De la r s rit la apusă ă

“Protestantismul a respins realitatea obiectiv a Arhiereului sauă Mijlocitorului Hristos, Care face eficient lucrarea Saă mântuitoare dând putin credincio ilor s se împ rt easc deţă ş ă ă ăş ă ea. Concep ia protestant a f cut s depind mântuireaţ ă ă ă ă numai de subiectivitatea uman individual . Mijlocirea luiă ă Hristos s- a epuizat, dup concep ia cre tinismuluiă ţ ş occidental, pe cruce, ca într- un act pur juridic i deciş suficient, i nu mai e nevoe de ea în continuare.ş Depinde acum exclusiv de noi s credem c mijlocirea de pe Golgota aă ă rezolvat de fapt diferendul dintre noi i Dumnezeu.”(pg.158)ş

* * *

“... rela ia între preotul i episcopul slujitor i comunitate nu seţ ş ş poate reduce la o singur formul . El este i mijlocitor al luiă ă ş Hristos, dar este i membru al Bisericii ca trup al lui Hristos.ş Nici un episcop nu se singularizeaz , nu devine substitută v zut exclusiv al unicului cap, Hristos. De aceea Hristos aă l sat la conducerea v zut a Bisericii comuniuneaă ă ă Apostolilor i dup ei comuniunea episcopilor, ca urma i aiş ă ş comuniunii apostolilor, nu pe Petru singur i pe urma ii lui.ş ş Prin aceasta episcopul este încadrat nu numai în comunitatea Bisericii, ci i în comunitatea episcopatului, între ele fiind oş strâns leg tur .”(pg.159)ă ă ă

din Teologia Dogmatic Ortodox ă ă vol.2

ed. Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxeş Române

* * *

în cartea “7 dimine i cu p rintele St niloae”, ed. Anastasia, înţ ă ă care sînt redate convorbiri ale p rintelui Dumitru St niloae cuă ă domnul Sorin Dumitrescu, g sim câteva fragmente, unde sîntă prezentate aspecte, atât istorice cât i politice i spirituale, ceş ş reflecteaz asupra spiritualit ii apusene i r s ritene i aă ăţ ş ă ă ş rela iilor dintre cele dou :ţ ă

- Vi se pare c Biserica catolic în raport cu istoria este maiă ă

irascibilă decât Ortodoxia?

- Da. Se acuz de obicei Ortodoxia c a fost aservită ă ă împ ra ilor în era bizantin . Eu cred c cea mai mare libertate aă ţ ă ă manifestat- o Biserica tocmai pe vremea împ ra ilor din bizan .ă ţ ţ Ortodoxia a fost foarte liber ; au fost atâ ia martiri pentruă ţ ap rarea credin ei pe vremea împ ra ilor. În Occident,ă ţ ă ţ dimpotriv , lupta Bisericii n- a fost împotriva ideeiloră împ ra ilor, ci exclusiv pentru putere. Papa a voit s aib i elă ţ ă ă ş statul lui, a luptat cu statul german, episcopii catolici erau latifundiari, prin i electori, prin i reali i, deci, s- au luptatţ ţ ş numai pentru putere. i ast zi, Statul Vatican e stat. De ce?Ş ă Pentru ce s fie stat? Vaticanul are ambasadori peste tot. A fostă o lupt pentru putere, n- a fost o lupt pentru credin . înă ă ţă R s rit a fost o lupt pentru credin care a mers pân laă ă ă ţă ă mucenicie.

- Ast zi ne este din ce în ce mai limpede faptul c comunismulă ă n- a fost o ideologie. Con inutul s u real a stat ascuns înţ ă spatele unei ideologii. În realitate a fost o satanologie.

- Da, satanologie cu origine în filozofia apusean .ă

- Aceast satanologie este compatibil doar cu instrumenteleă ă teologiei, singura disciplin uman care poate s- oă ă dezamorseze, s- o deconspire. Deci nu ideologic po i distrugeţ comunismul, ci folosind un instrument compatibil cu con inutul s u disimulat; a adar, doar teologia poate s - i punţ ă ş ă ă în criz sloganele. Nu crede i c acum, a lupta împotrivaă ţ ă comunismului este ca i cum ai lupta împotriva unei secte sauş a unei deraieri dogmatice? A a cum lupta Biserica alt datş ă ă împotriva arianismului?

- Biserica a luptat întotdeauna spiritual, n- a luptat îns cuă arme politice. A luptat spiritual i cu comunismul. Fiindc totş ă m iscodi i, v - ntreb: catolicismul care avea ditamai foră ţ ă ţă politic - de ce n- a luptat? De ce statele occidentale auă încurajat i au sus inut comunismul în Rusia, când poporulş ţ nostru s- a dus pân la Volga i a sacrificat atâ ia oameni? Deă ş ţ ce n- a luptat? De ce a l sat de izbeli te Polonia? Unde a fostă ş lupta catolicismului în aceste cazuri? Cum puteau lupta ai

no tri? cu ce puteau lupta?ş

- Da, dar asta e istorie de- acum.

