Pauza dinamică este o activitate complementară cu o dublă necesitate psihopedagogică:

relaxează elevii şi exersează anumite capacităţi psihofizice.

Astfel de activităţi se organizează în cadrul lecţiilor. În esenţă, pauza dinamică este o activitate

centrată pe relaxarea totală a copiilor.

Este foarte important ca în cadrul lecţiilor să se practice pauzele dinamice pentru relaxarea a

diferitor muşchi şi a diferitor componente ale sistemului nervos, astfel asigurînd în permanenţă

condiţiile necesare pentru o muncă eficientă.

Aşa dar,procesul utilizării pauzelor dinamice au un caracter complex şi este necesar să se

respecte anumite cerinţe metodologice, care să ţină cont pe de o parte de particularităţile fizice

şi psihice de vîrstă şcolară mică, iar pe de altă parte de particularităţile specifice disciplinei

respective. De asemenea pauzele dinamice stimulează pe apatici, îi disciplinează pe cei

instabili, creează o buna dispoziţie pentru ca elevii să-şi continue activităţile cu efort intelectual.

Datorita pauzelor dinamice copiii claselor I mai rapid şi mai uşor se adptează la activitatea de

învăţare. Atunci cînd un învăţătorul organizează pauze dinamice este necesar să ţină cont de :

succesiunea, diversitastea şi unitatea formelor de manifestare a pauzelor dianmice

locul pe care îl ocupă în cadrul lecţiei şi corelarea cu evenimentele lecţiei

modalitatea de implicare a tuturor elevilor în această activitate

dozarea timpuli necesar prevăzut pentru relaxarea copiilor.

Pauzele dinamice pot fi clasificate după mai multe criterii: după conţinut, după formă, după

sarcina didactică prioritară:

a) după continut – frămîntări de limbă , versuri, căntece

b) după formă – exerciţii fizice, declamare însoţită de mişcări , cîntece însoţite de mişcări

c) după obiective - de însuşire , de exersare , de repetare, de aplicare.

Aşa cum copilul de vîrstă şcolară mică este foarte mobil, iar şederea în bancă timp de 45 min

în aceeaşi poziţie îl oboseşte, plictiseşte şi astfel copilul însuşeşte mai greu materia de studiu.

De aceea, pe lingă pauzele dinamice în cadrul lecţiilor se mai recomandă şi organizarea de

exerciţii fizice care urmăresc următoarele obiective:

a) formarea unei ţinute frumoase

b) dezvoltarea coordonarii motrice

c) formarea deprinderilor de orientare (întoarceri, răsuciri, deplasări, poziţii)

d) dezvoltarea deprinderii de a respira corect

Aceste exerciţii fizice practicate la lecţii trebuie să fie simple şi pe înţelesul copiilor . Ele

antrenează concomitent toţi elevii, asigurînd elevilor o stare afectivă ridicată, importantă din

punct de vedee fiziologic şi psihologic.

O importanţă deosebită o au şi mijloacele auxiliare cu efect stimulator şi relaxant asupra

copiilor. Dintre acestea fac parte acompaniamentul muzical şi tactul sonor.

Lecţiile în care exerciţiile se desfăşoara după acompaniament muzical au un succes deosebit ,

deoarece pe fon muzical copii devin mai veseli şi unii din ei imediat prind ritmul fară a avea

nevoie să asculte prea mult melodia, iar ceilalţi cu reacţii mai prompte şi adecvate,îi vor imita pe

aceştea şi repede vor intra în ritm .

În acest context, se pot include diverse exercitii fizice: întinderea braţelor în sus, în jos, lateral

în faţă etc., practicarea săriturilor pe un picor pe altul, pe ambele, sărituri înainte, înapoi,

înclinarea trunchiului înainte, pe spate, lateral, mişcări de flexie şi extensie, mişcări de dans-doi

paşi ănainte, înapoi etc. Copiii să nu se plictisească , toate indicaţiile oferite la exerciţiile fizice

trebuie sa-i relaxeze şi stimuleze pe elevi. Este necesar ca învăţătorul să nu îi obosească pe

elevi, dar să-i pregătească pentru o continuare a activităţii intelectuale. Deci exerciţiile trebuie să

fie uşoare, acordînd o atenţie deosebită exerciţiilor respiratorii şi de relaxare generală a

muşchilor. Doar selectarea adecvată a exerciţiilor duce la realizarea scopului principal, care

constă în relaxarea sistemului nervos al copilului şi înlăturarea oboselii, satesfacerea necesităţii

de mişcare în favoarea însuşirii materiei de programă la orice lecţie. La fel ca şi pauzele

dinamice exerciţiile fizice se pot clasifica în:

1. Exerciţii pentru braţe şi pumni (copii stau ăn picioare )

2. Exercişii pentru destinderea articulaşiei mîinii şi a degetelor (copii stau aşezaţi în bănci)

Pauzele dinamice şi exerciţiile fizice au o strinsă legatură între ele, acestea avînd ca scop să

relaxeze copilul si să-i faciliteze activitatea de învăţare

Funcţiile pauzei dinamicePractica educaţională a demonstrat că în timpul căntecelor însoţite de mişcări se realizează

anumite obiective cum ar fi: ţinuta corectă în timpul cîntării, respiraţia corectă, emiterea naturală

a sunetelor , dicţiunea clară a textului cîntat etc.

Aceste conţinuturi din anumite cîntece prevăd astfel de mişcări: sărituri pe un singur pecior sau

pe ambele, sărituri înainte, întinderea braţelor, îndoirea genchilor etc.

Pentru emitarea ecestor mişcari se propun melodii cu un tact specific . Din cele expuse mai sus

putem determina funcţiile principale ale pauzelor acestea fiind:

de relaxare

de descarcare energetica

de compensare şi trăire intensă

de satisfacere a nevoii de mişcare şi acţiune

de satisfacere a nevoii de a se indentifica cu altul şi a se compara cu el.

Aceste funcţii pot fi realizate doar prin corelarea în mod armonios a tututror mişcărilor ce se

afectuează în cadrul declamării poeziilor şi interpretării căntecelor. Pe lingă funcţiile

principale ale pauzei dinamice mai distingem şi functiile secundare:

înlăturarea gălăgiei şi a plictiselei la lecţie

concentrarea atenţiei elevilor

dezvoltarea senzorială pri producerea diferitelor sunete

coordonarea mişcărilor

dezvoltarea forţei muşchilor

Din cele prezentate mai sus derivă cerinţele de bază

varietatea conţinutului activităţilor dinamice trebuie să ofere copiilor posibilitatea unei

relaxări plăcute şi active

exerciţiile relaxante să facă apel la spontanietatea şi la capacitatea de mobilitate a micilor

elevi, folosind tendinţa şi dragostea lor pentru divertisment şi pentru distracţie

pauzele trebuie sa fie foarte atractive şi să contribuie la formarea şi dezvoltarea deprinderilor

de mişcare în corespundere cu tactul sonor.

Atingerea unui nivel înalt de învăţare se datorează în mare măsura de felul în care elevii

participă activ la activitatea respectivă. Calitatea aplicării pauzelor dinamice este în funcţie

de fiecare disciplină, de temele studiate, de particularităţile de vîrstă ale elevilor precum şi de

factorii ce dictează condiţiile din clasă. În astfel de condiţii învăţătorul va alege acea pauză

dinamică care un efect maxim în condiţiile unui anumit contingent de elevi într-un anturaj

concret.

Plasarea puzelor dinamice în strucutra lecţiei constituie un aspect important şi locul cel mai

potrivit al plasării pauzei este la jumătatea lecţiei sau după efectuarea anumitor sarcini ce au

solicitat mai mutl efort intelectual. Însa deseorii elevii dau semne de oboseală şi plictiseală

înaintea timpului stabilit pentru pauza dinamică şi în astfel de situaţii alegerea rămîne la

dorinţa învăţătorului.

De asemenea conţinutul şi formele şi formele de exersare variază în cadrul lecţiei de la caz la

caz poate fi organizată nu o singură pauză dinamică ci două în fucţie de starea în care se află

copiii. Lecţia trebuie să se desfăşoare în aşa fel ca în momentul relaxării să nu se producă

dezordine ci să stimuleze elevilor efortul intelectual.

Cunoaşterea şi exersarea pauzelor dinamice asigură dezvoltarea operaţiilor intelectuale şi

chiar dacă au un caracter relaxant acestea nu pot fi organizate la întîmplare, deoarece reuşita

pauzei depinde de abilităţile deja formate la elevi şi de metodologia folosită de învăţător.

