es te t ice s ă r ă m â n ă s i n g u r u l şi n e c l i n t i t u l m o b i l al poet ice i , v a l u l d e a-maliză cr i t ică , u m f l a t işi m e t a m o r f o z a t în ş t i i n ţ ă , a b ă t u t a t â t d e fur ios . î n cât a p r o a p e a s u r p a t c u t o u î t e m e l i a a d e v ă ­r u l u i de b a z ă e n u n ţ a t m a i sus . s t r ă m u ­t â n d p u n c t u l f inal a l a r t e i poettice că t r e c e r e b r a l i t a t e . Deci n u p e n t r u s e n t i m e n ­t u l de f rumos , ci n u m a i p e n t r u i n t e l ec t se p r e t i n d e a s t ăz i p o e t u l u i să-ş i clă d e a s c ă o p e r a l i r ică .

Ş t i n ţ a c r i t i c ă dominea iză şi g u v e r n e a ­ză. A c e a s t ă d e p l a s a r e a l i r icei moderai e n u s e poa te t ă i n u i . E a s 'a s tab i l i t în dog­m ă . P r i n a c e a s t a însă poez ia n u a p ro ­g r e s a t , oi s u f e r i n d i n f l u e n ţ a n o i l o r dinele tiveţ, s e s i m t e a t r a s ă s p r e o r a p i d ă d e s -c e n s i u n e . b ine î n ţ e l e s p r i v i n d p r o b l e m a d i n p u n c t u l fix a l p r i n c i p i u l u i c ă l i te­r a t u r a poe t i că t r e b u e s ă a s p i r e sp re f r u m o i . ia r n u s p r e a d e v ă r , s p r e i n i m ă şi s u b c o n ş t i e n t dar n u sp re c r ée r şi ra­ţ i u n e , sp r e c e e a ce e a d â n c o m e n e s c , i a r n u s p r e ce ia ce e prec iz ie şi m a t e m a ­t ică .

Ş ; t o c m a i aici e n o d u l g o r d i a n a l a r ­tei . Aceas t a e c h e s t i u n e a cea grea , pe care iir.telectul f ă r ă c o l a b o r a r e a sen t i ­m e n t u l u i î n ă s c u t d e f r u m o s n u o poa te ries'lega, c u p r i n d e şi def ini . N o ţ i u n e a de f rumos n u s.e poa t e c i r c u m s c r i e în cu­v in te . E a e f ă ră l i m i t e , ca şi m u z i c a , în­t r u c â t desc inde d in i svoare le a d â n c i ale suf le tu lu i , i a r n u d in ca lcu le ş i î n a l t ă ch imie c r i t i că . -Noua es te t i că g u v e r n a t ă de ş t i i n ţ a c r i t i că n u sc poa t e s u p r a p u n e a r t e i f r u m o s u l u i g u v e r n a t ă de t a l e n t şi de aceea cr i t ica se d e p ă r t e a z ă în ce l e m a i m u l t e cazu r i d e rea le le va lo r i , şi d e a-ceea poeţ i i d e r a s ă n u s e pot î m p ă c a cu pred ica tor i i 1 e s te t ice i m o d e r n e i m p r e g ­n a ţ i d,; sp i r i t t e o r e t i c şi d e c u l t u r ă rece , c h i a r c â n d a c e ş t i a clin u r m ă , d i n con­v i n g e r e s a u d in s n o b i s m , le r e c u n o s c t a l e n t u l .

F r e c ă t u r i l e şi a n i m o z i t ă ţ i l e f recvente d i n t r e poeţ i şi c r i t i c i c locotesc a s c u n s şi a d e s e a exp lodează în p r e s a l i te rară . î n m o d v io len t . Ele n u s u n t d e c â t o c o n ­

s e c i n ţ ă a aces to r n e c o r e s p o n d e n ţ e ce e x i s t ă î n t r e cai ce p o a r t ă în e i s i m ţ u l t r a n s c e n d e n t a l a l f r u m o s u l u i şi î n t r e cei ce p r i n ana l i z ă , c h i r u r g i e ş i s i s t e m a ­t i za re s a v a n t ă p u n în ecua ţ i e es tq t ica p e n t r u a se ex taz ia i n u r m ă de f r u m o s u l pe c a r e c r e d că .Tau găs i t .

A t i t u d i n e a preţ ioasă , ce cr i t ic i i o iau faţă de .artă, a l u n g ă şi î n t r i s t e a z ă pe ti-neiriii poe ţ i , d e s o i i e n t e a z ă p e c i t i tor i şi de sch i d e î m p r e j u r u l , t u t u r o r sp i r i t e lo r m a i p u ţ i n o b i ş n u i t e cu specu la ţ i i l e cr i ­t ice (p răpas t i a s i v idu l .

N u voesc s ă generailiizez eazuL. d a r or ice c i t i to r v a r e c u n o a ş t e s ince r că du­p ă ce a ' u r m ă r i t pe a u t o r u l cr i t icei în c h e s t i u n e în t o a t e p e r e g r i n ă r i l e lu i p r i n vas te le d o m e n i i a le es te t ice i c ă u t â n d în m o d o r g a n i c să ce rce t eze ş i să i n t e r p r e -tlclze s t r u c t u r a şi e s e n ţ a poeziei s a u i-deologia l i r i că , c l a s i f i când , v â n t u r â n d şi r ă s t u r n â n d va lunile şi c u r e n t e l e , s f â r ş e ­ş t e — î/i ioc de a se fi l u m i n a t — p r i n a s e r ă t ă c i , s au p r in a c u n o a ş t e atâitea d r u m u r i , c ă rin m a i şt ie î n c o t r o să a-

puce , o i 'băcă ind şi î n v â r t i n d u - s e în h a o s .

Efea tu l aces te i s t ă r i d e spi r i t create de p r e ţ i o a s a şi a r o g a n ţ a c r i t i că este dis­t r u g ă t o r de a r t ă . T â n ă r u l scr i i tor , care ţ i n e î n s e a m ă ş i ia î n s e r i o s toarte teo­riile" pe car i m a e s t r u l c r i t ic le debitează diela î n ă l ţ i m e a a p o s t o l a t u l u i său , îşi fal­s if ică s e n t i m e n t u l es te t ic , îşi perverte­ş te a r t a şi îşi n i m i c e ş t e suf le tu l . Produ­su l in.spdraţdei lui d e v i n e h ibr id , neani-m a t , u s c a t . N u m a i l u m i n a interioară a s u f l e t u l u i s ă u îl p o a t e ne tez i poetului d r u m u l l i r ice i , n u m a i p r i n el însuşi va vo rb i a d e v ă r u l I n f l u e n ţ a p u t e r ei sufle­teş t i a altui.'a va s u n a î n t o t d e a u n a stri­ca t ргі.ч o r g a n u l l u i . Aici ndzidă cel mai s t r i c t a d e v ă r , pe c a r e o r i c i n e poate să-1 ver i f ice . Nu. n u m e s c pe nimeni 1 , nu. vreau s ă lovesc în n i m e n i , ţ i u n u m a i să arăt t ab lou l r ea l a J luc ru r i lo r , p e n t r u a de­m a s c a a n u m i t e a t i t u d i n i . E o chemare t i m i d ă la r e a l i t a t e . E o i sbucn i re căreia îi d a u d r u m u l î n t r ' o s p e r a n ţ ă optimis­tă , cu r i scu l de a r ă m â n e izola t .

•IUGENIU ŞTEEANESCU-EST

I N R A S P Ä R.

U N R E F O R M A T O R . . .

a l defini t i i lor l i t e r a r e pa . r aa ne fi vo­mit diin p ă m â n t u l diecurând alipit, a l du.l-oei Bucov ine : es te d. Vic to r Monarh i care , p r i n d i fe r i t e p u b l i c a t i u n i r e g i o n a ­l is te , s e .r idică i m potir iva m a n u a l e l o r de l i m b a r o m â n ă , (cl. 'IV—Vl-a) de d. M. Dr&gomireseu ş i Gh. Adamesciu. Depa r ­te d e noi g â n d u l de a n e i m p r o v i z a în a p ă r ă t o r i a l a c e s t o r s a u a l t o r m a n u a l e : a u t o r i i lor , publicişt i în deobş to eiumos-•cuţi, o vor p u t e a face, d a c ă v a r c rede n e c e s a r .

î m i voi' pîlnmiitte, t o tuş i , d o u ă a f i r m a -ţiluni :

p r i m a : n u .aicestiea s u n t cele m a i p r o a s t e m a n u a l e de l i m b a ' r o m â n ă , fie c h i a r n u m a i de c lasele IV—Vi-a ;

a d o u a : defirniţiuinlle p r i n a j u t o r u l c ă r o r a d. Vic tor M o r a r i u se a r a t ă n e ­m u l ţ u m i t , s u n t — cel pu ţ i i i—mai p r o a s ­te decât, a l e m a n u a l e l o r i n c r i m i n a t e .

Şi i a t ă de ce : 1. C â n d zici ..poezie, l i r i că e a c e e a ca r e

•exprimă s e n t i m e n t e " c h i a r c u a d a o s u l r ă u stilizat, „fie a l e p o e t u l u i s a u a l e a l ­tor linşi", d o v e d e ş t i de f in i t iv d o u ă m a r i l i p s u r i :

a ) că n u Ştii : c u m se de f ineş te o n o ­ţ i u n e ?

b) că n 'a i idee nici de poezie , nici de teor ia e l e m e n t a r ă a a c e s t e i a .

Şi f i indcă .1 lucruri le s t a u a ş a — ine v o m d a , la ràndu-n.e , parţiiină o s t e n e a l ă sp re a le r e s t a b i l i .

Def iu i ţ iunea de m a i s u s nu - i b u n ă p e n t r u c ă (Logica, d e Valerilu) : n u es te . . .arătarea c o m p l e t ă şi p r e s c u r t a t ă a con­ţ i n u t l ua u n e i not ' iuni p r i n g e n u l p roz im şi d i f e r en ţ a speci f ică .

De-a ci u n a d e v ă r a t h a o s : d a c ă „.poe­zia l i r i c ă e x p r i m ă semtlimiemte", c u m se pot defini ce l e l a l t e gittnnri -poetice ? Ce

e x p r i m ă poezia epică, d a r c e a drama­tică — p e n t r u a. ne o p r i n u m a i la cele t re i f u n d a m e n t a l e 1 Şi m a i departe : ce e x p r i m ă poezia. în g e n e r e '•' Ş i iarăşi1: c a r e este d e f i n i ţ i u n e a «irtei ? Aceasta nu e x p r i m ă n i m i c ?

l a t ă de ce c r e d e m că imiervenţiunea d-lui Vic tor M o r a r i u e ne la locu l e i

I n c a l i t a t e do s i m p l u ce t ă ţ ean . în ca­l i t a te de i n t e l e c t u a l c h i a r cu preocupări vag i d idac t i ce — a i d r e p t u l să fii' ne­m u l ţ u m i t .

