27851_STUDIU Eolian Si Phv- Oancea

7/25/2019 27851_STUDIU Eolian Si Phv- Oancea

1/88

STUDI U DE EVALUARE ADECVATA

Pentru Planul Urbanistic Zonal

PARC EOLI AN SI FOTOVOLTAI C , AMENAJ ARE

DRUMURI DE ACCES SI RACORDARE LA SEN

extravilan comuna Casimcea , judet Tulcea

Titular : SC ENERGOIL SRL Sibiu

Elaborator : SC ECO GREEN CONSULTING SRL

martie 2011

PROPRIETATE INTELECTUALAAcest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului


2/88

SC ECO GREEN CONSULTING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1B

J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067

EVALUARE ADECVATA Parc EOLIAN SI FOTOVOLTAIC- Casimcea beneficiar SC ENERGOIL SRL

LUCRAREA S-A REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE

LA DISPOZITIE DE BENEFICIAR SI A OBSERVATIILOR

EFECTUATE PE AMPLASAMENTUL STUDIAT , DE CATRE

ECHIPA DE ELABORARE A STUDIULUI DE EVALUARE

ADECVATA . RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII

DATELOR FURNIZATE REVINE BENEFICIARULUI .


3/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


CUPRINS :

A . Informatii privind planul supus aprobarii ............................................................................

A.1. Informatii privind planul .........................................................................................

A.2. Localizare geografica si administrativa ................................................................1

A3. Modificarile fizice de decurg din plan.....................................................................1

A.3.1. Modificarile fizice ce decurg in etapa de constructie...............................

A.3.2. Modificarile fizice ce decurg in etapa de exploatare...............................1

A.3.3. Modificarile fizice ce decurg in etapa de dezafectare.............................1

A4. Resurse naturale necesare implementarii planului ...............................................1A5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de inter

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului .......................................................1

A6. Emisii si deseuri generate de plan ........................................................................1

A.6.1. Emisii si deseuri generate in perioada de constructie.............................

A.6.2. Emisii si deseuri generate in perioada de exploatare.............................1

A.6.3. Managementul deseurilor.......................................................................1

A.6.4. Eliminarea si reciclarea deseurilor .........................................................1

A7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului...........

A8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului ................................2

A9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului si esalonarea perioadei d

implementare a planului .........................................................................................................2

A10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului .....................2

A11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului...................................................2

A12.Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impa

cumulativ cu planul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria natura

protejata de interes comunitar................................................................................................2

A13.Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediulu

B. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementare

planului ..................................................................................................................................2

B1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri decosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementare

planului..................................................................................................................................24

B2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatel

de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a planului, mentionate

formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar.....................................28


4/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


B3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunit

afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate

distributia acestora..................................................................................................................3

B4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar...................4

B5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate .........................4

B6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei natura

protejate de interes comunitar ...............................................................................................4

B7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, aco

unde au fost stabilite prin planuri de management.................................................................4

B8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de intere

comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor.........................................4

B9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de intere

comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de inter

comunitar................................................................................................................................4

B10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar........5

C.Identificarea si evaluarea impactului ..................................................................................5

C.1.Impactul direct si indirect , singular , pe termen scurt, mediu si lung....................5

C.2. Impactul din faza de constructie, de operare si de dezafectare...........................5

C.3. Impactul rezidual..................................................................................................5

C.4. Impactul cumulativ................................................................................................5

C.5. Evaluarea semnificatiei impactului.......................................................................6

C.5.1. Procentul din suprafata habitatului ce va fi pierdut prin implementare

planului ..................................................................................................................................6C.5.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar ....................................6

C.5.3. Schimbari in densitatea populatiei .........................................................6

C.5.4. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor /habitatelor afectate d

implementare planului ............................................................................................................6

C.6. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resursele de ap

sau alte resurse naturale care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii d

interes comunitar ...................................................................................................................6

C.7. Evaluarea impactului planului propus ..................................................................6

C.7.1. Evaluarea impactului cauzat de plan fara a lua in considerare masur

de reducere a impactului .......................................................................................................6C.7.2. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor d

reducere a impactului .............................................................................................................6

D. Masuri de reducere a impactului .......................................................................................6

D.1. Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii ........................................6

D.2. Masuri de reducere a impactului produs de zgomot si vibratii .............................7


5/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


D.3. Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor si speciilor de plante si pasa

protejate..................................................................................................................................7

D.4. Calendarul implementarii si monitorizrii masurilor de reducere a impactului........7

E. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de intere

comunitar afectate .................................................................................................................7

F. Monitorizare ......................................................................................................................7

G.1. Monitorizare avifauna .........................................................................................7

CONCLUZII............................................................................................................................7

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................7

ANEXE....................................................................................................................................8


6/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


A. Informatii privind planul supus aprobarii

A1. Informatii privind planul:

Denumirea planului : PARC EOLIAN SI FOTOVOLTAIC, AMENAJARE DRUMU

DE ACCES SI RACORDARE LA SEN extravilan , comuna Casimcea , jud

Tulcea , titular SC ENERGOIL SRL Sibiu, str. Rahova, bl.63 , apt. 44 , tel/fax : 036

429198 .

Descrierea planului :

Se propune construirea unui parc eolian alcatuit din 2 turbine eoliene , de 2

MW/turbina, ce vor produce energie neconventionala cu o putere maxima instalata d

5 MWsi a unui parc de panouri fotovolatice alcatuit din 29 centrale de 130 kW fiecare

cu instalatiile auxiliare aferente si conectarea acestora la Sistemul Energetic National

Principalele caracteristici tehnice ale centralelor sunt:- rotor: diametru 90 m- suprafata baleiata 9.852 m2- turn: 105,0 m- diametrul la baza turnului 4,2 m- generator: putere nominala 2.500 kW

Prile principale ale turbinelor eoliene (fig .1) sunt :- rotorul (1 ) cu cele trei pale (4) ;- nacela cu generatorul , cutia de viteze si sistemul de comanda;- pilonul ( turnul-2 ) cilindric , din otel ,protejat anticoroziv ;- fundatia (5) .

transformatorfig. 1 parti componenete turbina eoliana


7/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


In principiu, cele mai importante pri componente ale nacelei turbinelor eoliene( fig. 2 ), sunt:

fig. 2 - Partile componente ale nacelei turbinei eoliene ( sursa Gamesa )

1 - paletele cu lungime de 45 m ;2- butucul rotorului;3- mecanism hidraulic ;4- capac ax ;5- ax ;6-sistemul de control (controller).

7-pilonul;8-arborele principal (de turaie redus);9- amortizoare ;10- cutia de viteze ;11- dispozitivul de frnare;12-cadru de sprijin nacela ;13-sistem de transmitere ;14 alimentare generator ;15- transformator ;16- anemometrul;17-sistem de comanda ;

18 capac nacela ;19 unitatea hidraulica .

Caracteristicile tehnice ale panourilor fotovoltaice propuse :

Centralele fotovoltaice au puterea de 130KW, sunt compuse din panouri fotovoltaicedin siliciu cristalin cu sistem de urmrire cu tracker rotativ .

Modulele fotovoltaice recomandate pentru construcia centralei vor fi din silic


8/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


monocristalin sau policristalin, al cror randament de conversie este mai mare de 13,5%. alt tehnologie ar presupune costuri mai mari de amenajare, de instalare i necesit, dasemenea, o suprafa ocupat mai mare. Rata de descretere a puterii STC n timp es

mai mic n tehnologia pe siliciu. Recomandarea este s se aleag module cu diode dbypass deja montate. Varianta cu sisteme orientate dup soare crete energia produs n raport csistemele fr orientare, dei implic investiii mai mari cu pn la 25% dect cele forientare, sunt mai profitabile din punct de vedere economic. Modulele fotovoltaice vor fi de tip sticl-sticl, dar pot fi i sticl cu Tedlar pe spate, cputeri mai mari de 100Wp. n aceast variant, cheltuielile de amenajare i de montare suminime, iar greutatea acestora permite manipularea de ctre dou persoane. Durata dexecuie este mai mic folosindu-se module mari. Numrul de module fotovoltaice care vor fi procurate trebuie s fie mai mare cu 0,2%

ntruct se pot sparge unele module n timpul manipulrii i montrii.

Modulele fotovoltaice se vor monta pe trackere rotative, iar acestea vor fi poziionacu faa spre sud pentru ca deplasarea acestora de la est la vest din timpul unei zile s fposibil n limita celor 180 de grade de rotire de care dispun trackerele. Nu sunt situaii dumbrire n locaia propus. Amplasarea modulelor fotovoltaice a tinut cont de existenta celodoua turbine eoliene. Montarea modulelor fotovoltaice se va face pe rame rigide, rame care vor fi mai appuse pe trackere, deoarece, o structur ct de ct flexibil tensioneaz modulefotovoltaice, care risc s se sparg. Distana ntre irurile de trackere va fi suficienta ca sevite umbrirea unor module de ctre irul din fa, pe tot parcursul zilei, mai ales la dat

solstiiului de iarn (22 decembrie) cnd nlimea soarelui este minim, aproximativ 18,5o.