- Vreo 12 mii de episcopi i c lug ri au fost împu ca i în Rusia.ş ă ă ş ţ Unde s- a întâmplat aceasta în Spania? Unde s- au omorât atâ iaţ în America Latin ?ă

- Fiindc n- au avut parte de un asemenea satanism ideologic.ă

- Ba au avut.

- Dar nu de talia asta.

- S nu uita i c acolo sînt vreo dou state catolice, i- au avută ţ ă ă ş i mini tri dintre preo ii catolici. Au venit odat i aici, la unş ş ţ ă ş

congres al ecumeni tilor. i unul dintre reprezentan ii lor aş Ş ţ sus inut ideile socialiste. Eu i- am comb tut i vorbeam mereuţ ă ş de Hristos. Iar m întrebau: “De ce tot vorbi i de Hristos? Aiciă ţ este vorba de altceva, nu de Hristos”. S-au sup rat teribil i,ă ş dup ce am plecat, m- au criticat foarte tare pentru c vorbeamă ă de Hristos i nu de probleme de- astea sociale. Luptaş catolicismului n- a avut o baz spiritual , cre tin , a a cum aă ă ş ă ş fost cea din Rusia sau cea de la noi. Ne acuz Todea c sîntemă ă Biseric tr d toare. Dou mii de preo i ortodoc i au stat înă ă ă ă ţ ş închisoare. Eu am fost în închisoare i n- am v zut nici un preotş ă unit. To i (uni ii) s- au f cut ortodoc i sau au intrat în diferiteţ ţ ă ş intreprinderi în care f ceau pe turn torii.ă ă

- Episcopii îns au fost în închisoare...ă

- Da, doi- trei episcopi, a a cum a fost Hossu, care a fost laş m n stirea C ld ru ani; nu l- am v zut în închisoare. Se plimbaă ă ă ă ş ă în jurul Bisericii în timpul Liturghiei f r s între în untru. i aă ă ă ă Ş l sat s fie înmormântat de un episcop catolic ungur. Unde aă ă fost atunci lupta lor? Biserica Ortodox - le- am spus tineriloră care au fost la mine - a fost Biserica Crucii, toat istoria ei aă fost un drum al Crucii. Au venit întâi mahomedanii peste noi. S-au dus tia cu crucea, crucia ii i- au ocupat Bizan ul,ăş ţ ş ţ sl bind puterea de rezisten celor din R s rit, timp de 60 deă ţă ă ă ani. Au venit la Nicopole. Ce au luptat acolo? Cine a luptat cu adev rat aducând atâtea jertfe? Ei au purtat crucea în modă

fanfaronic. Dar au murit ei oare, oprind mahomedanismul să ne invadeze? N- au f cut nimic, nu ne- au ajutat cu nimic. maiă mult ne- au lovit i ei. tefan cel Mare lupta s opreascş Ş ă ă mahomedanii s înainteze în Europa i cine îl ataca? Ungurii, laă ş Baia Mare. Niciodat nu a avut un ajutor din Occident. rileă Ţă noastre au fost singurele care au oprit Islamul s mearg maiă ă departe. Dup ce Bizan ul a c zut i nu a mai putut s seă ţ ă ş ă opun , s- au format rile acestea i ele au oprită ţă ş mahomedanismul s înainteze în Europa. Unde se spuneă aceasta? Ce- au f cut crucia ii pentru aceasta? Nimic, absolută ţ nimic.

- Spune i- mi, unde v este antipatic - ca teolog i ca preot -ţ ă ă ş tema politicului, a raportului între Biseric i istorie?ă ş

- Pentru c noi ne lupt m cu metodele politice, împotrivaă ă politicii, a politicii rele, care vrea s se foloseasc de putereaă ă lumii pentru avantajul unora care conduc. Biserica luptă spiritual, duhovnice te, pân la martiriu. Din acest punct deş ă vedere, nu face parte din istorie care , în general, este dominat de politic i de interese materiale, p mânte ti. Euă ş ă ş trebuie s tr iesc în istorie, dar oamenii nu trebuie s se laseă ă ă domina i în istorie de interesele p mânte ti. Biserica folose teţ ă ş ş în istorie pe oamenii care ap r credin a, a a cum i- a folosit peă ă ţ ş

tefan cel Mare, pe Mircea cel B trân, pe cei care s- au jertfit laŞ ă M r e ti, pe cei din ultimul r zboi care au mers lâng nem iă ăş ş ă ă ţ s nimiceasc comunismul pe care îl ap ra Occidentul. Numaiă ă ă jertfe am adus. i Occidentul ce- a f cut în timpul sta? AŞ ă ă sus inut comunismul.ţ

- Bine, dar ce facem acum când trebuie s - l nimicim? cândă comunismul s- a ar tat c nu este o ideologie, ci c are la bază ă ă ă o satanalogie, oare nu era necesar o interven ie promt aă ţ ă Bisericii de a penaliza i de a dezv lui mecanismulş ă maimu relii: autocritica, maimu rind spovedania, edin a deţă ţă ş ţ partid care maimu re te Liturghia s.a.m.d. Nu este cazul caţă ş Biserica s developeze public acest mecanism îndr cit, care- iă ă m sluie te organismul teandric?ă ş