Ceva m a i m u l t : a i c h i a r d'reptuil de а voi să î n d r e p ţ i u n r ă u . Dar , pentru a p r o c e d a i n fapt , m a i . i rebueşte eiElva : p r i c e p e r e logică şi c u n o ş t i n ţ e precis», Şi n u mi se v a spume c ă a, defini poezia l i r i c a a ş a c u m se vede m a i su s , dovede­şte t o c m a i pose d a r e a a c e s t o r calităţi.

De fapt — fă ră o -prea m a r e sforţa,» i n t e l e c t u a l ă — poez ia l i r i c ă esf iei poezia s e n t i m e n t e l o r p e r s o n a l e — şi a t â t !

Mi se v a ob iec ta : ce-i c u „La, ogliit d ă " ? E- o poezie l i r i c ă ? F ă r ă îndoială! E x p r i m ă ea o a r e s e n t i m e n t e l e poetului? I). V. M. zice că n u — t o c m a i pentrucă. ш î n ţ e l ege poezia. I n reali tate, , aci, Coşbuc îşi e x p r i m ă admiiiiaiţiuincla sa 'liniiş'tiită p e n t r u n a i v i t a t e a fetei d e l a ţ a r ă . Un a-dlaos s ' a r pu tea , totuşi- face ; el ne va duce la d i v i z i u n e a g e n u l u i l i r ic în oare g ă s i m s e n t i m e n t e p e r s o n a l e exprimate: a) d i r ec t (odă u ş o a r ă ) ; b) p r i n d e s c r i e r e (pas te l ) ; ş i c) p r i n n a r a ţ i u n e ' ( idi lă , ba ladă) .

P A U L I. PAPADOPOL

n o t e A a p ă r u t : P O E M E IN P R O Z A de Oscar Wilde

t r a d u s e de AI. T. S tamat iad . Edit. Cul­t u r i Românească , Lei 25.

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 503

S T E N D H A L „ N E G U S T O R D E F I E R S A U M E M O R I I L E U N U I T U R I S T

I A N D R E RILLY F , De douăiZeci de a n i î ncoace s'a tot re-r, tipărit Stemdhad d a r „ M e m o r i i l e mnui \ turist" a u fost l ă s a t e la o p a r t e . . Ele t rec d r e p t l u c r u r i anos te şi cop ie r i

: in m a r e p a r t e în M é r i m é e ş i î n A u b i n -' Louis Mili in. Cu toa t e a c e s t e a , d o m n u l ' Yves Gandon ne d ă azi o ed i ţ ie a le că­

rei beylisme îi vor fii p l ăcu te . Ea a lcă-tueşte două v o l u m e pe h â r t i e b u n ă c u

' medalionul l u i Dav id s i Vdderea m u z e u -I lui din Grenoble î n f run te .

Mai m u l t , s'a c e r u t l i tografii ' , p e n t r u exemplarele d e 'lux, Jur J e a n P u y , J a c -

! ţaes Laplace . Albeirt A n d r é , P a u l Sig-i 'Bec, Luc ien M a i n s s i e u x şi l u i M a r q u o t . I Această f r u m o a s ă edi ţ ie face p a r t e d i n [ Bibliothèque dès Leirtrésl u n d e f igu-S rează încă, Contes drolat iques. L ia i sons

dangereuses si Confess ions lu i R o u s -j seau. Balzac , Enc los . R o u s s e a u , S t end-I hal : o exce len tă c o m p a n i e .

In luna Mai 1836, c o n t e l e Molé l e că -! pătându-si p u t e r i l e . Stendhail cairo,, cu

toată vechea s a p a s i u n e p e n t r u I t a l i a . îni cepea să g ă s e a s c ă m o n o t o n ă r e ş e d i n ţ a delà Civita-Vecchia. făcu s ă fie t r i m i s în concediu şi vinn la P a r i s . R ă m a s e aici trei ani.

•„Parisul, s c r i a el în 1837. con te lu i Cini eiste o r e ş e d i n ţ ă d i v i n ă . N i m i c n u Doate еігя-іа în mii re l i e u n ba l la T u i -

, taies. I n s t ru i r ea s a l o a n e l o r l lumiraa te este hnwă cât de şase ori f a ţ ada p a l a ­tului Cfr'ai d i n s p r e m i n t ă . Cât d e s p r e co-siit'l t raiului o c a m e r ă s u p e r b ă cu d o u ă robinete în + r 'un cn r t ' e r bi modă . 65 franci : che l tuea ln cu lus^niîl, ghe t» . e tc .

\ 12 franci ; p r â n z u l 5 f r anc i : dei-urmul 2 í franci. A m o r u r i l e n w l e s e a m ă n ă m u l t c u

aceea a Ma da m Mar t i n i ca re era Ia Ro­ma ,acum doi an i si m ă cos t ă 120 f ranc i pe lună. Es ie a d e v ă r a t că n u p r e t i n d o fidelitate m i r a c u l o a s ă " . 120 f ranc i pe lună nu e ra p r e a imuilit. î n c ă t r e b u i a să mai ceiştige. C o n s u l u l n o s t r u în den i i -

: soîdă n u 'dispune,,! d? cât de t r e i sp r ezece franci pe zi si eop-ia n u e r a suib L u d o v i c Filin mai b ine ,plătit,ă d"câ t s u b Cea de-a Treia. In c a m e r a sa d e l à h o t e l u l F a v a r t Stendhal se p u s e sä m â s g ă l e a s c ă h â r t i e , multă h â r t i e .

Cinci, şase oae î n şir, el d i c t a n e b u ­neşte.

, Când ven ia n o a p t e a . îş i t r ă g e a h a i n e ­le şi pleca cu ce i c inc izec i de a n i t r e c u ţ i ai săi să facă furor i în s a l o a n e , r e s t a u ­

rante, t ea t re , b a l u r i . A d o u a zi rec i tea ^ceeace dictase în a jun . se cor i ja , d ic ta din nou şi d i n n o u . s e a r a v e n e a , îşi l ua hainele...

Căile fera te î n c e p u s e r ă a f u n c ţ i o n a çi turismul se popu la r i za . Ei p r o p u s e s e u-nui editor, u n o a r e c a r e A m b r o i se Du­pont, oare şedea la n r . 7 r u e V i v i e n n é şi oare se p r o c l a m a t r i u m f a l . . ed i toru l HemoriilGr d iavolului , d'ci F r é d é r i c Soulié" — era m o d a m e m o r i i l o r , de a-i seri it in ghid de vo i a jo r în F r a n ţ a ca r e

! si aibă ca t i t lu Memori i le u n u i turist . Omul p r imi . F u s e m n a t u n c o n t r a c t ca­re asigura a u t o r u l u i o s u m ă d e 1.560 franci. Tocma i cu ceeace a r s u s ţ i n e în­

t r e ţ i n e r e a falsei M a d a m M a r t i n i î n t i m ­p u l u n u i a n . H a i d e ; S t e n d h a l se î n a r ­m a cu d o c u m e n t e l e n e c e s a r e şi d in ca­m e r a sa d e l à ho t e lu l F a v a r t , se l a n s e a ­ză în t r 'un : voia j p r i n F r a n ţ a . In c u t a r e zi el es te la S c e a u x , a d o u a zi l a F o n t a i ­n e b l e a u , la Mon târg:®, l a N e v e r s . I n zo­r i i zilei ce u r m e a z ă el s e t r a n s p o r t ă la M o u l i n s , în c h i a r s e a r a ace 1]eaş zile la M a n g r e s . Es te s e m n a l a t s i m u l t a n la L y o n , l a V i e n n e ş i în A v i g n o n . Se u r c ă l a Nord , s p r e B o u r g e s , sp re T o u r s , s p r e B r c t a n i a . De-abia a p ă r ă s i t G r a n v i l i e şi iată-1 l a T a r a s c o n . Abia a p ă r ă s i t Ta-raseonul şi a şi sos i t la B o r d e a u x . Cu ce se o c u p ă el căi lă tor i r l l ? Vinde fier. P r e ­t i n s u l s ă u t u r i s t es te coimis-voiajor în fier. Din c a u z a d r u m u l u i d e fier, f ă r ă îndoială, .

D a r e d i t o r u l n o s t r u v ă z â n d a c e a s t ă g r ă m a d ă de c o p i i ţ i p ă ş i i m p u s e s u p r i ­m ă r i . Memori i le unui turist fu ră pub l i ­ca te în 1838 sub fo rma a d o u ă v o l u m e în 8 de 132 şi, 356 d e p a g i n i . L a p a g i n a 312 a t o m u l u i al I l - lea se g ă s e ş t e o h a r ­tă, i n d i c â n d m a i s u l lu i N a p o l e o n I de là P i e r r e - C h a i e l l a Vizil le. A fost o n e b u ­n ie . A u t o r u l găs i se mi j locul 1 de -aş i d a la s p a t e t o a t ă Fraroţa. „De î n d a t ă ce s u n t î n aces t o r a ş a m o poftă să casc ş i cele m a i f r u m o a s e l u c r u r i т і ч п і fac піс іи) i m p r e s i e ' ' — zice el d e s p r e L y o n ş i t o t a ş a d e s p r e r e s t . Si toate aces te p a r a d o x e f o n t e aces te i m p e r t i n e n ţ e g r a t u i t e , toa te aces te d i g r e s i u n i poli t ice, ş i - aveau locul ,

A N D R É

E i n t e r e s a n t d e obse rva t că la noi din l i t e r a t u r a f ranceză n u este cunoscut (de altfel a p r o x i m a t i v ) d e c â t ceeace a r e o vâ r s t ă mai m a r e de douăzec i de an i . Este un m a j o r a t in jus t şi a le c ă r u i r a ţ i un i p r o b a b i l e sunt pu ţ i n măgu l i t oa r e p e n t r u í ipi i i te le noas t r e cu l t iva te .

F i ind (lin acei, car i a m evada t d e mul t d in aceas t ă a t i t ud ine d e leneş o r i en t a ­lism, e m a n c i p ă m as tăz i pe A n d r é Salmon, un necunoscu t încă p e m e l e a g u r i l e noas ­t r e , d a r poet şi scr i i tor de f run te a l l i te­r a t u r i i f ranceze c o n t e m p o r a n e .

Născu t la 4 O c t o m b r i e 1881 în Pa r i s , e s te d e t â n ă r în. contac t cu v ia ţa in ten­să a m a r e i Cap i t a l e , a căre i a tmosferă p l ină de v i í a ü t a t e a b r u t a l ă a ha le lo r da r şi d e r a f i n a m e n t u l sa loane lor ce lebre , îl p ă t r u n d e p â n ă cele ma i a scunse f ibre .