Aceste deprinderi pot fi formate la diferite discipline aplicînd diverse metode ca: explicaţia,

demostraţia, jocul, modelarea etc. Desfăşurarea pauzei dinamice are loc după modelul

prezentat de către învăţător. Este necesar de evidenţiat ca pauzele dinamice nu prezintă

modele absolute, valabile în orice situaţie ci totul depinde de competenţa profesionala creativă

a învîţătorului. Valoarea educaţională a pauzelor dinamice rezidă faptul că ele îi fac pe elevi

să fie participanţi activi şi cointeresaţi de propria lor relaxare,

constituie elemente de pregătire pentru învăţarea declamării şi scrierii,

sunt legate de capacitatea de exprimare a elevilor, de nivelul auzului fonematic, de

posibilităţile de mînuire a instrumentelor de scris, de coordonarea mişcărilor mîinii în

vederea trasării unor linii, contururi,dezvoltă articularea şi pronunţarea cu claritate, exactitate,

expresivitate şi siguranţă a sunetelor, a grupurilor de sunete şi a cuvintelor cu dificultăţi în

rostire, creează simboluri accesibile, semne atribuite obiectelor etc. În organizarea activităţii

instructiv-educative este necesar să se ţină cont de un anumit raport între activităţile de

învăţare şi activităţile de relaxare. Acest lucru are ca scop stimularea spontanietăţii copilului

şi orientarea lui sistematică spre activităţi serioase, de asemenea şi dirijarea procesului de

învăţare şi a dezvoltării psihofizice a copiilor .

Deci îmbinarea activităţii de învăţare şi relaxare se poate organiza în mod diferit de la o

disciplină la alta, în funcţie de nivelul clasei , de gradul lor de oboseală etc.

Spre exemplu la matematică am putea folosi pauze dinamice ce conţin numărarea cifrelor

Unu, doi

Tata ară în zăvoi

Trei, patru

Arătura-i gata

Cinci, şase

Seamănă sămînţă-alaeasă

Şase, şapte

Grîul de acum s- a copt

Nouă, zece

Tata cu combina trece

Dintr-o zare-n altă zare

S-avem pîine în hambare

La rostirea numerelor elevii merg pe loc.Imită aratul-ţin corpul drept şi fac mişcări cu

mîinile,imită semănatul inclină putin corpul si cu o mînă presară sămînţă,imită creşterea grîului

ridică incet mîinile în sus.

Astfel elevii în timpul pauzei dinamice nu doar se vor relaxa, dar sub formă de joc vor recapitula

numararea în lanţ a numerelor naturale. După acest exerciţiu de relaxare copiii îşi vor menţine

interesul un timp mai indelungat asupra activităţilor de învăţare. Prin aceste exerciţii elevii sunt

antrenaţi treptat în realizarea sarcinilor intelctuale complexe.

Aşa fel de pauze dinamice pot fi realizate şi în cadrul orelor de limbă si literatură română, însă

scopul acestui exerciţiu fiind rostirea corectă a cuvintelor, a sunetelor , a grupurilor de sunete

etc.

Pauza simulatăBoc-boc-boc

Ploaia în umbrelă bate:

-Pot să intru?

-Nu se poate.

Boc-boc-boc

Ploaia în asfalt tot bate:

-Pot să intru?

-Nu se poate.

Boc-boc-boc

Ploaia în cîmpie bate:

-Pot să intru ?

-Da! Se poate!

Elevii stau în picioare lîngă bănci şi la rosirea versului bat cu degetele în masă, imitînd

răpăitul ploii. În continuare bat cu picioarele în podea şi imită răpăitul ploii pe asfalt. Apoi

bat încet cu degetele pe bancă, imitînd ploaia în cîmpie şi la rostirea cuvintelor Da! Se

poate!, se aşează încet în bănci.

Reflecţie personala: După părerea mea pauzele dinamice au o importanţă deosebită în

activitatea de învăţare, deoarece acestea sunt un mijloc de relaxare pentru copii şi chiar o

cale de lărgire a orizotului de cunoştinţe. Cu ajutorul pauzelor dinamice se măreşte

interesul la copii pentru lecţie şi se menţine antenţia voluntară pe parcursul întregii

activităţi educaţionale.

De aici rezultă că este necesar ca la fiecare lecţie să se realizeze cîte o pauză dinamică

pentru a nu-l obosi pe elev ci din contra ai capta interes pentru celelalte lecţii.

Iar atunci cînd selectăm o pauză dinamică este necesar să ţinem ca cont de faptul că

pauzele dinamice trebuie să fie cit mai uşoare şi pe înţelesul copiilor. Atunci cînd se va

ţine cont de toate acestea pauza dinamică va atinge obiectivul propus.

Bibliografie: Granaci,L.,Pauze dinamice: ghid pentru cadrele didactice,

Editura Epigraf 2004