- Nu acuz Biserica, pentru c Biserica nu înseamn câ ivaă ă ţ ierarhi sau unii preo i. Eu cred c poporul ortodox luptţ ă ă

împotriva acestui sistem, dar cu metode spirituale. Noi trebuie s ne înduhovnicim, s ne spiritualiz m, s avem episcopi maiă ă ă ă duhovnice ti, oameni mai hot râ i pentru încre tinareaş ă ţ ş societ ii. Societatea noastr este foarte descre tinat i nu oăţ ă ş ă ş poate ajuta numai autoritatea Bisericii. Trebuie s lupt m cuă ă to ii pentru încre tinarea acestei societ i.ţ ş ăţ

- i încre tinarea aceasta nu se face prin propov duireaŞ ş ă realismului cre tin? Fiindc , în viziunea mea, cre tinismulş ă ş reprezint cea mai realist opinie a lumii noastre; realismulă ă s u este îns , un realism eshatologic. Nu- i nevoie oare ast zi,ă ă ă mai mult ca oricând, de acest tip de realism?

- Da, e nevoe s devenim cât mai cre tini ca s nu mai fieă ş ă validate prin metodele votului popular acele grup ri care sîntă necre tine. Cu to ii, de la cei de sus pân la cei de jos, trebuieş ţ ă s ne încre tin m. Dar unde g se ti printre oamenii politiciă ş ă ă ş cre tini adev ra i? Când cei care sînt mai populari declarş ă ţ ă senini c este dep it cre tinismul...ă ăş ş

- Cre tinismul este dep it?ş ăş

- Dac s- ar forma un partid cu adev rat cre tin sînt sigur că ă ş ă tot poporul într- acolo ar merge.

*

Teologic mereu am comb tut orice ideologie panteist careă ă confund lumea aceasta cu toat existen a. i am spus că ă ţ Ş ă marea parte a intelectualilor no tri nu sînt atei din 1944, ci sîntş de la 1850, i au r mas atei i dup ce a disp rut comunismulş ă ş ă ă ca form ideologic . Eu continui s sus in c acesta este mareaă ă ă ţ ă abatere de la cre tinism i dac nu ne întoarcem la valorile luiş ş ă spirituale nu putem face nimic; i s- a zis cu noi!ş

- Ce p rere ave i despre opinia - deja public - a p rinteluiă ţ ă ă Galeriu, prin care dânsul sus ine c 22 decembrie, prinţ ă consecin ele sale, esteţ un eveniment mai important ca 1848? În ce vi se pare c este plauzibil afirma ia dânsului?ă ă ţ

- 1848 a fost o c dere din spiritualitatea noastr tradi ională ă ţ ă într- o aservire fa de ateismul ra ionalist occidental. Pe cândţă ţ

acum a fost o voin de a ne reântoarce la ceea ce este propriuţă poporului român - la spiritualitatea cre tin .ş ă

- A i recunoscut acest fenomen în faptele petrecute?ţ

- Da, i am recunoscut- o i la b ie ii ace tia care au venit cuş ş ă ţ ş Drumul Crucii la mine. Mi se pare c tineretul a început acestă drum nou, drum al crucii, care, de fapt, a fost specific poporului nostru, dar pe care intelectualii l- au dispre uit;ţ poporul îns l- a conservat. Trebuie s mergem pe drumulă ă crucii cu Hristos, pentru c numai în Hristos putem s neă ă iubim, ca to i s fim una s ne unim fa de cei din stânga, iţ ă ă ţă ş fa de cei din dreapta. S st m locului a a cum am stat, a aţă ă ă ş ş cum n- au putut sta barbarii i au trebuit s treac peste noi.ş ă ă Cum am scos Balcanii de sub jugul otoman, cum i- am oprit să treac spre Europa, cum i- am sl bit pe t tari s st pânească ă ă ă ă ă Rusia, tot a a, acelea i jertfe trebuie s le facem i în viitor. iş ş ă ş Ş asta este cea mai clar atitudine fa de urm rileă ţă ă comunismului. A vrea ca to i conduc torii Bisericii noastre sş ţ ă ă fac asta i s înve e poate de la tineri mai mult, i tot de laă ş ă ţ ş tineri s înve e i intelectualii no tri. Eu cred c noi începem ună ţ ş ş ă nou drum în istorie, un drum care îl repar pe cel pe care amă apucat în 1848.