D e b u t e a z ă în La P l u m e şi d ă ve r su r i la Fes t in d 'Esope, p r i m a rev is tă a lui Apol l ina i re , sc r i i to ru l de ca re nu va pu­tea fi d e s p ă r ţ i t ă nitei o d a t ă o p e r a lu i Sal­mon. i , /

In 1905 pub l i că Poëmeis, poezi i în ca re , se r e s imte in f luen ţa l i r i smu lu i s imp lu d a r p u t e r n i c al lui Villon. C o n t i n u ă cu poez i i

v ă î n t r e b . î n t r ' u n g h i d ca re s e da d r e p t p r a c t i c şi s e r io s ?

U n s i n g u r a r t i co l f av o rab i l , a.e'eila a l lu i F r a n c i s W e y în le Temps . R o m a i n Colomb el î n s u ş i , c e zic ? A d o l p h e P a u -p o c h i a r t r e b u i l a u r m ă s ă se a r a t e se ­v e r cu Memori i le umiii turist . F u m u l t m a i r ă u c â n d în 1920 ă-ші F e r d i n a n d Goh in şi M a u r i c e B a r b e r s e m n a l a r ă ^ 'p lagia te le" de c a r e c a r t e a f u r n i c a Se c r e d e a m a i a l e s d e a t u n c i r e g u l a t defi n i l i v cazul Memori i lor u n u i fturist.

Ei b i n e . deloc, 'ediţia, p e oare ne -o dă d. Yves G a n d o n an Bibl iothèque des Lettrés r e a d u c e a f a c e r e a î n c h e s t i e . S 'ar p rea p u t e a de a st adiată, ca l u c r a r e a a t â t de mul t c r i t i ca tă să a ibă câşt ig de cauză. Voiţi i m p r e s i a m e a -personală ? C â n d e v o r b ă d e S t e n d h a l nui s e p o a t e p r o d u c e o j u d e c a t ă r a ţ i o n a l a . Aci î l iiubeştii s a u mu-1 iubeş t i , aci est'el n e b u n s a u t e face să ridici d in umer i . Bine în ţe les sun t din ace ia car i îl soco tesc neibun în a c e a s t ă ches t i e şi m ă a d r e s e z a c i ce lor ce s imt la fel cu m i n e . I m p r e s i a m e a p e r s o n a l ă es te că e x i s t ă d i n aces t v o l u m 2 0 0 p a g i n i p r i n c a r e s 'ar p u t e a t r e c e b ine ş i d e v re ­m e ce s u n t n u v ă d mi j locu l d e a-le d i s ­t r u g e , n u v ă dmi.rtocul de a n « l e c i t i c h i a r cu toa te că b ă t r â n u l S t e n d h a l dor ­m i t e a z ă a d e s e a şi v ă s p u n că n u m e l e de Mi l i in a re b u n ă ş a n s ă de a fi p u s la con­t r i b u ţ i e î n a c e a s t ă m a n i e r ă d e s i n t e r e -safă d e u n î n d r ă s n e ţ de a t â t a sp i r i t .

T r a d . p ie le

(Pr ikaz , P e i n d r e ) . A c u m poetul e u n maes t ru . Poezia sa este un concer t a r m o ­nios d e m u r m u r e , de suspine , de ecour i î n d e p ă r t a t e d e vo rbe c rude şii r o m a n ţ e copi lăreş t i .

Sa lmon este mai puţ in un cr i t ic în sensu l cu ren t a l no ţ iun i i . Es t e u n m a r t o r de t r e a b ă ca re scrie n u p e n t r u a j u d e c a ci sp re a-şi u ş u r a suf le tu l cu o m ă r t u r î -isire spulsă cu d i s c r e ţ i e a r i s toc ra tă .

Ziar is t şi c ronicar , do ta t cu o sensibi­l i t a te r a r ă îşi con t ro lează în f iecare zi ima gin ele la r eac t ivu l p u t e r n i c al r ea l i ­tă ţ i lor , î m p r e u n ă cu Apo l l i na i r e e res ­ponsab i l d e Picasso, D e r a i n , B r a q u e , V lamink , m a r e a d m i r a t o r a l l u i La fo rque . Cu f e rmecă to ru l M a x Jacob d ă o nouă e x p r e s i e poet icei f ranceze .

D i n t r e r o m a n e citez : Le m a n u s c r i t t rouvé d a n s un d r a p e a u — o p e r ă l i că r i ­t oa re d e fan tez ie . împle t ind l i r i smul lui mişcă tor şi s implu cu o i r o n i e r e c e în ca r e p a r e î n t i pă r i t ceva d in masca t r a ­gică a unu i clovn in te l igen t .

DINU GR. MARINESCU

S A L M O N

• ti *fr€llllflf€lT<*

504. — U N I V E R S U L L I T E R A R

Cil i e f t i n e i P Ă M Â N T U L Ş l F L O R I L E

F A B U L A

C I * C I * • - € • * € • . . . 9 9 9

...coincidenţă

Prof. Babeş is tor isea uneor i convorb i ­r i le s a l e cu Rege le Caro l şi pr in ful F e r ­d inand . E r a î n t o t d e a u n a foar te uimit , cât de b ine cunoştea rege le Caro l pe savan ţ i i g e r m a n i şi în special , cu câ te a m ă n u n t e îi poves tea faimoasa discuţ ie ce a \ u s e s e Babeş cu celebrul Pe t t enkofe r . P r ' n ţ u l Fe rd inand se in te resa mai mult de ches-t iuni le şti inţifice s tudia ţ i 1 de Babeş. ca re spunea : ,.E e x t r a o r d i n a r cât de mult îl p r e o c u p ă pe F e r d i n a n d , p r o b l e m a can­ce ru lu i !"

Pe a tunc i nici unul . nici a l tu l nu ştiau ca aceas tă boală va ucide pe Marele nos t ru Rege.

Victor Rabeş la 70 an i

...coiiii Mitiţă şi Babeş

Mitiţă S turdza . fostul pr i in-minis t ru , că lă tor ind pr in 1892 . în si re ină tu te . se gă­sea la un p r â n z cu oameni pol i t ic i ita­l ieni.

„Numele meu a suna t ca or ice alt nume s t ră in necunoscu t , la u rech i l e comeseni ­lor. D a r când au auz i t că sun t d in Româ­nia, a m fost apos t rofa t scur t şi cupr in ­zător :

— „Aii ! s ii litt' ţ i din Bucureş t i ! Il cu-noaştej i pe profesorul Babeş. unu l din mar i l e r e n u m e ale şt i inţei m o d e r n e ?"

-.Şi, — t e rmină conul Miti ţă. sc r i ind lui Babeş , — pol i si>-li închipui cât am fost d e vesel şi de mândru , să a.vgur că cu­nosc b ine şi de a p r o a p e p e acel Babeş , al că ru i n u m e străluceşte 1 cu o .stea b inecu­vân ta tă de toţi. pc f i rmamen tu l ş t i inţei" .

dr. V. i r .

Odată era 'ntr'o primăvară 'mi pare Cu dulci zefiruri şi mângăeri de soare — într'o grădină, • D e flori plină, Prin care rătăceam ades. S'a întâmpini ca 'n ziua aceia să aibă

[florile congres. Din patru colţuri ale 1 nun ii veniseră

[purtând cuvântul. C'auzi insultă... să se creadă că ele 's

[rudă cu pământul ! îşi agitau istericousc petalele Irennirâtoare Şi tot nectarul în venin schimbase fiecare

[floare. — .Rnşiue fie-Ji", strigă macul ce se

["moşise de mânie Privind cu mult dispreţ tăcuta şi-atât

[de umilita glie. — „Cum sgribfuroaică ticalosă. Crezut-ui că vom dura casă ? Nu vezi ce albe suntem noi. Când tu eşti tină şi noroi" ? ?... Strigară neţinâdu-şi şirul Panseaua şi cu trandafirul — ,,De-ai şti tu ce uiâtă eşti 'n a ta

[stupidă nemişcare.. . Pe când pe noi ne urcă 'n sus. sărutul

[razelor de soare ! Ornăm palate şi balcoane. Ne poartă fetele 'n saloane. Prea sus plutim si prea frumos. Tu prea murdară şi prea jos"... Strigară căutând belea Garoafa, crinul şi-o lalea —

Şi două ceasuri la tribună S'au perindat pe rând să spună. Că ele prea nobile sunt Ca să se atingă do pământ. -La urmă — foarte grav — bujorul, care

[era şi preşedinte Se adresează tuturora : „Voi surioare

[luaţi aminte. Ne despâţim în corp aparte al florilor

[mirositoare Căci altfel de ruşine 'n lume nu va mai

[naşte nici o floare".

Umil, pământul le ascultă Cum rând pe rând ele І insultă. Apoi sfios, în curat gând, Le spune tuturora blând :

..Eu niciodată nicăerea, n'am spus ce [toate mi-aţi strigat

Şi totdeauna, fără ciudă, tot ce-ant avut [mai bun v'am dat,

O florilor, ştiu. toată vina E că v'am hrănit din tina Pe care azi o găsiţi sluta întunecoasă şi urâtă. Dar puteţi voi să-mi spuneţi oare Dacă 'n balcoane e vre-o floare Ce nu tânjeşte şi nu moare De nu-i sunt şi eu la picioare ? Că v'am dat viaţă, v'am crescut, V'am alintai şi v'am fost scut Când altfel voi n'aji exista Aceasta-i răsplătirea mea Câţi umiliţi în astă lume cu-a lor sudoare

[pe-alţi ţin. Şi aceştia "i răsplătesc în urmă doar cu

[insulte şi venin.

I O A N J F . B O S O T F A N U

Ui II І / / Ш Л

B A N A L

Uu comisar, un procuror. Vre'o trei agenţi de siguranţă, ..Salvarea"... pentru circumstanţă Şi uu legist începător. Discută gravi, cu importanţă.

In gară le. Obor.

Tot „personalul" a rămas Şi'ntreaga uliţă vecină, Se uită lung şi se închină, Unin-lu-se 'ntr'un singur glas... Ancheta, a'nc.eput de-uii ceas

Şi nu se mai termina.

Ln ipistat, uu tip banal, ( i i faţa ca de mort, l ividă.

Uscat de griji şi de obidă. _-Solemn, aproape marţial, Dresează un proces-verbal,

Pe-o masă invalidă.

Frumos ca un Adonis blond. Legistul, cu ţigara'n gură. Se'ndreaptă lento spre trăsură.., Căci ce sta întâmpla' în i'oud ? ...S'a sinucis un vagabond.. .

