27955826 Asezari Civile Si Tipuri de Locuinte Dacia

download 27955826 Asezari Civile Si Tipuri de Locuinte Dacia

of 2

Transcript of 27955826 Asezari Civile Si Tipuri de Locuinte Dacia

  • 7/29/2019 27955826 Asezari Civile Si Tipuri de Locuinte Dacia

    1/2

    Asezari civile si tipuri de locuinte

    In Muntii Orastiei se cunosc pana acum peste o suta de asezari omenesti din epoca statului

    dac, majoritatea, desigur, neintarite. Cercetarea lor e inca prea putin avansata pentru a risca oclasificare definitiva, dar se contureaza anumite tipuri distincte de aglomeratii rurale sau

    oppidane.

    Un tip l-ar putea constitui asezarea de pe teritoriul actual al satului Costesti, in valea Apei

    Gradistii. Aici s-au sapat deocamdata numai 2 locuinte : una in punctul Laz, aproape de

    centrul satului de astazi, cealalta in punctul in Narpati, la capatul sudic al satului.

    Recunoasteri de suprafata au scos insa la iveala si alte urme de vietuire; ele contureaza aici

    imaginea unei mari asezari compacte, de ses, careia cetatea de la Costesti ii servea drept

    acropola.

    In Muntii Orastiei au fost constatate, de exemplu pe dealurile din jurul Costestilor, si

    asezari care, aidoma satelorde munte de astazi, erau imprastiate pe intinderi mari, pe terase si

    prin poieni.Asezarea civila de la Sarmizegetusa se intinde pe o lungime de circa 3 km ; ea ocupa zeci

    de terase, macar in parte artificiale, ale Dealului Gradistii si este cea mai mare asezare dacica

    cunoscuta pana in prezent. Pe asa-numitul platou cu sase terase au fost dezvelite cateva

    locuinte, intr-una din ele descoperindu-se fragmentele celebrului vas cu numele regilor

    Scorilo si Decebal, iar in alta o trusa medicala antica. O alta terasa adaposteste un atelier de

    prelucrare al fierului si bronzului, pe altele doua au fost descoperite magazii ale unor ateliere

    de ceramica pictata, etc. Tot aici s-a dezvelit pe o portiune destul de insemnata drumul antic

    ce ducea la cetate, larg de 6 m si pavat pe alocuri cu pietre de stanca.

    Cu exceptia atelierelor mestesugaresti , cele mai multe constructii civile din apropierea

    cetatii vor fi fost locuinte ale nobililor, ale preotilor si ale oamenilor bogati ( proprietari de

    pamanturi, turme de vite si sclavi, negustori, sefi militari). Despre aceste terase de pe culmea

    Dealului Gradistii s-a spus ca formeaza cartierul aristocratic al Sarmizegetusei.

    Un aspect inedit , desi nicidecum surprinzator, al traiului dacilor din Muntii Orastiei l-au

    dezvalui sapaturile din anii 1956-1959 care au dus la descoperirea unor complexe pastorale, a

    unor stani.

    Cercetarile intreprinse au pus in lumina, inainte de toate, tehnica de constructie unitara a

    acestor locuinte: durate din barne si din pari , ele aveau temelii joase de piatra de stanca

    nefasonata , dar aleasa , de obicei cu oarecare grija , iar vatra era din pamant batut. Absenta

    tiglelor i-a facut pe cercetatori sa creada ca acoperisul era din sindrila sau, mai putin probabil ,

    din paie. Dar particularitatea cea mai remarcabila o constituie faptul ca peretii din barne ai

    locuintelor nu era lipiti cu lut.Dupa forma si structura lor , constructiile scoase la iveala pot fi clasificate in 3 tipuri:

    1. cu trei incaperi concentrice, primele doua ovale , iar cea centrala absidala sau

    rectangulara. Cea mai mare, precum si cea mai mica dintre locuintele de acest tip au

    fost descoperite pe platoul Meleii.

    2. cu doua incaperi, cea exterioara ovala sau rotunda, iar cea interioara intotdeauna

    rectangulara.

    3. cu o singura incapere ovala , cvasicirculara sau rectangulara.

    Locuintele daco-getilor poarta amprenta dezavoltarii mestesugurilor, dar si pe aceea a

    posibilitatilor economice ale diverselor regiuni. In zonele extracarpatice, de campie , continua

    sa fie destul de frecvente bordeiele, de obicei in forma rectangulara cu colturile rotunjite.

