Numărul 29 / iuNie 2017Adresele noastre din Bucuresti •Calea Călărașilor, nr 133 •Obor - sos. Colentina nr.2, sec 2 Complex comercial Bucur Obor •Calea Dorobantilor 170 •Sos. Mihai Bravu 290

www.berezka.bg/ro•Bd Camil Ressu, 6 •Bd Ion Mihalache, 111, Bloc 14A, parter, sector 1 •Str. Sfânta Vineri, 21A, parter, sector 3 •Calea Moșilor, nr 221, bl 31A, sector 2

Promotiile lunii iunie in Berezka

2Numărul 29 / iunie 2017

Promoțiile lunii iunie in Berezka - Practic in Bucătăria ta

3Numărul 29 / iunie 2017

4Numărul 29 / iunie 2017

Sănătate și iuBire în frigider

icre roșii de somon keta

Unicul beneficiu al icrelor roșii este datorat pre-zenței, în compoziția lor, a aminoacizilor grași naturali. Așa-numiții acizi grași polinesaturați, indispensabili pentru organismul uman, care se regăsesc în compoziția icrelor roșii, ajută în prevenirea și tratamentul arterosclerozei și a altor boli grave. Indispensabilul aminoacid Omega-3, prezent din abundență în compo-

ziția icrelor roșii ajută la normalizarea funcției cerebrale, și de asemenea, a organelor vederii. În plus, tocmai Omega-3 protejează omul de apariția trombilor, care provoacă dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Consumul regulat de icre roșii ajută la întărirea sistemului imunitar uman, și de asemenea, la prevenirea formării și dezvoltării cancerelor maligne.

Caloricitate: 249 kcal.Valoarea energetică a Icrelor de somon Keta (Raportul dintre proteine, grăsimi, carbohidrați):Proteine: 31.5 g. (~126 kcal)Grăsimi: 13.2 g. (~119 kcal)Carbohidrați: 1 g. (~4 kcal)

- Somonul Keta face parte din specia peștilor de masă, și, în afară de aceasta, a speciilor de pește larg răspândit, atribuit, în conformi-tate cu clasificarea sțiințifică, familiei Somonilor.

- Somonul Keta poate fi întâlnit în bazinul Oceanului Arctic, și deasemea - în strâmtoarea Bering, în partea de nord a Coreei, în apropiere de țărmul Kamchatka, insulele Kurile, precum și -

Sahalin, în râurile Amur și Ohota. În afară de acestea, somonul Keta trăiește în apropierea coastei Americii de Nord, Canadei, și deasemenea, a Californiei.

- În bucătării, este folosită carnea somonului Keta, precum și – icrele roșii de somon Keta.

- carnea peștelui, precum și icrele de somon Keta sunt cunos-cute pentru aromele lor distinctive, precum și pentru caracteris-ticile lor de consum.

- Boabele icrelor roșii de solomon Keta ating, în medie, un dia-metru de 7 mm. Acestea sunt cele mai mari și mai grase icre. Este de remarcat faptul că, în Federația Rusă, exploatarea industrială a icrelor roșii de somon Keta se practică de mult timp. Încă de

acum o sută de ani, icrele roșii de somon Keta au primit denu-mirea de „regale”. Culoarea icrelor de somon Keta poate varia în funcție de subspeciile de pești din care a fost obținut produsul. De regulă, culoarea icrelor de somon Keta se situează într-un spectru de culori: începând cu culoarea chihlimbarului închis și până la portocaliu deschis. Profesioniști afirmă că, icrele de so-mon Keta de calitate se deosebesc prin forma perfect rotundă a boabelor, și, în fară de asta, prin pata din interiorul bobului de icră, ușor de văzut. În bucătării, deseori, icrele roșii de somon Keta sunt folosite nu doar în calitate de gustare de efect, ci și ca ornamente decorative comestibile pentru diferite preparate din pește sau fructe de mare.