Păcat de alergătura ! I

UN 1V E R S UL LI TER AR. — 505

liYerctrti Cuurfcline poves tea că pe t impu l când

era încă ado lescen t în t â ln i pe Ver l a ine , într'o seară , şi că m â n d r u de a fi văzu t in tovărăşia poe tu lu i , îl d u s e la . .Fran­cise I". A b s i n t u r i l e se s u c c e d a r ă în aşa măsură că la sfârş i tul pe t r ece r i i Ver­laine e ra î n t r ' o s t a r e j a l n i că .

Courtel ine s t r igă un b i r j a r . — Unde t r e b u e «ă vă d u c ? — Am ui ta t n u m e l e străzi i nude.. . Birjarul d u p ă o l u n g ă d iscuţ ie îl furii

pe poet să c r e a d ă că locuia, în . .par tea dinspre g a r a L y o n - u l u i " . Se găsise s t ra ­da. Mai r ă m â n e a să .se ştie n u m ă r u l .

— L-am uitat , m u r m u r a Ver l a ine . — O fi n u m ă r u l I. 2. î, 4... î n t r e b a

Courteline în noap te . — Nu. Ei se î n ţ e l e s e r ă îu sfârşi t • - nu lă râ

a diviza un l ung şir d e n u m e r e , căci , spunea C o u r t e l i n e (nu fără a pufni de t o s ) „el locuia I« Nr. 7 8 " .

• Un t ână r doimi mergea în t r 'o zi să

înapoieze o vizi tă că t r e C h a r l e s Maur -ras.în culcuşul sau de v i ezu re d in C h e ­min du P a r a d i s . El se găsi la, un moment dat alături de un frizer d e ţ a r ă ca re îi vorbi de d i r e c t o r u l z ia ru lu i regal is t :

—E să lba t ic zise E igaro-u l p rov inc ia l , şti(i, e sălbat ic . E surd , in aşa m ă s u r ă că atunci când e sa lu t a t nu răspunde . . . d u p ă acestea adaogă la o v r e m e :

Ceeace nu-1 împied ică să fie b ine crescut.

Iată o anecdo tă în m a r g i n e a n u m e r o a ­selor studii ce vor fi p u b l i c a t e a s u p r a lui Van Gogh.

Emil S c h u p p c n e k e r poves teş t e că u n amator î n d r ă z n e ţ i n t r â n d în m a g h e r n i ţ a lui tata T a n g u y ceru p r e ţ u l u n e i o p e r e a „Sărmanului Vîeent" — o s p e r b ă na tu ­ră moartă.

— Patruzeci şi doi d e f ranci , zise t a t a Tanguy, d u p ă ce consu l t ă un r eg i s t ru .

— Pentru ce pa t ruzec i şi doi de f ranci , zise amatorul .

— Pentru că, domnu le , aces t „ s ă r m a n Yicent" îmi d a t o o i a e x a c t a c e a s t ă sumă când a muri t . D-voas t r ă lua ţ i pânza . Eu sunt plătit.

• într'un salon. în t r ' o a l t ă zi, un domn

a tarei b a r b ă a m i n t e a p e ace l ea a le zei-bi asirieni, conve r sa cu s t ă p â n a casei . Se auzi :

- Pe zi ce t r e c e sun te ţ i p u ţ i n mai tânără.

- Linguşitorii le, zise femeia . - Aşa dar . sa mai a d ă o g ă m la ce le-

bltc inră două zile. m u r m u r ă r â z â n d liiitâciosul T r i s t an B e r n a r d .

b a z a r O T E O R I E N O U A

Există în Anglia o teor ie nouă care consistă în a învă ţa pe copii a l fabetul pe c lav ia tu ra maşini i d e scris. Nici căr ţ i , nici t ăb l i ţe sau condee . Copi lu l nu după mult t imp va cunoaş te minuscule le , ma­jusculele şi cifrele şt de înda tă ce el ştie să ci tească, el ş t ie mecan ic şi să scr ie .

N ' a i e decâ t s ă apese pe c lapă . Daco aceas t ă t eo r i e este pusă serios în

p rac t i că se sfârşeş te cu sc r ie rea niaiiiis-crisâ, d a r e x p e r ţ i i zic că aceas ta n ' a i e mul tă i m p o r t a n ţ ă căci se. observă că se scrie d in ce în ce ma i r ău .

Cal igraf ia , şi aşa . a înce ta t d e a exis ta <le mult t imp .

LINIŞTEA PĂRINŢILOR

Multe inovaţ i i ne vin d in A m e r i c a — . .Odaia de ţ i pa t " a r e şansa d e a p r i n d e şi în E u r o p a .

T r e b u e să ş t im mai întâi de ce e vor­ba.—Se ştie cât de m u l t s u n t amer ican i i pas iona ţ i d u p ă C i n e m a .

Mijlocul p e n t r u o femee de a u r m a un film în toa tă l iniş tea când a r e responsa­b i l i ta tea micu ţu lu i ca re r i scă la or ice mo­men t de a scoate ţ i pe t e ? P e n t r u ca a-ces ta să a ibă pos ib i l i t a tea d e a-şi î n t ă r i p l ămân i i şi m a m a de a a j u n g e fă ră p ie ­dici la scena fer i ic tă a u n u i film pas io­nan t , s'au c re ia t pes te ocean g a r d i e n i co­pi i lor . P â n ă aci nimic, decâ t des tu l d e na ­t u r a l .

D a r p e n t r u ca in ima dc m a m ă să nu r isce a fi mişca tă la h u e ţ u l ţ ipe tu lu i b i n e cunoscut , s'a t ape t a t a c e a s t ă „odae de ţ i p ă t " cu p lu t ă ca r e face să nu sc a u d ă de loe sun tele d i n ă u n t r u .

Unii a m a t o r i au emis ch ia r p ă r e r e a ca spec ta to r i i (tot la c inema) cari, au nefe­r ici ta m a n i e d e a ceti sub t i t lu r i l e cu voce t a r e să fie închişi tot în astfel d e ce lu le i pe rmeab i l e sune te lo r .

c a r i c a t u r a zi lei DISTRA I

— Dă-mi un b i le t d e - a doua . — U n d e merge ţ i ? • - La nevas t ă -mea .

GELOZIE

Ai o a m a n t ă ! E a d o u a o a r ă de când te speli pe p ic ioare luna aceasta . . .

MOŞTENIRE

— A lăsa t tot cea avu t o r fe l ina tu lu i . — F r u m o s gest... Şi cât a lăsa t ? — Cinc i copii. ( C a r i c a t u r i d e I. Sava)

50(1. — U N I V E R S U L L I T E R A R

VIATA AVENTUROASA A LUI JEAN-ARTHUR RIMBAUD

Jean-Marie C a r r é Cea mai aventuroasă viaţă de vagabond genial. Acest „l'enfant prodigue" care a

vagabondat în lumea întreagă, prietenul lui Verlaine, pe care l'a despărţit de soţia lui ca mai târziu să-l abandoneze de atâtea ori, numai, pentru a-şi recâştiga libertatea, acest mare scriitor şi poet al Franţei, vagabond genial înzestrat cu o voinţă rară, cu-treeră pe jos toată Europa, Orientul, Coloniile, Asia mică, etc., căci demonul pribegiei îl urmări toată viaţa, ca şi credinciosul său prieten, poetul Verlaine, care nu putea să trăiască fără el.

Mirajul orientului îl stăpâni şi îl atrase în deosebi. Mai târziu, beţia, şi viaţa destrăbălată îl desgustă de literatură şi muza îl părăsi.

Deşi a fost toată viaţa un revoltat şi un ateu încarnat, totuşi pe patul de moarte, la Charleville, fu convins şi convertit la credinţă.

Muri la 37 de ani, dictând scrisori de afaceri şi visând, obsedat de mirajul orientului....

COPILUL-MINUNE

J e a n - A r t h u r R i m b a u d se n ă s c u în 1854 'Ia •Charleville, In A r d e n k

O r a ş u l a ş e z a t p e m a l u l f luv iu lu i M e u s a e r a o „vec in i că inv i ta ţ i© la că­l ă t o r i i " şi Rimába u d n u reţ.rne ele la. ora­şu l s ă u n a t a l d e câ t : c â n t e c u l f luviu­lui , c h e m a r e a ape i c a r e c u r g e spre n e c u ­noscu t .

C a şi Ve r l a ine es te fiu de ofiţer. De l a t a t ă l s ă u m o ş t e n e ş t e : f run tea

m a r e şi b o m b a t ă , ochi i vioi îşil a lbaş t r i i , p ă r u l c a s t a n i u d e s c h i s , n a s u l m i c , g u r a s e n z u a l ă . De la el m o ş t e n e ş t e î ncă ins­t a b i l i t a t e a m a l a d i v ă , u n tumor capr ic ios şi v io len t şi g u s t u l că lă to r i i lo r .

De l a m a m a sa, t a l i a î n a l t ă , m â i n i l e l u n g i şi n o d u r o a s e , vocea m u ş c ă t o a r e şi m a i a l e s u n o rgo l iu n e î n d u p l e c a t , o în­c ă p ă ţ â n a r e s ă l b a t e c ă ş i o v o i n ţ ă d!e fier. E a m a i e r a b o g a t ă ş i a u t o r i t a r ă , n u a v e a n i m i c s e n t i m e n t a l toi ea, ş i n u su-r â d e a mici o d a t ă . E a e x e r c i t a a s u p r a co­p i lu lu i , o üiramiie a b s u r d ă şi l â n g ă ea î r ivă ţă R i m b a u d 'ucenic ia revo l te i . î n a ­in t e de a fii c o n t r a .religiei, societ&ţei ş i l i t e r a t u r e i , etl s e răscuilă c o n t r a fami ­liei s a l e .

L a n a ş t e r e a sa, m ied i cu l -mamoş , c o n s ­t a t ă c ă a v e a och i i m a r i desch i ş i . L ă s a t uin m o m e n t s i n g u r , se d ă d u jos d e pe p e r n ă ; se t â r î p â n ă l a u ş a a p a r t a m e n ­t u l u i ca re d a l a s e a r ă , c a ş i c u m a r fi voi t s ă fugă. De al t fe l p r e c o c i t a t e a sa e r a s u r p r i n z ă t o a r e .

L a v â r s t a d e o p t a/ni fu d a t l a şcoa lă p e n t r u a î n v ă ţ a i a t i n a . EI es te o rgo l io s şi a c e a s t a expl ică r â v n a sa , p r i m e l e sa le e for tu r i , succese le s a l e şco la re . L a zece a n i iaiitră î n colegiul d i n C h a r l e v i l l e .

Colegiul «site l â n g ă M e u s a — aci c o ­p i lu l se i zo lează a d e s e a . Aci se t rezeş te poe tu l . D r a g o s t e a s a petntru s i n g u r ă ­t a t e ş i r e v e r i e , c o n t e m p l a ţ i u n i l e sa le , u n scadie apM ca ţ iunea s a î n c l a să . D in con­t r ă e to t a t â t de s â r g u i t o r . U i m e ş t e pe p rofesor i i s ă u Ş i a j u n g e ş e f u l c lasei . Aces t ea îl face s ă u i t e u m i l i n ţ e l e do „ a c a s ă " .

