23, 24-phaeophyta
3
23-Încrengătura Phaeophyta Definiţia algelor brune. Încrengătura Phaeophyta (gr. phaios = brun închis; phyton = plantă) reuneşte 260 de genuri cu peste 1500 specii de alge brune. În literatura de specialitate aceste alge sunt cunoscute şi sub numele de Melanophyta (gr. melanos = negru; phyton = plantă). Morfologia şi structura talului. Algele brune sunt organisme pluricelulare care prezintă o mare diversitate morfologică şi histologică a talului. Dimensiunile talului variază de la câţiva microni până la zeci de metri lungime. Variaţia dimensiunilor talului poate fi explicată prin tipurile diferite de creştere care poate avea loc prin activitatea meristemelor dispuse intercalar, subterminal şi terminal (apical). Speciile incluse în ordinul Laminariales şi Fucales sunt considerate cele mai evoluate prezentând o diferenţiere morfologică în rizoid, cauloid şi filoid (Figura 3.16.). Rizoidul îndeplineşte rol în fixarea pe un anumit substrat, cauloidul în susţinere, iar filoidul în asimilaţie. Aceste specii prezintă o diferenţiere structurală (anatomică) a sprorofitului în meristoderm (epidermă) la exterior, cortex şi medula în interior. În cortex pot exista celule care îndeplinesc rol în asimilaţie, dar şi canale mucilaginoase cu celule secretoare care formează plasmodesme care permit schimburile intercelulare. Medula prezintă celule cu rol de conducere care sunt asemănătoare celulelor floemice caracteristice plantelor vasculare. Unele genuri (Fucus, Cystoseira) prezintă aerociste (vezicule care conţin un amestec de gaze: azot, dioxid de carbon şi/sau monoxid de carbon), cu rol de flotori care micşorează greutatea specifică. Ramificaţiile terminale ale filoidului formează receptacule în care se diferenţiază conceptacule cu anteridii şi/sau oogoane. Structura celulei. Algele brune sunt organisme eucariote. La exterior, celulele prezintă un perete foarte bine dezvoltat care este alcătuit din celuloză şi substanţe pectice. În peretele celular al algelor brune, dar şi în spaţiile intercelulare se găsesc polizaharide (carboxilate sau sulfatate) specifice denumite ficocoloizi (acidul alginic – poate ajunge la 10-40% din greutatea substanţei uscate şi fucoidina – care conferă talului aspectul caracteristic
-
Upload
braghis-elena -
Category
Documents
-
view
245 -
download
6
description
s
Transcript of 23, 24-phaeophyta
23-ncrengtura PhaeophytaDefiniia algelor brune. ncrengtura Phaeophyta (gr. phaios = brun nchis; phyton = plant) reunete 260 de genuri cu peste 1500 specii de alge brune. n literatura de specialitate aceste alge sunt cunoscute i sub numele de Melanophyta (gr. melanos = negru;phyton = plant).Morfologia i structura talului. Algele brune sunt organisme pluricelulare care prezint o mare diversitate morfologic i histologic a talului. Dimensiunile talului variaz de la civa microni pn la zeci de metri lungime. Variaia dimensiunilor talului poate fi explicat prin tipurile diferite de cretere care poate avea loc prin activitatea meristemelor dispuse intercalar, subterminal i terminal (apical).Speciile incluse n ordinul Laminariales i Fucales sunt considerate cele mai evoluate prezentnd o difereniere morfologic n rizoid, cauloid i filoid (Figura 3.16.). Rizoidul ndeplinete rol n fixarea pe un anumit substrat, cauloidul n susinere, iar filoidul n asimilaie. Aceste specii prezint o difereniere structural (anatomic) a sprorofitului n meristoderm (epiderm) la exterior, cortex i medula n interior. n cortex pot exista celule care ndeplinesc rol n asimilaie, dar i canale mucilaginoase cu celule secretoare careformeaz plasmodesme care permit schimburile intercelulare. Medula