Fundaiile pe care se monteaz trackerele vor fi perfect orizontale; Racordarea la reea se realizeaz prin 4 transformatoare de 1250 kVA. n situaia care unul dintre acestea se defecteaz, cellalt s preia o parte din sarcin.

Panourile fotovoltaice vor fi protejate cu paratrsnete, conform normelor CEI.

Centralele fotovoltaice vo avea o cldire n care s fie montate aparatele dcomutaie, sistemul de achiziie a datelor, un birou, un atelier i o magazie.

Centrala fotovoltaica trebuie prevzut cu un sistem de achiziie a datelomonitorizare electric i monitorizare a parametrilor atmosferici. n mod obligatoriu trebui sfie prevzut cu senzori de: radiaie solar n plan orizontal (de tip piranometru), radia

solar n planul modulelor, temperatur, vnt, direcie a vntului, temperatur pe spatemodulelor fotovoltaice (unul sau doi senzori)

Protecia muncii pentru echipele de montaj va fi conform specificului tehnologiei. Ptrackerele cu module fotovoltaice apar tensiuni de ordinul a sutelor de vol i, de putesuficient de mare ca s fie periculoase, chiar cnd este semi-ntuneric sau lun plin.

Construcia centralei necesit amenajarea unor drumuri de acces i alei nttrackere, pentru asigurarea mentenaei n orice condiii atmosferice


9/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


Fazele de desfasurare a planului supus studiului sunt :

- Fazele constructiei:- Realizarea cailor de acces;- Realizare platforma organizare de santier;- Pregatirea locului de montaj;- Realizarea sapaturii pentru fundatie;- Montarea armaturii radierului;- Montarea sistemului de ancorare al turnului;- Turnarea betonului in radier;- Montarea sectiunilor turnului;- Montarea nacelei;- Asamblarea palelor;

- Liftarea si fixarea rotorului;- Construirea postului de transformare;- Conectari electrice: cabluri, trasformatoare, comutator;- Punere in functiune, teste;- Faza de operare si mentenanta;- Faza de dezafectare;Durata de executie a lucrarilor de constructie montaj max. 12 luni.Durata etapei de functionare :Functionarea este estimata la circa 20-25 ani.

Obiectivele planului:- Respectarea angajamentelor asumate de Romania , in urma aprobarii , in lunaprilie 2009 a Directivei 2009/28/EC asupra promovarii folosirii de energie din sursregenerabile ( Directiva SER ) .- Utilizarea potentialului eolian si solar existent in zona .

Informatii privind racordarea la Sistemul Energetic National :Conform Avizului de amplasament favorabil nr. 3246/20.10 2010 emis de EnDistributie Dobrogea avizul se considera favorabil cu conditia sa se respecte distanminima de apropiere de H + 3m ( H turbina ) si parc fotovoltaic propuse si cel mapropiat conductor al LEA 110 kV , respectiv LEA 20 kV existente , de la deviatmaxima , conform Ordinului ANRE nr. 49/2007 .

Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate:- in faza de constructie a parcului eolian si parcului fotovoltaic materiile prim

utilizate sunt : piatra sparta si concasata pentru amenajare drumuri de exploatare si drumu

interne ; beton ;


10/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


otel pentru realizare armaturi .- in faza de exploatare , materia prima o constituie potentialul eolian si solar existen

Ca substante si preparate chimice utilizate pentru functionarea turbinelor eoliene panourilor fotovoltaice sunt : uleiul hidraulic , vaselina , uleiul de transformator .

A2. Localizarea geografica si administrativa a planului

Amplasamentul se situeaza in extravilanul comunei Casimcea, pe drumul judetean cface legatura intre localitatile Rahmanu si Corugea, T 140 , A793/7. Conform PUG aprobaatat destinatia existenta, cat si destinatia propusa este de teren arabil.

Fig. 3 localizarea amplasamentului studiat pe harta judetului Tulcea

Vecinatatile planului studiat prin prezentul studiu de evaluare adecvata sunt :o Nord terenuri agricole ;o Sud terenuri agricole ;o Est DJ222E , terenuri agricole;o Vest drum de exploatare , pasune .

Amplasamentul parcelei pe care se vor construi turbinele eoliene si panourfotovoltaice este figurat pe ortofotoplan ( fig. 4 ) si PUG Casimcea ( fig. 5 ) .


11/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


Fig.4 localizare amplasament pe ortofoplan ( sursa Google-Earth)

Fig.5 localizare amplasament in PUG Casimcea


12/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


Coordonatele Stereo 1970 ale parcelei studiate prin PUZ sunt prezentate tabelul nr.1 :

Caracteristicile turbinelor propuse a se amplasa si coordonatele Stereo 1970 suprezentate in tabelul nr. 2 :

A3. Modificarile fizice ce decurg din plan si care vor avea loc pe durata diferitelor

etape de implementare a acestuia

Etapele de realizare a unui parc eolian si parc fotovoltaic sunt :I. construire-montaj

II. exploatare functionareIII. dezafectare /inlocuire turbine si panouri fotovoltaice .

In functie de aceste etape , modificarile fizice ce decurg din plan sunt :

A.3.1. Modificari fizice in etapa de constructie-montaj :- lucrari de amenajare cai de acces si trasee cabluri electrice : caile de acces vor

constituite din tronsoane principale ale drumurilor nationale ( DN 22A ) judetene ( DJ222E)fig.6 si amenajare alei acces ( de la drumurile judetene la platformele turbinelor ) .

Fig. 6 cai de acces pe amplasament


13/88


14/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


- executare platforme de lucru ;

Fig.8- platforme de lucru -foto original Badea Gh.

- executare fundatii sapaturile se realizeaza cu utilaje specifice( excavatoare).

Fig .9 - fundatie turbine eoliana- foto original Badea Gh.

In Studiului geotehnic se mentioneaza ca Fundarea turbinelor eoliene se va facedirect , la adancimea impusa constructiv , fundatiile acestora urmand a se incastracorespunzator in terenul de fundare calcare, gresii calcaroase si calcare grezoase .Daca la cotele de executie a sapaturilor efectuate in vederea realizarii fundatiilor turbineloreoliene proiectate , terenul de fundare va prezenta inca zone alterate , fundul sapaturilorse va uniformiza cu un strat din material granular ( balast sau piatra sparta ) de cca 0,20-0,25 cm grosime .

Fundaiile pe care se monteaz trackerele vor fi perfect orizontale . Pe acestetrackere se monteaza ramele rigide pe care se amplaseaza modulele fotovoltaice .


15/88


16/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


Conform Metodologiei Corinaire cantitatile de poluani emisi in atmosfer de lasurse mobile se calculeaz dup urmtoarea formul :

Q = f x V,

unde:Q - cantitatea de poluant emis n atmosfer, pe tip de poluant, exprimat n

kilograme;f - factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant n funcie de tipul de combustibil

i de tipul de surs mobil, exprimat n kg/litru de combustibil;V - cantitatea de combustibil, exprimat n litri.

Factorii de emisie "f" utilizai pentru calcularea cantitilor de poluani emise natmosfer de la sursele mobile sunt urmtorii:

1. pentru surse mobile care utilizeaz motorin:a) autoturisme, alte autovehicule cu masa total maxim autorizat mai mic sau

egal cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maini autopropulsate pentru lucrri i maini mobilenerutiere) - (non Euro):

f = 0,0132 kg NOx/litru motorin;f = 0,0006 kg SO2/litru motorin;f = 0,0063 kg pulberi/litru motorin;f = 0,0000028 kg poluani organici persisteni/litru motorin;f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorin;b) autoturisme, alte autovehicule cu masa total maxim autorizat mai mic sau

egal cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maini autopropulsate pentru lucrri i maini mobilenerutiere) - (Euro):

f = 0,0115 kg NOx/litru motorin;

f = 0,0006 kg SO2/litru motorin;f = 0,0011 kg pulberi/litru motorin;f = 0,0000028 kg poluani organici persisteni/litru motorin;f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorin;

Consumul mediu de motorin pentru utilajele care vor fi utilizate la constructiaparcului eolian Casimcea este cuprins intre 6 i 12 l/h/utilaj. Utilizand formula de calculmentionat anterior se obtin : 0,0792 0,1584 g NOx/utilaj , 0,00036-0,00072 gSO2/utilaj, 0,0378-0,0756 g pulberi/utilaj , 0,0000168-0,0000336 g poluani organicipersistenti/utilaj i 0,000000048-0,000000096 g cadmiu/utilaj .