S t r ă l u c e a l a e x a m e n e , l a i n s t r u c ţ i a r e l i g ioa să ; l a 12 a n i a v e a o c r e d i n ţ ă î n ­flăcărată ; e r a d e o d e v o ţ i u n e e x a l t a t ă

pâină l a sacr i f ic iu . D a r a c e a s t ă c r e d i n ţ ă n u d u r ă m u l t . M a m a sa î l s u r p r i n s e c i ­t i n d o cânte foa r te p u ţ i n o r t o d o x ă .

Ş t r e n g ă r i ii] e s a l e f ăcu pe p ro fe so ru l s ă u să s p u n ă d e s p r e el : „ i n t e l i g e n t câ t vre i , d a r va s f â r ş i r ă u " .

Vers i f ica cui uşuniinţă. Se poves t e ş t e cu ce u i m i t o a r e u ş u r i n ţ ă dobândii l a v â r s t a d e 15 a n i p r i m u l p r e m i u la u n c o n c u r s a c a d e m i c p e n t r u 'versur i le latimft.

Scr i se . î n a c e s t t i m p , şi p înmele ver­su r i în l i m b a f ranceză .

CADOURI ORFELINELOR

l i r a un a d o l e s c e n t aviid, m u n c i t o r şi î n c ă p ă ţ â n a t , d e u n c a r a c t e r dificil î n s ă cu dispoziţiiiini s t u d i o a s e ; e ra onoarea , şi n e l i n i ş t e a co leg iu lu i d i n CharlovlMe

L a colegiu veni u n t â n ă r p ro fesor , George I z a m b a r d , caire a d u c e a u n s p i r i t nou . Lu i i se aitnibue e m a n c i p a r e a lui R i m b a u d . T â n ă r u l p ro feso r descoper i î n e levul s ă u pe „itnţelctuailul a d e v ă r a t , vi­b r â n d de p a s i u n e l i r i că" .

l i ib l io teca sa îi s t a la d i spoz i ţ i e ş i c-levul devorează tot.

R i m b a u d făcea v e r s u r i cu paisiuiv!. P u s e în v . ' r su r i f ranceze , vers iuni i - ! şi eompoz i í i unUe d a t m e . In a c e s t a n com­p u s e • Fierarul, Oielia, Senzaj iuni , S o a r a şi amvon. Fieraru! es te o poezie a re­vol te i ; Ofelia, o poezie delicatul, o can-t ică a n a t u r p i , u n i m n n o s t a l g i c al .inde­p e n d e n ţ e i ; în Senzaj iuni . o beţ ie a na­tu re l , în ca re cop i lu l c a u t ă p l i m b ă r i l e sa le î n j u r u l o r a ş u l u i n a t a l ; î n Soare şi amvon, R i m b a u d r e c l a m ă o , . în toa rce re l a n a t u r ă " .

Iul ie . . . A u g u s t 1870. R ă s b o i u l isfouic-neşfe. R a s b o i u l este l i b e r a r e a , l i be r t a ­tea, v i i t o ru l . Se s im te u n e x i l a t î n pa­t r i a sa.

Şi î n t r ' o b u n ă zi, R i m b a u d fuge la P a r i s .

A c e a s t ă fugă f o r m e a z ă d e b u t u l vaga­b o n d ă r i l o r s a l e .

P E DRUMURILE RĂZBOIULUI

L a sos i r ea Sa î n g a r a P a r i s u l u i es te i m e d i a t a r e s t a t . Refuză a-şi d a n u m e l e şi e x a s p e r a po l i ţ i a i m p e r i a l ă p r i n bra­vade le sa le a b s u r d e . F u g ă s i t a s u p r a

sa u n c a r n e t m i s t e r i o s p l in de ieroglift E r a c a r n e t u l sau de v e r s u r i . Fiind «ui pec t fu d u s la. îr . ichisoaore. Curagiuli i Sjunuia . In s c r i s o a r e a a.diresată iubitul! s ă u profesor este un ape l desperat t u n u i copil ce şi-a p i e r d u t ca'pul. Hţ v e n i t a c a s ă n u stă. m u l t şi fuge din noi De d a t a aceas ta . în d i rec ţ ia Belgiei Iată-1 plecat, ipe jos . d'alungu.l lud; t r ece f ron t i e r a Aci îl aşteaptă a | zeiria şi foamea . C o n t i n u ă drumul pi j-ms p â n ă i a B r ü x el, d o r m i n d noaptea p» c â m p u r i şi z i ua cerşeş te p r in sate,

l iste epoca poezi i lor : Bufetul , Va şi B o e m a .

Soseş t e î n B r u x e l p r ă p ă d i t şi ţu i t . Se î n t o a r c e la profesorul sau; găsi i idu-1 a c a s ă , se m s t a l e a z ă :1a el. R i m b a u d r e e o p i a z ă u l t imele sale poei F u a d u s , de pol i ţ ie , a c a s ă , din огіЩ m a m e i sa l e .

I n epoca a c e a s t a scr ise : Mânia 1 Cezar, s t r ă l u c i t a victorie de la brück, p a t e t i c u l Somnorosul din şi t e r i b i l u l s o n e t Răul .

El n u iubeş te pe Dumnezeu. Şi «ej R i m b a u d „fă.iă i n i m ă " , iubeşte totuş,| s ă r a c i , umi l i i , nenoroci tu l şi revolţi I n Speriaţ i i evoacă p e m i c i i cerşetorii Ci ia r lev i i le , a c e i a ce f u r ă amicii t u iu i de ş a p t e a n i " .

G e r m a n i i s e a p r o p i a u . Oraşul ful b a r d a i şi 'n s fârş i t veni ocupaţia m] co r t eg iu l ei d e rechiziţii hărţueli vezi, cu p a t r u l e l e ş i p a r a d e l e sale. cas t l c îşi b a t e joc de metoda şi p l i n a g e r m a n ă . , . Imbeci l i i " militari pesile m ă s u r ă a u î n c a z a r m a t înti s o c i e t a t e ge rmania şi c a r e în sfârşit^ va zdrob i i n faţa u n e i coaliţii om

C u t r e e r ă c â m p i i l e nesocot ind andin g e r m a n e , s f i d â n d t r u p e l e sau îşi •_ cea v r e m e a c i t i nd în biblioteca oraşt

P a r i s u l c a p i t u l e a z ă . Această noul c a r e c o n s t e r n e a z ă , îi p rocu ră o b u c u r i e . I n s fâ rş i t por ţ i l e destiraj s ă u s u n t desch i se . El mu e făcut i i a scă în acel orăşe l , în această, t i tecii m u d a r ă şi plină, d e praf.

A c u m î.ncope .abia m a r e a . aveU „ l i b e r t a t e a l ibe ră ' ' , poa te şi glóriáit ştie I

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 507

i' APELUL P A R I S U L U I

i; Micul orăşel p r o v i n c i a l îi u m p l e s u -! fletul de desgus t . P a r i s u l 11 a ş t e a p t ă , îl I atrage irezist ibil . Ş i cel „ f ă r ă i n i m ă " n u Ifleacă s ingur : es te î n s o ţ i t de o fa tă fare-şi părăseşrte f ami l i a . P r i m a n o a p t e I el dorm pe o b a n c ă depe b u l e v a r d şi a ţ d m zi îi d ă d u toţ i b a n i i ce-i a v e a şi Io expedia la r u d e l e sa l e . Şi d u p ă c e îpiecă amica sa, R i m b a u d p l e c ă şi e l î n •cucerirea P a r i s u l u i . R ă t ă c e ş t e f ă ră î n -Itetare pe b u l e v a r d e . Se d u c e la c a r i c a ­turistul Andre Gill. In a t e l i e r n i m e n i . lUmbaud i n t r ă s i cu l i p s a sa d e j e n ă •legendară, se cu lcă pe u n d i v a n , as t fe l •cil Gill i n t r â n d la el, g ă s e ş t e u n n e c u -B M C u t care d o a r m e . Iii, c ine eşti d-ta ? I . •- Sunt A r t h u r R i m b a u d şi p o e t u l e шш supăra t că e t rezi t d in s o m n . Gill • concediază d â u d u - i î n t r e a g a s a p u n g ă . I- înfuriat con t r a soc ie ta te i r e d i j e a z ă B D proect do c o n s t i t u ţ i e c o m u n i s t ă . Şi ш vagabondările s a l e p r ed i că r e v o l u ţ i a , •amina roşie a C o m u n e i p a l p i t ă şi v i -•urile sale şi-1 c h i a m ă . Şi p l e a c ă n a t u r a l . ш jos, fali ă. u n iban. D a r n u m a i e s t e u n •evke în m a t e r i e de v a g a b o n d a j . O • ru tă trece şi-şi p l ă t e ş t e locul p o v e s -•ad istorii. BSe prezintă la fortificaţia. R i m b a u d se •roleazä p r i n t r e „t i raioir i i Revo lu ţ i e i ' ' . ••Bail les însă se a p r o p i e şi t r e b u e să •ga în zăpăceala şi d e z o r d i n e a produsă. Kiaimosul t r io le t I n i m ă furată es te o Bk&giîne a aces tu i timp. • Revine la ICharlevi l le fu i r i şându-se •intre pat rule le u i a n e , t r e m u r â n d do • c i Şi meinârioat, obos i t , a j u n g e a c a s ă •lienervat ca nici, o d a t ă . lllmilit în gen iu l s ă u şi în i dea lu l său •roluţionar se va s imţ i tn c u r â n d u-| № şi-n orgol iu l s ă u de o m : O id i l ă • fiica unui i n d u s t r i a ş — u n vec in — ІК se termină în r id icol . R i m b a u d t r i ­ple tetei ve r su r i — o d e c l a r a ţ i e l i r i că Sşi-i fixă un r e n d e z - v o u s . F r u m o a s a Btru şi când îl v ă z u tintád şi prost. îm-Neat trecu pe l â n g ă el cu un s u r â s plin •dispreţ.

jignit de a c e a s t ă î n t â m p l a r e , se cu-Bdit in a m ă r ă c i u n e .şi u r ă . ReTol ta sa Imai cunoştea m a r g i n i In t i m p u l a-ia scrise : Micile m e l e amorezate , ş i ll mai mul te d i n poezi i le sade c in ice feligioase : Şederi le pe v ine , Sărma-Mdevicsi, Pr imele Impărtăşeni i .

ia Parisul se repopulează isbuicneşte Arie contra d i s t r u g ă t o r i l o r .revoltei , ira guvernului T i e r s , c o n t r a feimeei ţi, eterna compl ice a b u r g h e z u l u i foit cu aur. spăimânta pe t o a t ă l u m e a p r i n de-inea. şi g roso lăn i i l e sa le . «mul Ce se s p u n e poetu lu i re lat iv tri, este o d i v a g a ţ i e b i z a r ă , î n ca r e iprimă, cu o p r o d i g i o a s ă o r i g i n a l i -venbală, i ngen ioz i t a t ea e a m u r d a r ă . П1 beat un poem oe-1 f ă cu ce l eb ru , ci sunt aceileaş î n d r ă s n e l i , aoe l ea ş »Pente, ace leaş b o g ă ţ i i . I n a c e s t t se desfăşoară poetic 1, d e s t i n u l s ă u Úar şi pate t ic . abaud auzise de Verlaine^ a u t o r u l ilarilor Galante şi p e n t r u c ă vo i a lece la P a r i s , să-ş i facă u n n u m e , jae, şi-i t r ime te u l t i m e l e sali« poe-îerlaine e n t u z i a s m a t d e a c c e n t e l e ciudate şi no i , i n v i t ă s ă v i n ă l a ipe autorul Vasulu i beat.