icre roșii de somon gorbuscha

Caloricitate: 230 kcalValoarea energetică a Icrelor de somon gorbuscha (Raportul dintre proteine, grăsimi, carbohidrați ):Proteine: 30,6 g. (~122 kcal)Grăsimi: 11.5 g. (~104 kcal)Carbohidrați: 1 g. (~4 kcal)

- Peștele somon gorbuscha face parte din familia Somonilor.- Somonul gorbuscha se găsește în apele reci din largul coas-

telor Oceanului Pacific și Arctic, începând de pe râul Sacramento în California de Nord și până pe râul Mackenzie în Canada, și în-

cepând de pe râul Lena în Siberia și până în Coreea. În Asia este răspândit până la Honsū, în sud. S-a aclimatizat destul de bine și în peninsula Kola.

- În bucătării este folosită carnea somonului gorbuscha, și deasemenea – icrele roșii de gorbuscha.

- Icrele somonului gorbuscha sunt considerate a fii cele mai răspândite feluri de icre roșii. Prin aspectul extern, icrele de so-mon gorbuscha se prezintă ca boabe de formă rotundă, de cu-loarea oranj deschis, de mărime medie. Compoziția chimică a icrelor de somon gorbuscha este îmbogățită cu proteine natura-le, care sunt asimilate extrem de ușor de organismul uman. Mai

mult, în compoziția icrelor de somon gorbuscha se află prezente o cantitate enormă de vitamina A, care au un puternic efect po-zitiv asupra organismului uman. Este de remarcat și faptul că, în compoziția icrelor de somon gorbuscha se află o cantitate destul de mare de fosfor, fluor, și deasemenea - sulf, magneziu și calciu. Merită atrasă o deosebită atenție și asupra faptului că, în compo-ziția icrelor de somon gorbuscha se găsește o cantitate mare de așa-numită colesterină, care nu poate dăuna sănătății.

Și totul, din cauză că, colesterina, care se găsește în componența chimică a icrelor de somon gorbuscha, este neutralizată cu ajutorul lecitinei, care de asemenea, se găsește din abundență în produs.

icre de păstrăv Caloricitate: 246,50 KcalValoarea energetică a Icrelor de păstrăv(Raportul dintre proteine, grăsimi, carbohidrați ):Proteine: 32.13 gGrăsimi: 14.15 gCarbohidrați: 0.50 g

- Păstrăvul – denumire comună a mai multor specii și forme de pești de apă dulce, care aparțin familiei somonilor. Păstrăvii sunt prezenți în trei din cele șapte genuri de familii: somonul, care in-clude și speciile atlantice; somonii din Oceanul Pacific și păstrăvii arctici.

- Cel mai mult, peștele este răspândit în Europa Occidenta-lă. Aici păstrăvul se găsește aproape peste tot, excepție fac doar

râurile mari. În Rusia răspândirea lui este limitată: se întâlnește păstrăv în Karelia dar și în alte regiuni din nord-vestul țării (Mur-mansk, Leningrad, Vologda, Pskov, Novgorod, partea nord-vestică a regiunii Tver). În Ucraina – în regiunile vestice. În Crimeea. În Asia Centrală – pe cursul superior al râului Amu-Darya. Este prezent și în râurile caucaziene, în afluenții Kamei. Foarte rar se întâlnește în apele Vogăi de Jos.

- Icrele de păstrăv – cele mai mărunte icre dintre toate specii-le prezentate. Dimensiunea bobului, doi-trei milimetri. Prezintă o ușoară amăreală, și cu toate acestea, icrele de păstrăv au admira-torii lor. La culoare, icrele pot fi și galbene (galben închis) și roșii (roșu aprins). În general, culoarea icrelor depinde de locul unde a fost pescuit și timpul capturării.

5Numărul 29 / iunie 2017

Dimensiunea icrei din icrele roșii - la ce pește este mai mare

Deci, comparăm și reținem:Culoarea icrei din icrele

roșii – la care pește e mai colorată

Pe rafturile noastre, sunt prezentate, în principal, icrele roșii a trei specii de somon:

Icrele de somon Keta – boabe mari de icre de culoare oranj cu reflexe roșiatice și gust delicat;

Icrele de somon gorbuscha – dimensiuni medii, de culoare oranj aprins, cu un gust ușor amărui;

Icre de păstrăv – boabe mici, lipicioase și destul de sărate, există o ușoară amăreală și un gust ușor de pește.

