TEST nr. 28

Subiectul 1. Probleme teoretice ale structurii normelor juridice.

1.1Distingei elementele constitutive ale normelor juridice i importana lor.

Elementele constitutive ale normelor juridice sint:-ipoteza

-despozitia

-sanctiunea

Ipoteza este acea parte a normei juridice care determin cercul de subieci, crora le este adresat norma i stabilete condiiile, mprejurrile sau faptele la care se refer prescripia acesteia. Dispoziia este acea parte a normei juridice care stabilete conduita care trebuie respectat, n condiiile i mprejurrile date de ipotez. Altfel spus, dispoziia formuleaz drepturile subiective i obligaiile corespunztoare ce revin subiecilor vizai de ipoteza normei juridice. De aceea se afirm c dispoziia normei juridice formeaz coninutul, miezul normei juridice.Sanciunea este al treilea element structural al normei juridice, care precizeaz urmrile, consecinele ce apar n cazul realizrii sau nere-alizrii dispoziiei normei juridice.Sanciunea reprezint modul de reacie, rspunsul juridic al societii fa de conduita neconform cu dispoziia normei juridice, msurile concrete luate mpotriva persoanelor care au nclcat legea.Ea se poate referi ns i la msuri de stimulare, de cointeresare a subsiecilor conduitelor dorite de legiuitor.1.2Generalizai interaciunea elementelor de structur ale normelor juridice.

Cele trei elemente structurale,ipoteza, dispozitia si sanctiunea, reprezint structura logic intern., stabil a fiecrei norme.acestea sint organic legate intre ele,fiecare avind un rol important in formarea normei juridice ca atare.Ele sint pprezente apsolut in toate normele juridice, precedenta manifestinduse ca determinanta pentru urmatoarea, astfel incit ipoteza, stabilind cercul relatiilor sociale care cad sub incidenta normei juridice, creaza teren pentru aplicarea urmatoarului element, dispozitia, care prescrie atitudinea pe care trebue s-o ia persoana in situatia prescrisa de ipoteza. Sanctiunea, fiind aplicata in cazul nerespectarii dispozitiei, asigura aplicabilitatea celorlalte doua elemente si respectiv a normei juridice in general. In cumul elementele asigura atit existenta cit si realizarea normei juridice.Nu este posibila existenta normei juridice fara macar a uneia din elemente. Nu de fiecare data intr-un articol a unui act normativ intilnim elemente doar a unei norme juridice, dar sunt dese si cazurile cind nu toate elementele normei juridice sunt prezente intrun singur articol, acest fapt nessemnificind insa ca norma in cauza nu contine toate cele trei elemente. Asa cazuri intilnim indeosebi referitor la sanctiune, astfel drep exemplu putem oferi unele norme din constitutie in cazul carora ipoteza si dispozitia se afla intrun articol iar sanctiunea, nulitatea actului neconstitutional, se afla la firsitul actului si de regula este comuna pentru mai multe norme juridice.1.3Formulai modalitile de expunere a elementelor normelor juridice n articolele actelor normative.

Normele juridice se cuprind n acte normativ-juridice. Elementul de baz al actului normativ-juridic este articolul. Referindu-ne la raportul categoriilor norm juridic" - articol al actului normativ", putem meniona c e vorba de raportul care exist ntre categoriile coninut" - form" (n calitate de coninut este categoria norm juridic", iar n calitate de form - categoria articol al actului normativ").Dei rar, dar pot fi ntlnite cazuri, cnd un articol al actului normativ coincide cu o norm juridic, n acest caz, elementele normei juridice (ipoteza, dispoziia, sanciunea) pot fi identificate cu uurin. O astfel de modalitate de expunere a elementelor normei juridice n articol poart denumirea de expunere direct.O asemenea modalitate de expunere, ns, nu ntotdeauna e posibil, dar nici nu-i necesar. Din aceste considerente, legiuitorul aplic alte modaliti de expunere a elementelor normei juridice n articolele actului normativ. Astfel, destul de frecvent se apeleaz la metoda trimiterii, n acest caz, pentru a reproduce norma juridic la justa sa valoare, cunoscnd toate elementele ei, e necesar s inem cont de alte articole din acelai act normativ. Alteori, ns, urmeaz s inem cont i de prevederile ce se conin n alte acte normative. Cu ocazia aplicrii, organul de aplicare trebuie s coreleze texte din mai multe acte normative. O asemenea modalitate de expunere a elementelor normei juridice poart denumirea de expunere n alb (norme n alb).Destul de frecvent ntlnim i cazuri cnd ntr-un articol al unui act juridic snt cuprinse mai multe norme juridice sau, cel puin, unele (dar nu toate) elemente ale mai multor norme juridice.Din cele expuse rezult faptul c nu ntotdeauna construcia tehnico-legislativ a normei coincide cu structura ei logic. Din aceste considerente, cei care aplic normele juridice snt obligai s interpreteze exact coninutul logic al normelor. Interpretarea i aplicarea corect a normelor juridice trebuie s aib n vedere att structura logico-juridic, ct i formularea tehnico-legislativ a textelor respective.Subiectul 2. Pierderea ceteniei Republicii Moldova.