TEMPLUL MUZELOR

bdata aceasta e r a o p l eca re se r i -Nu mai p leca c a u n v a g a b o n d . Şi „Veniţi, m a r e suf le t , sunte ţ i , a ş -

" ii scrise V e r l a i n e . Kne îl găsi i n s t a l a t a c a s ă l a el, —

nu- I r e c u n o s c u s e t a g a r ă L a m a s ă îi spe r i e pe to ţ i . R i m b a u d mân ica cu n a ­su l î n f a r fu r i e , f ă r ă a vo rb i . Apoi î ş i a p r i n s e p i p a . ise s c u l ă ş i p l e c ă să se cu lce .

V e r l a i n e e r a ! d e c e p ţ i o n a t . iDefşi a v e a o c h i i c a „ n o p ţ i l e d e t o a m n ă ' ' , e r a u n b ă e t a n isllăbuţ, u n ţ ă r a n c u m â i n i l e roş i i ş i foar te s t â n g a c i .

iln c e r c u r i l e l i t e r a r e şi î n t r e a m i c i e r a o m a r e d e c e p ţ i e . R i m b a u d e x a s p e r a p e t o a t ă l u m e a . N u r e s p e c t a n i m i c şl pe n i m e n i . D a r V e r l a i n e e r a d i n c e î n ce m a i e n t u z i a s m a t . F a ţ ă de el R i m ­b a u d ieş ia d i n m u t i s m u l său.. ImteliL-g e n ţ a ş i v i z u i n e a s a o r i g i n a l ă , î l f a sc ina .

D a r c u toa t e e fo r tu r i l e lu i Veirlaine, R i m b a u d n u r euş i . T e m p l u l m u z e l o r ii r ă m a s e î n c h i s . V e r s u r i l e s a l e p ă r e a u o s f ida re a poeziei ş i a t i t u d i n e a sa, o sfi­d a r e a. c a m a r a d e r i e i l i t e r a r e .

Se ho tă t i î r ă să-1 esoluidă d in ceincul lor . Astfel c ă ce l ce ven i se a c u c e r i l i t e r a ­t u r a , se î n s t r ă i n a de l i t e r a ţ i .

V e r l a i n e i n s ă se a t a ş a de e l diin ce-in ce m a i m u l t îşi .aioest l u c r u făcu s ă se varbeoisică. T o t u ş R i m b a u d d i s p a r e b r u s c .

D i n t i m p u l a c e s t a d a t e a z ă Ojuatrennl şi c e l e b r u l sone t . Vocalele .

R i m b a u d e s t e un. p a s i o n a t a l senza-ţ i u n i i o T n o u i , a l i m a g i n i l o r i ned i t e şi le c â n t ă în (beţia sa , excitait de a lcool , d e h a ş i ş şi d e t u t u n . Se fo r ţ ează s ă des­cope re r i t m u r i no i şi v e r s u l r ă u d i n ce-m ce m a i l i be r î l v a d u c e l a p o e m e l e s a l e : I l u m i n a ţ i u n i ş i T i m p u l în . in iern.

Es te inutili a m a i s u b l i n i a i n f l u e n ţ a aces te i e s t e t i ce î n d r ă z n e ţ e ce o e x e r c i t ă a s u p r a lu i Verla ' ine . P o e z i a s a c a p ă t ă un a c c e n t m a i personali , mai . a r b i t r a r .

Imtiro aceş t i doi poeţ i e x i s t ă de a l t fe l o d i f e r e n ţ ă f u n d a m e n t a l ă . A m â n d o i pot fi boemi şi v a g a b o n z i , R i m b a u d însă e s t e u n c e r e b r a l ş i u n v o l u n t a r , Ver­l a i n e u n s e n t i m e n t a l .

R i m b a u d es te u n a d o l e s c e n t c u obra­zul de copi l , u n „ î n g e r î n exil" , cu o i n t e l i g e n ţ ă luc idă , a s c u ţ i t ă ei o e n e r ­g i e s ă l b a t e c ă . Ce la i t e s t e „ s ă r m a n u l l.eliain", c a r e n u p o a t e t r ă i f ă r ă a m o r şi f ă r ă p ă c a t .

P r i m u l u n idea l i s t , um v i z i o n a r n e ­b u n . Nic i o conc i l i e re n u e p o s i b i l ă î n su f l e tu l s ă u i m p l a c a b i l ; el n u se îm­p a c ă n i c i c u l i t e r a t u r a , mici ou socie-tatea-, v a p ă r ă s i E u r o p a şi v a b l e s t e m a c i v i l i z a ţ i a . 'Ge/Ialt î ş i v a t â r î poez ia sa p r i n cabare tu i r i s i sp i t a l e , v a rătăcii p r i n b i se r ic i şi ( l upana re .

I n t r e a ce ş t i doi o a m e n i — n a t u r i a t â t de o p u s e — e x i s t ă o p r i e t e n i e înf lăcă­r a t ă ca r e la V e r l a i n e l u a u n accen t pa ­s i o n a t îşi m o r b i d .

Acuizaiţiuinea c ă î n t r e ei ex i s t ă „ re l a -ţ i u n i i n f a m e " s e a c o r d ă u ş o r e a to tdea­u n a d e s p r e V e r l a i n e , i n s t a b i l i t a t e a sa s e n z u a l ă , d e s f r â u r i l e sale. . . v a r i a t e şi n e î n f r â n a t e . I n s ă mu p a r e a i i d e a c o r d c u ceeace ş t i m d e s p r e Rimbaiud, c u n a ­t u r a sa c e r e b r a l ă ego i s t ă . El n u se d ă n ic i lui D u m n e z e u , mici o a m e n i l o r .

'După ş ea se l un i , R i m b a u d p ă r ă s i P a ­r i s u l . A m i c i ţ i a lud Veirlaine nu-1 poa te r e ţ i n e , n u p o a t e c a l m a i r i t a r e a şi xe<-v o l t a s a c o n t r a l i t e r a t u r i i c a r e d o m i n a .

D e s g u s t a t , r e v i n e l a Char l ev i l l e , unde scr i se ce l eb ru l s ă u poem 1, I luminaţ i i .

Voia s ă deviie u n „profe t ' ' şi dev ine u n b a r b a r . î n c e p e s ă se uzeze pn in t r ' o , , l u n g a şi i m e n s a n e o r â n d u i a l ă a t u t u ­r o r s i m ţ u r i l o r " . Ca o r e a c ţ i u n e c o n t r a c e n a c l u r i l o r şi m o d e i , d i n s p i r i t de c o n t r a z i c e r e , caiută ortiigiiiaitatea în toa te ş i c o n t r a t u t u r o r a , c h i a r c o n t r a n a t u r e i sa le . P e n t r u a c e a s t a r e c u r g e l a a lcool şi la h a ş i ş . , .Am s fâ r ş i t p r i n a găs i s f â n t ă d e z o r d i n e a s p i r i t u l u i m e u " .

La Paaiis V e r l a i n e su fe rea foar te m u l t .

Ri imbaud îi l ipsea . П r e c h i a m ă . Şi R i m ­b a u d venii. A m â n d o i d u c e a u o v i a ţ ă is­tov i toa re şi a n o r m a l ă . Rimibaud se in­tox ica c u a b s i n t p e n t r u a . înviora, cre­dea el, f a cu l t ă ţ i l e s a l e poet ice . V e r l a i n e d i n c a u z a i n tox i ca ţ i i l o r c u absirxt a j u n r se se de o n e r v o si t ä t e ee î n e b u n e a pe so ţ i a sa. D a r ân c u r â n d R i m b a u d se obosi d e P a r i s ş i se h o t ă r î s ă plece în Belg ia . Ş i V e r l a i n e îşi p ă r ă s i s o ţ i a bol­n a v ă p e n t r u a j ş i u r m a prietenul!.

Г>ѳ la f ron t i e ră p l e c a r ă p e jos la B r u x e l . D u p ă o l u n ă de t r â n d ă v i e şi h o i n ă r e a l ă p l e a c ă î n A n g l i a .

L a î n c e p u t e r a u zăpăc i ţ i şi a t m o s f e -і а n e o s p i t a l i e r ă . R i m b a u d î n s ă î ş i t â r a p r i e t e n u l p r i n , ,publ ic -house"-ur i şi. p r i n ca r t i e r e l e m a r i t i m e a l e T a m i s e i . N u fre-quentează i d e c â t b a r u r i l e şil d o c u r i l e . Nu fac de cât s ă b e a şi s ă fumeze . I n cu­r â n d î n s ă r e s u r s e l e l o r s u n t e p u i z a t e ; V e r l a i n e p l ă t e ş t e p e n t r u do i , de oa rece Rimbaud! n ' a r e n i c i o d a t ă han i . T r e b u i a u să-ş i c â ş t i g e v i a ţ a , ş i a m â n d o i încep s ă d e a lecţ i i d e franaeiză).

I n t i m p u l a c e s t a M - m e V e r l a i n e in­t e n t e a z ă p roces s o ţ u l u i , f o r m u l â n d con­f i a s a „ i m u n d a a c u z a ţ i e " .

Şi R i m b a u d v r e a s ă p l ece ; v r e a să-şi reeaj iete l i b e r t a t e a şi m a n u s c r i s e l e salé l ă s a t e le P a r i s .

Puiblicaiţda I a r v a fi o r e f e r i n ţ ă şi-1 va a j u t a să-işdi g ă s e a s c ă o s i t u a ţ i e .