Așadar, icrele roșii – o delicatesă benefică, care acționează asupra formării la om a eritrocitelor, normalizează metabolismul și nivelul de zahăr din sânge, și deasemenea, reglează metabo-lismul colesterorului. Bogate în proteine și grăsimi, având capa-citatea de a fi ușor asimilate, aceste icre au, în compoziția lor, tot

ceea ce este necesar pentru o dezvoltare completă și funcționare bună a organismului uman:

Lecitină, neutralizează colesterorul dăunătorViteminele E, D, grupele B și AFosforFierAcizi grași polinesaturați Omega-3Proteină, care oferă întregul spectru de aminoaciziIod

Este interesant faptul că nutrienții care se regăsesc în icrele ro-șii de somon acționează intens asupra pielii, prevenind procesul de îmbătrânire, dar și la refacerea zonelor afectate.

Trebuie reținut faptul că icrele au un efect benefic asupra bunei funcționări a inimii și a vaselor de sânge, dar totuși, conțin sare, și de aceea oamenilor, predispuși la edem, care suferă de arte-roscleroză, de hipertensiune arterială sau boală coronariană, se recomandă consumul a nu mai mult de 2 sandwich-uri pe zi. Re-comandarea generală a medicilor – icrele roșii sunt indispensabile organismului nostru. Este perfect, dacă voi le consumați de 2-3 ori pe săptămână.

Icrele sunt și un afrodiziac. Nu putem să nu amintm și de faptul că icrele de somon sunt be-nefice și pentru bărbați. În ele sunt elemente care stimulează producșia de serotonină și testosteron.

Însuși cuvântul „afrodiziac” (substanță care creș-te dorința sexuală și senzualitatea) își are proveni-ența din numele zeiței iubirii la greci, Afrodita. Dat fiind faptul că Afrodita s-a născut din spuma mării, nu este de mirare faptul că, unele dintre cele mai puternice afrodisiace, sunt considerate a fi fructele de mare

În Răsărit despre proprietățile excitante ale ouă-lelor de pește se știa demult. Nu întâmplător, acolo există un obicei străvechi, ca tinerii însurăței să fie tratați, înainte de prima noapte a nunții, cu icre.

La slavi, tartinele, clătitele și alte feluri de mân-care cu icre, completează, de asemenea, parțial, meniul unei cine romantice. Și nu în zadar. În icre se conțin o cantitate record de minerale și microe-lemente, printre care sodiu, potasiu, calciu, magne-

ziu, fosfor și fier. Ele ajută metabolismului, la recu-perarea forțelor și la îmbunătățirea performanțelor sexuale. Mai mult, anumite elemente (de exemplu, fosfor și iod) cresc nivelul de serotonina si endorfi-ne – hormonii bucuriei - și stimulează producerea hormonului sexual masculin – testosteronul. Iar lecitina, reduce oboseala, ajută la descătușarea și transpunerea în viață a fanteziilor erotice.

Zeița iubirii Afrodita, vă recomandă insistent

Care dintre icre sunt mai bune – o problemă dis-cutabilă, toată lumea are gusturi diferite, dar totuși, majoritatea cred că cele mai bune icre roșii – sunt icrele de somon gorbuscha și de somon Keta, având un gust plăcut și o culoare oranj cu luciu. Icrele re-stului de somoni au o culoare mult mai roșiatică și un gust de amar mai ridicat.

Dacă doriți să cumpărați icre roșii la cutie/bor-can, acordați atenție datei de fabricație și datei de ambalare – între ele nu ar trebui să fie o diferență mai mare de 6 luni.

Somonii merg să-și depună icrele începând cu luna iulie și până în noiembrie. Înseamnă că, icrele de calitate ar trebui să fie recoltate în luna octom-brie.