    In Muntii Orastiei covarsitoarea majoritate a locuintelor dacice sunt durate din lemn. Inplanul lor, in dispozitia incaperilor , in felul de a ridica peretii si de a aseza acoperisul ,

  • 7/29/2019 27955826 Asezari Civile Si Tipuri de Locuinte Dacia

    2/2

    priceperea si fantezia constructorilor si-au dat frau liber , fireste, in masura ingaduita de

    mijloacele materiale ale proprietarului Unele locuinte sunt patrulatere, altele sunt rotunde ,

    ovale sau poligonale, ca aceea in care s-a gasit faimosul vas cu inscriptia Decebalus per

    Scorilo. Multe din ele sunt asezate pe o temelie din piatra , formata uneori din blocuri ingrijit

    lucrate , dar cel mai adesea dintr-un simplu sir de pietre de stanca menit sa impiedice

    putrezirea barnelor in contact cu pamantul. Materialul de constructie pentru pereti eraintotdeauna lemnul ce se gasea din abundenta pe coastele si in varfurile muntilor si ale

    dealurilor , dar in felul de a inalta peretii se constata deosebiri. Barnele erau asezate cateodata

    orizontal , una peste alta, numai din loc in loc, mai ales la colturi, batandu-se in pamant stalpi

    verticali; in acest caz peste pereti se asterne o lipitura relativ subtire de lut, frumos netezit si

    chiar spoi in diverse culori. Alteori, gospodarii se multumeau sa bata in pamant cativa pari,

    legandu-i apoi printr-o impletitura de nuiele; aceasta era bine lipita cu lut din belsug , peste

    care se aplica tencuiala, evetual colorata; s-a constatat si ornamentarea peretilor cu caneluri.

    Casele aveau in mod obisnuit una sau doua incaperi ( unele din ele puteau sa aiba etaj,

    asa ca numarul incaperilor se marea); adesea, un pridvor acoperit, cu acoperisul sustinut de

    stalpi, sau adapostit pur si simplu sub o streasina lata , incojura cladirea. Podeaua la toate

    locuintele dezvelite pana acum era din pamant batut, uneori fatuit cu grija si chiar ornamentat,dar acoperisul era din materiale diverse.

    Existau si unele locuinte aparte, destinate, desigur, capeteniilor. La Popesti, in nivelul

    corespunzand sfarsitului sec. II, au fost descoperite resturile arse intr-un puternic incendiu ale

    unei curti aristocratice, care ocupa peste 2000 m2 si apartinea sefului de trib sau de uniune

    tribala. Construit din barne si valatuci, avand podeaua de pamant batut, acest palat

    cuprindea o mare constructie absidala ( considerat ca avand caracter sacru), o locuinta, o

    bucatarie cu cuptor rotund de 1,85 m diametru, o camara in care au fost gasite in situ cinci

    chiupuri, coridoare, etc.

    Cele mai impunatoare cladiri de locuit descoperite in Muntii Orastiei sunt turnurile-

    locuinta patrulatere de la Costesti , situate la capetele de nord si de sud ale platoului cetatii.

    Dacii s-au dovedit a fi buni si ingeniosi mesteri in constructia fantanilor si a cisternelor.

    Nu departe de Costesti, in Valea Chistioarei, s-a descoperit o fantana din blani groase de

    gorun, pe care umezeala le ferise de contactul cu aerul si le impiedicase sa putrezeasca. Un

    put captusit cu lemn, poate cu carcter ritual, nu practic, a fost descoperit in Muntenia, la

    Ciolanestii din Deal.La Sarmizegetusa, apa unui izvor, captata de o conducta, era adusa intr-

    un butoi de lemn pentru decantare; de aici iesea printr-o teava de plumb cu strecuratoare si

    ajungea in conducta de lut care ducea spre locuintele din asezare.

    La acest capitol al urbanisticii mai pot fi amintite: scara monumentala de piatra ,

    flancata de jgheaburi petru scurgerea apei , treptele de la turnul de poarta al cetatii de la Piatra

    Rosie, drumul pavat cu pietre de stanca pe care se ajungea la cetatea Sarmizegetusa,

    splendidul drum pavat cu lespezi de calcar, care lega aceasta cetate de incinta sacra, piatetainconjurata de un canal de piatra din aceasta zona a sanctuarelor din capitala dacica.

    Caracterul original al plasmuirii arhitectonice dacice...se desprinde la tot pasul, atat in

    plan, conceptie artistica , cat si in executare. Daca monumentalitatea si proportiile uriase ale

    lucrarilor executate de daci in acest loc marturisesc despre o imensa putere de stat si de

    nelimitate resurse, formele in care se realizeaza aceste lucrari stau marturie a unei viguroase si

    autentice forte de creatie artistica populara, cu radacini adanc infipte in pamantul autohton.

    Privindu-le, aceste monumente arhitectonice dau impresia transpunerii in piatra a unor

    motive si forme stravechi executate de taranii si pastorii daci, de veacuri, in lemn.( C.

    Daicoviciu si colaboratorii-Studiul traiului dacilor in Muntii Orastiei)