DRAMA DIN B R U X E L V e r l a i n e e s t e s i n g u r , p ă r ă s i t , î ş i tâ­

răş te p l i c t i sea la pe s t r ăz i l e Londre i . R im­b a u d d i n con t ră . Se soooate u n o m n o u . O sete a r z ă t o a r e , d e v i a ţ ă poziltivă îl t o r t u r ă .

Vrea s ă p ă r ă s e a s c ă aever i i l e sa le poe­tice şi 'sociale, — s ă a b a n d o n e z e v i a ţ a die boem. Mal t r e b u i a să p ă r ă s e a s c ă p e Ver l a ine şi n u a ezi ta t , d a r „ s ă r m a n u l L e l v a n " se î m b o l n ă v i l a L o n d r a , şi-şi - reclamă p r i e t e n u l . Şi R i m b a u d sos i .

D a c ă Ver l a ine se însăfnătoşi, R i m b a u d se epu izase . S ă n ă t a t e a sa e r a p r ă p ă d i t a . E r a adeisea c o p r i n s de f r igur i , l âncezea­lă, h a l u c i n a ţ i i , şi m a i a l e s o i r i t a b i l i t a t e m o r b i d ă . S lăb i se m u l t ; î n u r m a u l t i m e ­lor sa le excese, alcooli, h a ş i ş şi t u t u n . Astfel că d u p ă ce-şi v ă z u pr ie temul să­n ă t o s p lecă şi el s p r e casă . Aci găs i to tu l pus t i i t de g e r m a n i . S l a b şi f ă r ă p u t e r i , f ă r ă v i a ţ ă .îşi g ă s i c a s a s a d e v a s ­t a t ă ca şi p r o p r i a - i t i ne re ţe .

V e r l a i n e , ca re t e r m i n a s e Romanţe le fără cuvinte , t o t t i m p u l este p l i n d e a-n i i n t i r e a a m i c u l u i s ău . Şi-1 c h i a m ă . Dar R i m b a u d n u se m i ş c ă . El l u c r e a z ă c u febră l a „mic i l e sa le is tor i i î n p r o z ă " . D a r d u p ă câ t eva t e r g i v e r s ă r i e e i doi a m i c i se î n t â l n e s c şi a m â n d o i se îm­b a r c ă s p r e Angl i a .

D a r î n c e r c a r e a fu d e z a s t r u o a s ă . Rim­b a u d e r a de o n e r v o z i t a t e exces ivă . Re- ' g r e t a c 'a u r m a t pe „ s ă r m a n u i f rate ' ' . Abia a j u n s în L o n d r a , îl l a s ă zile î n ­t regi s i n g u r p e n t r u „ l o n d o n e z a sa u -n i c ă " de ca r e vorfbeşte V e r l a i n e . El se desface cu t o t u l d e V e r l a i n e . E x a s p e r a t , de l a m e n t ă r i l e sa le de beţ iv s e r e v a n ş a n o a p t e a s i m ţ i n d p l ăce re eă-d s p e r i e , să-1 sâcâe ,să-şi b a t ă joc d e el . L u c r u r i l e m e r g e a u d in ce-n ce m a i răui, p â n ă ce i sbucn i î n t r e ei o c e a r t ă v i o l e n t ă ş i ' s tu­p i d ă î a u r m a c ă r e i a V e r l a i n e îl p ă r ă ­seş te . Şi e l e s ă t u r a t de t i r a n i a a c e s t u i b u c l a u şi p l e a c ă , d e c i s s ă se Î m p a c e cu so ţ ia sa , d a r e p r e a t â r z i u şi a t u n c i fu­r ios , c u p r i n s de r e m u ş c ă r i de-a-ş i fi pă­r ă s i t a m i c u l f ă r ă r e s u r s e pe s t r ă z i l e Londre i , îi scr ie să v i n ă , p l ă t i n d u - i d r u m u l .

R i m b a u d d e b a r c ă l a B r u x e l ş i se ins­t a l ează cu poe tu l şi cu m a m a sa . Aci i s ­bucn i d r a m a .

508. — U N I V E R S U L L I T E R A R

Dim depoz i ţ i a lui R i m b a u d î n a i n t e a j u d e c ă t o r u l u i reose u r m ă t o a r e l e :

C u n o a ş t e pe V e r l a i n e de doi a n i . Din c a u z ă că aceştia n u se î n ţ e l egea cu so ţ i a s a îl p r o p u s e să plece în s t r ă i n ă t a t e . So­s i r ă l a B r u x e l şi d u p ă d o u ă l u n i p le­c a r ă i a L o n d r a , I n u r m a u n e i d i s cu -ţ i u n i ş i r e p r o ş u r i d i n c a u z a i n d o l e n ţ e i lu i Ver l a ine , a c e s t a îl p ă r ă s e ş t e b r u s c . P r i m e ş t e de l a el o s c r i s o a r e î n ca re - i spune-, că d a c ă nu - i r e u ş e ş t e s ă se îm­p a c e cu so ţ ia sa se v a o m o r î . P l e c ă d u p ă el la B r u x e l . M a m a sa e r a c u el. Ver­l a i n e n u a v e a n i c i u n p r o e c t ho tă râ t . E r a î n t r ' o s tane de e x a l t a r e . I n t r ' o s e a r ă b ă u p e s t e m ă s u r ă . Voia s ă î m p i e d i c e pe R i m b a u d s ă p lece l a P a r i s şi v ă z â n d că e h o t ă r î t să-1 p ă r ă s e a s c ă , scoase re ­vo lve ru l , z i c ând : l a t ă , pen t ru , t i ne , pen ­t r u c ă p lec i" şi t r a s e r ă n i n d u - 1 . V e r l a i n e fu a p u c a t i m e d i a t de o m a r e d i s p e r a r e . E r a ca n e b u n . D u p ă ce fu p a n s a t , Ver­l a i n e î i p r o p u s e s ă r ă m â n / ă l a el o zi p e n t r u a-1 î n g r i j i s a u s ă se r e î n t o a r c ă l a s p i t a l . R i m b a u d î n s ă v o i a s ă pi eic e a casă . Ve r l a ine e r a ca şi î n e b u n i t . F ă c u tot pos ib i lu l p e n t r u a-1 r e ţ i n e şi p e n t r u c ă - i f ăcea i m p r e s i a c ă v r o i a s ă s coa t ă r e ­v o l v e r u l d i n b u z u n a r , fugi. r u g â n d u n a g e n t să-1 a r e s t eze .

Procesul -ve i rba l l u a apo i f o r m a d ia lo -g a l ă , de o v a l o a r e p s i h o l o g i c ă şi docu­m e n t a r ă .

— Din ce t r ă i a ţ i l a L o n d r a ? — Din b a n i i ce d-aia V e r l a i n e , t r i m i ­

t e a f iu lu i s ă u ; m a i d ă d e a m a m â n d o i şi lecţ i i d e f r anceză .

— C u n o a ş t e ţ i mo t ive l e n e î n ţ e l e g e r i l o r l u i Ver la ine c u so ţ i a sa .

— V e r l a i n e a u v o i a ca isoţia s a s ă lo­c u i a s c ă l a t a t ă l e i .

— N u i n v o c a ea . i n t i m i t a t e a dv . cu Ver l a ine ?

— Da, e a n e a c u z a c h i a r d e r e l a ţ i i i m o r a l e . D a r n u - m i d a u o s t e n e a l a d e a d e s m i n ţ i a s e m e n e a c a l o m n i i .

A c e a s t a e r a d e p o z i ţ i a lu i R i m b a u d . E a n u c o n c o r d ă cu a l t e p o v e s t i r i şi nici cu aceea a l u i V e r l a i n e .

V e r l a i n e fu c o n d a m n a t l a do i a n i î n ­c h i s o a r e .

B i m b a u d p l e c ă a c a s ă u n d e s t a z i le în ­t reg i î n c h i s în c a m e r a sa . A d e s e a e r a s u r p r i n s p l â n g â n d , s t r i g â n d d e m â n i e s a u b l e s t e m â n d .

I n t i m p u l a c e s t a d i s t r u s e c e a m a i m a r e p a r t e d i n p o e m u l U n t i m p î n in­fern, c a r e n u e s t e d e c â t m i s t e r i o a s a s a a u t o b i o g r a f i e .

De a t u n c i se d e s f ă ş o a r ă t e r i b i l a l u p ­t ă î n t r e e t e r n a a f i r m a r e şi e t e r n a n e g a -ţ i u n e . Şi c r i za u r m e a z ă i m p l a c a b i l , u n a d e v ă r a t acces de n e b u n i e .

î ş i ia a d i o d e l à v i s u r i l e sal© c h i m e -r ice .

A c u m la m u n c ă , l a a v e n t u r i . A t r ă i , a t r ă i e s t e t o t u l . A fi p o z i t i v c u p a s i u n e i a t ă s a l v a r e a . R e n u n ţ ă l a l i t e r a t u r ă , p e n t r u c ă a v i o l e n t a t - o f ă r ă s u c c e s . Şi c â n d a r u n c a e x e m p l a r e l e p o e m u l u i in foc, R i m b a u d n u e s t e î n c ă conve r t i t . M u z a s a e m o a r t ă .

Alcoo lu l , h a ş i ş u l , t u t u n u l l - au r u i n a t . I n m e r s u l s ă u c ă t r e i m p o s i b i l , el a t i n s e ne-bunia ş i d e s m e t i c i t se o p r i . S i m ţ i s e o v o l u p t a t e s a t a n i c ă î n a s e e x a l t a ş i a se d i s t r u g e . F u v i c t i m a o r g o l i u l u i ' s ă u lu -ciferiam, s p i r i t u l u i s ă u d e c o n t r a d i c ţ i e şi d e r e v o l t ă .

A c u m î n s ă m u z a isa e m o a r t ă . Se va a r u n c a î n v â r t e j u l o r a ş e l o r , în v a c a r ­m u l a s u r z i t o r a l g ă r i l o r ş i p o r t unii or.

P R I N E U R O P A .

P e r i o a d a l i t e r a r ă es te t e r m i n a t ă . Ma­r e a a v e n t u r ă i d e a l ă se ' t e r m i n ă p r i n t r ' u n g lon ţ d e r e v o l v e r ş i u n a u t o d a f é . D a r o

a l t ă v i a ţ ă începe , şi m a i p r o d i g i o a s ă î ncă . I n s t a b i l i t a t e a i n t e l e c t u a l ă a poe tu­lu i se v a t r a n s p u n e în a c ţ i u n e . A c u m începe l u p t a p e n t r u v ia ţă , e x p l o r a r e a f r ene t i că a 1 uimei.