Uitați-vă la borcanul cu icre roșii spre lumină – icrele nu ar trebui să conțină icre sparte, corpuri străine.

Boabele de icre roșii nu trebuie să fie opace, cu o pată întunecată.

Cum să facem corect alegerea

1. Diametrul icrei 5-7 mm – icrele de somon Keta și Chinook/2. Diametrul icrei 3-5 mm – sunt, cel mai probabil, icrele de somon gorbuscha, so-mon sockeye, somon coho, somon masu.3. Diametrul icrei 2-3 mm – icre de păstrăv; Icrele de somon

gorbuscha – portocalie;Icrele de somon Keta au o cu-

loare roșu-pal cu nuanțe oranj;Icrele de păstrăv au o culoare de la galben închis până la roșu aprins.

Dacă voi știți deja cum să alegeți icrele roșii, atunci nu vă rămâne decât să vă bucurați de ele. Gustul ușor sărat și fin al icrelor vă vor aduce plăce-re, fie în starea lor naturală, fie sub formă de prepa-rate. Iar icrele roșii pot fii mâncate în multe moduri.

Icrele roșii sunt bune a fi servite, în cel mai pur spirit tradițional rusesc, cu clătite, clătite de cartofi sau ca o gustare minunată la votcă.

Putem să servim sandwich-uri obișnuite cu ulei și icre sau să servim ouă umplute cu icre.

Dar putem să mânăcm icrele și așa cum se face în Europa, să le folosim în paste, ca garnitură, în sosuri, în salate ușoare și în delicioase feluri de mâncăruri calde sau să decorăm cu ele tartinele cu smântână, și deasemenea, să le servim pur și sim-plu alături de frișcă.

Cum să servim icrele roșii

6Numărul 29 / iunie 2017

iar acum mergem în Bucătărie

Împărtășesc o rețetă inventată de mine, gus-tare de crutoane cu pastă de krill antartic:O să avem nevoie: 1 cutie pastă de krill an-tartic, baghetă franțuzească, ceapă verde 9pentru decorare), usturoi.Preparăm: • Tăiem bagheta și o prăjim pe ambelefețe, dar nu o rumenim, ci pur și simplu să fie o crustă pe ambele părți, iar în interior ea să fie moale, și nu ca un pesmet.• Cândcrutoaneleserăcesc,frecămcele2

fețe cu căței de usturoi, tăind, în prealabil partea de sus a cățelului de usturoi sau col-țul acestuia. • Dupăcareungempastadekrillantarcticpe crutoane, la mine pe un cruton se con-suma o linguriță cu vârf, dar se poate și mai econom, dar totuși, cu cât stratul este mai gros, cu atât e mai gustos). • Decorămcupătrunjel.

Voi deja ați simțit cât este de gustos?)

Puteți ca în locul baghetei franțuzești să luați Pâine neagră feliată Borodino (ea se găsește în Bereozka) + somon atlantic slab sărat (el este, deasemenea, tot timpul, în Bereozka).• Pastakrillantarcticoamestecămcuceapaverde tăiată mărunt și cu pătrunjelul.

• O ungem pe bucățele subțiri de pâineneagră Borodino iar deasupra așezăm feliile subțiri, de culoarea chihlimbarului transpa-rent, de somon atlantic slab sărat.

Acst gust vă va capta pentru totdeauna – o să vedeți)

Iar dacă găsiți tartelette!!! Găsiți tertelette, vă rog!! Și atunci, masa dumneavoastră va fi câștigătoarea concursului de artă culina-ră printre prietenele și prietenii dumnea-

voastră: puneți în tartelette pasta de krill antarctic, decorați-le cu u fir de pătrunjel și cu o afină sau o coacăză (afinele și coacă-zele se găsesc, de asemenea, în Bereozka)

Krill-ul – este um mic crevete-crustaceu. Se hrănește, în principal cu fitoplancton, de regulă cu diatomee și nano-plancton – atât în

coloanele de apă, cât și pe suprafața subacvatică a gheții.