2.1 Identificai temeiurile de pierdere a ceteniei Republicii Moldova i expunei esena fiecruia.

Temeiurile de pierdere a cetateniei R.M. sint: Renuntare

Retragerea

In temiul acordurilor internationale la care RM este parte

Renutarea la cetatenie- se aproba persoanei care a implinit virsta de 18 ani si care doreste sa renunte la cetatenie, cu exceptia cazurilor in care: nu va presenta adeverinta detinerii sa dobindirei cetateniei unui alt stat, ori garanta dobindirei unei alte cetatenii.

A primit ordin de chemare sau se afla in serviciu militar in termenul sau de alternativa, cu conditia detinerii unui domiciliu legal si obisnuit in RM.Retragerea cetateniei- poate fi retrasa printrun decret al presedintului RM persoanei care: A dobindit cetatenia RM in mod fraudulos, prin informatia falsa sau prin ascunderea unui fapt pertinent.

Sa inralat binevol in fortele armatei straine.

A savirsit fapte deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esentiale statului.

Retragerea cetatenii RM persoanei nu produce nici un efect asupra cetateniei sotului si copiilor ei. 2.2 Determinai restriciile legale n cazul renunrii la cetenie i stabilii coraportul lor cu principiile ceteniei.Restrictiile legale in cazul renuntarii la cetatenie sunt :

Renuntarea la cetatenie se va aproba pers. Care a implinit virsta de 18 ani, cu exceptia cazului in care nu va presenta adeverinta detinerii sau dobindirii cetateniei unui alt stat , ori garanta dobindirii unei alte cetatenii .in cazul in care persoana careia i sa aprobat renuntarea la cetatenie, dar el nu va dobindi cetatenia unui alt stat atunci el va deveni aptrid si partea din decretul presedintelui RM privind aprobarea renuntarii la cetatenie se va abroga conform legii Daca persoana a primit ordin de chemare sau se afla in serviciul militar in termen sau alternativa, cu conditia detinerei unui domiciliu legal si obisnuit in RM.

La baza reglementarii institutiei cetateniei stau urmatoarele principii:

Dr fiecarei pers la cetatenie , care presupune ca persoana nu poate fi lipsita arbitrar de cetatenie, adica amsamblu de drepturi si obligatii pe care le poseda persoana.

Nediscriminarea cetatenilor indiferent de temeiurile dobindirii cetateniei. Principiu nediscriminarii se aplica intre resortisantii statului indiferent daca sunt resortisanti prin nastere sau si-au dobindit cetatenia ulterior, adica indiferet de temeiurile dobindirei cetateniei. Astfel, nu este admisa nici o discriminareintre parinti cit priveste stabilirea cetateniei copilului lor pe baza legaturii de singe.Inadmisibilitatea privarii arbitrare a persoanei de cetatenia ei si de dreptul de asi schimba cetatenia. In constitutia RM si in legea cetateniei sunt unite doua principii distincte: nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa; si dreptul de asi schimba cetatenia sa. Constitutia RM prevede ca cetatenia RM poate fi dobindita, pastrata sau perduta numai in conditiile prevazute de legea organica. Legea cetateniei urmid aceste cerinte stabileste ca retragerea cetatenii un se admite daca persoana va deveni apatrid.

Evitarea apatridiei- prin notiunea de apatrid se are in vedere persoana care un este cetatian al RM si nici al unui alt stat.

Pentru evitarea situatilor de apatridie statul un trebue sa retraga cetatenia sa persoanelor carea u dobindit cetatenia sa ca urmare a unei comportari frauduloase, prin informatii false sau ascunderea unui fapt pertinent.

Neproducerea de efecte pri schimbarea cetatenii unuia dintre soti asupsa cetatenii celuilalt sot sau asupsa cetatenii copilului daca un exista o cerere scrisa in acest sens a parintilor.