P l e a c ă în Ang l i a . M u n c e ş t e l a u n fa­b r i c a n t de cu t i i şi d ă şi lecţ i i de fran­ceză. Dupăi ce î n v a ţ ă b i n e e n g l e z a , p l e a c ă î n G e r m a n i a . In t i m p u l ace s t a V e r l a i n e iese d i n î n c h i s o a r e p o c ă i t şi conver t i t , d a r n u - ş i u i t ă p r i e t e n u l . Şi V e r l a i n e ven i l a S t u t t g a r t . R i m b a u d a-vea o d e o s e b i t ă p l ă c e r e să-1 i s p i t e a s c ă şi-1 t â r î p r i n b e r ă r i i c a apo i să-şi b a t ă joc de c o n v e r t i r e a sa .

R i m b a u d v e n i s e î n G e r m a n i a s ă în­veţe l i m b a . D u p ă u n a n es te c u p r i n s de d e m o n u l a v e n t u r e ! şi o po rneş t e pe jos sp re sud . Trece î n E lve ţ i a , apo i în I-ta l ia , a j u n g â n d l a Mi l ano e x t e n u a t de obosea l ă şi foame . In d r u m sp re Br in ­d is i , es te a t i n s ide i n so l a ţ i e . F u r e p a ­t r i a t . L a M a r s i l i a l u c r e a z ă î n por t , cles-cărcânid c ă r u ţ e l e , s a u a j u t â n d c a m i o ­n a g i i l o r s a u v e g e t â n d p r i n t r e h a m a l i i diin p a r t . Rev ine l a Cha r l ev i l l e . Aci a r e t i m p s ă s tud ieze l i m b i l e . î n v a ţ ă span io ­la , araiba, g r e a c a , o l a n d e z a şi i iulus-t a n a . Es t e neobos i t .

MIRAJUL ORIENTULUI Nici o d a t ă R i m b a u d n u fu m a i febril

şi m a i n e s t a b i l oa a c u m . C u t r e e r ă Eu­r o p a î n toa te s e n s u r i l e , s e î n v â r t e ş t e ca î n b r u n v â r t e j . V a g a b o n d e a z ă f ă r ă înce­t a r e şi f ă r ă scop. B e ţ i a d r u m u r i l o r m a r i şi a po r tu r i l o r , d a r m a i a l e s . Orientul ' , il a t r a g e i rezisr ib i l .

S ă v a d ă ţ a r ; , să câş t ige b a n i , a c e a s t a este to tu l . Are m e n t a l i t a t e a u n u i con­q u i s t a d o r . N e c u n o s c u t u l î l a t r a g e . P e n ­t r u a c â ş t i g a b a n i , d e s c a r c ă corăb i i l e î n po r t sau m u n c e ş t e î n t r ' o c a r i e r ă de pe coas t a m e d i t é r a n t a n ă . Tre izec i şi ş ease de. m e s e r i i şi to t a t â t e a mize r i i , d a r ce i m p o r t ă , nui se d e s c u r a j e a z ă . In­t r e f iecare t e n t a t i v ă so repauze&ză s a u se î ng r i j e ş t e c â t v a t i m p în F r a n ţ a şi v a p leca sp re Or i en t .

P l e a c ă î n l a v a , a n g a j a t în a r m a t a co­l o n i a l ă şi o d a t ă sosit. î n l a v a d e z e r t e z ă .

î n c e a r c ă d e d o u ă ori s ă t r e a c ă î n A-siia m i n o r ă . P r i m a d a t ă es te a r e s t a t , a d o u a o a r a s e î m b o l n ă v e s t e pe mare ' .

D a r n u p o a t e s t a în loc. A c u m îl i s ­p i t e ş t e A s i a M i n o r ă , A r á b i a şi Pens ia .

î n c e a r c ă i a r ă ş i s ă a j u n g ă î n O r i e n t şi p l e a c ă pe jos — m e r e u pe j o s — p r i n O l a n d a p â n ă l a H a m b u r g . Se a n g a j e a z ă la u n circ ş i c u t r e e r ă D a n e m a r c a şi S u e d i a . R e p a t r i a t r e v i n e l a Cha r l ev i l l e .

Ide&a f ixă îl o b s e d e a z ă : O r i e n t u l . P l e a c ă l a M a r s i l i a u n d e c â ş t i g â n d

b a n i ca h a m a l î n p o r t se î m b a r c ă pen­t r u A l e x a n d r i a . Aci se î m b o l n ă v e ş t e de febră g a s t r i c ă îşi in i f lamaţ ia p e r e ţ i l o r s t o m a c a l i , d in c a u z a m a r ş u r i l o r ex­ces ive .

V i n d e c a t , v i z i t ează R o m a , a p o i H a m ­b u r g . Şi p l e a c ă i a r ă ş i î n mic i e t ape s p r e M e d i t e r a u a , m e r e u o b s e d a t de m i r a j u l o r i e n t u l u i . U n m o m e n t de o d i h n ă , r e s ­p i r ă p u ţ i n l a Cha r l ev i l l e , p e n t r u a se a r u n c a cu t r u p şi suf le t î n l u p t a p e n t r u v i a ţ ă şi b a n i .

Se î m b a r c ă d i n n o u p e n t r u A l e x a n d r i a u n d o n u s t ă m u l t şi t r e c e î n i n s u l a Ci­p r u u n d e se s t ab i l e ş t e c a şef de c a r i e r ă Aci e c u p r i n s de f r igur i . S e r e p a t r i a z ă , î m b o i n ă v i n d u ^ s e de f eb ră t i foidă. Vin­deca t p l eacă d i n n o u Ia C i p r u . De ac i p l e a c ă î n Eg ip t . „ A m c ă u t a t de l u c r u în -toa-to p o r t u r i l e M ă r e i Roş i i " , s p u n e el. II găsim. î n s fâ r ş i t a m p l o i a t î n p o r t u l Aden. D a r î n b i r o u l s ă u so î n v â r t e ş t e ca î n t r ' o co l iv ie . Es t e t r i m i s la H a r a r î n E t i o p i a d e s u d t r a v e r s â n d c ă l a r e de­ş e r t u l S o m a l i . Aces t d r u m il v a face d e m a i m u l t e or i î n c u r s d e ş e a s e a n i .

Cu. p r o d i g i o a s a s a p u t e r e de asinul c u n o a ş t e b ine d i a l ec tu l hanur i . El cum­p ă r ă cafea ş i m o s c şi v i n d e stofe' şi măr­ge le ca r e p r e z e n t a n t a l casei Aden,

EXPLORATORUL

l d e e a une i exploraţ iurai d o m i n ă s tu l s ă u . S t u d i a z ă m a n u a l e l e practice, îşi p r o c u r ă g h i d u r i l o t u t u r o r meseriile şi a l t e o m u l ţ i m e d e c ă r ţ i şi aparate ş t i in ţ i f ice .

R i m b a u d fu p r i m u l e u r o p e a n care s t r ă b ă t u E t iop ia , şi u n d e stabil i pieţe, î n c u r a j a t de succese le salie, pătrume m a i a d â n c , î n ţ i n u t u l Ogaden , ţinui p l in d e r e s u r s e m i n u n a t e şi s-u-r.pr» sei i izaţ iouale. A c e a s t a îl deterimmă i face u n r a p o r t d e cele v ă z u t e , de o man \a laoirc şl no t i f i că , societăţii le de geo­gra f ie .

R i m b a u d es te m o r e u p reocupa t săf ech ipeze c a r a v a n e l e sa l e . Es te neobo' A p t i t u d i n e a s a p e n t r u l imb i , puterea de v o i n ţ ă şi r ă b d a r e a s a l a toate c l a s e a z ă p r i n t r e că l ă to r i i cei mai d'es va rş i ţ i .

N o r o c u l î n c e p u să- i surâclă. Strâni optzeci de m i i d e f ranc i ş i n u se gândi şte d e c â t s ă meairgă p â n ă la caipăl, î n f r u n t e -moar tea . V r e a s ă strângă bl şi s ă se însoare. .

ÎNVINSUL

Esne în p l i n ă p r o s p e r i t a t e . Rimbd î n s ă es te sieiit de p u t e r i . O tuimoarq geniuiu-ehiului îi produce, durer i ffra n ice . î ş i p i e rde somnuili şi apetitul. < n o u ă d r a m ă începe . B o a l a sa se v e a z ă m e r e u ş i t o t p ic io ru l este m lozal . Se tkeciU'O să p lace , s ă păiră-s n laee r i lu sa le , n u m e r o a s e l e sale mirt s t r ă n s o c u -atâta t r u d ă , s ă se d e s p a r t e c r e d i n c i o a s a lui D jami , tovarăşa zilei lui b u n e şi re le .

D e s t i n u l ho tă râse şi c u inima strâUBiJ p l ecă . .

A t â t e a e fo r tu r i ş i m i z e r i i deveniri li n u ti le ; e l r e v e n e a i n f i rm , î n prada UMj r ă u i m p l a c a b i l şi a une i m a r i '

S t a r e a s a s e a g r a v a . Medicii Ш t a r ă u n c a n c e r a l o s u l u i . Trebuia să i | tue p i c io ru l .

R i m b a u d e u es te n ic i resemnat, ! s to ic , e s t e u n d i s p e r a t . Este un c a r e p l â n g e s i u r l ă p e r u i n a №.

I d e i a fuxă a b o l n a v u l u i este de a | î n t o a r c e l a H a r a r . Medici i tatreţin í zii le s a l e . C â n d se t r ezeş t e diin ." n a ţ i i l e sa le , l amen ta ţ i un i l© şi _ m o l e s a l e n u m a i a u sfârş i t . Niciojj d a r e , n i c i o s u p u n e r e . Este um ' ' i n s u p o r t a b i l . T o t u ş i m o a r t e a se_ pie şi s o r a s a Izaibela vrea •cu D-zeu. I n s f â r ş i t îi reuşeşte a-i] d u c e d u h o v n i c u l s i a voi t chiar f î m p ă r t ă ş e a s c ă . E s t e c h i a r foarte ,şi n u m a i p l â n g e . De afumai nu j b l e s t e m ă . C h i a m ă pe Chr is t şi se ( ' Da, R i m b a u d , s e r o a g ă . MiracoMj î m p l i n i t . V o r b e ş t e î n c e t despre ne le sa l e , d e s p r e credincioasa Dja 0 voc-e c a r e f a r m e c ă . Es te o agemisj 1 od ioa să .

I n c â t e v a zile a deveni t o c a r n e p i e t r i f i c a t ă .

I n t r ' o zi d i c t ă isorei sale, fírt iiailă p e n t r u d i r e c t o r u l unei comp n a v i g a ţ i e , o s c r i s o a r e scurtă şi r e n t ă :

„ S p u n e ţ i - m i l a ce o r ă , trebue A| t r a n s p o r t p e b o r d ?"

Şi a d o u a zi m o a r t e a veni Ш iaj tru, a-1 c o n d u c e pa v a s u l funebru, |

A v e a t re izeci şi şoapte de.eJi.,

(Lilbrairie Plor>P

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", STR. BREZOIANU Nr. 11