Conform Ordinului MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului din

25/06/2002 privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelorde evaluare a dioxidului de sulf, azot monoxidului de carbon, ,pulberilor in suspensie,plumbului,benzenului i ozonului in aerul inconjurator ) , valorile limit sunt :

- pentru dioxid de sulf :- Valoarea limit orar pentru protectia snttii umane : 350 g/m3

- Valoarea limit zilnic pentru protectia snttii umane : 125 g/m3- Valoarea limit pentru protecti ecosistemelor ( an calendaristic i iarna ) : 20

g/m3


17/88


18/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


A.6.2. Emisii si deseuri generate in perioada de functionare a parcului eolian

Energia electrica produsa din potentialul eolian este o energie curata , care npolueaza factorii de mediu in perioada de functionare .In perioada de constructie-montaj al parcului eolian si fotovoltaic pot fi generate urmatoarecategorii de deseuri :

Tipurile de deeuri rezultate din execuia lucrrilor sunt menionate n tabelul nr. 3 :

Denumire deeu Cod deeu Eliminarea/ valorificarea deeului

Deseu beton 17.01.01 Eliminare in locuri autorizate de APM

Deeuri de la sudur 12.01.13 Eliminare in locuri autorizate de APM

Ambalaje de hrtie i carton 15.01.01 Valorificare prin uniti tip REMAT

Ambalaje de materiale plastice 15.01.03 Valorificare prin uniti tip REMAT

Materiale plastice 17.02.03 Valorificare prin uniti tip REMAT

Cupru, bronz, alam 17.04.01 Valorificare prin uniti tip REMAT

Aluminiu 17.04.02 Valorificare prin uniti tip REMAT

Ambalaje care conin reziduuri sau sunt

contaminate cu substane periculoase

(uleiuri)

15.01.10 Valorificare prin uniti tip REMAT

In timpul functionrii parcului eolian pot s apar urmtoarele categorii de deeuri :- uleiul mineral prezent in diferite echipamente ale turbinei ;- deeuri metalice, izolatori ( din inlocuire );- deeuri menajere ( pot apare la interventiile efectuate de specialisti anual).

A.6.3.Managementul deeurilor

Deeurile generate pe amplasament vor fi gestionate, in condiii de sigurant, inconformitate cu legislatia in vigoare . Astfel, se va amenaja un spatiu pentru colectareaselectiv a deeurilor pe timpul organizrii de santier ( PET, Hartie/carton, menajer,metalice ). Evidenta deeurilor se va intocmi cu respectarea prevederilor HG nr. 856/2002.


19/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


A.6.4.Eliminarea i reciclarea deeurilor

SC ENERGOIL SRL are obligaia s asigure:- colectarea selectiv a deeurilor rezultate n urma lucrrilor de construcii . Eliminarea ireciclarea deeurilor reciclabile ( PET , hartie, carton, metalice) se va face princontractarea unor firme specializate i autorizate in desfsurarea unor astfel de activitti .- depozitarea temporar corespunztoare a fiecrui tip de deeu rezultat (depozitare recipieni etani, cutii metalice/ PVC, butoaie metalice/ PVC, etc.) .- eliminarea n locurile autorizate de Autoritatea de Mediu i aprobate de Managerul dProiect a materialelor inerte (sau asimilabile) cum ar fi: sudur, pmnt, beton- efecturea transportului deeurilor n condiii de siguran de ctre operatori autorizai laagenii economici specializai n valorificarea deeurilor . Eliminarea deeurilor menajerese va face prin contractarea acestui serviciu cu o firm specializat i autorizat de ctre

autoritatea de mediu .La nceputul lucrrilor, SC ENERGOIL SRL va ncheiea un contract cu un operator d

colectare i valorificare a deeurilor, autorizat de ctre Agenia pentru Protecia Mediului praza creia SC ENERGOIL SRL efectueaz lucrrile respective, prezentnd documentManagerului de Proiect.

Este interzis arderea/ neutralizarea i abandonarea deeurilor n instalaii respectlocuri neautorizate n acest scop.

A7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului

Conform Certificatului de Urbanism nr. 33/4167/23.09.2010, folosinta actuala terenului este teren arabil , conform incadrarii cadastrale , iar destinatia propusa conforPlanului Urbanistic General este teren arabil .

Fig.10- Imagini de pe amplasament foto original Badea Gh


20/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


Fig. 11 - Imagini de pe amplasament foto original Badea Gh

Suprafetele construite vor fi :

Dupa terminarea lucrarilor de montaj platformele vor ramane functionale pentasigurarea situatiilor in care este nevoie de interventie la turbine, pana dupa punerea functiune a parcului ( exista un procent de 15 % risc de rupere a palelor la punerea

functiune si poate sa existe necesitatea unor interventii ulterioare ) . Drumurile de exploataraman in functiune si vor fi intretinute pe toata perioada de functionare a parcului.

Dupa desfiintarea parcului pentru aducerea la forma initiala a terenului vor trebdemolate inelele supraterane din beton, reecologizarea drumurilor de exploatare noi, platformelor de montaj si a transformatoarelor.


21/88


22/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


A9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului si esalonarea perioadei de

implementare a planului

A.9.1. Durata constructiei aproximativ 6-8 luni de la obtinerea Autorizatiei de ConstructieA.9.2. Durata de funcionare 20-25 ani .A.9.3. Durata dezafectarii planului se va stabili printr-un proiect de dezafectare,avizat dautoritatile competente, daca dupa perioada de functionare , titularul va hotari sa nu mcontinue activitatea .

A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului

Urmare implementarea planului , pe amplasamentul parcului eolian si fotovoltaic se v

desfasura activitati de :- mentenanta turbine eolienesi panouri fotovoltaice;- monitorizarea impactului produs de functionarea parcului eolian si fotovoltaic asup

biodiversitatii locale , pe perioada stabilita de Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea ;- colectarea si transportul deseurilor , prin societati specializate si autorizate .

A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului

Energia eolian este generat prin transferul energiei vntului unei turbine eolienVnturile se formeaz datorit nclzirii neuniforme a suprafeei Pmntului de ctre energ

radiat de Soare care ajunge la suprafaa planetei noastre. Aceast nclzire variabil straturilor de aer produce zone de aer de densiti diferite, fapt care creeaz diferite micale aerului. Energia cinetic a vntului poate fi folosit la antrenarea elicelor turbinelor, casunt capabile de a genera electricitate.

Sistemul eolian are un principiu simplu de functionare ( fig. 12 ) . Palele sunt pusein miscare de vant , iar acestea la randul lor activeaza generatorul turbinei. Pentru amultiplica viteza de actiune asupra axului central , in componenta sistemului gasim si unmultiplicator de viteza .

Fig . 12. Principiul de functionare al turbinei eoliene(sursawww.windpower.org)


23/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


Turbinele eoliene au dou destinatii majore : includerea intr-un parc eolian saufurnizarea de energie locuintelor izolate . In cazul din urma, turbinele eoliene sunt folositeimpreun cu panourile solare i baterii pentru a furniza constant electricitate in zilele

innorate , fr vant .Puterea generat de o turbin eolian este direct proportional cu densitatea

vantului,aria acoperit de o miscare complet a palelor rotorului i ptratul vitezei vantului.Panourile fotovoltaice sunt dispozitive capabile sa transforme energia solara in

energie electrica. Majoritatea energiilor solare sunt derivate prin utilizarea energieifotovoltaice, deseori numite sisteme PV. Aceste dispozitive folosesc materialesemiconductoare pentru a converti lumina soarelui in putere utilizabila, in forma deenergie electrica. O data cu fotonii emisi de razele soarelui, pe suprafata celulelor solarefotovoltaice, electronii sunt dislocati din materialul semiconductor. Din ce in ce mai multielectroni sunt stramutati, fluxul acestor electroni devine un curent electric direct (DC).

Cand este canalizat si directionat, acest curent poate fi folosit, cu ajutorul unui invert

solar, pentru a da putere aparatelor din casa, pentru incalzirea apei, pentru a incarca batesolare si de a furniza energie electrica la orice alta sursa din reteaua electricEnergia solara fotovoltaica este apreciata ca fiind una dintre sursele cele mai promitatoade energie in viitor. Nu doar razele soarelui sunt o sursa de energie regenerabila, ele sucomplet libere si disponibile. Energia solara este curata, nelimitata si nu produce emisii. Enu ofera poluarea apei sau a aerului si este complet silentioasa. Este capabila sa furnizezputere consistenta pentru uz rezidential sau comercial si tehnologia utilizata pentru produce sisteme moderne fotovoltaice, a devenit mai buna, mai rentabila si este mai usaccesibila decat pana acum. In lumea de astazi unde noile surse de energie suintotdeauna cautate, viitorul energiei solare fotovoltaice nu a fost niciodata mai luminos.