Daca persoana a primit ordin de chemare sau se afla in serviciul militar in termen sau alternativa, cu conditia detinerei unui domiciliu legal si obisnuit in RM. Cu certitudine putem afirma ca exista o conexiune dintre cazurile cind e posibila renuntarea la cetateniei cu principiile expuse mai sus. Astfel, pentru evitarea apatridiei renuntarea la cetatenie nu se va acorda daca nu se va presenta dovezi cu privire la detinerea sau dobindirea cetatenii unui alt stat.2.3 Estimai temeiurile de retragere a cetnii, referitoare la retragerea ceteniei, i corelaia lor cu principiile ceteniei.

Retragerea cetateniei are loc in cazurile si in privinta persoanei care : A optinut cetatenia in mod fraudulos

Sa inrolat binevol in fortele armatei straine A savirsit fapte deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esentiale statului.Cazurile mentionate mai sus denota ca cetatenia poate fi retrasa printrun decret al presedintelui RM. Prin urmare gravitatea faptelor, ca si alte circunstante relevante, cum ar fi legaturile relevante si eficiente ale acestor persoane cu statul implicat trebuie luate in consideratie pentru evitarea apatridiei. In acest sens la retragerea cetateniei se va lua in consideratie ca persoana sa un fie lipsita de cetatenie. De asemenea, statul poate sa recurga la retragerea cetatenii doar in baza acelor temeiuri mentionate mai sus acesrta fiind si ca o protectie la care recurge staul, si anume cetatianul trebue sa fie constient ca obtinerea cetatenii se face doar in baza legii si a unei proceduri specifice de dobindire a cetateniei. Totodata, se impune si un comportament respectuos fata de cetatenia statului respectiv, o atitudine constiincioasa fata de valorile statului. Optinerea cetateniei in mod fraudulos este atunci cind prezinta informatie falsa sau prin ascunderea unui fapt pertinent adica cel fapt, imprejurari care nu corespund realitatii in rezultat recurgerea la o asemenea actiune denota faptul ca persoana respectiva isi propune sa fraudeze valorile statului . un alt caz de retragere este atunci cind s-a inrolat benevol in fortele armatei straine. Statul isi propune drept obectiv de a asigura securitatea, interzicind rolarea in fortele armatei straine ear savirsirea unor fapte deosebit de grave, adica infracriuni carea u adus prejudicii esentiale statului. In concluzie putem afirma ca pentru o siguranta pertinenta se impune uneori de a recurge la cazurile mentionate mai sus adica temeiuri de retragerea a cetateniei pentru a asigura securitatea statului, fara imixtiunile care pot parveni din exterior. Subiectul 3. Una din multiplele premize de apariie a statului este dezvoltarea forelor i relaiilor de producie (factorul economic). n acest context, cele trei mari diviziuni ale muncii au avut loc dup cum urmeaz:

a) agricultorii sau divizat n pstori, meteugari i comerciani (negustori);

b) comercianii (negustorii), pe motivul pericolului care le afecta profesia (rzboaie permanente, atacuri tlhreti) au renunat la aceast ocupaie, divizndu-se n pstori, agricultori i meteugari;

c) agricultorii s-au separat de pstori, mai apoi, meteugarii de agricultori i ulterior, comercianii s-au separat de meteugari;

d) ca efect al trecerii de la modul de via nomad la cel seminomad i sedentar, a disprut necesitatea pstoritului, producerii uneltelor de munc i intermedierii, ocupaia de baz devenind agricultura.

1.Argumentai opiunea corect;

1. Explicai nevalabilitatea altor opiuni de rspuns n acest caz.

Printre premisele de aparitiile statului in afara de factorii economici putem mentiona si factorii politici, sociali, idiologici care au avut un rol decesiv la formarea statului si dreptului. In speta mentionata putem afirma ca cele trei mari diviziuni ai muncii care au stat ca factori decisivi la formarea statului. Astfel, cele 3 mari diviziuni ai muncii au avut loc in urmatoarea consicutivitate si anume agricultorii sa divizat in pastori , apoi in mestesugari si ulteriori in comercianti, adica negustori.Explicatia rezida in faptul ca marile diveziuni ai muncii a avut ca baza fundamentala o anumita consecutivitate. E firesc ca initial sa vorbim despre agricultori care erau divizati in pastori ca ulterior sa se dezvolte mestesugaritul si in baza celor optinute de mestesugari adica bunuri ca ulterior acestea sa poata fi realizate, adica comercializate.