- N- ar fi necesar totu i, o implicare mai profund a Bisericiiă ş ă în istorie? Aduce i- v aminte c în timpul de pe Athos, cuţ ă ă isihasm cu tot, au coborât din munte i s- au dus s lupteş ă pentru ara lor.ţ

- Noi nu putem lupta cu armele a a cum au luptat greciiş atunci; acum altele- s vremurile, acum noi trebuie s lupt mă ă spiritual, cu armele teologiei, s aducem lumea la credin .ă ţă Numai credin a în Hristos ne poate reunifica i ne poate daţ ş puterea pe care am avut- o. Altfel ne pr p dim ca neam. Pantaă ă asta a necredin ei pe care mergem duce la pr pastiaţ ă desfiin rii... M tem c nu exagerez!ţă ă ă

*

- Exist rug ciunea inimii, a isihasmului, i, în genere, aă ă ş raporturilor pe care le- a i definit mai înainte între om iţ ş Dumnezeu, a a cum le manifest cre tinismul oriental, care auş ă ş

consolidat rezisten a R s ritului la asaltul satanologieiţ ă ă comuniste? Dac pacostea acestei satanologii ar fi c zut peă ă cre tinismul apusean, acesta ar fi putut s - i fac fa ?ş ă ă ţă

- Eu cred c ar fi rezistat mult mai pu in. Aici poporul a r masă ţ ă cre tin în general. Occidentalii se mir când vin la noi i v d cş ă ş ă ă totu i bisericile au destul popor în ele. În Occident nu prea maiş vezi lucrul acesta. De i oamenii tiau c sînt urm ri i de agen iiş ş ă ă ţ ţ securit ii, totu i i- au p strat credin a. Tinerii au fost maiăţ ş ş ă ţ influen a i, pentru c în coli se debitau teoriile ateiste. Darţ ţ ă ş popula ia cred c a r mas cre tin , ca i în Russia. Unii chiar seţ ă ă ş ă ş plâng ast zi c mai mul i erau în Biseric pe vremeaă ă ţ ă comunismului. Cred c ateismul n- a putut s p trund înă ă ă ă inimile oamenilor. Nu po i satisface satanismul acesta.ţ Ortodoxia are acest sentiment al tainei, o predilec ie fa deţ ţă tain , pe care nu le au occidentali, care se mul umesc cuă ţ lucrurile acestea ale trupului: societatea de consum. Vezi, de exemplu, ce s lt re e i neserioase sînt cântecele lor. Eu n- amă ă ţ ş v zut la ei un cântec cum este doina româneasc ...ă ă

- Totu i în occident raporturile interumane sînt cu mult maiş armonice, mai disciplinate decât haosul i dezbinarea careş exista în R s rit. În Occident oamenii nu sînt extraordinari deă ă primitori, în nici un caz nu po i s vorbe ti de omenia noastr .ţ ă ş ă În acela i timp, î i respect lini tea unul altuia. La noi esteş ş ă ş omenie mult dar i mult bârf , dela iune, lucruri care nu maiă ş ă ă ţ exist la nivelul raporturilor zilnice în Occident.ă

- în Occident este o corectitudine în raporturile între oameni, sus inut cumva de legi. Dar nu este o c ldur în raporturileţ ă ă ă între oameni a a cum este la noi. Îns la noi lucrurile s- auş ă amestecat. C ldura omeniei, a ospitalit ii, sentimentul taineiă ăţ celuilalt, bucuria de a- l vedea pe cel lalt, toate acestea seă numesc raporturi suflete ti între oameni, pe care Occidentul nuş le are. Îns intelectualitatea noastr n- a v zut decât acestă ă ă exterior care este un interior sufletesc în Occident i pe care l-şau adus i la noi. i sau amestecat aici, într- un mod foarteş Ş bizar, aceast nep sare fa de altul, mergând pân la exces,ă ă ţă ă cu c ldura dintre noi. La noi vezi i una, i alta. Vezi i această ş ş ş ă influen a r celii interioare dus pân la nep sare, dar vezi iţă ă ă ă ă ş

c ldura sufleteasc .ă ă

- Dar nivelul credin ei i calitatea precar a raporturilorţ ş ă interumane din România sînt semnalate înc de Antimă Ivireanul, deci înainte s fi p truns “duhul” occidental de laă ă 1848.

- Eu nu tiu ce o fi semnalat Antim Ivireanul, îns eu am tr it înş ă ă satul meu i am fost prin alte sate i tiu sigur c nu era a aş ş ş ă ş ceva. Era c ldura i respectul i vorba bun între oameni.ă ş ş ă Niciodat n- am auzit- o pe mama s spun un cuvânt urâtă ă ă despre cineva din sat. Eu nu tiu în ce mediu o fi tr it aiciş ă Antim Ivireanul, dar eu m sim eam în sat ca într - o familie.ă ţ Ora ul ne- a desp r it, este fiecare de capul lui, fiecare maiş ă ţ de tept ca altul; a fost influien a Occidentului pe care noi, cuş ţ voiciunea noastr , am dus- o mai departe. La noi este oă îmbinare între Occident i Orient care ne face societatea maiş variat , unind în ea în chip paradoxal lucruri extraordinar deă frumoase cu lucruri extraordinar de urâte. i astea din urmŞ ă vin mai ales sub influen a mentalit ii materialiste apusene.ţ ăţ

- Pentru ce, fa de anumite teme, v manifesta i mai pu inţă ă ţ ţ “integrist” i sînte i dispus s accepta i o nivelare, oş ţ ă ţ omogenizare a diferen elor, cum s- a întâmplat ieri, când v- amţ iscodit despre culp . Iar în alte teme, cum ar fi cea aă raport rilor dintre Orient i Occident, deci între două ş ă confesiuni surori, exercita i o separa ie atât de net i sînte iţ ţ ă ş ţ dispus s vede i mai curând deosebirile decât asem n rile. Euă ţ ă ă a dori foarte mult s - mi r spunde i tehnic la aceastş ă ă ţ ă întrebare.