A.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot generaimpact cumulativ cu planul care este in procedura de evaluare si care poate afecta ar

naturala protejata de interes comunitar

Planul propus spre avizare se afla in vecinatatea urmatoarelor parcuri eolien( conform datelor preluate de pe site-ul Agentiei pentru Protectia Mediului Tulcea ) :

SC Blue Line Corugea ( 36 turbine eoliene ) SC Intertrans Karla SRL ( 3 turbine eoliene ) ; SC Tilcof SRL ( 4 turbine eoliene ) ; SC Alpha Wind Nord III ( 20 turbine eoliene ) .

A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia

mediului

Urmare parcurgerii etapei de definire a domeniului evaluarii in sedinta Colectivului dAnaliza Tehnica din cadrul APM Tulcea nu s-au solicitat alte date fata de cele mentionate Ordinul 19/2010 .


24/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


B. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de

implementarea planului

Parcul eolian si fotovoltaic Casimcea apartinand SC Energoil SRL Sibiu, alcatuit ddoua turbine eoliene si 29 panouri fotovoltaice este amplasat in vecinatatea ROSCI 020Podisul Nord Dobrogean ( intre terenul agricol si ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogeaexista un drum de exploatare ) si a Rezervatiei Naturale Valea Mahomencea si este inclin ROSPA 0100 Stepa Casimcea .

B.1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea

planului

Cele 2 turbine eoliene si 29 panouri fotovoltaice planificate pentru parcul eoliaCasimcea sunt in vecinatatea, sitului ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean conforO.M.nr. 1964/2007 care face parte din reeaua ecologic european Natura 2000 si Rezervatiei Naturale Valea Mahomencea .

Situl ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean are o suprafa de 87.229 ha (O.M.n1964/2007) i cuprinde suprafeele aflate la o altitudine de peste 100 m ale PodiulBabadag, zonele adiacente acestuia, inclusiv nordul Podiului Casimcea.

Din punct de vedere floristic, importana conservativ a zonei este conferit dprezena speciilor de plante Campanula romanica, Centaurea jankae, Himantoglossucaprinum Moehringia jankae iPotentilla emilii-popii. De asemenea situl conine suprafeocupate de urmtoarele tipuri de habitate nominalizate n O.U.G. 57 / 2007:

- 8230 Comuniti pioniere de Sedo-Scleranthionsau de Sedo albi-Veronicion dillenipe stncrii silicioase.

- 40C0* Tufriuri de foioase ponto-sarmatice- 91X0 Pduri dobrogene de fag- 62C0 * Stepe ponto-sarmatice- 8310 Peteri n care accesul publicului este interzis- 91AA Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos- 91I0* Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercusspp.- 91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun- 91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen- 92A0 Zvoaie cu Salix albai Populus alba


25/88


26/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


Fig. 13- Amplasarea Parcului eolian Casimcea fata de Siturile Natura 2000 ( cu albastru limita ROSPA0100

Stepa Casimcea , cu portocaliu limita ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean )

De menionat este faptul c perimetrul parcului eolian se suprapune cu situl Natura2000 ROSPA0100 Stepa Casimcea.

Situl de protecie special ROSPA0100 Stepa Casimcea se ntinde pe o suprafa d22226,1 ha n cadrul regiunii biogeografice stepice, cu o altitudine medie de 216 m (variin

ntre 33 i 333 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate dup cum urmeaz:


27/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


( tabelul nr. 4 ):Clasa de habitat Cod CLC Procent din suprafaa sitului (%)Pajiti naturale, stepe N09 321 5

Culturi (teren arabil) N12 211,213 52Puni N14 231 19Pduri de foioase N16 311 15

Alte terenuri artificiale N23 1xx 2Habitate de pduri (tranziie) N26 324 7

Acest sit gzduiete efective importante ale unor specii de psri protejate. Conform datelavem urmtoarele categorii:

a) numr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 28;b) numr de alte specii migratoare, listate n anexele Conveniei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 37;c) numr de specii periclitate la nivel global: 5.

Situl este important pentru populaiile cuibritoare ale speciilor urmtoare:

Coracias garrulusFalco cherrugFalco vespertinusAquila heliacaAnthus campestrisAccipiter brevipesCalandrella brachydactylaButeo rufinus

Milvus migransPernis apivorusLanius collurioLullula arboreaOenanthe pleschankaLanius minorMelanocorypha calandraBurhinus oedicnemusCircaetus gallicusGalerida cristataAquila pomarinaDendrocopos syriacusEmberiza hortulana

Situl este de asemenea important n perioada de migraie pentru urmtoarele specii:

Falco vespertinusAccipiter brevipesHieraaetus pennatusFalco peregrinusCircus cyaneus


28/88


29/88


30/88


31/88


32/88


33/88


34/88


35/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


(cum ar fi marile, lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de taliemijlocie si mare, se folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenuluireliefat pentru a se ridica la altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel

energie. Aceasta strategie este folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani).Rapitoarele de zi evita intinderile mari de apa, pe traseul migratiei alegand locurile undetraversarea marilor este mai facila (stramtorile), creandu-se astfel un efect de palnie.

Astfel, in zonele de stramtoare, in perioadele de migratie, se poate observa zilnic unnumar mare de pasari, aceste puncte fiind de altfel folosite de ornitologi in observatii.

Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult infunctie de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele,cum ar fi berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africaecuatoriala ajungand pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie camigreaza cel mai mult este chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste

in cercul polar de nord si odata cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelorEuropei si Africii pana in Antarctica, unde ierneaza, odata cu venirea primaveriiintorcandu-se in arealul de cuibarit. intregul sau drum depaseste 35.000 de kilometri sieste parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai lung traseu inregistrat pentru o specie de pasaremigratoare.

Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata aecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin,care insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si amediului in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor caindivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai

multor ecosisteme, iesind astfel in evidenta

necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au conturat la nivelinternational o serie de acte legislative care prevad masurile necesare protectiei pasarilormigratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA, Directiva Pasari. Aceste actelegislative au fost ratificate si de Romania.

Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionatcateva procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata curecapturarea ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarearadioemitatoarelor sunt cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de

100 de ani, fiind metoda care a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-alungul timpului. La ora actuala, o organizatie internationala (EURING) coordoneazaschemele de inelare a pasarilor la nivel european, incurajand studiile stiintifice asuprapasarilor si utilizarea rezultatelor in scopul managementului si a conservarii speciilor.

Aceste metode ajuta la obtinerea de date legate de biologia speciilor si la realizarea unorharti complexe ce ofera o imagine fidela a traseelor parcurse de pasari, facilitandeforturile depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a biodiversitatii, asa cum sepoate observa si in figura urmatoare ( fig.15 ):


36/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


Fig.15 - Principalele rute de migratie a pasarilor pe plan global

Cele mai multe psri din Europa ierneaz n Africa sau n Sudul Europei iar uneexemplare ajung chiar i n Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migraeuropene sunt urmtoarele:

Ruta Scandinaviei de Sud Ruta Baltic Ruta Trans Iberic Ruta Central Mediteran Via Pontica (partea vestic a Mrii Negre) Ruta Trans Caucazian

Ruta de migraie Via Pontica, mpreun cu ruta Trans Iberic reprezint una dintcele mai semnificative rute de migraie din Europa. De-a lungul coastei Mrii Negre i Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat natere strvechea cale de migraie VPontica. Psrile care cuibreau i populau aproximativ jumtate din suprafaa Europfolosesc aceast rut de migraie. Studiile efectuate asupra migraiei psrilor diurne ademonstrat c ncepnd cu luna august i continund n septembrie, de-a lungul Dobrogei a coastei Mrii Negre trec n pasaj pn la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) creprezint aproximativ 60% din populaia european a acestei specii, pn la 37, 228 dpelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproxima30,660 de orecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,76acvile iptoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de oimulei de sear (Falcvespertinus). Un numr semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizeaz aceasrut de migraie (Via Pontica): acvila de cmp (Aquila heliaca), crstelul de cmp (Crex crex

pelicanul cre (Pelecanus onocrotalus), acvila iptoare mare (Aquila clanga), vnturelul m(Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) i altele. Pe lng speciile de psri maaceeai rut este utilizat de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. n totaaproximativ 379 specii de psri pot fi ntlnite n Dobrogea i de-a lungul coastei MNegre pe perioada migraiei.

Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum dpasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marin(Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, c


37/88


38/88


39/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofepasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam

regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiuneinundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasil ucru se poate intampla toamna, daca apele sunt mari.