Spaima oceanelorMicuțul și nesemnificativul krill, este, în fapt, o adevărată „Spaimă a oceanelor”, pră-dător. Și el are de suferit destul de mult: în primul rând, cu el se hrănesc vecinii de prin preajmă – pești, pinguinii îl adoră, foci, și, în general, are o mulțime de vânători.

Și asta nu e tot, pentru că oamenii, tot mai activ și tot mai mult, se alătură companiei iubitorilor de krill. Desigur, acest lucru nu este surprinzător. Pentru că krill-ul...Aten-ție! Prin valoarea sa nutritivă este semni-ficativ superior peștelui. Krill-ul nu este numai o sursă valoroasă de proteine, ci conține, de asemenea substanțe active bi-ologic, iar unul dintre principalele avantaje ale krill-ului față de alți locuitori ai mărilor și oceanelor constă în faptul că el conține astaxanthină (Astaxanthin)

mai puternic decât Vitamina E de 500 de ori și Vitamina C de 6000 de ori

Voi o să întrebați – ce este acea – as-taxanthina?

Vă răspund printr-un cuvânt la modă – este un antioxidant.

Iar dacă e să spun într-o limbă normală – nu științifică – atunci cel mai bine e să dau exemple.

V-ați întrebat vreodată de ce păstrăvul e roșu pe interior? Deoarece se hrănește cu krill, care, la rândul lor se hrănesc cu alge, bogate în astaxanthină. Iar culoarea rozalie a creveților și ai altor vietăți ma-rine – este de asemenea meritul acestui antioxidant unic. Apropo, nuanța sa de roz delicat al păsării flamingo este obți-nută, datorită dietei, bogata in crustacee

mici. Iată deci lanțul alimentar pur natu-ral.

Și ce face el, atât de grozav, cu orga-nismul nostru?

Îi conferă forță și sănătate. De exem-plu, unii oameni de știință susțin faptul că tocmai astaxantina îi dă posibilitatea păstrăvului să înoate împotriva curentu-lui pe parcursul a câtorva zile la rând pen-tru ca să-și depună icrele.

Când am vorbit despre puterea lui, eu nu am exagerat deloc: conform ultimilor date, el este mai puternic decât Vitami-na E de 500 de ori și Vitamina C de 6000 de ori. Multitudinea de cercetări con-firmă faptul că, acest antioxidant unic întărește sănătatea generală, îmbună-tățește starea de bine, aspectul exterior și prelungește durata de viață. Reduce riscul apariției cancerului. Protejează DNK-ul de stres. Reduce tensiunea arte-riala, mărește cantitatea de Colesterol „bun”. Încetinește viteza de îmbătrânire a celulelor cerebrale.

Cu toate acestea, organismul nostru nu este capabil să o sintetizeze, iar noi o pu-tem obține doar din alimente. Cele mai bo-gate, în conținut de astaxanthina, produse alimentare, sunt planctonii și krilli. Noi nu vedem în magazine planctoni, dar krill – iată, vă rog

Krill sălbatec în apele curate și reci ale Antarctidei, păstrează în el prospețimea ghețarilor și bogă-ția gustului din natură.

Pasta Krill-Antarctic – este denumirea unei paste-cremă pe bază de carne de krill sălbatec

cu adaos de sos moale aerat cu un gust cremos delicat. Această pastă este fără GMO.În compoziția ei intră ulei de floarea soarelui, carne de krill, gălbenuș de ou și stabilizatori

organici: amidon din cartofi, gumă de guar, proteine din lapte, zahăr, sare, lapte, lapte praf degresat, regulatori naturali de aciditate: acid acetic, lactic, malic și citric.

ce eSte krill-ul antartic

SălBatic?iar acum

mergem în Bucătărie

ce eSte krill-ul antartic

SălBatic?

7Numărul 29 / iunie 2017

Cvasul – una dintre cele mai bune băuturi no-nalcoolice. Conform calităților lui gustative și nu-triționale el nu are rival.