prezint celule cu rol de conducere care sunt asemntoare celulelor floemice caracteristice plantelor vasculare.Unele genuri (Fucus, Cystoseira) prezint aerociste (vezicule care conin un amestec de gaze: azot, dioxid de carbon i/sau monoxid de carbon), cu rol de flotori care micoreaz greutatea specific. Ramificaiile terminale ale filoidului formeaz receptacule n care se difereniaz conceptacule cu anteridii i/sau oogoane. Structura celulei. Algele brune sunt organisme eucariote. La exterior, celulele prezint un perete foarte bine dezvoltat care este alctuit din celuloz i substane pectice. n peretele celular al algelor brune, dar i n spaiile intercelulare se gsesc polizaharide (carboxilate sau sulfatate) specifice denumite ficocoloizi (acidul alginic poate ajunge la 10-40% din greutatea substanei uscate i fucoidina care confer talului aspectul caracteristic mucilaginos). n citoplasm se gsesc cloroplaste, reticul endoplasmic, mitocondrii i nucleu.La majoritatea speciilor n celule se gsesc anumite cantiti de iod (Laminaria - 0,3% iodur de potasiu raportat la substana uscat), dar i vitamine: B2, B12 i PP. De asemenea au fost identificate la anumite specii hidrocarburi saturate (ectocarpen, multifiden i fucoseraten) cu rol n atracia gameilor.Nutriia algelor brune. Algele brune prezint nutriie fotoautotrof. Principalul produs de sintez este laminarina care se gsete depozitat n citoplasm, n afara cloroplastului. La speciile de alge brune au fost identificai steroli: fucosterolul i sargasterolul. Picturile de ulei se gsesc ca produi de rezerv n celulele cu rol asimilator i n sporocistele tinere. n jurul nucleului au fost identificate numeroase vezicule cu fucosan care este considerat untanin feoficeu fiind considerat caracteristic algelor brune.nmulirea algelor brune. Algele brune prezint urmtoarele tipuri de nmulire: vegetativ, asexuat i sexuat. nmulirea vegetativ se realizeaz prin fragmentarea talului i prin propagule. Propagulele (bulbilii) sunt formaiuni pluricelulare specializate care se desprind de tal i genereaz un nou individ. nmulirea asexuat se realizeaz prin spori specializai mobili(zoospori) i imobili (aplanospori), iar cea sexuat se poate realiza prin izogamie, anizogamie i oogamie la speciile considerate evoluate.Dezvoltarea ontogenetic a algelor brune. Algele brune prezint ciclul de dezvoltare haplodiplofazic (excepie speciile incluse n ordinul Fucales) cu dou generaii (gametofitic i sporofitic) izomorfe sau heteromorfe. Generaia gametofitic poate fi monoic sau dioic (heterotalic) atunci cnd este reprezentat printr-un gamet brbtesc i unul femeiesc. Clasificarea algelor brune. Algele brune sunt reunite n clasa Phaeophyceae pe baza caracterelor morfologice, fiziologice, biochimice dar i a particularitilor specifice n anumite faze ontogenetice. Aceast clas include dou subclase Phaeophycidae i Fucophycidae care corespund la dou linii evolutive distincte.
24 - Ordinul LaminarialesFace parte tot din incr.pheophyta. Reunete specii de alge brune anuale i perene, parenchimatoase, haplodiplofazice, cu sporofitul dominant i gametofitul microscopic i dioic. Speciile perene prezint n talul sporofitului inele anuale de cretere care sunt formate prin activitatea meristodermului.Laminaria japonica prezint talul alctuit din rizoid, cauloid i filoid lamelar, lung de 30-50 cm. Acesta este sporofitul diploid, reprezentat deci prin alga propriu-zis, n timp ce gametofitul este microscopic, pluricelular. Se fixeaz pe fundul apelor, produce iodul. Conine manitol, motiv pentru care este consumat de locuitorii din Extremul Orient. Diferite specii ale genului Laminaria se utilizeaz n industrie i medicin.