De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute:

- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acedrum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat dlaride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai alede laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europcentral-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocoberze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Pentru aceste specii de psri migratoare s-au implementat i utilizat metode diferide monitorizare care s poat reda toate particularitile de pasaj (direcii de deplasarculoare de migraie, comportament etc.). principala metod de lucru utilizat a fost cea punctelor fixe deoarece aceast metod poate asigura colectarea de date ce perm

stabilirea dinamicilor migraionale.

n acest sens au fost alese puncte cheie care s acopere ntreaga zon de studiu vederea identificrii direciilor i culoarelor de pasaj preferate de speciile de psPerioadele de monitorizare au fost astfel selectate nct s surprind perioadele de vrf migraiei n vederea stabilirii importanei eventualelor rute de migraie ce traverseaz zona dstudiu. n figura de mai jos se poate observa dinamica migraiei pe teritoriul Dobrogedinamic ce relev faptul c amplasamentul parcului eolian (punctul galben) este situat ntprincipalele rute de migraie (linii roii), fapt susinut i de numrul foarte redus de psobservate n perioadele de migraie (mai puin de 20 de exemplare), numr ce pentperioada migraiei este extrem de mic comparativ cu rutele principale unde se pot observ

peste 1000 de exemplare i care demonstreaz c zona de sudiu nu are importan dpunct de vedere al migraiei, nefiind traversat nici mcar de rute secundare de migraie.


40/88


41/88


42/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


TABEL NR. 5 - LISTA SPECIILOR DE PSRI DIN ZONA DE STUDIU

POPULAIA (i=indivizi)SPECIA

Rezident Cuibrit Iernat PasajPopulaia Conservare Izolare Global

Circus aeruginosus - - - 5-10i D A C C

Circus pygargus - - 0-5i 0-5i D A C C

Accipiter nisus 0-5i - - - D A C C

Buteo buteo - - 0-5i 0-5i D A C C

Buteo vulpinus - - - 0-5i D A C C

Buteo rufinus - 0-5i - 0-5i D A C C

Aquila pomarina - 0-5i - 0-5i D A C C

Falco tinnunculus - 0-5i - 5-10i D A C C

Falco vespertinus - - - 0-10i D A C CFalco subbuteo - - - 0-5i D A C C

Streptopelia turtur - 0-5i - - D A C C

Streptopelia decaocto 0-5i - - - D A C C

Cuculus canorus - 0 2i - - D A C C

Athene noctua 0-5i - - - D A C C

Merops apiaster - 10-25i - 10-20i D A C C

Coracias garrulus - 0-5i - - D A C C

Melanocorypha calandra - 10-20i - - D A C C

Calandrella brachydactyla - 10-20i - - D A C C

Galerida cristata 10-20i - - - D A C C

Alauda arvensis - 10-20i - - D A C C

Hirundo rustica - 10-20i - 20-40i D A C C

Delichon urbica - 5-10i - 10-20i D A C C

Motacilla alba - 0-5i - 10-20i D A C C

Anthus campestris - 5-10i - 10-20i D B C C

Saxicola rubetra - 0-10i - - D A C C

Oenanthe oenanthe - 0-10i - - D A C C

Oenanthe isabellina - 0-5i - - D A C C

Lanius collurio - 0-5i - - D A C C

Pica pica 5-10i - - - D A C C

Corvus monedula 20-30i - - - D A C CCorvus frugilegus 10-500i - - - D A C C

Corvus cornix 5-10i - - - D A C C

Sturnus vulgaris 50-100i - - - D A C C

Emberiza hortulana - 0-5i - - D A C C

Miliaria calandra - 10-20i - - D A C C

Fringilla coelebs 10-20i - - - D A C C

Carduelis chloris 5-10i - - - D A C C

Carduelis carduelis 15-30i - - - D A C C

Carduelis cannabina 10-15i - - - D A C C

Passer domesticus 10-20i - - - D A C C

Passer montanus 15-30i - - - D A C C


43/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

La nivelul ntregii suprafee a ariei naturale protejate de interes comunitaROSCI0201 Podiul Nord Dobrogean se regsesc urmtoarele clase de habitate : Apdulci continentale - 0,22% (200ha) Mlatini (vegetaie de centur), smrcuri - 0,11% (100haTufriuri - 0,33% (320ha), Stepe (inclusiv stepe mpdurite i stncrii) - 33, 74(30007ha), Pajiti seminaturale umede, preerii mezofile 0,22% (200ha), terenuri arabile0,16% (150 ha), Pduri caducifoliate 61,79% (55014ha), Plantaii de arbori sau planlemnoase 3,37% (3000ha), alte terenuri -0,06% (50,5ha) Total = 100% n ceea ce privespeciile de plante de interes comunitar, n sit au fost identificate pn n prezent dou spedin aceast categorie, respectiv : Campanula romanica, specie endemic pentru Dobrogeacea mai mare parte a ariei de distribuie la nivel naional i mondial fiind inclus n sitMoehringia jankae, taxon subendemic, ntlnit n ar numai n Dobrogea; Centaurea jankataxon endemic; Himatoglossum caprinum; Potentilla emilii-popii.

Specii de interes conservativ pentru care a fost desemnat sitROSCI0201Podiul Nord Dobrogean

Potentilla emilii-popii NU SE REGASESTE PE AMPLASAMENTStatut: Vulnerabil (VU)

Areal(geoelement): Indicat din sudul Dobrogei romneti i din Dobrogea bulgarElement dobrogean.

Crete n locuri aride, calcaroase, prin tufriuri i margini de pduri. Heliofil, zona dcmpie, pe soluri uscate, neutre.

Cel mai Nordic punct de semnalare al specie este n judeul Tulcea, comuna TopoloDealul Tuan-Mgurele.

Important din punct de vedere tiinific, din cauza raritii i a poziiei taxonomicnc nedefinitivat.

Centaurea jankae NU SE REGASESTE PE AMPLASAMENTStatut: Periclitat (EN)

Areal(geoelement): Element dobrogean, localizat numai n Dobrogea.Este o specie xerofil ce poate fi ntlnit pe coline pietroase (calcaroase), arid

uneori la marginea pdurilor termoxerofile, pe sol superficial. Cenologic se ncadreaz pajitile xerofile la Babadag mpreun cu Adonis vernalis, Genista albida, Haplophzllusuaveolens, Inula ensifolia, J urinea stoechadifolia, Linum tauricum, Odontites luteScutellaria orientalis, Syrenia canaiTanacetum millefolium.

Cele mai nordice puncte de semnalare din judeul Tulcea sunt localizate n zonCapul Doloman, marginea estica i sudic a Pdurii Babadag ntre Jurilovca i Caucagia.

Important din punct de vedere tiinific, din cauza raritii i a faptului c esapreciat ca relict teriar.


44/88


45/88


46/88


47/88


48/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


- cele mai fragile/ameninate habitate fiind cele din tipurile 6290 i mai puin 40DO.Perspectivele de instalare a unor parcuri de turbine eoliene se constituie in posib

surse de impact antropic asupra peisajului, speciilor i habitatelor protejate din sit, cu at

mai mult cu ct majoritatea speciilor protejate de importan comunitar din sit sunt specii dplante, iar situl este constituit aproape n totalitate (95,5%) din habitate de interes comunitar

Lucrrile silvice dei nu se desfoar pe suprafee apreciabile, n cazul n care sdesfoar n habitate protejate, cum sunt majoritatea zonelor de pduri, n special arboretele nederivate sau parial derivate, pot fi considerate ca avnd o influen negativmedie deoarece sunt urmate n cea mai mare parte a cazurilor de o scdere relativ biodiversitii i a caracterului reprezentativ al habitatelor, ntruct favorizeaz nlocuirespeciilor din genul Quercus de ctre alte specii de amestec. Este de subliniat ns c , afar de pierderea speciilor de stejar, restul speciilor din compoziia tipic a habitatului nsunt eliminate n mod semnificativ, de obicei. Astfel, chiar i arboretele total derivaprovenite integral din regenerare natural sunt mai reprezentative pentru un habitat proteja

n raport cu arboretele n care s-a intervenit parial cu plantaii, chiar dac sunt efectuate cspecii locale. O alt ameninare important o constituie extinderea construciilor legale sailegale n afara intravilanului localitilor existent n prezent n cuprinsul unor habitaprotejate din sit. n prezent suprafeele sunt reduse dar exist perspective de extindere acestora.