În Rusia, prima menționare scrisă despre cvas datează din anul 989, când cneazul Vladimir al Kievului a convertit pe supuși săi la creștinism. În letopiseț, legat de acest motiv, a fost consemnat – „Distribuiți poporului mâncare, miere și cvas”.

Acum 20 de ani în urmă în Rusia, butoiul cu cvas care stătea alături de orice magazin și încon-jurat de oameni cu borcane și bidoane, a fost un detaliu obișnuit din peisajul orășenesc al zilelor de vară. Potolind excelent setea, băutura era consumată cu plăcere de bărbații în putere și era apreciată de gospodine, care rezolvau probleme-le mesei de prânz și cinei cu ajutorul „ocroșca cu cvas”. Copiii de diferite generații adorau cvasul „de 3 copeici”

Distribuiți poporului mâncare, miere și cvas!

Cu mai mult de 1000 de ani în urmă a fost inventat cvasul. Și de-a lungul a o mie de ani noi continuăm să îi descoperim proprietățile sale... Chiar dacă, pe primul loc, se află întodeauna – gustul. Într-o zi ferbinte de vară, să-ți torni un pahar, sau mai bine – o cană întreagă de cvas și

să îl bei, înecându-te în plăcere și să te desfăți în bucurie, nu e nimic mai plăcut. Dintr-o dată, viața, lumea înconjurătoare devin mai luminoase,

mai vesele... pur și simplu mai superbe

Iată și caracteristici și obiceiuri legate de cvas

Servirea cu cvas la slavi era legată de cu magia fertilității. În provincia Smolensk, în prima zi a nunții, înainte de cununie, mire-le și mireasa, pentru început turnau cvasul dintr-o căldare, așezată în mijlocul came-rei, în alta. După care, prietenul, tinându-i pe mirii de mână, înconjura de trei ori căl-darea cu cvas și-i așeza la masă

Cvasul cu sare era folosit și în calitate de element magic și terapeutic . În cazul unor nașteri dificile, gravidei i se dădea să bea cvas cu sare. Unei vaci care deabia a fătat, pentru ca vindecarea să fie mai rapidă, deasemena se dădea cvas cu sare.

În Ucraina, deosebit de eficientă împotriva bolilor, datorate deochiului, era considera-tă sarea înmuiată în drojdie de cvas și arsă în cuptor pe cărbuni încinși în Joia Mare.

Cvasul este apreciat într-o mâncare națională rusă, foarte gustoasă și revigorantă – ocroșca, iar deseori era utilizat și în altă mâncăre din bucătăria rusă – botvin’e.

Cvasul din pâine a avut și o valoare de ta-lisman. În Rusia se credea că incendiile provocate de fulgere, puteau fi stinse doar cu lapte sau cvas, și nicidecum cu apă. Iar, pentru ca focul unor asemenea incendii să nu se răspândească mai departe, în flacără se arunca un cerc de la un butoi cu cvas

În Belorusia, nou născutului, înainte de pri-ma îmbăiere i se turna în gură puțin cvas, pentru ca el să nu se teamă de răceală.

În Siberia, pentru ca în lapte să fie mai mul-tă smântână, vasul de lapte era spălat cu Cvas acru cu sare și era așezat în cuptor.

• Îmbunătățește digestia,deoarece nu există cvas fără bacterii de acid lactic. De aceea cavsul produce ace-eași acțiune ca și produsele

lactate de fermentație precum: iaurtul, kefi-rul, ryajenka, varenetz, etc

• Cvasuldinpâineestehră-nitor, în el se conțin zaharuri ușor asimilabile, vitamine și alte substanțe.

• Cvasul mărește apetitul,posedă o valoare energetică ridicată.

Valoarea cvasului din pâineValoarea cvasului din pâine se explică prin aceea că în el sunt prezente substanțe ex-tractive și aromatice, care se formează în cvas în diferite etape de preparare – macerare, fermentare, etc. Efectele benefice ale cvasului

Binecunoscutul tutror Casanova, gustând cvasul în Rusia a scris într-o scrisoare trimisă în Patrie: „la ei există o băutură de-licioasă...el întrece cu mult șerbetul constantnopolitan. Aceasta este o băutură ușoară, plăcută la gust și hrănitoare, și pe deasu-pra, deosebit de ieftină.”Apopo, un asemenea cvas a rămas și acum.