- Poate c este propriu spiritului r s ritean s pun accentulă ă ă ă ă principal pe adev r, pe adev rul în Hristos, pe adev rul Treimii.ă ă ă P rin ii erau foarte îng duitori cu toate p catele, îns cândă ţ ă ă ă vedeau o erezie, când vedeau c este atacat adev rul luiă ă Hristos, atunci s reau cu toat puterea ca ar i!ă ă ş

- i nu de asta i- or fi f cut de cap Nicolski i al ii, tiind cŞ ş ă ş ţ ş ă aici este o nem surat îng duin fa de p cate, s rindu- neă ă ă ţă ţă ă ă and ra doar la erezie?ţ ă

- O dat ce p strezi integritatea înv turii, p strezi oă ă ăţă ă

posibilitate s - i readuci pe oameni din p cat. Pe când dac , oă ă ă dat ce te- ai desp r it ca eretic de adev r, pierzi orice ans să ă ţ ă ş ă ă realizezi unitatea.

- Crede i în posibilitatea ca Occidentul s recupereze pagubeleţ ă i s - i mântuie aceste deraieri? Este el recuperabil?ş ă ş

- Pe m sur ce va evolua, va cre te i se va maturiza spiritual.ă ă ş ş Eu cred c Occidentul este imatur spiritual, are o prea mare iă ş naiv încredere în ceea ce îi poate da tiin a, fiindc n- a atinsă ş ţ ă adâncimile de spiritualitate i duhovnicie. Sînt atâ ia oameni deş ţ seam în Occident care încep s vad aceasta. Sînt mul i careă ă ă ţ vin în Athos, se fac c lug ri acolo i chiar dac nu se manifestă ă ş ă ă direct, ne privesc cu mult interes. Este o mân stire lângă ă Milano care a tradus acum Filocalia; vin pe la mine, vin în mân stirile noastre zicând c ei acolo nu au nici o viaă ă ţă spiritual , nici o c ldur spiritual . Eu cred c încet, ei ne voră ă ă ă ă descoperi. Sigur va trebui i noi s avem o anumit în elegereş ă ă ţ pentru ei. Un anumit tact al iubirii...

- Exista o scrisoare p strat a lui Alecu Russo c treă ă ă Kog lniceanu, dac nu m în el, în care primul, avândă ă ă ş domiciliul for at la o mân stire, îl roag pe Kog lniceanu s - iţ ă ă ă ă trimit ziare fran uze ti, c se plictise te îngrozitor cu ni teă ţ ş ă ş ş scrieri ale unuia Efrem Sirul, pe care le- a g sit în podulă m n stirii.ă ă

- Russo, se tie, era mason i to i erau masoni, s racii...!ş ş ţ ă

*

- Dumneavoastr echivala i neamul cu na iunea, sau face i oă ţ ţ ţ deosebire totu i?ş

- Na iunea este un termen mai nou. Eu îi spun mai mult neam.ţ

- Dar neamul nu este mai apropiat de etnie?

- Sîntem de un neam, sîntem rude. Na iunea este ceva maiţ abstract, mai politic mai rece.

- Sînte i na ionalist?ţ ţ

- Dac a avea un cuvânt de la neam, l- a folosi pe acela. Euă ş ş

in la neamul meu.ţ

- Dar patriot sînte i? Profesorul Cândea face echivalentulţ cuvântului patrie care se zice c este un cuvânt destul de nou,ă cu un cuvânt mai vechi care este mo ie. Mo ia esteş ş echivalentul patriei. Deci patriot sînte i?ţ

- Eu a spune c n- avem cuvinte unitare pentru lucrurileş ă acestea. Eu in la ara str mo easc . Ea îmi spune mai multţ ţ ă ş ă decât patria. Patria este iar i un cuvânt venit de aiureaăş Vaterland. Pater. ara str mo easc , ara mea, ara noastr .Ţ ă ş ă ţ ţ ă Am apucat timpurile când Ardealul nu era unit. Aproape to iţ tinerii din sat spuneau c se duc în ar .ă ţ ă

- Atunci sînte i r nist? (ha, ha, ha).ţ ţă ă

- Nu (ha, ha). I tia înc au coborât cuvântul...ş ă

- Crede i c exist un limbaj specific cre tinismului r s ritean,ţ ă ă ş ă ă distinct de alte exprim ri? O topic specific , o terminologieă ă ă specific , un regim prozodic specific, m refer în expresiaă ă teologiei ortodoxe.