Activiti i consecine n interiorul sitului:Utilizare pesticide mic 0,1%; negativFertilizare - mic 0,1%; negativPasunat - medie; 20%; negativ-neutr (funcie de intensitate)Plantatii forestiere -medie; 3,37%; negativIgienizare arbori - mic 5%; negativ

Incendiu - mic 5%; negativvanatoare medie; 50%; negativcolectare specii de plante si animale - mic 1%; negativVntoare cu capcane, otrvire, braconaj: mic 5%; negativCariere- mic 0,1%; negativHabitate fragmentate- mic 0,01%; negativDepozite deseuri menajere - mic 0,02%; negativDepozite deseuri industriale - mic 0,05%; negativDrumuri - mic 0,031%; negativLinie de cale ferata - mic 0,05%; negativLinii electrice - mic 0,05%; negativ

Traseu conducte de gaze - mic 0,01%; negativCamping si rulote - mic 0,005%; negativPlimbari , echitatie si vehicule non auto - mic 0,05%; negativVehicule motorizate - mic 0,005%; negativ

Alte sporturi n aer liber i activiti de agrement - mic 0,01%; negativ

Avand in vedere ca amplasamentul turbinelor eoliene si a panourilfotovoltaice propuse a se construi se afla pe terenuri agricole , pe care nu s-a


49/88


50/88


51/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


Pe langa aceste efecte pe care habitatul le resimte in urma actiunii factorilor stresanteste important sa luam in considerare impactul cumulativ cu efectele multiple si indirecte pcare activitatea antropica le poate genera in cadrul unui habitat .

DISTRUGEREA

Este ultima faza a degradarii unui habitat , prin schimbarea categoriei de folosinta acestuia . In cadrul fiecarei astfel de schimbari , caracteristicile naturale originale aterenului sunt eliminate , astfel si valorile habitatului sunt modificate. Ocazional , terenusalbatice a caror categorie de folosinta a fost schimbata catre terenuri cu activitati vagricosau silvice , pot fi reabilitate pana intr-un stadiu similar , totusi nu identic cu cel naturaDimpotriva, terenurile ce au avut folosinta urbana sau industriala nu-si vor recapata niciodaintegritatea naturala sau valorile naturale a habitatului .

Alterarile fizice de diferite feluri cauzeaza distrugerea habitatelor . In cadrul habitatelterestre in principal decopertarea , cu disparitia vegetatiei ( arbori, arbusti, specii ierboaseeste factorul stresant. Taierile rase si suprapasunatul pot saraci de asemenea habitatul vegetatia sa nativa .

Pentru planul supus avizarii activitatile de constructie-montaj nu va genera distrugerehabitatelor amplasate in arii protejate , deoarece alegerea amplasamentului turbineleoliene si a panourilor fotovoltaice , a traseului de drumuri de acces si cabluri electrice srealizat in asa fel incat acestea sa nu fie afectate .

FRAGMENTAREA

Daca activitatile mentionate mai sus pot avea ca efect distrugerea habitatului pansamblu , fragmentarea poate avea ca rezultat distrugerea unei parti a habitatului, lasanalte portiuni intacte .

In functie de intensitatea impactului si de scara pe care intervine activitatea antropicmulte cazuri de distrugere locala a habitatului sunt privite ca si fragmentare de habitat

Aceasta fragmentare este cauza principala a disparitiei speciilor stenobionte extreme , cdepind exclusiv de un habitat si constituie o amenintare serioasa asupra biodiversitabiologice.

Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte :

- amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor ;- extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hranire si supravietuire ;- disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte ;- diminuarea diversitatii genetice in randul speciilor rare ;- cresterea abundentei speciilor ruderale , euribionte.

Parcul eolian si fotovoltaic Casimcea , titular SC Energoil SRL nu va conduce fragmentarea habitatelor speciilor comunitare /prioritare .


52/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


SIMPLIFICAREA

Simplificarea habitatelor include disparitia din acestea a componentelor ecosistemucum ar fi arborii cazuti sau a bustenilor ( lemnul mort ), disparitia microhabitatelor ( cuiburisau vizuinele ) sau care au fost facute de neutilizat prin actiune antropica . In mod normaalterarea structurii verticale a habitatului duce la reducerea diversitatii speciilor . Diversitatestructurala a habitatului ofera mai multe microhabitate si permite interactiuni mult mcomplexe intre specii .

In timp ce taierile intr-o padure sunt atat o forma de distrugere a habitatului , cat si forma fragmentare a acestuia, taierea preferentiala a anumitor arbori din acea padureprezinta o forma de simplificare a habitatului. In timpul taierilor selective , nu numcompozitia in specii se schimba . Taierile creaza multe microclimate extreme care sunt d

obicei mai calde, mai reci, mai uscate si mai putin ferite de vant decat in padurile naturlaImpactul imediat asupra speciilor rezidente este uscarea speciilor ierboase forestiere, ciupercilor ( Norse , 1990 ) .

DEGRADAREA

Degradarea habitatelor presupune si fragmentarea sau simplificarea structuhabitatului, dar in mod specific se refera la inrautatirea starii de sanatate sau diminuareintegritatii ecologice a acelui habitat intact initial. Contaminarea cu substante chimicrezultate din aerul sau apa poluata constituie o cauza semnificativa a degradarii habitatelo

De exemplu, solurile sunt degradate prin eroziune si compactare , fenomene deseori intalnica urmare a practicilor agricole abuzive ( suprapasunat ). Raurile si vaile pot fi degradate urmare a imbogatirii cu nutrienti, a cresterii turbiditatii si in consecinta , a depunerilor .

Apele subterane au o contributie particulara in cadrul mentinerii integritaecosistemelor si pot fi degradate de activitati ce duc la coborarea stratelor acvife( compactarea unor versanti ).

Invazia speciilor alohtone poate duce la o degradare severa a sistemelor naturale prmodificarea interactiunilor din cadrul sistemelor .

Nu in ultimul rand trebuie mentionat fenomenul de schimbare climatica ,ce conduce cresterea temperaturilor si a expunerii la radiatia UV-B cu potential de modificare

habitatelor la toate nivelurile sale .

VULNERABILITATE LA IMPACT

Impactul activitatilor cu potential degradativ asupra habitatelor depinde dvulnerabilitatea acestora, precum si de contributia relativa a impacturilor cumulative


53/88


54/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


Aceast valoare este dat de urmtoarea formul de calcul:

Impact = Consecin x Probabilitate

Evaluarea consecinelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiindclasificate conform urmtoarei matrice:

Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos:

Valoare Probabilitate Descriere

5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine

4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent

3 Probabil Efectul va apare cu frecven redus

2 Improbabil Efectul va apare ocazional

1 Foarte Improbabil Efectul va apare accidental

Matricea de impact

Matricea de impact, calculat n funcie de probabilitatea apariiei pericolului i consecinelor maxim previzibile se prezint astfel:

Descrierea consecinelor

( Se vor lua n calcul tot timpul consecinele maxim previzibile)

Valoare Grad de afectare Consecina riscului asupra sitului Natura 2000 ROSPA0031

5 Dezastruos Dispariia a 81 100% din specii sau reducerea populaiilolocale cu acelai procent

4 Foarte serios Dispariia a 61 80% din specii sau reducerea populaiilolocale cu acelai procent

3 Serios Dispariia a 41 60% din specii sau reducerea populaiilolocale cu acelai procent

2 Moderat Dispariia a 21 40% din specii sau reducerea populaiilolocale cu acelai procent

1 Nesemnificativ

Dispariia a 0 20% din specii sau reducerea populaiilo

locale cu acelai procent


55/88


56/88


57/88


58/88


59/88


60/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


-afectarea avifaunei care tranziteaza zona . Din datele de monitorizare existente de pamplasament si vecinatati nu au rezultat elemente care sa concluzioneze ca avifauna vaafectata de constructia parcului eolian si fotovoltaic ( datorita specificului amplasamentului a numarului redus de turbine care se vor construi- 2 bucati si a distantei dintre acestea ) .

- nu va exista un impact cumulat pentru ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogeandeoarece amplasare turbinelor se va face pe terenuri agricole care nu sunt incluse in aceasarie de importanta comunitara.

Analiza impactului cumulat s-a realizat luand in considerare ca pentru parcureoliene luate in discutie , toate turbinele se situeaza in ROSPA0100 Stepa Casimcei si numuna in ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean ( proiectul SC Alpha Wind Nord III ) .Suprafetele de teren afectate de implementarea acestor parcuri sunt :

77,56 ha SC Blue Line Corugea 67,86 ha Alpha Nord III 9,5 ha SC Intertrans Karla 15,5 ha SC Tilcof SRL TOTAL = 170.42 ha

Raportand aceasta suprafata ( 170,42 ha ) la suprafata totala a ROSPA0100 StepCasimcea (22.226,2 ha ) rezulta un procent de 0,76 % , ceea ce va determina un impacumulat nesemnificativ .