Un fapt important: într-un concurs internațional, care a avut loc în anul 1975 în Iugoslavia, cvasul a obținut 18 puncte, iar cunoscuta băutură coca-cola doar 9,8 puncte.

• Drojdia-zaharomicetă șibacteriile lactice îmbogățesc cvasul din pâine cu vitami-nele B, B2, PP, B, acizi lactici. Din această cauză cvasul

potolește setea într-un mod minunat, revi-gorează, împrospătează, restabilește puterea și îmbunătățește performanța în cazul efortu-rilor fizice mari, el este gustos și aromat.

• Cvasul este băut și ca oexcelentă băutură de desert. Prin consumul gustosului cvas din pâine „bun” și „gâdi-lător”, nu mai apare dorința

de a bea băuturi spirtoase și berea îmbătătoare.

Denumirea de „cvas” este, fără nicio îndoială, de proveniență rusă și înseamnă „băutură acră”. Totuși, de dragul obiectivității, observăm că încă cu 8 mii de ani în urmă exista ceva asemănător cu cvasul – o băutură din boabe de orz, ceva între modernul cvas și bere – pe care știau să o prepare vechii egipteni.

Cvasul de fructe era cunoscut și vechiului Ba-bilon, dar nu s-a împământenit în Mesopotamia – poate nu le-a plăcut unora dintre următorii cu-ceritori: asirieni, mezi, perși.

Atât de cunoscute personalități istorice, pre-cum Herodot, Pliniu cel Bătrân și Hipocrate, care s-au proslăvit încă din antichitate, au lăsat o de-scriere a băuturilor, care sunt foarte asemănă-toare cu cvasul. Mai mult decât atât, Hipocrate a indicat și proprietățile lor curative.

Haideți să încercăm să pre-parăm ocroșca și botvin’a – ele sunt supe de vară foarte gustoase, ușoare, fortifiante. De la ele, voi nu veți adăuga niciodată nici volum, nici kilograme. Rețeta ocroșca – vedeți în pagina 3.

8Numărul 29 / iunie 2017

pentru a alege,trebuie să ne

pricepem...

LA REDACțiE A SoSit o SCRiSoARE

Bună ziua, stimate cititor. Săptămâna trecută, la noi la redacție a sosit o scrisoare

„Bună ziua, stimate redactor al gazetei „Bereozka”.

Mă adresez dumneavoastră cu o întrebare care mă pre-ocupă de multă vreme. Explicați-mi, care este diferența dintre o înghețată cu frișcă și una plombir? Am vrut sa-l întreb pe vânzător, dar, când am intrat în magazinul „Bereozka”, sala era plină de cumpărători, iar eu m-am sfiit să-i distrag atenția vânzătorului și asupra mea. Iar eu am auzit despre calitățile deoasebite ale plombirului. Se poate că, vă răpesc din timpul dumneavoastră, dar se apropie vara, iar eu aș dori să mă pricep, ce fel de înghețată să cumpăr copiilor și sieși.

Cu respect, Vlada Rotar, București”.

Pentru a face o alegere corectă pentru sine, trebuie să știm diferența dintre produse

Am hotărât, că va fi mult mai corect să răspundem la aceste întrebări, atât de im-portante, în paginile revistei, pentru că, întradevăr: pentru a face o alegere corectă pentru sine, trebuie să știm diferența dintre produse.

Așadar, înghețata cu frișcă, plombir, pe băț din „Bereozka” provine de la doi pro-ducători: Concernul rus „Monolit” din Germania și PienoZvaigzdes din Lituania – aceasta este binecunoscuta marcă comercială „Svalija” («Сваля»). Ambii producă-tori îndeplinesc acele standarte de fabricație, ale amintitelor îngețate, care au fost adoptate în Rusia în anii 70-80 ai secolului XX.