- Teologia noastr a fost foarte influen at de teologiaă ţ ă scolastic catolic .ă ă

- De când?

- De pe la 1869, de când s- au întemeiat Facult ile deăţ Teologie: Am luat manuale de acolo i am cam uitat deş terminologia noastr , care este terminologia filocalic , veche, aă ă P rin ilor.ă ţ

- O pute i carecteriza?ţ

- Esta mai duhovniceasc .ă

- E cam general.

- Lucrurile acestea despre care m întreba i sînt lucruri pe careă ţ le- am sim it a a..., n- am avut posibilitatea pân acum s leţ ş ă ă dezvolt sau s le aprofundez. Dar chiar în rug ciunile noastreă ă cred c este ceva deosebit de rug ciunile catolice...ă ă

- Respectiv?

- M icu a Domnului - unde se spune în catolicism a a ceva?ă ţ ş Trebuie f cut un studiu care s mearg la rug ciune, laă ă ă ă Liturghie - la expresia Mesiei.

*

- Dar în privin a Imaculatei Concep ii? Nu este o poticnire iţ ţ ş asta?

- i asta este o poticnire. Înseamn c nu din momentul în careŞ ă ă vine Fiul lui Dumnezeu i fecioara începe înoirea umanit ii. Seş ăţ pune fecioara deasupra lui Hristos i face începutul mântuiriiş de la ea, nu de la Fiul lui Dumnezeu, care vine la ea. De aceea nu putem s admitem c Ea este prima care se cur deă ă ăţă p catul str mo esc pentru c este prima în care vine Fiul luiă ă ş ă Dumnezeu i vine într- un mod mai deplin decât vine în ceilal iş ţ oameni, prin botez. Venirea Lui este momentul hot râtor, nuă ea este momentul hot râtor.ă

*

- Tradi ia, a a cum o exalt Ortodoxia, prin masivitateaţ ş ă prestigiului ei, nu risc s zdrobeasc elanul înoirii?ă ă ă

- Este atâta bog ie în Tradi ie încât eu nu o pot actualizaăţ ţ deplin. Tradi ia este i Evanghelia lui Ioan. Eu am spus atâtea iţ ş ş totu i atât de pu ine. Scot mereu din ea alte i alte în elesuri.ş ţ ş ţ Din ea au scos i P rin ii Bisericii, din ea au scos i Liturghia,ş ă ţ ş troparele .a.m.d.ş

- De unde vine caracterul inepuizabil?

- Pentru c este Dumnezeu în ea, pentru c este Cuvântul Luiă ă în ea.

- Deci orice Tradi ie care nu- L are pe Dumnezeu esteţ epuizabil ?ă

- Da. Eu sînt Alfa i Omega, a spus Iisus. Nu exist cineva maiş ă încolo de El care s fie Omega. Eu, oricât a înainta, nu ajung laă ş Omega.

- Deci, înnoirea st în Tradi ie?ă ţ

- În scoaterea la iveal a comorilor inepuizabile ale Tradi iei.ă ţ

- Deci, am putea spune cuvântul înnoire cuvântul descoperire.

- Dar s nu- l confund m cu revela ia.ă ă ţ

- Cum vede i dumneavoastr raportul între dimensiuneaţ ă p str toare i cea profetic ? În opera dumneavoastr teologică ă ş ă ă ă exist un accent mai mult p str tor sau vizionar?ă ă ă

- În Revela ie totul este profetic; ca, de altfel i în Tradi ie. Aţ ş ţ scris un teolog protestant un studiu despre caracterul profetic al lui Hristos. Duhul Sfânt a descoperit ceea ce este în revela iaţ Lui. Deopotriv p str tor i profetic. C ci ceea ce se p streaz ,ă ă ă ş ă ă ă ceea ce este revela ia lui Hristos este nesfâr it. Noi putemţ ş mereu s afirm m ceea ce este specific timpului nostru, îns să ă ă ă afirm m c ceea ce cere timpul nostru este cuprins i în timpulă ă ş care urmeaz . Hristos ne- a vorbit nu numai despre timpulă

sta, ci i despre ceea ce este valabil pentru omenirea din toateă ş timpurile.