C.5. Evaluarea semnificatiei impactului

Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului se face pe baza urmatorilindicatori-cheie cuantificabili:

C.5.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut

Literatura de specialitate (a se vedea bibliografia de la sfritul raportului) existent nivel european i mondial indic c principalele efecte pe care le poate avea un parc eolia

asupra psrilor i de care trebuie s se in cont n mod special la evaluarea impactusunt:- perturbarea (deranjul)- pierderea de habitat- efectul de barier- mortalitatea datorit coliziunii


61/88


62/88


63/88


64/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


ale acestei specii: Hirundo rustica rustica; Hirundo rustica transitiva; Hirundo rustica savignHirundo rustica gutturalis; Hirundo rustica tytleri; Hirundo rustica erythrogaster.Randunica de hambar, originara din Africa, este cea mai raspandita specie de randunici. E

este o pasare de mici dimensiuni, masurand circa 17-20cm lungime, cantarind circa 17-20si avand o deschidere a aripilor de 32-34,5cm. Penajul dorsal este negru stralucitor cu lucalbastru-vanat, fruntea si beregata sunt roscate, iar partea ventrala este de culoare crem-bdeschis. Coada lor este lunga si adanc bifurcata. Dimorfismul sexual este slab evidentiatotusi femelele tind sa aiba un colorit mai pal si cozile mai scurte.Randunicile de hambar sunt pasari foarte adaptabile, care traiesc in proximitatea asezarilumane, cautand habitate deschise de toate tipurile (inclusiv in zonele agricole), in apropiereapelor si pot fi intalnite adesea in apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelsi a altor asezaminte de gen. Deseori randunicile se aduna in stoluri, iar in perioada dreproducere vaneaza in pereche. Cantecul randunicilor este un ciripit voios si placut. Ecanta atat individual cat si in grup. Randunicile de hambar pot trai 4-8ani.

Randunicile de hambar sunt insectivore diurne, avand un rol important in controlpopulatiilor de insecte. Ele se hranesc din zbor, de obicei la 7-8m deasupra solului saapelor putin adanci. Ele urmeaza deseori animalele, oamenii sau diferitele masini agricoprinzand astfel insectele deranjate de acestea. Ocazional se hranesc si cu insecte pe care culeg de pe ziduri, de pe plante sau direct de pe luciul apelor.

Alauda arvensis ( ciocarlia de camp )-sunt o familie de psri cnttoare din ordinPasseriformes care cuprinde 92 de specii cu corpul de dimensiune mijlocie sau micCiocrliile sunt psri care cnt n zbor, alearg i i fac pe sol cuibul care con ine ca.ou pestri e. La psrile din aceast familie nu exist un dimorfism sexual accentuat; dacest motiv se deosebete greu femela de mascul. Hrana de baz a ciocrliilor o constitusemin ele de vegetale.Se ntlnete frecvent n inuturile joase, de step, dar apare i

lungul vilor montane largi i nierbate, pn n zona alpin. Are coloritul cafeniu-glbui cpete ntunecate, ventral fiind albicios. Cuibrete pe sol n ierburi. Cele 34 ou pmntii, cpete brune, snt clocite cam 12 zile, de ctre femel. Ponta este depus din luna aprilie. Pvar scot 23 generaii de pui. Masculul cnt n zbor, la nlime deasupra cuibului. Iarnse ntlnesc mai ales n locurile de mic altitudine. Unele populaii ierneaz n nordul Africii sud-vestul Asiei.Cele doua specii mentionate Hirundo rustica randunica de hambar si Alaud( ciocarlia de camp ) NU vor fi afectate de prezenta celor 2 turbine apartinand SENERGOIL SRL ,avand in vedere ca zborul lor nu se ridica la altitudini mai mari de 30-40 miar turbinele eoliene propuse a se amplasa vor avea inaltimea pilonului de 105 m , iar pala vavea raza de 45 m .

De asemenea, nu se poate vorbi de un efect de bariera asupra celor doua specii dpasari, creat de cele doua turbine eoliene ,deoarece numarul mic de turbine, pozitionarea lsi distanta dintre ele nu vor conduce la un astfel de efect.

1. Riscul de coliziune

Majoritatea studiilor realizate pn n prezent au citat rate sczute de mortalitadatorit coliziunii/turbin, dar n multe cazuri acestea sunt bazate doar pe carcasele gsit


65/88


66/88


67/88


68/88


69/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


D. Masurile de reducere a impactului

Msurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecacategorie de impact identificat asfel nct s asigure o reducere la minim pn la eliminareimpactului vizat.

Pentru activitile de construcie i amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (HealtSafety, Environment and Quality) care s conin aspecte legate de planificarea i etapizarelucrrilor, mentenana utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deeurilor, toate acesaspecte putnd exercita un efect negativ asupra mediului dac nu sunt gestionate corect.

Titularul planului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere sva face alocatiile bugetare necesare.

D.1. Masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii

Principala msur care trebuie luat este evitarea tasrii terenului n faza dconstrucie a parcului eolian si fotovoltaic prin deplasarea utilajelor grele , numai psuprafetele aprobate .

Pentru o refacere ct mai rapid a terenului agricol afectate n faza de construcie recomand ca n cazul executrii anurilor, materialul rezultat s fie depozitat pe orizontupedologice, urmnd ca reconstrucia habitatului afectat s se fac cu respectarea strict

reaezrii solului n funcie de orizonturile pedologice iniiale.Este important ca n zonele n care se vor efectua decopertri, stratul de sol fertil, ca

con ine i stratul vegetal preexistent, s fie pstrat n imediata apropiere a zonelor de undefost extras. Odat cu ncheierea lucrrilor de amenajare i construc ie , stratul de sol fertil vfi folosit la ecologizare .

Infrastructura/re eaua electric se recomad a fi subteran pentru a evelectrocutarea psrilor .

Evitarea iluminrii turbinelor: Turbinele iluminate atrag speciile de psri crescnriscul de coliziune2, de aceea se recomanda evitarea surselor de iluminat puternice , ce pdisturba migratia sau eratia de noapte a unor specii.

Utilizarea de surse luminoase de intensitate scazuta ,cu vapori de sodiu ( din a car

lungime de unda lipseste radiatia UV ) pentru a se evita atragerea insectelor si implicit speciilor de chiroptere care vin in urmarirea acestora . In acest mod se reduce impactpotential asupra speciilor de lilieci .

Turnurile vor fi echipate cu sisteme de balizaj stroboscopic si ultrasonic cu actiunrepelenta locala pentru speciile de pasari si lilieci .


70/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


D.2. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii

Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioaddesfasurarii lucrarilor de constructie :

- desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus planului va determinalimitare a zgomotelor produse de trafic in zona ;

-

vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspectia tehnica la zi ;- se va respecta programul de lucru pe timpul zilei, cu exceptia zilelor in care srealizeaza fundatiile turbinelor eoliene exista un regim special la turnarea betoanelor .

Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioadfunctionarii parcului eolian :

- vor fi montate turbine eoliene si panouri fotovoltaice de ultima generatie , ncare sunt certificate ca respecta normele europene privind nivelul de zgomot .

D.3. Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor si speciilor de plante sipasari protejate

Avand in vedere ca amplasarea turbinelor eoliene si a panourilor fotovoltaice se va facnumai pe terenuri agricole, care nu contin habitate si specii de plante protejate consideraca nu trebuiesc luate masuri speciale de reducere a impactului .


71/88


72/88


73/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


n cazul primei categorii, dei n zona de studiu sunt prezente animale care reprezintpotenial surs de hran, numrul psrilor rpitoare care utilizeaz aceast zon ca unde hrnire este extrem de redus, aproape inexistent, din urmtoarele motive:

Numr redus de mamifere precum popndul, care prezint sursa principal de hran; Deranj destul de mare n zon datorat punatului intensiv practicat; Distan relativ mare a acestei zone fa de arealul de cuibrit; Prezena unor zone foarte bune de hrnire n partea de nord, sud i sud-vest a sitului SP

(zona Greci, culturile din zona Luncavia, stepele din zona pasului Priopcea, etc.); Nu sunt specii coloniale ci solitare.

n cazul berzelor, acestea prefer cu precdere zoele situate de-a lungul cordonuinundabil al Dunrii, zone n care pot fi ntlnite ntre 5 i 15 cuiburi ntr-o singur localitatDe menionat este faptul c berzele cuibresc aproape exclusiv n interiorul localitlor pstlpi sau courile caselor.

Ca urmare a acestor particulariti, i anume, lipsa unor colonii de psri, potenialfoarte sczut al zonei ca zon de hrnire, nu a fost identificat nici un traseu semnificativ ddeplasare ntre zonele de cuibrit i hrnire.


74/88


75/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


1. psri cuibritoare: un numr de 4 deplasri care s acopere att perioada decuibrit ct i cea de cretere a puilor;

2. psri de pasaj (migratoare): un numr de 6 deplasri pentru fiecare perioad de

migraie (de primvar sau de toamn) care s cuprind nceputul, vrful i sfritulperioadei de migraie;

3. psri oaspei de iarn: un numr de 5 deplasri care s cuprind venireapsrilor n cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare i plecarea lor ctrelocurile de cuibrit;

4. psri sedentare: se vor monitoriza n cadrul deplasrilor pentru psrilecuibritoare i cele care ierneaz.