ÎN CONFORMITATE cu această clasificare se deosebesc diferite tipuri și feluri de înghețată:

Cu lapte – ea este preparată prim baterea și îngheța-rea laptelui cu zahărul și stabilizatorii. În fabricarea în-ghețatei cu lapte cu umplutură, se folosesc, nuci, cioco-lată, cacao, siropuri din fructe, etc. Acest tip de înghețată se deosebește prin conținutul scăzut de grăsimi (2,5-3,2 procente), o caloricitate scăzută (137 kcal/100g) și un conținut ridicat de apă (70,4 procente).

Înghețata cu frișcă este preparată nu doar cu lapte, ci și din frișcă (această este cea mai grasă, și din această cauză, valoroasă și gustoasă parte a laptelui), și de aceea, îmghețata cu frișcă este mai grasă decât cea cu lapte (cir-ca 6-8%). Și caloricitatea din această înghețată este mai ridicată. Totuși, mulțumită grăsimii din înghețata cu friș-că, nu vă va răci gâtul, nici vouă nici copilului dumnea-

Înghețata pe băț! Aceasta este cea mai râvnită înghețată de către toți copiii. Și chiar mamele noastre, se poate, au uitat deja, cum au văzut pentru prima dată în-ghețata pe băț.

Cu 87 de ani în urmă, pe străzile centrale ale Moscovei și Leningradului a apărut anunțul: „Doar aici veți afla, ce este aceea o „plăcintă a eschimoșilor ”. Taina va fi descoperită”

Și într-o minunată însorită zi, acolo unde atârnau anunțurile, au apărut fete simpatice îmbrăcate în alb. Ele vindeau o înghețată, deosebit de uimitoare pentru acea vreme – pe băț, pentru a putea fi ținută mult mai confortabil în mână, învelită într-o folie străluci-toare, iar sub folie ceva îm-brăcat în ciocolată. Aceasta era „eskimo-pie”. „Plăcinta eschimoșilor” - pe rusește. Și iat-o

Inițial, noua înghețată nu a fost denumită în alt mod, decât „eskimo-pie”. Dar în scurt timp „pie” a fost exclus, iar despre acesta au uita. De la demunire a rămas doar „eskimo”. Actualmente „es-kimo” – cel mai popular tip de înghețată.

Plombir (de la franțuzescul plombiers, de la numele orașului francez Plombières) – cea mai delicioasă înghețată, deoarece este preparată prin adăugare de unt natural. Și nu trebuie să vă fie teamă de kilogramele în plus, pentru că multă înghețată nu o să puteți să mâncați. Iar kilogramele în plus, apar nu din cauză că o mâncați, ci datorită cantității și, mă gândesc, cu această afirmație, mulți vor fi de acord. În plombir, este adevărat, este destulă grăsime, și zahăr, iar dacă ar fi să facem comparație cu o prăjitură, în aceasta din urmă calorii sunt sim-țitor de multe. De asemena, și sucurile carbogazoase sunt încă un provocator de greutate în plus - iar mulți le beau! Și faptul că, o cutie de trei sute de grame de băutură preferată este echivalentă, prin caloricitate, cu o porție de plombir, nu știu mulți... Dacă, bând apă, nu te vei sătura, atunci de la plombir, senzația de sațietate se va menține pentru mult timp.

voastră. Din contră, gâtul se va căli treptat, iar apoi gâtului dumneavoastră nu-i va fi teamă de nimic! Apropo, tocmai prin acest mod eu am scăpat de amigdalită, încă din copilărie.

Un deser beneficDintre toate felurile de desert, cea mai răspândită – este înghețata. Din păcate, așa cum se întâmplă deseori, istoria nu a păstrat numele primilor cre-

atori ai înghețatei. Dar este cunoscut faptul că, la curtea lui Alexandru Macedon, înghețata exista deja: acestea erau de fapt sucuri de fructe înghețate.

Deci! Ce sunte acestea în comparație cu plombirul și înghețata pe băț? Vă rog...)))