*

- Care este diferen a dogmatic i liturgic între Liturghiaţ ă ş ă ortodox , cea catolic i cele protestante i neoprotestante?ă ă ş ş *

- Diferen a între Liturghia ortodox i cea catolic este c înţ ă ş ă ă Liturghia ortodox Domnul se face prezent cu Trupul iă ş Sângele S u prin chemarea Sfântului Duh, pe când în ceaă catolic prin cuvintele: ă Lua i, mânca i..., Be i dintru acestaţ ţ ţ to i...ţ în liturghia catolic nu se afirm decât o leg tur prină ă ă ă amintire, nu prin Duhul Sfânt, între ceea ce s- a f cut la cinaă cea de tain i ceea ce se face acum. Nu se afirm lucrareaă ş ă prezent a Duhului Sfânt. Pe când în Ortodoxie, credin a înă ţ lucrarea prezent a Duhului Sfânt, care prelunge te prezen a iă ş ţ ş lucrarea lui Hristos este foarte puternic . Este puternică ă credin a în Duhul Sfânt ca Persoan distinct , i în lucrarea Luiţ ă ă ş mereu prezent în orice timp. Se ine seama de faptul că ţ ă Hristos i- a început i- i continu lucrarea în oameni, dupŞ ş Ş ă ă în l are prin Duhul Sfânt. Nu exist tendin a de a confunda peă ţ ă ţ

Duhul Sfânt ca Persoan prin care se prelungesc acteleă mântuitoare ale lui Hristos cu Hristos însu i care S-a în l at deş ă ţ la noi.

În al doilea rând, catolicismul, de i p streaz credin a înş ă ă ţ împ rt irea cu Trupul i Sângele Domnului, a inut s expliceă ăş ş ţ ă cu ajutorul distinc iei filosofiei aristotelice între substan aţ ţ pâinii i acciden ii ei misterul euharistic, afirmând c substan aş ţ ă ţ pâinii i vinul sînt transformate în Trupul i Sângele Domnului,ş ş dar acciden ii r mân (trans- substan iere). Ortodoxia men ineţ ă ţ ţ recunoa terea misterului inexplicabil al prefacerii pâinii iş ş vinului în trupul i sângele Domnului, f r asemenea preciz ri.ş ă ă ă

În al treilea rând, catolicismul împ rt se te pe credincio iă ă ş ş numai sub chipul azimei, l sând numai preo ilor împ rt ireaă ţ ă ăş i sub chipul vinului, ceea ce d impresia unui drept privilegiatş ă

al preotului. Dar, în timpul din urm catolicii încep s seă ă apropie în toate aceste trei puncte din urm de gândirea iă ş practica ortodox .ă

Înv tura luteran , în parte ca o reac ie, în parte ca oăţă ă ţ prelungire a celei catolice, afirm c pâinea i vinul r mân, înă ă ş ă întregimea lor, Trupul Domnului, f cându- se prezent în ă pâine, sub pâine, cu pâine, dar numai pentru cei ce cred cu adev rat,ă ceilal i mâncând numai pâinea. Calvin a v zut în pâine i vinţ ă ş numai o putere a Trupului i Sângelui Domnului, nu Trupul iş ş Sângele Domnului, iar neoprotestan ii v d în mâncarea pâiniiş ă i a vinului numai un prilej de amintire a Cinei celei de Tain .ş ă

Dac luteranii, calvinii i neoprotstan ii despart pâinea i vinulă ş ţ ş de Trupul i Sângele lui Hristos, catolicii despart numaiş acciden ii de prezen a Lui. De aceea, la luterani, credincio ii seţ ţ ş înp rt esc deTrupul i Sângele Domnului odat cu mâncareaă ăş ş ă pâinii, iar cei necredincio i nu. La calvini chiar cei credincio iş ş se înpârt esc numai de puterea lui Hristos, iar laăş neoprotestan i, nici de aceasta.ţ

La catolici, acciden ii pâinii i vinului nu fac parte din trupul luiţ ş Hristos, dar primirea lor ofer prilejul înp rt irii de Trupul luiă ă ăş Hristos de dincolo de ele.

La ortodoc i cei nevrednici se împ rt esc de Trupul luiş ă ăş

Hristos, chiar primind ceea ce numesc catolicii acciden ii pâiniiţ i vinului (I Cor.11,27). Biserica Ortodox nu desparte nimicş ă

din pâine i vin de Trupul lui Hristos. înv tura ortodox esteş ăţă ă rezumat de Sfântul Ioan Damaschin asfel: “ă înse i pâinea vinulş se prefac în Trupul i Sângele Domnului. Iar de întrebi deş modul cum se face aceasta, mul ume te- te s auzi c prinţ ş ă ă Duhul Sfânt, a a tot cum prin Duhul Sfânt i- a format Domnulş ş Sie- i i în Sine trup din Sfânta N sc toare de Dumnezeu. Maiş ş ă ă mult nu tim. tim numai c Cuvântul lui Dumnezeu esteş Ş ă adev rat i efectiv i atotputernic; cât despre mod, el esteă ş ş nep truns. Mai putem spune c , precum în natura fizic pâineaă ă ă se transform prin mâncare, iar vinul i apa, prin b utur , înă ş ă ă trupul i sângele celui ce m nânc i bea i nu- i devine un alş ă ă ş ş doilea trup pe lâng cel ce- l avea înainte, tot asfel, pâineaă punerii înainte i vinul i apa se prefac, prin chemarea iş ş ş coborîrea Duhului Sfânt, în chip mai presus de fire; în Trupul iş Sângele lui Hristos i nu mai sînt dou trupuri, ci unul iş ă ş acela i ş “(P.G.94,1144urm.)