Planul de monitorizare al faunei va conine mai multe particulariti functie de grupareataxonomic, aa cum sunt relevate n tabelul urmtor ( nr. 8 ) , fiecare obiectiv stabilitfiind msurabil prin intermediul indicatorilor specifici:

PLAN MONITORIZARE FAUN tabelul nr. 8

GRUPARETAXONOMIC

OBIECTIVEINDICATORI

Reptile

1. Monitorizarea populaiilor de reptile prezenten cadrul amplasamentului;

2. Minimizarea impactului pe durata activitilorde amplasare a turbinelor prin organizareadurabil a planului de construcie i stabilireade msuri clare n cadrul acestuia;

1. Identificarea tuturorspeciilor de reptile;

2. Derularea lucrrilor doar perioadele recomandate

Psri cuibritoare

1. Continuarea monitorizrii rspndirii speciilorcuibritoare n cadrul amplasamentuluiparcului eolian;

2. Monitorizarea etologiei speciilor de psricuibritoare att pe perioada amplasriiturbinelor ct i pe perioada de funcionare;

3. Planificarea etapelor de construcie a parculuieolian astfel nct s nu interfere cu perioadaefectiv a cuibritului acestor specii;

1. Completarea dateloractuale cu cele obinutedin programul demonitorizare

2. Evideniereacomportamentuluipsrilor pe respectiveleperioade comparativ cucomportamentul iniial

3. Respectarea perioadelorrecomandate

Psri de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migraiei n perimetrulparcului eolian ct i zonele adiacente;

2. Monitorizarea comportamentului speciilor depasaj pe durata amplasrii turbinelor precumi pe durata funcionrii lor, n vedereaasigurrii unor condiii optime de pasaj.

1. Completarea datelor

actuale cu cele obinutedin programul demonitorizare

2. Evideniereacomportamentuluipsrilor pe respectiveleperioade comparativ cucomportamentul iniial


76/88


77/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


CONCLUZII :

Utilizarea energiei eoliene a luat o foarte mare amploare n Uniunea EuropeanPentru Romnia, ca ar membr a U.E. ar trebui ca aceast problem s fie abordat mserios i chiar insistent. Dac nainte de 1989, utilizarea energiilor neconvenionale (aa cuerau denumite atunci) constituia o problem naional, n ultimii 19 ani, aceasta a foneglijat. Cercettorii care s-au ocupat de aceast tem au accentuat mai mult problematicutilizrii directe sau a posibilitilor de stocare a energiei electrice pentru utilizarea ei perioadele de calm. Studiile efectuate pn n 1989 au pus n eviden cteva tipuri de rotocare pot fi folosii n funcie de regimul vnturilor, mai ales cei cu ax orizontal, multipal (m

mult de 3 palete) sau cu ax vertical.ncadrarea Romniei n target-ele stabilite pentru U.E. necesita eforturi susinute

mai ales, voin politic i capacitate administrativ. Dup cum se tie, capacitateadministrativ este domeniul cel mai des criticat de U.E.

Construirea parcului eolian si a panourilor fotovoltaice va contribui la realizareaangajamentelor pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de Aderare la UniuneaEuropeana cu privire la procentul de energie obtinut din surse regenerabile.

Conform unui studiu PHARE , potentialul eolian al Romaniei este de cca 14.000 MWputere instalata , respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe an(potential total

Considerand doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de cca 2500 MW putere

instalata , productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de 6000 GWh ,ceea ce arinsemna 11% din productia totala de energie electrica a Romaniei. De subliniat sunturmatoarele aspecte:

6000 GWh se pot obtine prin arderea a 6,5 milioane tone carbune, 1,5 miliardmc gaz metan sau 1,2 milioane pacura , care ar elimina in atmosfera peste 7 milioane tonede

bioxid de carbon .Prin producerea aceleiasi cantitati de energie in centraleleeoliene emisiile de bioxid de carbon ar fi ZERO.

6000 GWh =1,2 milioane tone pacura =300 milioane dolari 6000 GWh=7.500 locuri de munca permanente si inca pe atat locuri de munca

temporare

Energia eoliana este neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 .

Energia eoliana poate avea un impact redus la nivel national , dar foarte importapentru comunitatile locale , care se pot autosustine cu energia produsa pe plan local.


78/88


79/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


BIBLIOGRAFIE :

BRUNO BRUDERER, SHAI BLITZBLAU & DIETER PETER. Migration and flight behaviour of Honebuzzards Pernis apivorus in southern Israel observed by radar, Swiss OrnthologicInstitute and Israel Wader Reaseaech Gropup, Carmel Field Coast Study Center

CIOCIA V. 1992, Psrile clocitoare din Romnia, atlas, Ed. tiin ific, Bucureti.

CIOCRLAN V. 2000. Flora Ilustrat a Romniei. Pterydophyta et Spermatophyta. BucureEdit. Ceres.

COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al habitatelor speciilor de interes comunitar din Romnia. Ghid metodologic. Timioara: Edit. Balcanic

CSABA JRE, ABIGL SZODORAY-PARDI, FARCAS SZODORAY-PARDI (2008) Liliecii evaluarea impactului asupra mediului: ghid metodologic, Satu-Mare, Profundis

DIETZ C., HELVERSEN (O. VON), 2004 - Ilustrated identification key to the bats of Europe. 72 Tuebingen and Erlangen (Germany).

DONI N. POPESCU A., PUC-COMNESCU MIHAELA, MIHILESCU SIMONA & BIRII-A. 200Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic, Bucureti

FEYERABEND F., SIMON M., 2000 - Use of roosts and roost switching in a summer colony of45 kHz phonic type pipistrelle bats (Pipistrellus pipistrellusSchreber, 1774). Myotis,vol. 38, p. 51-59.

GAFTA D., MOUNTFORD O. (coord.), Alexiu V., Anastasiu Paulina, Brbos M., Burescu P., ColdeG., Drgulescu C., Fgra M., Goia Irina, Groza G., Micu D., Mihilescu Simona, Moldova

Oana, Nicolin Alma, Niculescu Mariana, Oprea A., Oroian Silvia, Pauc Comnes

Mihaela, Srbu I., Suteu Alexandra 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natu2000 din Romnia. Cluj-Napoca: Edit. Rosprint ISBN 978-973-751-697-8. Pp. 101.

GORIUP P. 2008. Natura 2000 in Romania. Species Fact Sheets. Bucureti: Ministry Environment and Sustainable Development.F., et al., 2003 Mortality of bats at a largscale wind power development at Buffalo Ridge, Minnisota, American MidlanNatrutalist, 150: 332 -342

HTKER H., (2006) The impact of repawering of wind farms on birds and bats, Michael-Ott

Institut im NABU Research and Education Centre for Wetlands and BirdProtection, Bergenhusen.

HTKER H., THOMSEN K-M., JEROMIN H., (2006) - Impacts on biodiversity of exploitation renewable energy sources: the example of birds and bats - facts, gaps knowledge, demands for further research, and ornithological guidelines for thdevelopment of renewable energy exploitation. Michael-Otto-Institut im NABBergenhusen.


80/88



J36/436/2007 CUI 22244774

Tel/fax : 0340-104.067


KJETEL B., ET AL. (2008) Pre- and post-construction studies of conflicts between birds and winturbines in coastal Norway, Progress Report, Norwegian Institute for Nature Reasearch.

LANGSTON RHW & PULLAN JD (2003) - Windfarms and Birds: An analysis of the effects windfarms on birds, and guidance on environmental assessment criteria and sselection issues,Report written by BirdLife International on behalf of the Bern Conventio

MARQUENIE & VAN DER LAAR, 2004 Impact on Biodiversity: Offshore drilling and productioplatfomrs and bird migration. Manuskript.

MOUNTFORD O., GAFTA D., ANASTASIU P., BRBOS M., NICOLIN A., NICULESCU M. & OPREA 2008. Natura 2000 in Romania. Habitats Fact Sheets. Bucureti: Ministry of Environmeand Sustainable Development.

MURARIU D., DECU V., GHEORGHIU V., 2003 - Chiroptere din Romnia, ghid instructiv educativ. 521 p., Inst. Speol. Emil Racovi, Bucureti.

PAP. T & FNTN C. 2008. Ariile de Importan Afivaunistic din Romnia (Importand BiAreas in Romania). Publica ie comun Societatea Ornitologic Romn i AsociaGruul Milv

27851_STUDIU Eolian Si Phv- Oancea

Documents

Transcript of 27851_STUDIU Eolian Si Phv- Oancea