Nu trebuie s se uite Cuvântul ipostatic, care a dat fiin prină ţă puterea Lui, la început trupului omenesc cu temelia în ra iuneaţ divin , iar la na terea din Fecioar , trupului ipostasului S u. Elă ş ă ă a pus trupul omenesc în general i trupul S u, în leg tur cuş ă ă ă pâinea, ca reprezentant a hranei cosmice i deci i ra iuneaă ş ş ţ celui dintâi cu ra iunea celei din urm . Hristos duce prin voin aţ ă ţ Sa aceast leg tur a trupului S u cu pâinea la un grad supremă ă ă ă de intimitate. Trupul de lumin al Domnului, deci nev zut deă ă ochii no tri de acum, de aceea, dar p strând toat leg tura Luiş ă ă ă cu pâinea, une te fundamentul ontologic al pâinii cât se poateş de strâns cu trupul S u, sau ra iunile lor complementare, dară ţ las totu i chipul nev zut al pâinii la func ia de mediu prin careă ş ă ţ ni se comunic , ca nu cumva nev zând trupul Lui luminos cuă ă ochii no tri de acum, Domnul s trebuiasc s ne conving cş ă ă ă ă ă mânc m trupul Lui, ar tându- ni- L în starea lui materială ă ă v zut .ă ă

Astfel, noi primind pâinea, primim Trupul lui Hristos cu m dularele lui. E ceea ce spune Sfântul Simion Noul Teolog:ă “Noi ne facem m dularele lui Hristos, i Hristos se faceă ş m dularele noastre. Hristos se face mâna mea, Hristos, piciorulă

tic losului de mine. Mâna lui Hristos, piciorul lui Hristos eu sîntă p c tosul! Mi c mâna mea i mâna mea este Hristos întreg.ă ă ş ş Mi c piciorul meu i iat c str luce te ca El” (Hymnes 1, vol.I,ş ş ă ă ă ş ed. J.Koder, tom.I, Certf, 1996, p.281, imn XV).

Cum a fost schimbat la fa trupul lui Hristos în întregime peţă Tabor de c tre dumnezeirea lui, a a este pref cut în lumină ş ă ă ă pâinea întreag de c tre trupul lui Hristos, f cut întreg lumină ă ă ă de dumnezeirea Lui sau de Duhul Lui cel Sfânt, f r ca noi s - Lă ă ă vedem cu ochii de acum. Sfânta împ rt anie ne ridic f r să ăş ă ă ă ă vedem noi acum, i f r s sim im, dar crezând în aceasta, înş ă ă ă ţ planul existen ei înduhovnicite. Trupul Lui î i extinde prezen aţ ş ţ Lui înduhovnicit în pâinea i vinul euharistic, devenite luminiă ş prelungite ale luminii Lui, mediu în care se arat trupul s u deă ă lumin , f r ca noi s vedem aceasta acum. Aceasta este oă ă ă ă anticipare a prezen ei luminoase a Trupului lui Hristos în totţ cosmosul, în via a viitoare, când nici o opacitate nu va maiţ acoperi prezen a Lui luminoas , când nu va mai fi nici unţ ă întuneric, nimic din ceea ce e propriu serii. Atunci ne vom împ rt i mai vizibil de Hristos prin toate. De aceea ne rug mă ăş ă dup sfânta împ rt anie: “ă ă ăş D - ne nou s ne împ rt im maiă ă ă ă ăş cu adev rat (mai adeverit), în ziua cea neînserat a împ r ieiă ă ă ăţ Tale”. Dac ne vom vedea noi în ine mai clar prezen i unul înă ş ţ altul, cu atât ne vom vedea prezen i to i în Hristos i pe Hristosţ ţ ş prezent în noi, ca centru izvorâtor de lumin . ranul română Ţă vede în bobul de grâu, din care se face pâinea care ne hr ne te, c are în sine pe Hristos. Faptul acesta î i prime teă ş ă ş ş împlinirea deplin în Euharistie. Într- un fel, trupul e pâinea iă ş pâinea e trup, chiar prin crea ie. Mai ales e trupul Cuvântuluiţ care a creat trupul omenesc legat de pâine.

Dar nu trebuie uitat c Hristos ni se d prin chipul pâinii i ală ă ş vinului în starea lui de jertf i de înviere, ca s ne ridice i peă ş ă ş noi în aceast stare de noble e uman i de ve nicieă ţ ă ş ş luminoas . În via a viitoare, în toat crea ia se va vedea Hristosă ţ ă ţ în stare de jertf d ruit Tat lui i în cea de înviere, sau toată ă ă ă ş ă crea ia se va vedea ridicat în El la aceast stare c ci jertfaţ ă ă ă înseamn d ruirea crea iei Tat lui, ceea ce îi procur înviereaă ă ţ ă ă întru lumina ve nic . C ci jertfa ca d ruire total Tat lui esteş ă ă ă ă ă deschidere pentru via a f r sfâr it i f r lipsuri care izvor teţ ă ă ş ş ă ă ăş

din Tat l.ă